Cu tuti câ tricurâ ma multu di 160 di cându s-feaţi Caragiale (30.01.1852) nica ş-azâ lu duchim ca un contemporan a nostru. Nâscânţâ vrurâ s-u limbidzascâ arâzga a lui ş-mutrirâ cătrâ vatra a lui străauşeascâ ca unâ cl’iai ţi ari tu scupo sâ scoatâ tu migdani tâpărli a temperamentului a lui, contradicţiili, sirţăl’ia ţi u spusi daima, a caracterlui a lui, sensurli a operâl’ei işişi. Aestu stur ţi lu ndoapirâ cubeulu a literaturăl’ei româneascâ nu poati s-hibâ achicăsit integral, tu tutâ complexitatea a lui, fărâ s-l’i-u limbidzăm arâdâţina, prica gheneticâ, soia, mirăchili, ş-alti aspecti ţi tsăn di esenţa a aţilui ţi ngrâpsi “Unâ carti chirută” ş-ahănti alti capodoperi.
Tu monumentala a lui lucrari , “Istoria a literaturăl’ei româneascâ dit ahurhitâ pănâ tu dzâlili di ază” marli critic român George Călinescu dzâţi câ nai ma vecl’iu ascendentu cunuscut al I.L.Caragiale easti paplu a lui Ştefan, adusu tu Românie di domnul fanariot Ioan Gheorghe Caragea, ţi şidzu pi tronlu a Ţarăl’ei Româneascâ di la 27 di augustu 1812 păn di 29 di yizmăciun 1818. Călinescu , cu tuti câ nu aproachi ici unâ arădătsinâ arbinishească, dzătsi câ scriitorlu eara ”cărtilivos ca un palicar, fătsea halat ca un barcagi, sarcastic, mistificator” sh-adavgâ că: vahi săndzăli a scriitorlui easti misticat, poati sh-dupâ dadă.”
Tu Dicţionarlu a literaturăl’ei românâ dit ahurhitâ pân di 1900, editat la Institutlu di Lingvisticâ, Istorie Literarâ shi Folclor a Universitatil’ei Al.I.Cuza di Iashi, ş-ţi işi Bucureshti , tu 1979, p.157, angrâpseaşti, dupâ Călinescu câ: “I.L.Caragiale … Soie di idriot , paplu al C., un insu cu numa Ştefan , vini tu văsilie deadun cu domnul Ioan.Gh.Caragea, di la cari vahi u lo sh-numa di Caragiale. Di atsel’i trei hil’i Luca, Costache sh-Iorgu, doil’i dit soni agiumsirâ cunuscuţ ca theatrin’i, ş-avurâ mari influenţâ, maxus Costachi Caragiale, andicra di nipot. Tată-su, Luca, fu ş-elu theatrinu un chiro, dapoia fu administrator ali ciuflichi mănăstireascâ Mărgineni, avocat, shi maghistrat Ploieshti. Dada al Caragiale eara Ecaterina, faptâ Karaboas, hil’ia a unui embur dit căsăbălu Brashov.” etc. Unâ mărtirii sigurâ câ paplu a scriitorlui, Ştefan, prămăteftu, mirghigi, icâ om ţi adra dultsen’i, bâna Constantinopol, ninti s-yinâ cu domnul Caragea Bucureşti, easti aţea câ hil’ilu a lui Luca, s-featsi Constantinopol tu 1912, anlu tu cari, dit meslu augustu Ioan Gheorghe Caragea vini domnu tu Ţara Românească. Prezumţia dupâ cari Ştefan ş-u lo numa di la Caragea poati icâ nu s-hibâ alithia. Lipseaşti s-băgăm oarâ ama câ Ştefan eara vrut di dragomanlu Caragea ca un di oamin’ll’i a lui. S-bâgămu oarâ ş-câ numi cum suntu Caragea, Caragiale, Caragiu, Caragiani etc. nu suntu numi gârţeşti, ama suntu armâneşti . Tu shcurta a noastrâ carti Diznou ti arădătsina armâneascâ a nâscântor domn’i di Valahia sh-Moldova, tipusitâ la Ed. Cartea Aromână, Constanţa, 1995, aduşi ca baia argumenti ti arădăţina armâneascâ a numâl’ei Caragea, tu capitolu cu titlu Di la Karadja la Caragea. Va s-aduc aminti maş ândauâ di aesti argumenti. Tu cărtsăli VII sh-VIII