Radio România Internațional

Tag: acord

  • România, în Schengen pe cale aeriană şi maritimă din martie 2024

    România, în Schengen pe cale aeriană şi maritimă din martie 2024

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri seară, că românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă din luna martie a anului viitor. După 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen. Implicit, Portul Constanţa îşi va creşte exponenţial importanţa. Sunt convins că în 2024 vom închide negocierile şi pentru frontiera terestră, a declarat Ciolacu.



    La acest proiect naţional s-a muncit extrem de mult. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut uşa Schengen părea complet închisă, a transmis premierul Marcel Ciolacu.



    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, pe 23 decembrie, a ajuns la un acord politic împreună cu Ministerele omologe din Austria şi Bulgaria privind extinderea Spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024.



    Se va discuta în 2024 şi despre aplicarea acquis-ului comunitar Schengen la frontierele terestre, în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin, a comunicat Ministerul.



    Pe parcursul zilelor de 26 şi 27 decembrie, au avut loc discuţii pe canale diplomatice, între Ministerele de Interne şi de Externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor statelor Membre UE, demers procedural care va continua şi joi, 28 decembrie 2023, a adăugat Ministerul Afacerilor Interne.

  • Un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova

    Un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova

    Comisarul european
    pentru transporturi, Adina Vălean, şi ministrul infrastructurii şi dezvoltării
    regionale din Moldova, Lilia Dabija, au semnat, la Chişinău, acordul care
    asociază Republica Moldova la Mecanismul pentru interconectarea Europei.
    Promotorii moldoveni de proiecte vor putea, de acum, să solicite finanţare din
    partea UE pentru proiecte de interes comun în domeniul transporturilor, al
    energiei şi în domeniul digital, care vizează îmbunătăţirea conectivităţii
    acestei ţări cu vecinii săi din UE.

    ”De Ziua Europei, am primit o veste bună -
    a fost semnat acordul prin care ţara noastră aderă la Mecanismul pentru
    Interconectarea Europei. Moldova şi UE fac paşi concreţi pentru ca, în cât mai
    scurt timp, să fim parte a familiei europene    , a salutat vestea preşedinta Maia
    Sandu.


    Acordul va sprijini integrarea Republicii Moldova pe piaţa unică a UE, va
    promova creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi competitivitatea.
    Republica Moldova a fost puternic afectată de războiul de agresiune al Rusiei
    împotriva Ucrainei, iar UE rămâne solidară cu ea şi se angajează să îi
    consolideze în continuare rezilienţa. Acordul semnat marţi aduce Republica
    Moldova încă şi mai aproape de UE, prin includerea sa în reţelele transeuropene
    interconectate.

    La Chişinău au mai fost semnate, în prezenţa Adinei Vălean şi a
    premierului moldovean, Dorin Recean, acordurile între Republica Moldova şi
    România privind modernizarea a trei poduri peste Prut. Lucrările de reparaţie a
    celor trei poduri transfrontaliere vor fi finanţate de Guvernul României
    până la finele anului 2027 şi sunt parte a Strategiei naţionale de dezvoltare
    ”Moldova Europeană 2030”. Modernizarea podurilor va fluidiza traficul între
    cele două state, va facilita comerţul pe piaţa internă şi cea internaţionalヺi
    va spori conectivitatea Republicii Moldova cu ţările Uniunii Europene.

    Tot de
    Ziua Europei, legislativul comunitar a aprobat o asistenţă suplimentară în
    valoare de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a o ajuta
    să acopere o parte din nevoile de finanţare pentru anul în curs. Creşterea
    inflaţiei şi majorarea preţurilor la energie s-au numărat printre cele mai
    severe efecte ale conflictului ruso-ucrainean asupra republicii, iar criza energetică şi scăderea consumului
    gospodăriilor şi a investiţiilor au pus
    o presiune suplimentară asupra finanţelor publice.

    Europarlamentarul român
    Siegfried Mureşan a precizat că, din suma prevăzută, 45 de milioane de euro sunt
    fonduri nerambursabile şi 100 de milioane de euro sunt credite în condiţii
    avantajoase. Banii vor merge în bugetul Republicii Moldova pentru a fi folosiţi
    în cea mai potrivită modalitate pe care autorităţile o consideră pentru a
    sprijini oamenii şi întreprinderile afectate de criză.


  • Acord provizoriu pentru directiva privind energia regenerabilă

    Acord provizoriu pentru directiva privind energia regenerabilă

    Acordul provizoriu va duce la creșterea cotei de energie regenerabilă din consumul total de energie la 42,5% până în 2030, cu un supliment de 2,5%, care va permite atingerea țintei de 45%. Fiecare stat membru va contribui la acest obiectiv comun.

    În plus, pentru a accelera integrarea surselor regenerabile în sectoarele unde aceasta a fost mai lentă, negociatorii Consiliului și Parlamentului au convenit provizoriu asupra unor ținte specifice mai ambițioase pentru sectoarele transport, industrie, respectiv pentru sistemele de termoficare și răcire centralizate.

    În ceea ce privește transportul, statele membre vor avea opțiunea de a alege unul dintre următoarele obiective care trebuie atins până în 2030: fie reducerea obligatorie cu 14,5% a emisiilor de gaze cu efect de seră prin folosirea energiei regenerabile; fie o țintă obligatorie de cel puțin 29% energie regenerabilă din consumul final.

    Industria va trebui să majoreze folosirea de energie regenerabilă cu 1,6% anual, iar 42% din hidrogenul utilizat ar trebui să provină din combustibili regenerabili de origine non-biologică până în 2030 și 60% până în 2035.

    În sistemele centralizate de termoficare, respectiv răcire, aproape jumătate din energia folosită va trebui să fie din surse regenerabile până în 2030. Acordul provizoriu prevede o creștere treptată obligatorie a ponderii energiei verzi de 0,8% pe an la nivel național până în 2026 și apoi de 1,1% până în 2030. Procentul aplicabil anual fiecărei țări este adaptat la condițiile specifice.

    În plus, acordul introduce proceduri accelerate pentru proiectele de producere de energie din surse regenerabile, pentru ca Uniunea să devină mai rapid independentă de combustibilii fosili rusești.


