Radio România Internațional

Tag: acord

  • Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Uniunea Europeană își dorește o relație apropiată cu Marea Britanie după ieșirea acesteia din spațiul comunitar și există planuri privind reglementarea viitoarei cooperări, ale cărei direcții generale au fost schițate și în declarația care a însoțit acordul privind Brexitul.

    Modul în care Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană reprezintă doar un aspect – pentru moment cel mai important – al negocierilor dintre Londra și Bruxelles, iar complexitatea procesului este demonstrată de blocajul în care acesta a intrat imediat ce părțile au semnat acordul privind Brexit, un document de aproape 600 de pagini care a fost respins în repetate rânduri de Parlamentul britanic. Acordul a fost însoțit și de o declarație politică de 26 de pagini privind liniile generale ale relațiilor viitoare pentru că, indiferent cum va fi Brexitul, dur sau reglementat, atât Londra cât și Bruxellesul își doresc o cooperare strânsă pe viitor, după cum a explicat negociatorul șef al UE, Michel Barnier:

    În toate aceste chestiuni – diplomație, dezvoltare, apărare – intenția noastră, ambiția noastră, interesul nostru este să edificăm un parteneriat durabil și puternic cu Regatul Unit. Iar acesta e spiritul declarației politice pe care vă invit să o citiți, dacă nu ați făcut-o deja, și care a fost convenită cu echipa Theresei May. Motivele sunt evidente. Regatul Unit va rămâne o țară aliată, membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU. Avem o proximitate geografică și valori comune și suntem, în mod evident, solidari în fața amenințărilor și trebuie ca prin această solidaritate cu Regatul Unit să garantăm securitatea.


    Michel Barnier a precizat că părțile au pornit de la o serie de documente — rezoluțiile Parlamentului European, reperele Consiliului European și, de partea cealaltă, Carta Albă propusă de guvernul britanic și au convenit cinci mecanisme care ar urma să reprezinte baza viitoarei relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie:

    Unu, un dialog strategic pentru a ne conjuga eforturile la Națiunile Unite, în special în cadrul lucrărilor Consiliului de Securitate, pentru a răspunde la marile dosare internaționale – mă gândesc aici la Acordul nuclear cu Iranul, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și schimbările climatice și, de asemenea, un dialog politic și strategic pentru a asigura, de acum înainte, complementaritatea regimului nostru de sancțiuni. Numărul doi – un cadru de cooperare operațional care să îi permită Regatului Unit, dacă dorește acest lucru, să participe la eforturile europene de stabilizare sau la demersuri ca, de exemplu, lupta împotriva pirateriei în Golful Aden sau antrenarea soldaților somalezi.

    Trei – posibilitatea de a participa la proiectele de cercetare și apărare militară pentru a garanta inter-operabilitatea echipamentelor noastre, în special în cadrul Agenției Europene a Apărării, de a avea o nouă formă structurată de cooperare permanentă și, de asemenea, în cadrul Forului European de Apărare pe care vrem să-l punem pe picioare. Al patrulea mecanism de mecanism vizează cooperarea în domeniul informațiilor, în special în ceea ce privește lupta împotriva terorismului, non-proliferarea nucleară și amenințările hibride. Cel de-al cincilea mecanism – un cadru de cooperare pentru a face față noilor amenințări, în special cele cibernetice, cu un schimb de informații cu privire la incidentele cibernetice, o cooperare internatională și o cooperare mai operativă cu și între toate structurile Uniunii însărcinate cu acest tip de probleme.


  • SRR şi Academia Română au încheiat un protocol de colaborare

    SRR şi Academia Română au încheiat un protocol de colaborare

    Societatea Română de Radiodifuziune şi Academia Română au semnat un protocol de colaborare mediatică şi culturală. Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, şi Georgică Severin, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, au semnat protocolul de colaborare. Evenimentul a avut loc în Sala de Prezidiu a Academiei Române, în prezenţa reprezentanţilor celor două instituţii şi a jurnaliştilor.

    Principiile acestui protocol sunt: sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţa şi cultura românească, promovarea valorilor democratice şi etice, prezentarea publicului din România şi din străinătate a marilor personalităţi ştiinţifice şi culturale ale Academiei Române, difuzarea datelor ştiinţifice de interes public legate de cercetările Academiei Române, promovarea manifestărilor ştiinţifice şi culturale naţionale şi internaţionale.

    Acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române consideră că ceea e leagă cele două prestigioase instituţii este forţa culturală naţională: Nu este întâmplător că Radiodifuziunea Română se bucură, în ochii opiniei publice româneşti, de un respect atât de mare, pe care şi l-a cucerit de-a lungul celor nouă decenii, ca instituţie de prim plan în comunicare. Pentru naţiunea română, Academia este fericită să încheie acest Acord şi bănuiesc că sentimentele sunt reciproce.

    Radio România şi Academia Română au un element fundamental care le leagă şi anume încrederea populaţiei. Vom vedea că, de fiecare dată, când românii vor să aibă încredere în informaţia pe care o primesc, atunci sursa cea mai sigură este Radio România. De ce? Pentru că, în toţi aceşti ani, noi nu am dezamăgit şi, ca un serviciu public, definit prin Constituţie, am continuat să-i informăm obiectiv, să contribuim la educaţie, la promovarea produselor culturale. Cu ocazia semnării acestui parteneriat o altă mare bucurie este că Radio România este nu numai un difuzor şi un comunicator de cultură, ci şi un creator de cultură, a declarat Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România.

    Protocolul dintre cele două prestigioase instituţii, ambele cu o misiune publică încă de la înfiinţare, vizează valorificarea potenţialul mediatic şi educativ al Radioului public, cel mai dinamic şi obiectiv mijloc de informare în masă, şi promovarea superioară a performanţelor culturale şi ştiinţifice realizate în Academia Română şi în institutele sale de cercetare.

