Radio România Internațional

Tag: acord

  • Cartea Albastră a UE: atragerea de lucrători calificaţi din afara UE

    Cartea Albastră a UE: atragerea de lucrători calificaţi din afara UE

    Președinția portugheză a Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu legat de reînnoirea Directivei privind Cartea Albastră care stabilește condițiile de intrare și de ședere pentru resortisanții extracomunitari care dețin înaltă calificare și care vin să locuiască și să lucreze în Uniune. Acest sistem de admitere la nivelul Uniunii Europene are ca scop atragerea și păstrarea lucrătorilor cu înaltă calificare, în special în sectoarele care se confruntă cu deficit de competențe.

    Noile norme, care le vor înlocui pe cele existente, sporesc atractivitatea Cărții Albastre a Uniunii, în special prin: criterii de admitere mai cuprinzătoare, inclusiv prin reducerea pragului salarial pentru admitere, permițând praguri salariale mai mici pentru proaspeții absolvenți sau pentru profesiile care au nevoie de lucrători, reducerea duratei minime a contractului de muncă la șase luni și extinderea domeniului de aplicare pentru a include lucrătorii cu înaltă calificare din sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). O altă îmbunătățire este facilitarea mobilității în interiorul Uniunii, inclusiv prin reducerea perioadei minime de ședere în primul stat membru, prin simplificarea și accelerarea procedurii de exercitare a mobilității și prin permiterea acumulării perioadelor de ședere în cadrul diferitelor sisteme pentru a dobândi statutul de rezident pe termen lung. Se facilitează, de asemenea, reîntregirea familiei și acordarea soțului/soției sau partenerului titularului Cărții Albastre acces nerestricționat la piața muncii.

    Titularii de Cărți Albastre vor putea, de asemenea, să se angajeze în activități independente sau în alte activități profesionale subsidiare, și vor beneficia de protecție, în special în caz de șomaj.

    Parlamentul European și Consiliul vor trebui să confirme în mod oficial acordul politic prin adoptarea Directivei privind Cartea Albastră a Uniunii Europene. Odată ce directiva va fi adoptată în mod oficial, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune normele în legislația națională.


  • Coaliția merge mai departe

    Coaliția merge mai departe

    Coaliția de guvernare de
    centru-dreapta din România rămâne pe poziție, după ce liderii celor trei
    formațiuni (PNL, USR-PLUS și UDMR) au ajuns la o înțelegere. Prima criză de
    încredere între membrii coaliției s-a încheiat, cele câteva zile de acuzații
    reciproce, dar și discuții, dând până la urmă câștig de cauză premierului
    liberal Florin Cîțu, care rămâne în funcție.


    Scandalul a pornit de la
    neînțelegerile acestuia cu ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, pe care l-a
    demis fără a se consulta cu partenerii de guvernare. USR-PLUS, partidul
    demnitarului dat afară intempestiv, ceruse în replică plecarea lui Cîțu, ca o
    condiție pentru continuarea colaborării, ceea ce a condus la diverse scenarii
    care, la rândul lor, au dezgropat vechi animozități.


    Lucrurile s-au calmat abia
    marți seară când a fost semnată o completare a acordului politic de funcţionare
    a coaliţiei care să ducă la creşterea încrederii între parteneri şi la
    îmbunătăţirea performanţelor guvernării    , după cum spunea liderul PNL,
    Ludovic Orban, la finalul a şase ore de negocieri.     La rândul său,
    co-preşedintele USR-PLUS, Dan Barna, arăta că a fost depăşita o situaţie
    delicată şi că funcţionarea şi succesul coaliţiei ţin de încredere, respect şi
    reguli. Această coaliţie nu are alternativă, a precizat şi liderul UDMR,
    Kelemen Hunor, explicând că noile reguli vor asigura o funcţionare coerentă
    atât la nivel guvernamental, cât şi în Parlament. Premierul Florin Cîţu a dat
    asigurări că deciziile care se vor lua în continuare vor avea la bază dialogul
    şi interesul cetăţenilor și că obiectivul principal îl reprezintă campania de
    vaccinare anti-coronavirus.