  • Acord politic: reducerea consumului de energie cu 11,7% până în 2030

    Acord politic: reducerea consumului de energie cu 11,7% până în 2030

    Acest acord marchează un nou pas către finalizarea pachetului ‘Pregătiţi pentru 55’, care vizează concretizarea Pactului verde european şi a planului REPowerEU. Acesta demonstrează încă o dată hotărârea blocului comunitar de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

    Pentru prima dată, principiul ‘eficienţa energetică înainte de toate’ este dotat cu forţă juridică, însoţit de o cerinţă clară ca ţările Uniunii Europene să ia în considerare eficienţa energetică în deciziile lor de politică, de planificare şi de investiţii majore în sectorul energetic şi în afara acestuia.

    Acordul stabileşte un obiectiv de eficienţă energetică de 11,7% pentru 2030, depăşind propunerea iniţială a Comisiei din pachetul ‘Pregătiţi pentru 55’. Acordul impune statelor membre să asigure în mod colectiv o reducere suplimentară a consumului final de energie şi a consumului de energie primară, în comparaţie cu previziunile din 2020 privind consumul de energie.

    În temeiul acordului provizoriu, obligaţia privind economiile anuale de energie aproape se dublează pentru a asigura progrese continue. În perioada 2024-2030, ţările Uniunii Europene vor trebui să realizeze în fiecare an, în medie, noi economii de 1,49% din consumul final de energie, în creştere faţă de nivelul actual de 0,8 %. Economiile respective vor trebui să ajungă treptat la 1,9% până la sfârşitul anului 2030.

    Obligaţia ţărilor membre ale Uniunii Europene de a renova anual cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor deţinute de administraţia publică se aplică de acum înainte şi la nivelul regional şi local.

    Acordul conţine, pentru prima dată în istorie, o definiţie comunitară a sărăciei energetice. Statele membre vor trebui de acum înainte să pună în aplicare măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienţilor vulnerabili, al gospodăriilor cu venituri mici şi, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale.


  • Serbia şi Kosovo au căzut de acord să îşi normalizeze relaţiile, în urma medierii UE

    Serbia şi Kosovo au căzut de acord să îşi normalizeze relaţiile, în urma medierii UE

    Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, şi premierul kosovar, Albin Kurti, au agreat, în faţa şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, termenii unui plan european care ar conduce la restabilirea legăturilor dintre Serbia şi provincia autoproclamată, la mai bine de două decenii după războiul din Kosovo. Propunerea fusese aprobată de toate cele 27 de state membre, la cel mai recent Consiliu European.

    Noul acord prevede ca ambele părți să își recunoască reciproc documentele și simbolurile naționale, inclusiv pașapoartele, diplomele sau plăcuțele de înmatriculare ale maşinilor. Documentul stipulează, de asemenea, ca ambele țări să-și deschidă ambasadă în capitala celeilalte, Kosovo fiind recunoscută de facto, dar nu şi de jure.

    Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrel:

    Acest acord stabileşte că oamenii se mişcă liber între Kosovo şi Serbia, folosindu-şi propriile paşapoarte care sunt recunoscute de ambele părţi, la fel ca şi cărţile de identitate şi plăcuţele de înmatriculare a maşinilor. Oamenii pot munci şi studia fără griji, indiferent dacă sunt diplomaţi sau au alte meserii.

    Acordul aduce noi oportunităţi economice de a creşte asistenţa financiară pentru cooperarea în domeniul afacerilor şi pentru noi investiţii în Kosovo şi Serbia. Aduce ocazii mai bune de angajare pentru toată lumea, fără birocraţie.

    Aceasta înseamnă mai mult comerţ, pentru că certifică şi faptul că importurile şi exporturile nu vor mai constitui o problemă. Pentru sârbii din Kosovo va însemna mai multă securitate, certitudine şi predictibilitate, când vorbim de protecţia lor în Kosovo, inclusiv pentru biserica ortodoxă sârbă şi pentru siturile de patrimoniu cultural şi religios.

    Şi mai sperăm ca acordul să devină baza consturirii atît de doritei încrederi şi a depăşirii moştenirii trecutului.

    Josep Borrell a mai menţionat că la jumătatea acestei luni va avea loc o altă întâlnire a liderilor Serbiei şi Kosovo pentru a stabili anexele acordului. Şeful diplomaţiei europene a precizat că a primit asigurări că nu vor mai avea loc acţiuni necoordonate dacă vor apărea noi tensiuni între Belgrad şi Pristina.


  • Acordu româno-franţescu mutrinda tranzitlu a yipturloru ucrainene

    Acordu româno-franţescu mutrinda tranzitlu a yipturloru ucrainene

    Franţa şi România viţină ali Ucraină simnară un acordu ti licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarlu di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu spusa a corespondintăllei Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznău pi nivelu di exporturi neise ninti di aputrusearea a askeriloru ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la ordinul prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievlu putea s’da tru mesu şase milioane di tone di yipturi pe păzărli internaţionale. Uidisitu cu acordulu, Franţa vas u ndrupască România tra s’crească fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Amarea Lae, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Dilta. Autorităţile române va s’lucreadză diadunu cu ateali franceze tra ună ma bună dotare a punctiloru di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tra crişterea numărului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ună strategie pi kiro di mesi mutrescu călliurli di purtari cari fac legătura anamisa di aţeali dauă văsilii, inclusiv ateali cari traverseadză Ripublica Moldova, enclavă anamisa di România şi Ucraina.



    Ministrul Clément Beaune: “Acordul cu România va-lli da izini ali Ucraină s’pitreacă ma multu yiptu cătră Europa şi cătră văsilii ţi suntu pi calea di dizvultari maxus ateali ditu zona mediteraneană, confruntate cu probleme alimentare. Domnul Putin ari spusă că maş 3% din yipturile ucrainene reexportate agiungu tru văsili ţi suntu pi calea di dizvultare. Easti zborlu, ama, di multu ma multu, piste un cirecu, aţea ţi lă da izini a născăntoru unor văsilii ca Egiptul ică alti s’armănă pi lucru, di itia că populili a lor ţănu di yipturile ucrainene. Himu pirifañi că di itia a unei acţiuni europene aprăftăsimu aproapea s’agiundzemu nivelu di export di yipturi pe cari Ucraina lu-avea ninti di polimu pe rutili terestre. Pritu acordul cu România, Franţa va lu-anvărtuşeadză agiutorlu a llei tra exportul di yipturi pe cale maritimă, feroviară şi terestră cătră văsiliili cari au ananghi di eali.”