    În cadrul acestui parteneriat, Academia Română şi Societatea Română de Radiodifuziune îşi propun desfăşurarea unor proiecte comune cu caracter cultural, ştiinţific şi educativ, având ca obiectiv principal promovarea culturii şi identităţii naţionale, a valorilor limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, a ştiinţei şi artelor româneşti.

  • Jurnal românesc – 06.09.2018

    Jurnal românesc – 06.09.2018

    Problemele românilor din afara graniţelor au fost
    discutate, miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate în Parlamentul
    European de la Bruxelles. Drepturile etnicilor români la propria limbă, istorie
    şi cultură în teritoriile istorice sunt încălcate de autorităţile statelor în
    care locuiesc aceştia, iar România face prea puţin pentru a-i proteja – au apreciat
    unii participanşi. Ei au deplâns faptul că şcolile cu predare în limba română
    în statele vecine sunt tot mai puţine, aşa încât creşte continuu numărul
    românilor asimilaţi. Au fost, de asemenea, menţionate atacurile la adresa
    identităţii celor aproape jumatate de milion de etnici români din Ucraina, ca
    urmare a adoptării la Kiev a noii legi a educaţiei, ce restricţionează sever
    dreptul la învăţământ în limba maternă. Potrivit reprezentanţilor lor, românii
    din Valea Timocului (estul Serbiei) sunt cei mai lipsiţi de drepturi, fiindca
    Belgradul nici măcar nu-i recunoaşte ca atare. Participanţii s-au pronunţat şi
    pentru reunificarea cu România a Republicii Moldova vecine.


    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a
    declarat, miercuri, că instituţia pe care o conduce intenţionează să depună
    plângere penală împotriva celor care au promovat şi distribuit informaţii
    potrivit cărora vaccinurile ar fi ineficiente şi riscante. Sorina Pintea
    a dat asigurări că vaccinurile
    utilizate în România sunt sigure şi eficiente, fiind verificate după cele mai
    înalte standarde de calitate existente în lume. Declaraţia vine ca reacţie la o
    campanie de dezinformare declanşată în spaţiul public şi în mediul online.
    Mesaje pe reţelele de socializare şi materiale tipărite, distribuite în zone
    aglomerate sau în cutiile poştale, îi îndeamnă pe români să nu-şi vaccineze
    copiii. Pentru a le oferi credibilitate, autorii acestor mesaje folosesc în mod
    neautorizat sigle ale Ministerului Sănătăţii, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
    şi UNICEF. Într-o reacţie similară, UNICEF şi OMS afirmă că asigurarea
    accesului universal la imunizare este mai importantă ca niciodată, din cauza
    epidemiei de rujeolă care afectează mai multe ţări europene. În ultimii
    doi ani, în România, mii de persoane s-au îmbolnăvit de rujeolă, iar 59 au
    murit, majoritatea copii. Cele
    două organisme internaţionale sunt îngrijorate că, în România, rata de
    vaccinare împotriva rujeolei este cu mult sub pragul de 95%, care asigură
    protecţie pentru întreaga comunitate.


    Pe 8 septembrie, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    va marca Ziua Limbii Române la Ismail, în Ucraina. Programul cuprinde o
    conferință pe tema importanței limbii române în comunitățile istorice, un
    recital de poezie dedicat Zilei Limbii Române și un spectacol de muzică
    românească, muzică ușoară și dansuri populare, susținut de ansambluri
    folclorice, colective populare și muzică instrumentală din raioanele Ismail și
    Reni. Organizarea evenimentului reprezintă o bună ocazie de valorificare și
    promovare a identității culturale române în rândul persoanelor de origine
    română şi a celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc din
    sudul Basarabiei. Printre invitați se numără reprezentanți ai Consulatului
    General al României la Odesa, profesori de la Universitatea Dunărea de Jos
    din Galați, profesori de la Colegiul Pedagogic Costache Negri din Galați,
    istorici, jurnaliști din Galați, reprezentanți ai comunităților de etnie română
    din regiunea Odesa, poeți, scriitori, profesori și studenți de la Universitatea
    Umanistă de Stat din Ismail.


    Parlamentul
    de la Kiev a ratificat acordul dintre Ucraina şi România privind cooperarea în
    domeniul transporturilor militare. Acordul respectiv a fost semnat la 21
    aprilie 2016 de către miniştrii apărării din cele două state, în timpul vizitei
    la Bucureşti a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko. Documentul stabileşte
    termenii şi condiţiile, procedurile şi autorităţile responsabile pentru
    efectuarea transportului pe teritoriul ambelor părţi pe reţeaua rutieră,
    feroviară, precum şi în apele teritoriale, în sprijinul operaţiunilor de menţinere
    a păcii, al exerciţiilor comune, precum şi al altor activităţi de cooperare în
    care România şi Ucraina sunt implicate în temeiul acordurilor la care sunt
    parte. România a ratificat Acordul în decembrie 2017.

  • S-a semnat acordul dintre Regatul Spaniei și Romania privind impozitul pe venit

    S-a semnat acordul dintre Regatul Spaniei și Romania privind impozitul pe venit

    Regatul Spaniei și România au semnat Acordul referitor la eliminarea dublei impuneri în ceea ce privește impozitul pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării acesteia, precum și a protocolului său.

    Noul acord, care îl actualizează pe cel din 1979, reflectă dorința ambelor țări de a dezvolta în continuare relațiile economice și de a consolida cooperarea în domeniul fiscal, fără a genera oportunități pentru neaplicarea sa, prin evaziune sau de evitare a impozitării, inclusiv practica de căutare a unui acord mai favorabil care urmărește obținerea avantajelor oferite de acesta pentru a favoriza în mod indirect rezidenții statelor terțe.

    În acest sens, stabilește în această perspectivă criteriile legate de impozitarea veniturilor din:

    proprietăți imobiliare;
    avantajele comerciale;
    transportul maritim și aerian;
    companiile partenere;
    dividende;
    interese;
    drepturi de autor;
    câștiguri de capital;
    venitul din muncă;
    venituri pentru artiști și sportivi;
    pensii;
    cei din funcții publice;
    elevii și oamenii de afaceri și
    alte venituri.