    Act adițional la acordul de guvernare


    În ceea ce privește actul adițional semnat, acesta
    stipulează, potrivit Agerpres, că șeful Executivului poate revoca un ministru
    după informarea prealabilă a formaţiunii acestuia şi după o dezbatere în
    coaliţie. Premierul va acorda și un interval de timp rezonabil pentru
    asigurarea tranziţiei între titularii portofoliului respectiv. Conform
    documentului, responsabilitatea politică se va asuma împreună, iar deciziile
    majore se vor lua colegial cu acordul formaţiunilor membre.


    De asemenea,
    performanţa ministerială va fi evaluată periodic, având ca reper programul de
    guvernare votat de Parlament şi deciziile de parcurs ulterioare. Vaccinarea
    împotriva COVID-19 constituie o prioritate pentru coaliţie, mai arată
    documentul. Transparenţa este o regulă, nu o excepţie, iar miniştrii trebuie să
    ia măsuri pentru creşterea accesului la datele publice, transparentizarea
    execuţiei bugetare, contracte şi achiziţii publice acolo unde există.


    Reformele
    în domeniul sănătăţii vor continua, reforma pensiilor speciale pe principiul
    contributivităţii se va face până la finalul anului, la fel și adoptarea
    legilor pe justiţie, se mai arată în acordul care pune capăt mini-crizei
    politice de la București.




  • Program UE de 4,2 miliarde de euro pentru piața unică

    Program UE de 4,2 miliarde de euro pentru piața unică

    Consiliul a adoptat ieri în primă lectură poziția sa cu privire la propunerea de regulament de instituire a Programului privind piața unică al UE pentru perioada 2021-2027. Această poziție este urmarea unui acord la care s-a ajuns în decembrie anul trecut cu Parlamentul European care pregătește terenul pentru adoptarea rapidă în a doua lectură a proiectului de regulament.

    Pedro Siza Vieira, ministrul portughez al economiei și tranziției digitale a explicat că Piața unică reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre, iar prin noul program se va asigura că aceasta funcționează în mod corespunzător atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori și că va continua să promoveze competitivitatea și creșterea durabilă în întreaga UE.

    Principalul obiectiv al Programului privind piața unică este să permită cetățenilor, consumatorilor, întreprinderilor și autorităților publice din toate statele membre să profite pe deplin de integrarea pieței. În acest scop, promovează acțiuni care vizează îmbunătățirea guvernanței și a funcționării pieței interne; consolidarea competitivității întreprinderilor, mai ales a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii; dezvoltarea unor standarde europene de înaltă calitate; asigurarea unui nivel mai înalt de protecție a consumatorilor; precum și creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor.

    Programul reunește activitățile finanțate până acum în cadrul a șase programe diferite. Bugetul său total este de 4,2 miliarde de EUR. Aceasta reprezintă o finanțare suplimentată cu 119 milioane EUR în comparație cu propunerea inițială a Comisiei, prezentată în urmă cu doi ani. De asemenea, piața unică va avea în premieră un buget dedicat ca parte a Cadrului Financiar Multianual.

    Potrivit acordului politic la care au ajuns co-legiuitorii în decembrie anul trecut, Parlamentul European ar urma să aprobe poziția în primă lectură a Consiliului în următoarele luni. Regulamentul va fi apoi considerat ca fiind adoptat în mod formal. Acesta se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.


  • Protejarea specialităţilor delicioase din Europa şi China

    Protejarea specialităţilor delicioase din Europa şi China

    Parlamentul
    European a aprobat un acord între UE și China de a proteja numele a 200 de
    specialități agro-alimentare, din Europa și China, împotriva falsificării.



    De asemenea, eurodeputații
    au convenit să extindă acordul la încă 175 de produse europene și chinezești în
    termen de patru ani.