    Ambasadorul ali Ucraină tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi ti atea ţi număsi agiutorlu concret, hăirlăticu aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă cabaia după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. El adusi aminti că, după ţi Rusia aputrusi Ucraina, exporturli di yipturi ucrainene fură dănăsiti aproapea acutotalui, di itia că porturli di la Amarea Lae fură sumu ună blocadă ermetică di flota militară rusă. Cum Putin easti un personaj imprevizibil, europeñilli au frixi tora că acordul faptu tru alunaru, la Istanbul, sum egida ONU şi cu păzărăpsearea ali Turchie, pritu cari aruşlli diadiră izini ti purtraea a gărnului şi a misurlui pritu porturli ucrainene, poati s’hibă tru piriclliu.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • Acord româno-francez privind tranzitul cerealelor ucrainene

    Acord româno-francez privind tranzitul cerealelor ucrainene

    Franţa şi România vecină Ucrainei au încheiat un
    acord pentru facilitarea exporturilor de cereale ale Kievului. Documentul a
    fost semnat, la Paris, de ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune,
    şi de secretarul de stat român Ionel Scrioşteanu, de la Transporturi, în
    prezenţa ambasadorului Ucrainei în Franţa. Potrivit corespondentei Radio
    România la Paris, Franţa speră ca Ucraina să atingă din nou nivelul de
    exporturi dinainte de invazia trupelor ruse, declanşată pe 24 februarie, la
    ordinul preşedintelui Vladimir Putin. Atunci, Kievul putea livra lunar şase
    milioane de tone de cereale pe pieţele internaţionale. Potrivit acordului, Franţa
    vă sprijini România pentru a creşte fluxurile de cereale ucrainene prin
    porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi prin Canalul Sulina
    al Deltei. Autorităţile române vor lucra cu cele franceze pentru o mai bună
    dotare a punctelor de frontieră terestră dintre România şi Ucraina şi pentru
    creşterea numărului de vagoane de marfă care trec graniţa. O strategie pe
    termen mediu vizează coridoarele de transport care fac legătura între cele două
    ţări, inclusiv pe acelea care traversează Republica Moldova, enclavă între
    România şi Ucraina.

    Ministrul Clément Beaune: Acordul
    cu România îi va permite Ucrainei să trimită mai multe cereale către Europa şi
    către ţări în curs de dezvoltare, în special cele din zona mediteraneană,
    confruntate cu probleme alimentare. Domnul Putin ar fi spus că doar 3% din
    cerealele ucrainene reexportate ajung în ţări în curs de dezvoltare. Este
    vorba, însă, de mult mai mult, peste o treime, ceea ce le permite unor ţări ca
    Egiptul sau altele să supravieţuiască, pentru că popoarele lor depind de
    cerealele ucrainene. Suntem mândri că datorită unei acţiuni europene am reuşit
    aproape să atingem nivelul de export de cereale pe care Ucraina îl avea înainte
    de război pe rutele terestre. Prin acordul cu România, Franţa va întări
    sprijinul ei pentru exportul de cereale pe cale maritimă, feroviară şi terestră
    către ţările care au nevoie de ele.

    Ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, a mulţumit pentru ceea ce a numit sprijinul
    concret, util şi eficient primit de ţara sa, sprijin care s-a intensificat
    semnificativ după vizita comună din iulie a preşedinţilor Emmanuel Macron şi
    Klaus Iohannis la Kiev. El a amintit că, după ce Rusia a invadat Ucraina,
    exporturile de cereale ucrainene au fost stopate aproape în întregime, pentru
    că porturile de la Marea Neagră au fost supuse unei blocade ermetice de flota
    militară rusă. Cum Putin e un personaj imprevizibil, europenii se tem acum că
    acordul convenit in iulie, la Istanbul, sub egida ONU şi cu medierea Turciei,
    prin care ruşii au permis transportul de grâu şi porumb prin porturile
    ucrainene, ar putea fi în pericol.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 10-16.07.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 10-16.07.2022

    România — simfună că yipturli ucrainene s’treacă pritu canalulu Bâstroe


    România ş-deadi acordul că pampori sum hlambura ucraineană ncărcate cu yipturi s’poată s’treacă pritu canalele Chilia şi Bâstroe. Apofasea a autorităților române yine tru contextul a eforturilor ţi li faţi văsilia a noastră ti s’agiută Ucraina, cu scupolu ti ñicurarea a consecințelor agresiunillei ali Rusie. Uidisitu cu MAE, acordul a partillei române tră ufilisearea-a a canalului Bâstroe tru scoplu di tranzitari a pamporiloru ncărcati cu yiptu ari ună simasie excepțională, hiinda avută tru vidială importanța ti diversificarea și fluidizarea a călliurloru di transportu ufilisiti tră exporturile ucrainene di yipturi. Unăoară cu acordul a partillei române fu sumliniată, tutunăoară, mențănearea a pozițiillei di principiu a Româniillei mutrinda proiectul ti dizvoltarea tră navigație a canalului Bâstroe, cum și necesitatea ca acesta s’tiñisească pruvidirli a ndreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările tru materie di protecție a fisillei. Tru idyiulu kiro, partea română ş-lu tăni angajamentul tra s’facă ma largu gaereţ niacumtinati, tru numi național și tru cadrul UE, tră s’licşureadză tranzitul și exportul di yipturi ucrainene, inclusiv pritu intermediul a porturilor românești di la Dunăre și Amarea Lae. Construcţia a canalului Bâstroe, cari faţi ligătura anamisa di Dunăre şi Amarea Lae, ahuhri tru 2004. România căftă ali Ucraina s’dănăsească aestu proiect, avânda tu vidială că ună parte ditu el treati nolgica di Dilta a Dunăllei — aflată tru patrimoniul mondial UNESCO – şi calcă ma multi convenţii internaţionale ditu domeniul protecţiei fisillei, hiinda zñiipsiti niscănti cişiti di fauna. Autoritățile internaționale diadiră ndreptate României, ama, cututi timbihili oficiale, canalu fu dişcllisu di Kiev tru 2007. Tru paturli dzăli ditu soni, 16 di pampori tricură pritu aestu uidisitu cu spusa a autorităţilor ucrainene.