    Textul, care include standardele Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, conţine, de asemenea, prevederi referitoare la metodele de eliminare a dublei impuneri și schimbul de informații între autoritățile competente și asistența reciprocă în domeniul de colectare.

  • UE și Canada au semnat acordul CETA UPDATE

    UE și Canada au semnat acordul CETA UPDATE

    Uniunea Europeană și Canada au semnat Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA), duminică, la Bruxelles. La ceremonie au participat premierul Canadei, Justin Trudeau, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. “Astăzi este unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani. Uniunea Europeană și Canada deschid un nou capitol în relația lor”, a spus Juncker, conform Agerpres.



    Semnarea tratatului CETA vine după șapte ani de negocieri și îndelungi întârzieri venite din partea statelor membre ale Uniunii. România și Bulgaria au condiționat ratificarea acordului de eliminarea vizelor pentru cetățenii celor douăn state. În ultima săptămână, regiunea Valonia din Belgia și-a utilizat dreptul de veto pentru blocarea tratului CETA. Vineri, belgienii au reușit să se pună de acord cu celelalte 27 de state europene.



    În urma semnării acordului, Canada va renunța la vizele pentru români în două etape. De la 1 mai 2017, vor fi ridicate vizele pentru cei care au mai călătorit în statul nord-american, iar de la 1 decembrie 2017, pentru toți cetățenii români. Guvernul României a salutat, duminică, decizia Canadei de a elimina vizele pentru cetățenii români.



    “Este un moment important pentru România, nu doar pentru că se deschide accesul românilor la beneficiile Tratatului comercial între Uniunea Europeană și Canada , dar și pentru că se elimină ultima discriminare existentă pentru cetățenii români față de ceilalți cetățeni europeni în chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider, de asemenea, că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunități importante pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni. Îi mulțumesc domnului prim-ministru Justin Trudeau pentru implicarea personală în negocierea acestui obiectiv al României și pentru deschiderea arătată în discuțiile pe care le-am purtat în acest an pe tema liberalizării regimului de vize”, a declarat premierul Dacian Cioloș.



    Președintele Klaus Iohannis a salutat semnarea Tratatului comercial între Uniunea Europeană și Canada (CETA), care permite operaționalizarea acordului dintre România și Canada privind eliminarea deplină a vizelor pentru cetățenii români, începând cu data de 1 decembrie 2017. Președintele României consideră că impactul deciziilor luate va fi dublu benefic pentru cetățenii români: “Pe de o parte, se elimină tratamentul diferit în comparație cu ceilalți cetățeni europeni în chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei, pe de altă parte cetățenii români vor putea beneficia de efectele economice pozitive ale acestui acord de comerț liber dintre Uniune și Canada”.



    Ministerul Afacerilor Externe a salutat semnarea Acordului economic și comercial cuprinzător între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte (CETA) şi a celui de Parteneriat Strategic între UE şi Canada. Semnarea CETA are o semnificație deosebită din perspectiva dezvoltării în continuare a relaţiilor româno-canadiene, prin întrunirea premiselor pentru eliminarea pentru toți cetățenii români, de la 1 decembrie 2017, a regimului de vize aplicat de Canada. Va fi, astfel, garantat inclusiv accesul egal şi integral al tuturor operatorilor economici şi comerciali români la oportunităţile economice pe care noul Acord le deschide.

  • Jurnal românesc – 19.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 19.09.2016 UPDATE

    Partea finală a procesului electoral din ziua alegerilor din iarnă va fi înregistrată audio-video, prevede un proiect de hotărâre de Guvern, publicat pe site-ul Ministerului de Interne. Este pentru prima oară când numărarea voturilor va fi filmată, în condiţiile în care, în trecut, au existat o serie de suspiciuni legate de acest moment al scrutinului. Operatorul de calculator al Biroului Electoral din secţia de vot va fi cel care, potrivit proiectului, va asigura înregistrarea audio-video neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheirea votării până la părăsirea secţiei de vot de către membrii Biroului Electoral. Înregistrările vor fi puse, ulterior, la dispoziţia Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra pentru trei luni. La o întâlnire pe care a avut-o ieri cu prefecţii, ministrul de interne Dragoş Tudorache le-a transmis reprezentanţilor guvernului că obiectivul organizării procesului electoral este acela de a avea cele mai puţin contestate alegeri.



    Documentele încheiate de persoane juridice sau fizice române cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente se înregistrează la organul fiscal competent”, se precizează într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Aceeaşi obligaţie o au şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent. Contribuabilii mari şi mijlocii fac excepţie şi au obligaţia înregistrării documentelor la organul fiscal central competent pentru administrare.



    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aviz favorabil propunerii legislative a PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017. Marţea viitoare aceasta va intra la vot în plen. Luni, Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă a PSD privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale. Propunerea vizează eliminarea mai multor taxe, între care timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerţului, taxe consulare şi de cetăţenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxele radio tv. Mai sunt incluse taxa suplimentară pentru eliberarea paşaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Naţională de Pensii.



    România are o contribuţie financiară semnificativă la Sistemul naţional de sănătate din Marea Britanie (NHS), a declarat ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache. El a subliniat că România cheltuieşte peste 100.000 de euro pentru a pregăti un student la medicină pentru a deveni medic şi a precizat că în cadrul NHS lucrează în prezent cel puţin 10.000 de români. La rândul său, The Guardian notează că impactul pozitiv pentru România al faptului că cetăţeni de-ai săi lucrează peste hotare este acela că ei trimit în ţară 7 miliarde de euro într-un an bun şi 3-4 miliarde de euro anual în perioadă de criză economică. The Independent aminteşte că cifra oficială a românilor care trăiesc în Marea Britanie este de circa 272.000 de persoane.



    România nu este de acord cu semnarea de catre UE a unui acord comercial esenţial cu Canada, potrivit Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul precizează că Bucureştiul se opune acestui acord, pe care UE si Canada urmează să-l semneze peste o saptămână, din cauza menţinerii de către Canada a vizelor pentru români. Aceasta este una dintre rarele situaţii în care România ameninţă cu folosirea dreptului de veto în înteriorul UE.