    Cum ajunge un
    produs să fie apreciat ca delicios, să beneficieze de protecția indicațiilor
    geografice și să fie inclus pe lista unor astfel de acorduri internaționale,
    aflăm de la europarlamentarul Iuliu Winkler în calitate de raportor și vicepreședinte
    al Comisiei pentru comerț internațional din cadrul Parlamentului European.




    Iuliu Winkler: Sistemul indicațiilor geografice este o specialitate
    a UE. El nu mai există niciunde în
    altă parte în lume. Ce înseamnă o indicație geografică? Este vorba despre un
    produs specific, de o calitate deosebită, recunoscută prin munca a generații
    întregi de producători. Ne gândim la produse cum ar fi șunca de Parma, cum ar
    fi Șampania, Coniacul, brânza Gorgonzola, sau dacă venim la noi, în România, unde
    sunt mai puține produse, deocamdată, care beneficiază de această indicație
    geografică, dar ne gândim la vinul de Cotnari sau vinul de Dealul Mare, la vin
    ars de Murfatlar sau la salamul de Sibiu. Am dat câteva exemple de produse care
    sunt foarte ușor recunoascute.


    Bineînțeles, UE la
    nivelul Direcției generale pentru agricultură are un sistem prin care se poate
    cere recunoașterea unei indicații geografice. Asta a și făcut România, în
    ultimul timp, în ultimii ani. Producătorii agricoli sau producătorii de
    băuturi parcurs acest sistem. Este o
    certificare, de fapt, care constă în demonstrarea calității și recunoașterii
    largi de care respectivul produs se bucură. Este vorba despre protejarea
    împotriva contrafacerilor.


    Deci, în momentul
    în care un produs apare pe lista indicațiilor geografice, va bebeficia și de
    protecție împotriva contrafacerilor. Este un mare avantaj și, în cazul în care
    producătorul beneficiază de indicația geografică recunoscută de către UE,
    atunci UE este cea care va face această protecție, ridicând povara de pe umerii
    producătorului și făcându-i produsul sau marca mai valoroase și mai productive
    din punct de vedere al valorii adăugate.




  • Brexit. Consecinţe discutate la CESE

    Brexit. Consecinţe discutate la CESE

    Brexit-ul arată că UE nu e o închisoare, doar că cei ce o
    părăsesc se confruntă cu anumite consecinţe    , a susţinut Michel Barnier,
    Şeful grupului operativ al Comisiei Europene pentru relaţia cu Marea Britanie,
    în sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European (CESE).


    Problema principală este acum punerea
    în practică a acordului, după cum ne-a declarat Jack O’Connor, președinte al
    Grupului de gestionare a Brexit-ului al CESE, precizând faptul că Michael
    Barnier şi echipa sa merită felicitări pentru munca depusă în tot acest proces
    de negociere:

    Trebuie să vă spun că a fost un adânc oftat
    de uşurare, în toată Europa, înainte de Crăciun, când s-a anunţat că s-a ajuns
    la un acord. Este un acord foarte restrâns, concentrat aproape exclusiv pe
    comerţul de bunuri şi cu câteva precizări pe domeniul pescuitului. Un acord
    unic, dar ca orice acord el are valoare numai dacă este implementat. Aşa că
    sarcina noastră acum este implementarea. Şi de partea UE sunt preocupări acum
    şi cred că şi în Marea Britanie, referitor la aplicarea prevederilor din acord.
    Cred că cel mai mare pericol este faptul că avem un acord foarte limitat şi
    astfel nu poate fi la fel de avantajos pe cât era păstrarea statutului de
    membru al UE pentru Marea Britanie.