    Executivlu ali Românie vulusi proiectul di nomu mutrinda ratificarea protocoalelor di adirare la NATO a Finlandii şi Suediei


    Guvernul di București vulusi și s’niinteadză a Parlamentului un proiect di nou mutrinda ratificarea adirarillei ali Finlandă și Suediei la NATO dimăndă purtătorlu di zboru a Executivului, Dan Cărbunaru. Uidisitu cu aestu, România easti anamisa di protili state care nkisiră aesti dimersuri di adoptare tru plan naţional ali apofasi di adirare la NATO a Finlandii şi Suediei. Aestu dimers confirmă, di ună parte, succesul Organizaţiei Nord-Atlantice ca organizaţie di securitate, dar şi politica “Uşilor dişcllisiˮ, care diadi izini ti anvărtuşearea şi tindiarea a capaciatillei a llei tra s’da a membrilor a llei garanţii di securitate, nai ma vărtoasi garanţii di securitate, diclară Dan Cărbunaru. Ateali dauă v4silii dipsiră tru maiu, căftărli di adirare, pe fondul a polimlui ditu Ucraina. Uidisitu cu experților, adirarea a lor va u facă Alianța ma vărtoasă, di itia că Marea Baltică va s’hibă aproapea acutotalui anvărligată di membrii NATO şi graniţa ali Alianţă cu Rusia va s’hibă ma mari. Aţeali dauă state ş-u ţănu neutralitatea kiro di dzăţ di añi, tru condiţiile tru care irinea europeană nu avea fută fuvirsită după Doilu Polimu Mondial.



    Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti


    Haristusită a unei creaştiri surprinzătoare di 5,2% tru primul trimestru, Comisia Europeană apufusi să-şi facă ma buni estimările mutrinda evoluţia economiei româneşti tru aestu an, di la 2,6% cât anticipa tru meslu marţu până la 3,9%, conform previziunilor economice di veară, publicate gioi. Alliumtrea, Executivul comunitar ş-li mutri tru anghiosu estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti tru 2023, di la 3,6% până la 2,9%, tru contextul tru care s-aşteaptă la ună ayăliseari a ritmului di creştere emu la nivel mondial emu la nivelul UE. “Consumul privat şi investiţiile va s’hibă principalele motoare di creştere emu tu aestu an emu tu anlu ţi yini kiro tru cari exporturile nete vor acţiona ca ună frână tră PIB şi va s’ducă la ună ahăndusimi a dificitului comercialˮ, spuni Comisia Europeană. Tru idyiulu kiro, Executivul comunitar ş-u criscu cabaia prognoza di inflaţie tră aestu anu tru cazul României, di la 8,9% până la 11,1%, urmând ca, tru 2023, inflaţia să s’ñicureadză la 7,2%, un diclin cama modist andicra di atelu prognozat tru primaveară. Atumţea, Executivul comunitar miza, tru cazul României, pi ună inflaţie 5,3% tru 2023.



    Crește numirul a cazurilor di Covid tru România


    Numirul cazurilor noi di SARS CoV-2 easte tru creaștire tru România. Tru aestă stămână, s-anregistrară, cafi dzua, ndauă ñilli di cazuri. Itia fu că autorităţile s’turnară la raportarea cafi dzua a infectărilor. Kiro di un mesu, isapea eara prezentată maş unăoară tru stămână. Specialiștilli suntu di păreare că naua subvariantă Omicron, care adusi aesta dalgă di infectări la nivel internaţional şi fu idintificată şi tru România, diminuează, tru mare parte, protecţia oferită emu di vaccin, emu di trecerea pritu lăngoari, ama,ngeneral, pare s’nu provoace forme grave. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, recomandă turnarea la misurli di protecţie sanitară, purtarea a pruspidăllei şi evitarea a locurloru cu călbălăki. Tu atea ţi mutreaşti vaccinarea, el recomandă administrarea serului anti-COVID tru toamnă, când va s’fitrusească ună nauă variantă a aliştei. Ministrul Sănătăţii sumlinie că actualul vaccin numata easti hăirlăticu contra a năiloru lumăki Omicron.



    Raport al CE mutrinda tiñisearea a statului di drept tru România


    Comisia Europeană urminipseaşti ali României, tru un raport dat publicitatillei ñiercuri, s’llia meatri tra s’da apandisi a cilăstăserloru armasi tu ligătură cu investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor tru sistemul judiciar şi să s’asigure că revizuirea legilor ali justiţiei anvărtuşeadză garanţiile mutrinda indipendinţa sistemului, inclusiv pritu reformarea regimului disciplinar al magistraţilor. Executivul Comunitar precizează că secţia di investigare a infracţiunilor din sistemul judiciar a fost disfiinţată, dar rămân unele preocupări legate di urmărirea penală a unor asemenea dilicte. S’recomandă, tutunăoară, ună consultare publică eficientă ninti di adoptarea proiectelor di nom, ună ma mari transparenţă a finanţarillei partidilor politice, cum şi ună ma cu hăiri lucarlu ti normili şi mecanismili di consolidare a indipendinţei editoriale a serviciilor publice di media. La capitolul presă, Comisia Europeană atrage atenţia că nu există suficientă transparenţă tru ceea ce priveşte difuzarea di conţinut plătit di partidile politice, tru afara campaniilor electorale, iar accesul jurnalistilor la informaţii rămâne dificitar. Bruxelles-ul nica spune că persistă şi găilipserli mutrinda funcţionarea şi bugetlu a Consiliului Naţional a Audiovizualului şi faţi timbihi că România nu ari transpusă, nică, directiva mutrinda serviciile media audiovizuale, aşi cum fu al4xită tru 2018.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 10-16.07.2022