  • Întâlnire româno-canadiană pe tema vizelor

    Întâlnire româno-canadiană pe tema vizelor

    Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ioan Dragoș Tudorache, a participat, ieri, la Bruxelles, la întâlnirea cu ministrul canadian pentru migraţie, refugiați şi cetăţenie, John McCallum, pe tema politicii vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene. Al[turi de cei doi ofciali s-a aflat comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, Întâlnirea a avut loc în continuarea discuției avute de șeful Cancelariei cu ministrul canadian, în data de 23 mai, la Ottawa.



    Șeful Cancelariei a reiterat sprijinul României pentru semnarea Acordului economic și comercial UE-Canada (CETA), dar a precizat că trebuie rezolvată problema vizelor pentru cetățenii români: “Credem că liberalizarea schimburilor de bunuri și servicii între UE și Canada ar fi golită de sens pentru cetățenii români, dacă ar exista în continuare acest acces restricționat pe bază de vize, lucru care cred că a fost înțeles de partea canadiană. În acest context, în cadrul întâlnirii, Canada a apreciat rezultatele pozitive ale misiunii tehnice din luna iunie.”



    Canada va oferi un răspuns la problema vizleor, cel mai devreme în toamnă. “Am convenit cu ministrul McCallum să reluăm discuțiile după ce guvernul canadian își reia activitatea, în luna septembrie, și avem speranța ca o decizie privind ridicarea vizelor să urmeze curând după aceea”, a mai spus Ioan Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș, în urma întâlnirii.

  • Românii şi vizele pentru Canada

    Românii şi vizele pentru Canada

    România şi
    Bulgaria sunt singurele state membre ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au
    nevoie de vize pentru a călători în Canada.

    Numărul ţărilor cărora SUA le
    solicită, la rândul lor, îndeplinirea unei astfel de formalităţi – în treacăt
    fie spus, relativ complicată – este şi mai mare: cinci. Între ele figurează, din nou,
    şi România. Dacă americanii spun că, cel puţin înainte de alegerile
    prezidenţiale, orice discuţie privind o eventuală liberalizare a regimului de
    vize pentru români este practic imposibilă,
    în schimb cu canadienii negocierile sunt în curs. Tonul este destul de aspru! A
    fost ‘ridicat’ de
    premierul Dacian Cioloş care, pe de o parte, în termeni extrem de diplomatici,
    a dat asigurări că există progrese în acest dosar. Pe de alta, a precizat că,
    în lipsa unei decizii la nivel politic la Ottawa, România, ca membră a Uniunii
    Europene, ar putea, asemenea Bulgariei, să nu ratifice acordul comercial
    Uniunea Europeană-Canada
    a cărui semnare, prevăzută în octombrie, depinde de ratificarea prealabilă a
    Parlamentelor naţionale.

    După o vizită, în luna iunie, în Canada, Dacian Cioloş
    a punctat: ‘Discuţia pe care am avut-o cu primul ministru Trudeau a fost una, eu
    consider, foarte bună. Dacă înainte de a pleca acolo, dânsul considera că
    Acordul de Liber Schimb (CETA) cu Canada nu are nicio legătură cu vizele, după
    această discuţie, a înţeles că trebuie să abordeze acest subiect la nivel
    politic şi că trebuie să pregătească o decizie. Am convingerea că vom vedea
    clarificări legate de poziţia Canadei cât mai repede, pentru că, altfel, sigur,
    şi noi avem anumite pârghii, ca stat membru al Uniunii Europene, pe care în mod
    clar le vom folosi. Eu nu pot să concep ca România să semneze un tratat cu
    Canada, fără ca cetăţenii români să poată beneficia pe picior de egalitate cu
    ceilalţi cetăţeni europeni de acest acord.’

    La începutul săptămânii
    viitoare, şeful Cancelariei primului ministru, Dragoş Tudorache, va avea
    discuţii, la Bruxelles, pe tema vizelor: ‘E o a doua întâlnire oficială la Bruxelles,
    luni, pe 11, în care suntem invitaţi România, Bulgaria, de către Comisie, şi se
    va deplasa şi ministrul migraţiei John McCallum, din partea Canadei. Voi
    participa la această întâlnire, voi avea o întâlnire bilaterală cu ministrul
    McCallum şi apoi o întâlnire tripartită, în care va participa şi Comisia şi
    Bulgaria, şi vom vedea stadiul discuţiilor şi al angajamentului pe care
    premierul Trudeau l-a luat în discuţia cu premierul Cioloş.’

    Comisia Europeană a asigurat Bulgaria şi România că face eforturi pentru
    a obţine eliminarea vizelor, afirmând, însă, că cele două nu ar trebui
    să lege această dispută de acordul comercial cu Canada, pe care Bruxelles-ul îl
    consideră bun şi doreşte să îl vadă semnat în octombrie. Partea română
    este optimistă, dar nu doreşte să se pronunţe asupra unei posibile soluţii,
    până nu sunt definitivate discuţiile.

  • România 43

    România 43

    Acord de parteneriat între Ministerul Culturii din Republica Moldova şi Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni privind organizarea de acţiuni comune cu scopul promovării identităţii naţionale, a limbii, culturii şi tradiţiilor populare româneşti.



  • Susţinerea UE pentru Republica Moldova

    Susţinerea UE pentru Republica Moldova

    În 2014,
    Republica Moldova era unanim cotata drept premianta Parteneriatului Estic,
    pachetul de programe prin care Bruxellesul încearcă să apropie de standardele
    occidentale de democraţie, legalitate şi prosperitate fostele state sovietice.
    Reformele convingător promovate de Guvernul de coaliţie de la Chişinău, condus
    de Iurie Leancă, au fost, atunci, validate prin încheierea Acordurilor de
    asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. La sfârşitul aceluiaşi an,
    partidele din arcul guvernamental – Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal – îşi
    adjudecau alegerile legislative cu un avans sensibil asupra socialiştilor şi
    comuniştilor filoruşi. Dar învingătorii au fost
    incapabili să-şi gestioneze succesul.