a operăl’ei a l’ei Alexiada , scriitoarea bizantinâ Ana Comnena adutsi aminti faptili giuneshti a cumândarlui di orighini schitâ icâ sarmată, dzătsi nâsâ, ama dealihia armâneascâ , Argyros Karatzas icâ Karadja, tu polimli ţi li purtâ Alexios I Comnen (1081-1118) contra a pecenegilor. Aestu Arghir Karadja, Mari Heteriah tu ascherea auxiliarâ (nigărtsească), lo parti la alumta ţi fu amintatâ Lebunion, tu meslu apriir 1091, sh-dapoia fu număsit duce di Dyrachium (Durazzo). Cu multsâ seculi ninti di acătsarea a Constantinopolului tu anlu 1453, di turţăl’i osman’i, numa Caradja, icâ Caragea u aflăm tu izvuri documentari. Dit unâ spuneari a unui pitricut di orighini vlahâ la curtea a hanlui a Crimeil’ei, ânviţămu câ hanlu ăl’i deadi a aiştui pitricut pârnoan’ia karadja, ţi va s-dzăcâ om ţi alagâ lişoru, ca zârcadâ, părnoan’i ţi agiumsi dapoia unâ numâ avdzătă. Un armân, Coste Carachia (Caraşia) easti ngrâpsit tu un documentu veneţian di la 6 di apriir 1402, adus aminti di isoplu Nicolae Iorga tu unâ comunicari dit Revista Istoricâ Română, 1933, p.318., ca nicuchir pisti un velier di Enos. Un comis Caradja, chihâie tu chirolu a domnului a Ţarăl’ei Româneascâ Dan II-lu easti adus aminti câ avea ligături buni cu prămătefţăl’i di Constantinopol. Mirmintul di Zverec, anamisa di Epir ş- Dalmaţia, u pâstreadzâ ş-el aestâ numâ. Numa Karadja eara cunuscutâ tu mâhâlălu Fanar tu 1453, aşi cum dzătsi E.Rigo-Rangabe, tu lucrarea Livre d’Or de la Noblesse Fanariote, tipusitâ Atena, tu 1904, p.75. Un Nicolae Caradja easti adus aminti Arta, tu anlu 1487. Unâ familii Caradja , di origini armâneascâ , s-dusi s-băneadzâ dupâ acâţarea a Constantinopolului, tu 1453, tu Fanar, mâhâlâ tu cari bânarâ mări dragoman’i ş-emburi , ti cari ngrâpseaşti Epaminonda Stamatiadi tu lucrarea a lui Biografiili a mărlor dragoman’i greţ dit Amirăril’ia Nturtsească, tipusitâ Atena tu 1865, adusâ pi româneashti di Constantin Erbiceanu shi-editatâ Bucureşti, tu 1897. Dimi Karadja icâ Caragea , easti unâ numâ armânească, veacl’ie di seculi. Străpăpăn’i cu aestâ numâ lipseaşti s-hibâ nica câftaţ anamisa di Epir ş-Dalmaţia, Arta, pi valea a Meglenăl’ei, ţi avea ş-numa Karadjova, Constantinopol, cum ş-tu Ţărli Româneşti. Câ numa a fraţlor Caragiali, hil’l’i al Ştefan , nu eara gârţeascâ, ma armâneascâ, câ atsel pap a scriitorlui Ştefan eara di Constantinopol, easti tora un lucru limbid. Ama câţe tuţ fac aestâ alatusi di-l’i luyursescu greţ tuţ atsel’i ţi yin dit spaţiul gărtsescu sh-câţe marli prozator ş-dramaturgu I.L.Caragiale nu ş-u spusi susto orighinea armâneascâ, shi feaţi şicai cu arădăţina a lui idriotă, easti ghini s-u duţem ninti argumentaţia a noastră. S-băgăm oarâ maş câ, tu idyia familii onomasticâ, anamisa di Caragea sh-Caragiale, avem numa a profesorlui universitar, membru fondator a Academiil’ei Română, Ioan Caragiani, ţi sâ ştii sigur câ eara armân., icâ numa a marilui actor di teatru, cinema sh-filmu, Toma Caragiu, l’irtatlu frati a aleaptăl’ei doamnâ academician, Matilda Caragiu Marioţeanu, autoari la multi studii ş-a marilui Dicţionar armânescu, DIARO.