    Retrospectiva săptămânii 10-16.07.2022

    România – de acord ca cerealele ucrainene să
    treacă prin canalul Bâstroe


    România şi-a dat acordul pentru ca nave sub
    pavilion ucrainean încărcate cu cereale să poată tranzita braţul
    Chilia şi canalul Bâstroe. Construirea celui din urmă de către Ucraina este
    motiv de dispută între București și Kiev, deoarece trece prin mijlocul Deltei
    Dunării şi încalcă unele convenţii internaţionale de protecţie a mediului. După
    cum se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe, decizia
    autorităţilor române vine în contextul eforturilor de sprijinire a Ucrainei în
    vederea reducerii consecinţelor agresiunii premeditate, ilegale şi
    nejustificate a Federaţiei Ruse. În document se precizează că acest acord are o
    natură excepţională, fiind avută în vedere importanţa diversificării şi
    fluidizării căilor de transport utilizate pentru exporturile ucrainene de cereale.
    Ministerul de Externe atrage, totodată, atenţia că România îşi menţine poziţia
    de principiu privind proiectul dezvoltării pentru navigaţie a Canalului
    Bâstroe, precum şi necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului
    internaţional aplicabil, inclusiv reglementările legate de protecţia mediului.



    Executivul României a aprobat proiectul de lege
    privind ratificarea protocoalelor de aderare la NATO a Finlandei şi
    Suediei


    Guvernul
    de la București a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind ratificarea
    protocoalelor de aderare la Alianța Nord-Atlantică a Finlandei şi
    Suediei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
    Potrivit acestuia, România se află printre primele state care au iniţiat aceste
    demersuri de adoptare în plan naţional a deciziei de aderare la NATO
    a Finlandei şi Suediei. Acest demers confirmă, pe de o parte, succesul
    Organizaţiei Nord-Atlantice ca organizaţie de securitate, dar şi politica
    Uşilor deschiseˮ, care a permis consolidarea, întărirea şi extinderea
    capacităţii sale de a furniza membrilor săi garanţii de securitate, cele mai
    puternice garanţii de securitate’, a declarat Dan Cărbunaru. Cele două țări
    au depus, în mai, cererile de aderare, pe fondul războiului din Ucraina.
    Potrivit experților, aderarea lor va face Alianța mai puternică, pentru că
    Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membrii NATO şi graniţa
    Alianţei cu Rusia va fi mai mare. Cele două state îşi păstraseră neutralitatea
    timp de zeci de ani, în condiţiile în care pacea europeană nu fusese ameninţată
    după cel de-al Doilea Război Mondial.



    Comisia Europeană
    şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti


    Grație
    unei creşteri surprinzătoare de 5,2% în primul trimestru, Comisia Europeană
    a decis să-şi îmbunătăţească estimările privind evoluţia economiei româneşti în
    acest an, de la 2,6% cât anticipa în luna martie până la 3,9%, conform
    previziunilor economice de vară, publicate joi. În schimb, Executivul comunitar
    şi-a revizuit în jos estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti în
    2023, de la 3,6% până la 2,9%, în contextul în care se aşteaptă la o încetinire
    a ritmului de creştere atât la nivel mondial cât şi la nivelul UE. Consumul privat şi investiţiile urmează să fie
    principalele motoare de creştere atât în acest an cât şi anul următor, în timp ce
    exporturile nete vor acţiona ca o frână asupra PIB şi vor duce la o adâncire a
    deficitului comercialˮ, susţine Comisia Europeană.     În acelaşi timp, Executivul comunitar şi-a
    majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de
    la 8,9% până la 11,1%, urmând ca, în 2023, inflaţia să se reducă la 7,2%, un
    declin mai modest faţă de cel prognozat în primavară. Atunci, Executivul
    comunitar miza, în cazul României, pe o inflaţie 5,3% în 2023.



    Crește
    numărul cazurilor de Covid în România


    Numărul cazurilor noi de
    SARS CoV-2 este în creștere în România. În această săptămână, s-au înregistrat,
    zilnic, cîteva mii de cazuri. Urmarea a fost că autorităţile
    au revenit la raportarea zilnică a infectărilor.     Timp
    de o lună, bilanţul fusese prezentat doar o dată pe săptămână. Specialiștii
    sunt de părere că noua subvariantă Omicron, care a generat actualul val de
    infectări la nivel internaţional şi a fost identificată şi în România,
    diminuează, în mare parte, protecţia oferită atât de vaccin, cât şi de trecerea
    prin boală, însă, în general, pare să nu provoace forme grave. Ministrul
    Sănătăţii, Alexandru Rafila, recomandă revenirea la măsurile de protecţie
    sanitară, purtarea măştii şi evitarea spaţiilor aglomerate. În ceea ce privește
    vaccinarea, el recomandă administrarea serului anti-COVID în toamnă, când va
    apărea o nouă variantă a acestuia. Ministrul Sănătăţii a subliniat că actualul
    vaccin nu mai este eficient împotriva noilor tulpini Omicron.



    Raport al
    CE privind respectarea statului de drept în România


    Comisia
    Europeană recomandă României, într-un raport dat publicității miercuri, să ia
    măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi
    urmărirea penală a infracţiunilor în sistemul judiciar şi să se asigure că
    revizuirea legilor justiţiei consolidează garanţiile privind independenţa
    sistemului, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraţilor.
    Executivul Comunitar precizează că secţia de investigare a infracţiunilor din
    sistemul judiciar a fost desfiinţată, dar rămân unele preocupări legate de
    urmărirea penală a unor asemenea delicte. Se recomandă, totodată, o consultare
    publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege, o mai mare
    transparenţă a finanţării partidelor politice, precum şi o îmbunătăţire a
    normelor şi mecanismelor de consolidare a independenţei editoriale a
    serviciilor publice de media. La capitolul presă, Comisia Europeană atrage
    atenţia că nu există suficientă transparenţă în ceea ce priveşte difuzarea de
    conţinut plătit de partidele politice, în afara campaniilor electorale, iar
    accesul jurnalistilor la informaţii rămâne deficitar. Bruxelles-ul mai spune că
    persistă şi îngrijorările privind funcţionarea şi bugetul Consiliului Naţional
    al Audiovizualului şi atrage atenţia că România nu a transpus, încă, directiva
    privind serviciile media audiovizuale, aşa cum a fost modificată în 2018.