    Cred că înaintea semnării acestui acord,
    pericolul cel mai mare era că, dincolo de aspectele economice, erau implicaţii
    politice, permiţând Marii Britanii să se pronunţe într-o anume direcţie, ce nu
    putea fi anticipată total. Cred că acum sunt două aspecte ce ridică probleme:
    discutând în paramentrii limitativi ai acordului însuşi, urmează să vedem cum
    vor fi afectaţi oamenii şi vom vedea cum
    vor acţiona sindicatele din UE şi din Marea Britanie în viitor, pentru
    că nu este specificat, iar dacă sindicatele nu se implică şi nu colaborează,
    există desigur şansa ca efectele să fie simţite direct de omul de rând şi nu
    există prevederi referitoare la drepturi de muncă, probleme de mediu sau
    drepturile consumatorului. Asta e o preocupare majoră. Apoi, faptul că nu e
    niciun acord referitor la servicii, trebuie să fie o preocupare majoră, în
    special din partea Marii Britanii, decât din partea UE.


    Comitetul Economic şi Social
    European e un forum care are datoria să se asigure că aspectele sociale sunt
    luate în calcul şi previziunile acordului sunt respectate şi puse în practică,
    a mai adăugat Jack O’Connor, președinte al Grupului de gestionare a Brexit-ului
    al CESE.




  • UE cere înregistrarea prealabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19

    UE cere înregistrarea prealabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19

    Uniunea Europeană solicită laboratorului AstraZeneca să livreze vaccinuri anti-Covid-19 produse în două fabrici din Regatul Unit, după cum a fost convenit, şi nu doar un sfert din dozele promise inițial celor 27, în primul trimestru.

    În contractul semnat de Uniunea Europeană în august, pentru până la 400 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca/Oxford, laboratorul a trebuit să utilizeze patru fabrici pentru a-și asigura producția: două în Uniune, inclusiv una în Belgia, și două în Regatul Unit.

    Nu există nicio ierarhie a acestor fabrici în contract, nici o diferențiere între cele din Marea Britanie și cele din Uniunea Europeană – a insistat comisarul european pentru Sănătate Stella Kyriakides, într-o conferință de presă. Aceasta a subliniat că fabricile britanice fac parte din contractul de precomandă și de aceea trebuie să furnizeze dozele care sunt așteptate de la ele.

    Bruxelles-ul contestă explicațiile directorului executiv AstraZeneca, Pascal Soriot, potrivit căruia producția din fabricile din Regatul Unit este rezervată britanicilor în temeiul acordului încheiat cu Londra, cu trei luni înainte de contractul semnat cu Uniunea Europeană. Un oficial de la Bruxelles a declarat pentru France Presse că este inacceptabil să vedem programul livrărilor redus la o fracțiune, la un sfert din ceea ce trebuia să ni se livreze în primul trimestru, în timp ce Uniunea a contribuit la finanțarea riscului producător pentru a dezvolta vaccinul și a crește mijloacele de producție. Comisia Europeană a alocat AstraZeneca aproximativ 336 de milioane de euro în acest scop.

    Înaintea unei unde verzi de reglementare a Uniunii Europene pentru vaccinul AstraZeneca/Oxford, așteptată azi, gigantul farmaceutic a anunțat, săptămâna trecută, că livrările vor fi mai mici decât se aștepta în primul trimestru din cauza unei scăderi a randamentului la o fabrică europeană.

    Grupul a fost convocat de două ori luni pentru a se explica statelor membre și Comisiei Europene, care negociază în numele celor 27. Justificările sale au fost considerate nesatisfăcătoare, aşa că Uniunea solicită AstraZeneca să-și dea acordul de a face public contractul semnat. Mai ales că unele clauze sunt deja discutate în sfera publică după ce au fost dezvăluite de șeful laboratorului – afirmă un oficial european.




  • Către o ratificare rapidă a acordului de liber schimb UE-Mercosur

    Către o ratificare rapidă a acordului de liber schimb UE-Mercosur

    Acordul oferă oportunităţi majore economiilor şi societăţilor din ţările Uniunii Europene şi Mercosur deopotrivă şi este de o importanţă crucială nu doar din motive strategice şi economice, ci şi dintr-o perspectivă de sustenabilitate – afirmă semnatarii declaraţiei, printre care BusinessEurope din partea blocului comunitar. În declaraţie se mai arată că oportunităţile comerciale create de acest document sunt importante şi urgente inclusiv pentru revenirea ţărilor membre ale Uniunii şi ale Mercosur, după şocul creat de pandemia de Covid-19. Organizaţiile patronale semnatare îşi exprimă îngrijorarea că o întârziere în ratificarea celui mai important acord comercial încheiat vreodată de Bruxelles ar putea compromite potenţialul de afaceri.