    Într-un an şi jumătate, nu mai puţin de
    şapte personaje politice au fost fie nevoite să demisioneze din funcţia de
    premier, fie n-au obţinut votul de învestitură, fie au renunţat să se mai
    prezinte în faţa deputaţilor cu virtualele lor echipe executive.

    Între timp, opoziţia nu obosea să acuze corupţia unei administraţii în
    mandatul căreia din sistemul bancar a dispărut un miliard de dolari, adică în
    jur de 15 procente din produsul intern brut. Acestei lungi agonii i-a
    pus capăt învestirea, abia pe 20 ianuarie anul
    acesta, a Guvernului, declarat pro-european, condus de Pavel Filip, cu voturile
    unei majorităţi eterogene, care merge de la liberali, promotori ai reunificării
    cu România, la foşti comunişti convertiţi peste noapte la social-democraţie.

    Joi, Bruxellesul s-a declarat, din nou,
    decis să sprijine Republica Moldova, cu condiţia ca aceasta să continue
    reformele. Europa aşteaptă fapte, şi nu vorbe – au avertizat membrii
    Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, la întrevederea de
    la Chişinău avute cu premierul Filip.

    Potrivit corespondeţilor Radio România,
    ei au insistat pentru realizarea, până pe 31 iulie, a foii de parcurs convenite
    la Consiliul de Asociere din luna martie şi au pus accent pe calitatea
    reformelor. Copreşedintele Comitetului, europarlamentarul român Andi Cristea,
    apreciază că: Guvernul Republicii Moldova este într-un
    proces de recâştigare a încrederii. Cred că Republica Moldova are în sfârşit un
    guvern stabil, şi Uniunea Europeană aştepta acest lucru. Noi ne dorim aici să
    avem un interlocutor serios, un interlocutor cu multă voinţă politică, şi cred
    că la acest moment toate aceste lucruri sunt reale.

    La rându-i,
    premierul Filip afirmă că: O parte dintre rezultatele acestei voinţe
    deja se văd. În timpul apropiat se vor vedea şi celelalte. Ministerele sunt
    turate puternic pentru a îndeplini reformele propuse, la fel şi majoritatea
    parlamentară.

    Altminteri, însă, potrivit sintezei realizate de un grup
    de ONG-uri de la Chişinău, deşi au fost lichidate restanţe rămase din 2015,
    rata generală de realizare a planului de reformă este de sub 50%. Astfel că
    multe din angajamentele asumate de autorităţi riscă să nu fie realizate
    integral nici anul acesta – avertizează organizaţiile semnatare.

  • Aplicarea acordului UE-Turcia privind migranţii

    Aplicarea acordului UE-Turcia privind migranţii

    Controversatul acord dintre Uniunea Europeană şi Turcia privind returnarea imigranţilor ilegali sosiţi în Europa a început să fie pus în practică. Trei vapoare turceşti au preluat încă din zorii zilei de luni, din insulele Lesbos şi Chios, 202 imigranţi ilegali sosiţi în Grecia după data de 20 martie, care nu au făcut cerere de azil. Între ei: câţiva sirieni; majoritatea – cetăţeni din Pakistan, Iran şi Afganistan. Acţiunea, foarte bine orchestrată şi amplu mediatizată, a fost supervizată de poliţia greacă şi de experţi ai Agenţiei Europene pentru Protecţia Frontierelor Externe (Frontex).



    Ajunşi în Turcia, sirienii au fost conduşi la Osmaniye (în sud), într-o tabără de refugiaţi deja existentă, iar restul la Kirklareli (în nord, la frontiera cu Bulgaria), de unde vor fi retrimişi, treptat, în ţările lor natale. În paralel, potrivit acordului de la Bruxelles dintre europeni şi turci, 43 de refugiaţi sirieni, aflaţi până acum pe teritoriul Turciei, au ajuns în Germania şi în Finlanda. Aceasta este prima operaţiune din cadrul acordului semnat de Bruxelles şi Ankara pe 18 martie. Obţinut după negocieri intense, acordul are drept scop să reducă numărul mare de persoane care traversează Marea Egee dinspre Turcia spre Grecia în speranţa de a obţine azil în Uniunea Europeană.



    Peste un milion dintre aceşti oameni, între care numeroşi sirieni care fug din calea războiului ce le devastează ţara, au reuşit să ajungă, în 2015, pe insulele greceşti. Or, recentul acord dintre UE şi Turcia prevede returnarea în Turcia a tuturor imigranţilor ilegali sosiţi în Grecia după 20 martie. Sirienii vor fi contabilizaţi separat! Iar acordul prevede ca pentru fiecare sirian retrimis în Turcia să fie primit un altul în Uniunea Europeană, în limita a 72 de mii de locuri.



    Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului nu şi-au temperat criticile la adresa acestui acord şi a returnării imigranţilor spre Turcia. Amnesty International s-a declarat îngrijorată de soarta miilor de oameni aflaţi în Grecia în aşteptarea unei decizii în legătură cu cererile lor de azil. Organizaţia germană Pro Asyl a denunţat ceea ce consideră un act ilegal, lipsit de umanitate, iar ong-ul Oxfam – un tratament aplicat refugiaţilor care contravine spiritului legii internaţionale şi autorităţii morale de care Europa a dat, cândva, dovadă. Dar cu refugiaţii şi migranţii sosiţi în Grecia înainte de 20 martie ce se întâmplă?



    Autorităţile greceşti au contabilizat circa 50 de mii de persoane blocate în ţara lor după închiderea rutei Balcanilor. În principiu toţi identificaţi şi înregistraţi, ei au vocaţia fie de a fi expulzaţi dacă sunt consideraţi imigranţi economici, fie de a intra în procesul european de relocalizare. Acesta presupune redistribuirea în maximum doi ani, în ţări ale Uniunii Europene, inclusiv în România, a circa 63 de mii de persoane. Până acum, au fost relocalizaţi doar 581 de refugiaţi. România a primit 15 din totalul celor peste 6 mii pe care s-a angajat să îi primească.