  • Acord provizoriu privind transparența transferurilor de criptoactive

    Acord provizoriu privind transparența transferurilor de criptoactive

    Președinția Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea de actualizare a normelor privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri prin extinderea domeniului de aplicare a acestor norme la transferurile de criptomonede.

    Introducerea acestei reguli va asigura transparența financiară în ceea ce privește schimburile de criptoactive și va oferi UE un cadru solid și proporțional care respectă cele mai exigente standarde internaționale privind schimbul de criptoactive. Acest lucru este deosebit de oportun în contextul geopolitic actual.

    Scopul acestei reformări este de a introduce obligația furnizorilor de servicii de gestionare a criptomonedelor de a colecta și de a face accesibile anumite informații despre inițiatorul și beneficiarul transferurilor de criptomonede pe care le operează. Asta fac în prezent prestatorii de servicii de plată pentru transferurile bancare, iar acest lucru va asigura trasabilitatea transferurilor de criptoactive pentru a putea identifica mai bine eventualele tranzacții suspecte și pentru a le bloca.

    Noul acord va permite UE să facă față riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului legate de aceste noi tehnologii, reconciliind în același timp competitivitatea, protecția consumatorilor și a investitorilor, precum și protecția integrității financiare a pieței interne.

    În special, noul acord prevede că setul complet de informații privind inițiatorul călătorește odată cu transferul de criptoactive, indiferent de valoarea tranzacționată.

    De asemenea, datorită trasabilității îmbunătățite a transferurilor de active criptografice va fi mai dificil pentru persoanele și entitățile care fac obiectul unor măsuri restrictive să încerce să le eludeze. În plus, furnizorii de servicii de criptoactive vor trebui să pună în aplicare politici, proceduri și controale interne adecvate pentru a reduce riscurile de eludare a măsurilor restrictive naționale și ale Uniunii.


  • Acord privind salariul minim în UE

    Acord privind salariul minim în UE

    Parlamentul European și statele membre, reprezentate de președinția
    franceză a Uniunii Europene, au încheoat recent al Stasbourg un acord politic
    privind Directiva privind salariul minim adecvat. Au fost opt runde de
    negocieri, iar părțile au ajns la un acord după propunerile legislative făcute
    de comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.
    Directiva stabilește un nivel decent de trai ca punct de referință pentru
    salariile minime naționale și va duce la creșterea salariilor pentru milioane
    de cetățeni europeni. Acordul politic se bazează pe doi piloni. Primul pilon stabilește standarde de decență pentru salariile minime legale la nivel
    național. Stndardul decenței este determinat de puterea de cumpărare, luând în
    considerare costul vieții, ritmul general de creștere și structura salarială
    din fiecare stat membru. Al doilea pilon al acordului vizează împuternicirea
    lucrătorilor și a sindicatelor în timpul negocierilor colective, pentru ca tot
    mai mulți lucrători să beneficieze de protecția unui contract colectiv. Atunci
    când într-un stat membru rata de acoperire a negocierilor colective este sub
    80% din numărul salariațilr, acel stat membru trebuie să adopte măsuri pentru a
    urca peste ace nivel. În plus, statele membre vor fi obligate să acționee dacă
    lucrătorii sau reprezentanții sindicali sunt discriminați sau amenințați de
    către un angajator.

    Având experiență de lider sindical, europarlamentara olandeză Agnes
    Jongerius, din grupul Socialiștilor și Democraților, a fost coraportoare a
    Parlamentului European pentru propunerea de directivă a legislativului european
    privind salariul minim:

    Pentru asistenții
    din magazine, pentru curieri, pentru munca din acvacultură, pentru o persoană
    care lucrează în comerțul cu amănuntul, această directivă poate face cu
    adevărat diferența, deoarece salariile minime adecvate trebuie să asigure un
    nivel de trai decent, să reducă inegalitățile și să contribuie la creșterea
    confortului social. Cred că este corect să spun că acest obiectiv nu a venit
    prea târziu, cu preșurile explodând la alimente, la chirii, la facturile la
    energie. Sunt prea mulți oameni care se luptă ca să le ajungă banii.



    Trebuie subliniat
    faptul că viitoarea directivă europeană nu propune introducerea aceluiași
    salariu minim în toate statele membre sau salarii minime obligatorii. De
    asemenea, salariul minim național nu va fi stabilit de instituțiile de la
    Bruxelles. Pe de altă parte, Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și
    Suedia, cele șase satte membre unde nu există salrii minime la nivel național
    și unde nivelul veniturilor este stabilit prin negocieri colective, nu vor fi
    obligate să introducă în legislație prevederi privind salariul minim la nivel
    național.

    Eurodeputata Anges Jongerius: Respectăm
    și tradițiile naționale. Vrem să subliniem că statele membre în
    care formarea salariilor nu depinde de contracte colective nu sunt obligate să
    introducă un salariu minim legal. Este o urgență pentru îmbunătățirea vieții
    oamenilor, care ar trebui să își poată cumpăra haine noi, să poată cumpăra
    echipament pentru a face sport, să își permită o vacanță, din când în când,
    pentru un nivel de viață decent. Cu această lege europeană reducem inegalitatea
    slariilor, facem presiuni pentru a obține salarii mai mari pentru lucrătorii cu
    cele mai mici salarii din statele europene.




  • Acord pe tema regulilor comune de calculare a salariului minim

    Acord pe tema regulilor comune de calculare a salariului minim

    Este înțelegerea la care au ajuns reprezentanţii statelor membre cu negociatorii Parlamentului european. Acordul nu deschide însă calea către un singur salariu minim, valabil în întreaga Uniune.