S-nâ turnăm tora la tatăl a scriitorlui, Luca Caragiale, ţi tu Ţara Româneascâ fu administrator a ciuflichil’ei mănăstireascâ Mărgineni, dapoia avocat, shi magistrat tu căsăbălu Ploieşti . Faptu Constantinopol tu 1812, easti sigur câ featsi studii juridiţi ş-un izvur zburaşti ti Universităţli di Padova ş-Bologna. Câ Luca, tatăl a scriitorlui nu eara niţi grecu, niţi italianu, unâ mărtirii easti aţea câ s-âncurună cu hil’ia a prâmâteftului braşovean Luca Chiriac Caraboa, ţi eara sigur armân, , cu tuti câ născănţâ istoriţ literari l’i-u ngrăpsescu numa cu K tu ahurhitâ ş-cu s tu bitisită: Karaboas. Sâ ştii dit documenti şi studii câ tu mâhâlălu Schei di Braşov eara unâ colonii di armân’i prucupsiţ cum ş-câ anamisa di membril’i avdzăţ a Casâl’ei di Emburlâchi di Braşov eara ş-mulţâ emburi armân’i ţi avea ligâturi cu atsel’i dit coloniili armâneşti di Viena, Buda, Mishkolcz etc. Dada al I.L.Caragiale, Ecaterina Caraboa, eara hil’ia a prămăteftului cu bumbac, Mişa (Mihai) Alexevici, numâ ţi u aflăm la mulţâ armân’i ţi fătsea emburlâchi tu Sârbii, dupâ aspârdzearea a metropol’ei armâneascâ Moscopole , icâ la atsel’i ţi fţea tugireti cu Rusia. Ti atsel’i ţi nu u ştiu istoria a arâspândearil’ei a armân’ilor, ti ligăturli comerciali ţi li avea el’i tu tutâ Europa, numili ţi li avea prămtefţâl’i armân’i, alâxiti tu vâsiliili iu avea agiumsâ s-bâneadzâ , pot s-agiungâ la alatusi di interpretari. Baron’i a Amirăriil’ei Habsburgicâ, Sina, Dumba, Darvari, Cârja etc. cum shi Moga, Şaguna, Gojdu, Ciurcu etc., suntu numi a nâscâtor personalităţ ţi ştim sigura câ eara di orighini armâneascâ. Sumcundil’iem câ George Călinescu bagâ oarâ câ socrul al Luca, afendu-su al Caragiale, eara armân, câ aestu Caraboa, tsicara câ easti ngrâpsit tu documentili di atsel chiro ca graecus natione , aestâ u spunea maş relighia al Luca Chiriac Caraboa, dimi criştin greco-ortodoxu.. Tu atsea ţi mutreashti originea alithia a a tetăl’ei multu avutâ al I.L.Caragiale, dimi Ecaterina Momolo Cardini, aestâ numâ Cardini eara unâ italenizari al Cara Dina. Aestâ Ecaterina Momolo Cardini eara hil’ia a unui embur armân, , Timotei Gheorghevici, , sh-dupâ dadâ eara hil’ia a idyiului embur brashovean Misha (Mihai) Alexe, icâ Alexevici.. Ashi Ecaterina Momolo Cardini eara protâ cusurinâ cu dadâ-sa al I.L.Caragiale, sh-câţe nu avu taifâ l’i-u alâsă avearea a marilui scriitor… Ashi cum sâ ştii, scriitorlu nica di n’ic bână anvârligat di teatru, cum dzâsi un exeget. Lălăn’il’i a lui, Costache ş-Iorgu Caragiali, eara autori, theatrin’i sh-manageri di parei teatrali. Dupâ liceu, tsi-l featsi Ploieshti sh-Bucureshti, I.L.Caragiale ânchisi studiili la Conservatorlu di Artâ Dramatică. Sţena