  • Un acord pentru competitie loială

    Un acord pentru competitie loială

    De
    aproape trei ani, ţări reprezentând 70% din comerţul
    mondial cu servicii poartă negocieri în vederea
    ajungerii la un nou acord – TISA (Trade in Services Agreement) – în domeniu.
    Între cei 23 de participanţi la aceste discuţii, Uniunea Europeană constituie o
    entitate unică. De ce este nevoie de un nou acord? În
    primul rând pentru că se impune reglementarea anumitor servicii, apărute sau
    dezvoltate între timp, neavute în vedere în acordul actual, în vigoare din
    1994. Un exemplu în acest sens este piaţa digitală. În acelaşi timp, este vorba
    despre importanţa tot mai crescută a serviciilor în ponderea PIB-ului.

    Potrivit
    indicatorilor Băncii Mondiale, ponderea valorii adăugate de sectorul de
    servicii în PIB-ul global sporeşte în ritm alert – de la 53% în 1970, la 57% în
    1990, 67% în 2000, 70% în 2011, spre exemplu. Negocierile actuale au ca scop
    stabilirea unui set minim global de cerinţe pentru comerţul în sectoare, precum
    cel al serviciilor financiare sau de transport. Reuniţi în plen, deputaţii
    europeni au votat, în februarie, o rezoluţie privind orientarea politicii
    comerciale a UE în interesul companiilor comunitare şi al consumatorilor. Votul de astăzi este un moment important.
    Sunt mândră că am obţinut un sprijin larg în spectrul politic în acest sens. Ieri,
    Comisia Europeană a avut un cec în alb. Astăzi, primeşte un mandat parlamentar
    foarte clar – dacă recomandările noastre sunt respectate, TiSA va permite mai
    multe drepturi pentru cetăţenii noştri acasă şi va îndepărta unele obstacole
    pentru companiile noastre în străinătate. Dacă nu, Parlamentul nu va ezita să
    dea un veto acestui acord    , a declarat raportorul Viviane Reding.

    Toate acestea
    pentru că nu vrem ca TiSA să ne submineze serviciile publice, cultura,
    legislaţia muncii, standardele de mediu, de protecţie a consumatorilor, de
    protecţie a datelor – altfel spus, modul în care trăim în Europa    , a precizat raportorul.

    Pentru a proteja
    companiile UE faţă de competiţia neloială în străinătate, deputaţii au mandatat
    negociatorii comunitari să ceară ajustarea practicilor statelor terţe împotriva
    companiilor din UE, cum ar fi cele legate de localizarea obligatorie a datelor
    sau limitelor de capital străin. De asemenea, vor mai puţină birocraţie pentru IMM-uri şi, poate
    cel mai important, reciprocitate în deschiderea pieţelor, în special în ceea ce
    priveşte licitaţiile publice internaţionale, transportul, serviciile financiare
    şi digitale. Aceasta, în condiţiile în care, în prezent, serviciile UE sunt
    deja mai deschise la competiţia străină decât cele ale partenerilor săi.


    Este
    nevoie de reguli foarte clare, din raţiuni de
    competiţie, explică europarlamentarul Norica Nicolai: Se simte
    nevoia unui tip de protecţie. Ştim toţi care au fost consecinţele unor servicii
    financiare dezvoltate fără reglementări în ceea ce priveşte criza. Se pune, de
    asemenea, problema ridicării barierelor comerciale cu state terţe. Foarte
    importante mi s-au părut discuţiile cu privire la forţa de muncă, la
    mobilitatea interioară şi exterioară a forţei de muncă. Trebuie să spun că, din
    păcate, în UE se simte o tendinţă a limitării accesului pe piaţa muncii şi
    propunerea de a se introduce acea celebră clauză Golden standard, care
    priveşte forţa de muncă foarte bine calificată, la care UE este receptivă.
    Continuă, în opinia mea, fenomenul de theft brain, de furt de
    creiere, de care toată lumea are nevoie.

    Cifrele arată că Uniunea
    Europeană în ansamblul său este principalul exportator, dar şi importator de
    servicii la nivel mondial. îi este ameninţată această poziţie în vreun fel? Norica Nicolai: Nu,
    nu, în momentul de faţă nu este ameninţată, mai ales că suntem într-o negociere
    pe care eu o văd de lungă durată şi destul de dură pentru că, economia globală
    aflându-se într-o perioadă de recesiune, foarte multe state nu vor renunţa la
    măsurile protecţioniste care să le dea o şansă să-şi menţină creşterea şi să
    limiteze daunele. Cu siguranţă, însă, în măsura în care alte servicii se vor
    dezvolta în raport de evoluţia tehnică există un risc şi pentru capitole de
    servicii ale UE să fie afectate. Dar asta pe termen scurt, pentru că gândesc că
    în termen de 5-6 ani vom finaliza aceste negocieri şi ştim foarte bine cât de
    lung este procesul de ratificare a acordului în UE, spre 2020-2025 putem
    discuta de un acord general cu privire la comerţul cu servicii.

    Evoluţia structurii economiei
    româneşti din ultimii ani indică o economie emergentă care a trecut printr-o
    fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub
    media Uniunii Europene, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu
    valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată
    mare, ceea ce este benefic şi con­tri­buie la îndeplinirea criteriilor de con­ver­genţă
    reală spre zona euro, spun analiştii. Cele mai recente date publicate de
    Eurostat arată că România a înregistrat a treia cea mai mare creştere
    economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru al anului trecut,
    alăturându-se astfel Suediei, Cehiei şi Slovaciei.

  • COP 21, un acord istoric

    COP 21, un acord istoric

    La şase ani după eşecul summitului de la Copenhaga, un acord istoric privind limitarea încălzirii globale la mai puţin de 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială a fost semnat în weekend, în cadrul Conferinţei privind schimbările climatice, de la Paris. Menit să transforme fundamental în următoarele decenii economia nesustenabilă, bazată pe consumul combustibililor fosili din prezent, şi să limiteze schimbările climatice, acordul a fost obţinut la capătul câtorva ani de negocieri.