    Toți muncitorii ar trebui să își permită să-și cumpere haine noi, să facă sport sau să meargă în vacanță. Trebuie să beneficieze de condiții decente de trai, afirmă europarlamentara Agnes Jongerius, care s-a ocupat îndeaproape de negocierile privind salariul minim în Uniunea Europeană. În momentul de faţă, această retribuție este stabilită prin lege în 21 de state membre, printre care şi România, şi este rezultatul unor negocieri colective dintre angajatori şi sindicate în celelalte şase, adică în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

    Potrivit înţelegerii la care s-a ajuns, cele 21 de ţări membre, cu reglementări legale, trebuie să evalueze, cu ajutorul unui coş de bunuri şi servicii la preţuri reale, dacă salariul minim existent este suficient pentru un nivel de trai decent. Se va ţine seama de condiţiile socio-economice, de puterea de cumpărare, de nivelul productivităţii şi de dezvoltarea pe termen lung.

    Acordul încurajează totodată negocierile colective, prin implicarea efectivă a partenerilor sociali.

    Înțelegerea are la bază o propunere prezentată de Comisia Europeană în urmă cu doi ani, care a plecat de la realitatea că pandemia i-a afectat în mod special pe angajaţii din sectoarele care plătesc salarii minime. precum curățenie, comerț, turism, baruri şi restaurante.

    De la criza financiară, începută în anul 2008, am aflat că cei mai afectați de probleme sunt cei care câștigă puțin. Tot ei sunt cei care au beneficiat în cea mai mică măsură de pe urma redresării economice. Acum, în plină pandemie, este nevoie de această inițiativă atât din punct de vedere economic, cât și politic. Din nou cel mai mult de pierdut au cei cu salarii mici. Dacă nu luăm măsuri, pandemia va adânci inegalitățile, atrăgea atenția în urmă cu doi ani, la prezentarea propunerii, vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, în portofoliul căruia intră economia în serviciul cetățenilor.

    Și angajatorii au tot interesul să existe salarii echitabile în Europa. Nu este deloc corect să consideri că poți împărți societatea în cei care au și cei care nu au nimic. Nici un angajator nu ar trebui să facă acest lucru, crede comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmidt.

    Pentru ca acordul să fie pus în aplicare este nevoie acum de avizul final al Parlamentului European și al liderilor din statele membre.


  • Jurnal românesc – 28.01.2022

    Jurnal românesc – 28.01.2022

    România
    este una dintre ţările care şi-au asumat propriul trecut şi s-au angajat să-i
    păstreze vie memoria pentru generaţiile viitoare, să protejeze supravieţuitorii
    Holocaustului şi să combată antisemitismul şi orice manifestări de intoleranţă
    şi discriminare,     a transmis Ministerul de Externe cu prilejul Zilei
    Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Instituţia arată că
    adoptarea recentă a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului,
    xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi a
    legislaţiei care introduce studiul istoriei evreilor şi al Holocaustului în
    programa liceală şi instituirea premiului Constantin Karadja sunt
    dovada acestor eforturi. Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, care a
    participat la un eveniment organizat la Templul Coral din Bucureşti de către
    Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, a adus un omagiu victimelor
    Holocaustului şi a prezentat demersurile întreprinse de MAE pentru a combate
    antisemitismul, negarea şi distorsionarea Holocaustului. Ziua Internaţională de
    Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată anual, începând din 2005, la
    27 ianuarie şi reprezintă momentul eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau
    în 1945.




    Parlamentul de
    la Bucureşti a ratificat Acordul dintre Guvernele României şi Republicii
    Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și
    titlurilor științifice, eliberate de instituțiile de învățământ din cele două
    state.     Documentul, semnat în noiembrie anul trecut, stabilește tipurile de acte
    de studii, de la toate nivelurile de învățământ, care se recunosc reciproc – de
    la actele de studii din învățământul general până la titlurile științifice.
    Acordul include și reglementări pentru recunoașterea reciprocă a actelor de
    studii obținute până la aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna.
    Astfel, Acordul prevede recunoașterea și echivalarea actelor de studii,
    eliberate după absolvirea unei instituții de învățământ general cu durata
    studiilor de 10 sau 11 ani şi le oferă deținătorilor acestor documente acces
    direct la învățământul superior din România. Tratatul mai stabilește prevederi
    speciale ce reglementează recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor
    obținute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare
    postuniversitare și a cursurilor de perfecționare de nivel postuniversitar.
    Acordul dintre Bucureşti şi Chişinău a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani
    și va fi prelungit automat, pe perioade de câte un an.




    Românii din
    comunitățile istorice aflate în afara granițelor trebuie să aibă sentimentul că
    ţara are grijă de ei şi acest sentiment ar trebui să vină dinspre Guvern,
    dinspre Parlament, dinspre acele instituţii menite să-i guverneze pe români,     a
    declarat la Radio România președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
    Întrebat ce însemnătate poate avea ziua Unirii Principatelor Române pentru
    românii care trăiesc în Transcarpatia sau pe Valea Timocului, academicianul a
    arătat că atunci, în epocă, momentul a avut o importanţă şi pentru românii din
    provinciile aflate sub dominaţii străine şi care nu s-au putut uni în 1859.
    Chiar de la începutul domniei, Alexandru Ioan Cuza a acordat importanţă
    acestor români, mai ales celor din Transilvania, deci mesajul actului e unul
    îndreptat spre toţi românii, a spus Ioan-Aurel Pop. Academicianul consideră că
    românii din ţările vecine trebuie să rămână credincioşi statelor în care
    trăiesc, dar sentimentul etnic naţional, limba tradiţiile, obiceiurile şi
    gândul la ceea ce s-a întâmplat în 1859 le poate conferi un sentiment de
    stabilitate şi le poate da încredere în viitor. Ziua Unirii Ţării
    Româneşti şi Moldovei, cunoscută drept Mica Unire, a fost sărbătorită la 24
    ianuarie.