ţi u avea nai ma aproapea tinirlu cu seati di culturâ eara Teatrul Momolo , icâ Momulo, a tetâ-sai Ecaterina , cu părnoan’ia Momuleasa., un di protili teatri di Bucureshti.Cursurli a Conservatorlui bucureştean, ţi li featsi tu an’il’i 1868 — 1870 ş-iu lu avu profesor la clasa di artâ dramaticâ sh-mimicâ lală-su , dramaturgul Costache Caragiali, suntu maş unâ parti di cilâstâserli ţi li featsi ta sâ-şi facâ unâ culturâ sânâtoasâ. Cu chirolu el agiumsi un bun cunuscâtoru a culturăl’ei universalâ sh-un mari meloman, cu mari mirachi ti muzica clasicâ. S-feaţi cunuscut ca jurnalistu tu revistili umoristitsi ş-polititsi. Easti redactor la jurnalu Timpul , deadun cu Mihai Eminescu, participâ la adunărli a Junimil’ei sh-publicâ tu Convorbiri Literare pincipalili piesi di teatru (Unâ noapti furtunoasâ, tu 1879, Lali Nida s-ampuliseashti cu strânghil’i, tu 1880, “Unâ carti chirută”, tu 1885, “Tu chirolu a Carnavalui”, tut tu 1885, dapoia drama “Taxiratea”, tu 1890). Tu an’il’i 1881-82 easti revizor şcolar, tu 1884 easti funcţionar, la Reghia a Monopolurlor, cându u cunuscu prota a lui nicuchiră, Elena Constantinescu, cu cari avu un hil’iu, poet sh-prozator, ţi s-aleapsi, Mateiu I.Caragiale. Cât multu s-azburâm ti biografia al Caragiale, easti zori s-u spunem personalitatea complexâ a marilui scriitor. Maca, doxâ al Titu Maiorescu , tu stagiunea 1888-89 fu director gheneral a teatrilor, iu işi tu migdani prit iniţiativâ şi sirţâl’ie, intridzli, şuşuturlâchili, calominiili, cum fu stepsul pseftu di plagiat al Caion, l’i-u nfârmâcarâ bana.. Angâldzâtâ di uspitsăl’ia cu Alexandru Vlahutsă, ş-maxus cu Barbu Ştefănescu Delavrancea, (avocat cu anami, un chiro primar a Bucureştilor), bana al Caragiale lipseaşti nica s-hibâ cercetatâ tu memorii ş-alti scrieri. Studii angrâpsiti ma di multu, ama ş-ma aproapea di dzâlili di ază, ândruparâ cu turlii di turlii di argumenti ipoteza a orighinil’ei armâneascâ al I.L.Caragiale. Lipseaşti s-adâvgămu la atseali ţi li dzăsim pânâ tora nica ndauâ mărtirii. Profesorlu armân Sterie Diamandi, tu cartea a lui Oamin’i ş-aspecti dit istoria a armân’ilor , publicatâ tru 1940, angrâpseashti cum lu cunuscu tată-su cu I.L.Caragiale, epigramistul Teleor: “Tu spiritlu a orighinil’ei armâneascâ al I.L.Caragiale yini aestâ sţenâ ţi n’i-u zuyrăpsi tată-n’iu.Unâ dzuâ Teleor ăl’i dzăsi al tati:Yina machidoane s-ti cunoscu cu un compatriot di-a vostru…Ş-mi cunuscu cu Caragiale. Autorlu a “Cartil’ei chirutâ” nu dzăsi ca nu easti armânu…”