    Negocieri purtate în condiţiile unor interese divergente ale ţărilor bogate faţă de cele ale ţărilor în curs de dezvoltare sau ale statelor insulare aflate în prima linie a pericolului reprezentat de creşterea nivelului oceanului planetar în urma încălzirii globale. Responsabilitatea pe care o avem în faţa istoriei este uriaşă”, a declarat şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, care a prezentat, sâmbătă, proiectul acordului în faţa adunării reprezentanţilor celor aproape 200 de state participante la conferinţă.



    Alături de obiectivul ambiţios de limitare a creşterii temperaturii medii globale la mai puţin de 2 grade Celsius, acordul mai prevede un fond de 100 de miliarde de dolari pentru finanţarea statelor în curs de dezvoltare dincolo de anul 2020, stabilirea unui ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani şi un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate.



    Alte prevederi importante se referă la transferul de tehnologie şi creşterea capacităţii statelor în curs de dezvoltare de a se adapta la schimbarea climei. Semnarea acordului de la Paris a fost salutată de lideri politici din întreaga lume şi de reprezentanţi ai unor instituţii internaţionale precum FMI, Banca Mondială sau Agenţia Internaţională pentru Energie.



    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jüncker, a apreciat că, acum, lumea este unită în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar premierul britanic, David Cameron, a declarat că actuala generaţie a făcut paşi vitali pentru a se asigura viitorul planetei. Ministrul român al mediului, Cristina Paşca, desemnată reprezentant comunitar în discuţiile privind adaptarea la schimbări climatice, a subliniat, la Radio România, faptul că UE s-a implicat activ în negocierile de la Paris pentru acordul privind schimbările climatice.



    Potrivit studiilor de specialitate şi datelor după care se ghidează experţii Naţiunilor Unite, pierderile economice cauzate de încălzirea globală depăşesc 125 de miliarde de dolari anual, patru miliarde de oameni sunt vulnerabili şi în jur de 500 de milioane trăiesc în zone de mare risc.

  • Misiunea FMI la Bucureşti

    Misiunea FMI la Bucureşti

    Este România singura
    sau cea mai de succes poveste a Fondului Monetar Internaţional? Da, dacă
    i-am da crezare premierului social-democrat Victor Ponta, potrivit căruia
    autorităţile au ascultat, în mare parte, de sfaturile FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene -
    creditorii internaţionali ai ţării.

    O delegaţie condusă de şefa misiunii
    FMI pentru România, Andrea Schaechter, a avut, la Bucureşti, întâlniri cu
    autorităţi la cel mai înalt nivel. Discuţiile s-au plasat sub auspicii bune: Fondul a revizuit, recent, în creştere, estimările
    privind economia românească. Astfel, PIB-ul ar urma să crească cu 3,4% în acest
    an şi cu 3,9% în 2016. În contextul în care ultimul acord cu FMI, de tip preventiv, a expirat, ministrul finanţelor, Eugen Teordorovici,
    evoca faptul că Bucureştiul ar putea solicita încheierea unuia nou.

    Şi totuşi!
    După întrevederea delegaţiei Fondului cu deputaţii Comisiei de Buget, liberalul Gheorghe Ialomiţianu, în opoziţie, preciza -
    citând FMI-ul – că o nouă înţelegere nu este posibilă: În
    momentul de faţă, România nu poate încheia un acord cu Fondul, pentru că sunt
    diferenţe foarte mari legate de credibilitatea acestui guvern, pentru că nu a
    respectat ceea ce s-a angajat în acordul care s-a finalizat. Guvernul spune că
    nu respectă acele recomandări ale Fondului Monetar şi Comisiei Europene, iar
    Fondul nu poate să gireze ceea ce face Guvernul, pentru că are şi Fondul o
    responsabilitate.

    Colegul de la PSD al lui Gheorghe Ialomiţianu, Viorel
    Ştefan, neagă o astfel de afirmaţie tranşantă, recunoscând, însă, că există
    unele obstacole. Se vorbeşte în principiu de un acord
    flexibil, care nu presupune împrumut, ci doar asistenţă tehnică din partea
    Fondului Monetar Internaţional, ceea ce ar fi un câştig, pentru că ştim cu toţii
    că, atunci când ai notă bună de la FMI, eşti privit cu mai mare deschidere pe
    pieţele de capital, te poţi finanţa mai bine. Pe de altă parte, trebuie să
    recunoaştem că reformele structurale reprezintă un deziderat. De 25 de ani luptăm
    cu această necesitate de reformare a companiilor de stat.

    Guvernului de la
    Bucureşti i se impută, în egală măsură, reformele greoaie din administraţie.
    Îngrijorări sunt legate şi de situaţia fiscal-bugetară din 2016 şi 2017,
    existând riscul depăşirii ţintelor de deficit.

    Într-un comunicat semnat de şefa misiunii
    FMI, Andrea Schaechter, Fondul estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în
    2016 şi peste acest nivel în 2017, din cauza combinaţiei de reduceri masive de
    impozite şi taxe, pe de o parte, şi de majorări salariale, pe de alta, în timp
    ce recomandarea instituţiei financiare internaţionale privind deficitul pentru
    anul viitor este de doar 1,5%. Indicatorii macroeconomici ai României – mai
    spune Fondul – au înregistrat o îmbunătăţire considerabilă, dar protejarea lor
    este crucială în contextul riscurilor la nivel global, mai ales în economiile emergente.

  • Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2015

    Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2015

    România
    la Consiliul European de toamnă de la Bruxelles





    Preşedintele român, Klaus
    Iohannis, a participat, joi, al Bruxelles, alături de liderii UE, la Consiliul European de
    toamnă, a cărui agendă a fost dominată de criza imigranţilor şi securizarea
    frontierelor externe ale Uniunii. Prevăzut iniţial să se desfăşoare timp de 2
    zile, summitul s-a încheiat joi noaptea cu anunţarea unui acord de principiu
    între UE şi Turcia, în privinţa stopării afluxului de
    imigranţi
    care se îndreaptă spre Europa. In schimbul unei
    cooperări mai bune a Ankarei pentru a opri valul de migranţi, liderii europeni au
    promis acestei ţări liberalizarea regimului de vize, asistenţă financiară şi
    deschiderea unor noi capitole de negociere pentru aderarea la UE, proces blocat
    în prezent. Turcia, considerată principala poartă de tranzit a fluxurilor de
    imigranţi care provin din Siria vecină, găzduieşte în prezent aproximativ două
    milioane de refugiaţi sirieni. În acelaşi timp, liderii
    europeni au decis să întărească frontierele externe ale Uniunii şi să găsească
    soluţii şi la criza umanitară generată de conflictul din Siria.Tematica
    refugiaţilor şi reformele din UE au fost discutate înaintea summitului de şeful
    statului român, Klaus Iohannis, cu preşedintele Parlamentului European, Martin
    Schulz.
    Iohannis a declarat că problema migraţiei trebuie tratată în integralitatea ei,
    în zonele în care apare, iar UE trebuie să colaboreze cu ţările de unde vin refugiaţii şi să acorde sprijin ţărilor de tranzit, cum
    este Turcia, dar şi statelor care găzduiesc în acest moment refugiaţi.



    Noul ambasador american la
    Bucureşti despre combaterea corupţiei şi îmbunăţirea mediului economic din
    România



    România a făcut progrese
    semnificative în combaterea corupţiei şi pentru îmbunătăţirea mediului
    economic, a susţinut noul ambasador al SUA la Bucureşti, Hans Klemm, la un
    forum pe teme economice desfăşurat în Capitală. El a spus că Romania are
    atu-urile necesare pentru a deveni o rampă de lansare a investitorilor în
    regiune si trebuie să îşi valorifice punctele forte şi avantajele strategice.
    Pe de altă parte, ambasadorul american a atras atenţia că este necesară
    reducerea drastică a influenţei politice în domeniul economic. El i-a îndemnat
    pe politicieni români să nu se mai amestece în administrarea companiilor de
    stat cu scopul de a obţine beneficii. Klemm a făcut, totodată, apel la liderii
    români să-i apere în mod public şi ferm pe procurorii care îi anchetează pe
    corupţi şi să sprijine un sistem judiciar independent.



    România acordă un împrumut
    Republicii Moldova vecine



    Deputaţii români
    au ratificat Acordul
    de Asistenţă financiară rambursabilă în valoare de 150 de milioane de euro
    pentru Republica Moldova vecină. Imprumutul
    este acordat pe o perioada de 5 ani, cu aceeaşi dobândă cu care se
    împrumută România pe pieţele externe. Banii vor fi eliberaţi în trei tranşe,
    iar prima dintre ele, în valoare de 60 de milioane de euro, va fi acordata luna
    viitoare. Prezent la Bucureşti în momentul ratificării, premierul moldovean,
    Valeriu Streleţ, a mulţumit României pentru
    sprijinul constant acordat Chişinăului în diverse domenii. El a subliniat că
    acest nou imprumut
    va fi folosit pentru promovarea reformelor şi modernizarea ţării. Premierul
    român, Victor Ponta, a explicat că situaţia dificilă în care se află acum
    Republica Moldova este urmarea reacţiei Rusiei la afirmarea aspiraţiilor
    europene ale Chişinăului: Republica Moldova are azi, acum,
    nevoie de un sprijin financiar pe care nu îl poate primi din altă parte decât
    din partea noastră pentru a trece peste o perioadă dificilă, pe care, eu v-o
    spun, o au în special din cauza sancţiunilor economice pe care Federaţia Rusă
    le-a impus Republicii Moldova pentru un singur gest: anul trecut Republica
    Moldova a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeană.     Valeriu Streleţ
    a fost primit şi de şeful statului, Klaus Iohannis, care a reafirmat că
    Republica Moldovase poate baza oricând şi mult pe
    România.


    Executivul român
    acordă facilităţi la plata obligaţiilor fiscale restante către bugetul de stat



    Persoanele
    fizice şi firmele care îşi plătesc până la 31 martie 2016 datoriile restante
    către statul român vor beneficia de ştergerea penalităţilor de întârziere de
    plată şi a unei părţi din dobânzi, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate,
    miercuri, de guvern. Premierul Victor Ponta a ţinut să sublinieze că nu este
    vorba despre o amnistie fiscală ci de un sprijin acordat contribuabililor
    care nu au reuşit să îşi plătească datoriile la buget până la 30 septembrie
    2015. Pentru a beneficia de prevederile ordonanţei contribuabilii trebuie să
    depună o cerere la organul fiscal de care aparţin.



    Reacţii
    la amplasarea în România a unor elemente ale scutului antirachetă


    Diplomaţia de la Bucureşti a reacţionat la
    acuzele unui oficial rus din cadrul Ministerului de Externe, Mihail Ulianov,
    potrivit căruia România încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF)
    prin amplasarea de elemente ale scutului antirachetă la Deveselu. MAE român
    consideră că acuzaţiile sunt nefondate şi reiterează faptul că această
    componentă europeană a sistemului antirachetă al SUA de la Deveselu este pur
    defensivă şi nu vizează Federaţia Rusă, ci ameninţări cu rachete balistice din
    afara spaţiului euroatlantic. Moscova a cerut, la începutul săptămânii,
    guvernelor SUA şi României să renunţe la instalarea de lansatoare de rachete
    Mk-41 în dispozitivul de apărare antirachetă de la Deveselu. Potrivit
    oficialului din MAE rus, amplasarea acestora este o provocare pentru
    securitatea internaţională, care va fi considerată de Moscova o încălcare
    serioasă a tratatului INF, încheiat în 1987 între SUA şi fosta Uniune
    Sovietică.