    Comunitatea
    Românilor din Serbia organizează un concurs online de istorie națională la care
    pot participa elevii școlilor generale de naționalitate română din Serbia.
    Competiţia, care se desfăşoară cu sprijinul Consiliului Naţional al Minorităţii
    Naţionale Române din ţara vecină, a început la 24 ianuarie şi se va încheia la
    15 februarie 2022, ora 19.00. Participanţii au la dispoziţie 15 minute pentru a
    răspunde la 30 de întrebări. Fiecare răspuns corect valorează un punct. Dacă
    doi participanți obţin același punctaj, departajarea se va face în funcţie de
    timpul necesar completării formularului de concurs. În cazul în care există
    participanți cu același punctaj şi același timp acordat răspunsurilor, va fi
    desemnat câștigător acela care a început testul mai devreme. Premiile constau
    în echipamente digitale performante. Înscrierea şi formularul de concurs se
    găsesc la adresa concurs.in.rs.


  • Relaţiile privilegiate România – Republica Moldova, reconfirmate

    Relaţiile privilegiate România – Republica Moldova, reconfirmate

    Însoțită de mai mulți miniștri
    din cabinetul de la Chișinău, inclusiv de șeful diplomației, Nicu Popescu,
    președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit, marți, la București, unde
    s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, pentru a patra oară de când a
    preluat preşedinţia fostei republici sovietice, majoritar românofone. Vizita,
    derulată în contextul în care România şi Republica Moldova aniversează 30 de
    ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, a prilejuit semnarea unei foi de
    parcurs privind domeniile prioritare de cooperare între cele două ţări, precum
    și reconfirmarea de către cei doi președinți a legăturilor speciale dintre
    București și Chișinău.


    Republica Moldova se bucură de un sprijin covârşitor,
    durabil şi transpartinic la Bucureşti, a declarat preşedintele Klaus Iohannis,
    reiterând susținerea pentru eforturile Chişinăului de integrare europeană:

    Am discutat cu doamna
    preşedinte despre toate domeniile în care avem proiecte comune, de impact, în
    special în ceea ce priveşte interconectarea energetică şi consolidarea
    securităţii energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport, perspectivele
    continuării acordării de asistenţă nerambursabilă Republicii Moldova printr-un
    nou acord dedicat, dezvoltarea comunicaţiilor şi a cooperării în domeniul
    educaţiei. De asemenea, am discutat pe larg pe tema agendei europene a
    Republicii Moldova, inclusiv în perspectiva viitorului summit al
    Parteneriatului Estic din decembrie.


    Datorită României, Republica Moldova
    a primit primele donaţii de vaccin anti-COVID, iar astăzi, cu peste 500 de mii
    de doze oferite gratis, România este cel mai mare donator de vaccinuri pentru
    noi. 6.000 de tone de motorină sau păcură pentru a produce energie termică sunt
    alte ajutoare oferite de Bucureşti Republicii Moldova, a amintit preşedintele
    Maia Sandu:

    România a rămas şi
    rămâne susţinătoarea noastră fermă pe plan economic, politic, diplomatic,
    cultural, educaţional. Sprijinul oferit este resimţit de cetăţenii noştri din
    toate regiunile – grădiniţe şi edificii culturale de nivel naţional renovate
    sau construite din temelie, autobuze şcolare donate de România, programe
    culturale, schimburi academice, ajutor pentru mass-media şi societatea civilă.
    Am sărbătorit împreună 100 de ani ai Teatrului Naţional din Chişinău,
    subliniind astfel unitatea culturală, istorică şi lingvistică dintre ţările
    noastre.


    O importanţă aparte o au și investiţiile româneşti în
    Republica Moldova, a mai spus Maia Sandu, adăugând că îşi doreşte ca
    parteneriatul economic să se dezvolte, iar investitorii români să se îndrepte
    către țara sa.


    Nu în ultimul rând, cu prilejul vizitei la București, miniştrii
    Educaţiei din cele două țări au semnat acordul interguvernamental privind
    recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice
    – demers menit să consolideze relaţiile bilaterale în domeniu şi să contribuie
    la creşterea calităţii sistemelor de educaţie şi formare profesională în
    spiritul politicilor europene.


  • Acord privind gazele naturale din Marea Neagră

    Acord privind gazele naturale din Marea Neagră

    În plină degringoladă pe piața mondială a prețurilor la energie electrică și gaze, anunțul de marți, de la București, are valoarea unei uriașe guri de oxigen: producătorul de gaze naturale Romgaz, cea mai mare companie de stat listată la Bursa de Valori Bucureşti, controlată prin Ministerul Energiei, și ExxonMobil au finalizat negocierile de preluare integrală, de către compania românească, a participaţiei de 50% a gigantului petrolier american la Proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. Tranzacţia, a cărei valoare nu a fost făcută publică, ar urma să fie finalizată în primul trimestru al anului viitor.


    În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom sunt parteneri egali în proiectul de mare adâncime din Marea Neagră unde s-ar găsi până la 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale – România consumă, anual, 11 miliarde. În momentul finalizării tranzacției dintre ExxonMobil și Romgaz, OMV Petrom – cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est – ar deveni operator al perimetrului Neptun Deep. Dezvoltarea acestuia ar echivala cu prima producţie de hidrocarburi în ape de mare adâncime din România. Costurile unui astfel de proiect în zonă de apă adâncă pot ajunge la câteva miliarde dolari. Perimetrul Neptun se află, de exemplu, la 200 de kilometri distanţă de uscat, iar toată infrastructura, inclusiv conductele, trebuie construite.


    Recent, publicația de specialitate Petroleum Economist, citată de profit.ro, aprecia că o tranzacție între Romgaz și ExxonMobil ar putea debloca potențialul offshore al României și ar putea-o transforma în cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană până la finalul acestui deceniu, în condițiile în care exploatarea zăcămintelor ar urma să înceapă, posibil, în 2026. România ar putea deveni independentă de gazul rusesc și chiar să exporte 20-25% din producția internă. În plus, concurența regională se va intensifica.

    Am încredere că, în viitorul apropiat, Romgaz şi OMV Petrom vor fi parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep. S-au facut paşi importanţi ca gazul din Marea Neagră să ajungă în casele românilor – a scris pe Facebook ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu.


    În viziunea Bucureștiului, un viitor parteneriat între Romgaz și OMV Petrom în proiectul offshore Neptun Deep ar fi esențial atât pentru securitatea energetică a țării, cât și pentru atingerea obiectivelor privind tranziția energetică, atât de mult discutată la ora actuală.