Un altu argumentu veritabil easti suţăl’ia al Caragiale cu marli om politic , di orighini armâneascâ Take Ionescu, la a curi partid Conservator-Democrat aderă şi ari participatâ ş-la ma multi turnei electorali , cu tuti că, aşi cum sâ ştii, Caragiale u cutuyursi daima demagogia politică, şi ş-pizui tu scrierli a lui em di liberal’i, em di conservatori. Cercetători cum furâ N.Batzaria, Vasile Diamandi Aminceanlu sh.a., pânâ ş-avdzâtlu critic literar Şerban Cioculescu, autorlu a monografiil’ei Bana al I.L.Caragiale , Ed.Eminescu 1967, aduc argumenti dit bana a lui ţi spun intreslu al Caragiale ti lumea balcanică, ti alumta di diştiptari naţionalâ a român’ilor transilvănen’i etc. Tu unâ prezentari cu titlu Vatra a străpăpăn’ilor al Caragiale, tipusitâ tu Almanahul Luceafărul ti anlu 1983, , p.40-44, autorlu, N.Zarcada, ş-elu armânu dupâ numâ, faţi unâ caldâ prezentari a armân’ilor şi spuni câ aeşti vlahi di la sud di Dună, fură.nu maş mări emburi, câ ş-mări oamin’i di culturâ. N.Zarcada aflâ unâ uiduseari di spirit anamisa di I.L.Caragiale ş-alţâ prozatori ş- dramaturghi di farâ armâneascâ cum furâ Branislav Nuşici, icâ Dragoliub Sotirovici. El aleadzi dit cartea al Sterie Diamandi ţi u adusim ş-noi aminti :lipseashti s-nu agărshim un lucru caracteristic ş-cari spuni multi.Armân’il’i deadirâ a literaturâl’ei sârbeascâ pi nai ma mărl’i scriitori satiriţ :Aleco Branislav Nuşici (Alcibiade Nuşi di Clisura), ş-Dragoliub Sotirovici, dit familia Sotir Şunda di Crushuva. Ş-aţea ţi easti ma interesantu easti câ harea a doilor scriitori easti soie di aproapea cu aţea al Caragiale.Clisureanlu Nuşici s-pizuiaşti cu catandisea di tritseari a popului sârbescu câtâ civilizaţie. Idyia themâ u aflăm sh-la crushuveanlu Dragoliub Sotirovici.Aestâ uiduseari spiritualâ anamisa di treil’i scriitori nu easti un agioc a tihisearil’ei, ama s-tradzi di la idyia arâdâţinâ etnică, dimi armâneascâ. Ti mini aestu lucru ângreacâ ma multu di aşi dzăsili documenti edificatoari…” Putem s-adâvgămu la aestâ uiduseari spirituală, cu thimel’iu etnic, dimi armânescu, atsea câ marli scriitor satiric vâryar , Aleco Kostandinov, autorlu al Bai Ganiu ş-a altor isturii âmplini di hazi sh-pezâ, eara sh-el armânu. Cu aesti zboarâ u bitisim prezentarea, ţi ari tu scupo s-u spunâ tin’ia ţi u avem ti marli scriitor armân-român, I.L.Caragiale. Tu suflitlu a nostru avem umuti câ, di aclo iu easti lali Iancu nâ mutreaşti ocl’i a lui scâpiroşi ş-cu sumarâslu pi budzâ. Tu loc di concluzii voi sâ sumcundil’edzu ş- câ, tu dişcl’idearea a anlui Caragiale, tu 30 di yinar a.c. 2002, prezidentul a Româniil’ei. Ion Iliescu, tu zborlu ţi-l ţânu la Academia Românâ, iu eara adunaţ mulţâ oamin’i di culturâ, scoasi tu migdani câ marli creator român, alidzem, “ari arâdâţina tu romanitatea dit spaţiul balcanic.”
Justin Tambozi
Sursă imagine: http://www.ziarulmetropolis.ro