    De precizat că acordul Uniunea Europeană-Mercosur – din care fac parte Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay -, încheiat în iunie anul trecut, după 20 de ani de negocieri, de Comisia Europeană în numele statelor membre trebuie să fie validat de acestea pentru a intra în vigoare. Ratificarea necesită unanimitatea şefilor de stat şi de guvern. Însă, documentul provoacă nemulţumire în unele ţări europene, la presiunea agricultorilor – îngrijoraţi pentru producţia lor de carne, şi a ONG-urilor – preocupate de schimbările climatice. De pildă, Parlamentele din Austria şi Olanda au respins acordul în forma actuală. Alte state precum Belgia, Franţa, Irlanda sau Luxemburg s-au arătat şi ele reticente. Chiar şi autorităţile de la Berlin, care iniţial susţineau documentul, şi-au modificat recent poziţia.

    Această rezervă are legătură cu consecinţele pentru agricultorii europeni, precum şi cu riscurile pentru mediul înconjurător. Sunt blamate în special defrişările din Amazonia – o politică promovată de preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro.

    Oficialii de la Bruxelles au declarat recent că vor un angajament clar din partea ţărilor Mercosur că vor respecta pachetul de dezvoltare durabilă din acordul de liber schimb.


  • Acord pentru Europa

    Acord pentru Europa

    Fum alb, marți dimineață, la Bruxelles: liderii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra unui plan considerat istoric de relansare economică post-coronavirus. Șefilor de stat și de guvern le-au trebuit patru zile și patru nopți de negocieri dure, în cadrul unei reuniuni-maraton începute vineri, pentru a ajunge la acest rezultat.

    Acord! – a exclamat pe Twitter președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel.

    Zi istorică pentru Europa! – a scris și președintele francez Emmanuel Macron, iar cancelarul german Angela Merkel s-a declarat foarte ușurată.

    Obiect al unei lupte crâncene între cuplul franco-german și așa-numitele ʹțări frugaleʹ, mai puțin afectate de pandemie și, deci, mai puțin dispuse inițial să participe la efortul general, acest plan de relansare de 750 de miliarde de euro, bazat pentru prima oară pe o datorie comună, se adaugă bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro.

    Cele 750 de miliarde de euro vor putea fi împrumutate de Comisia Europeană de pe piață. 390 de miliarde vor reprezenta subvenții ce vor fi acordate țărilor celor mai afectate de criza sanitară. Banii vor fi rambursați de toți cei 27 de membri. Restul de 360 de miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de împrumuturi pentru statele membre care o vor dori: sumele vor fi restituite de fiecare țară solicitantă.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene:

    Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică.

    Repet: 79.917 milioane, deci 80.000 de milioane de euro, vom folosi pentru a pune în practică pe de o parte planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul, deja, din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar pe de altă parte lucrăm de o vreme bună, deja, la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene pentru a primit fondurile pentru relansarea economică. Iată deci că până acuma ne-am pregătit bine, am obţinut un rezultat frumos.

    Este o zi importantă pentru proiectul european, o zi importantă pentru România, care va merge mai departe, fiindcă aceşti bani trebuie folosiţi pentru reconstrucţia țării – a conchis președintele Klaus Iohannis.

  • Liderii UE au stabilit fondurile de redresare după COVID-19

    Liderii UE au stabilit fondurile de redresare după COVID-19

    După negocieri maraton începute vineri și continuate zi şi noapte până în această dimineață, cei 27 de șefi de stat și de guvern au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro.

    Liderii Uniunii Europene au ajuns la acord în această dimineață, summit-ul devenind astfel unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

    Bună dimineața, tuturor! Am reușit! Europa este puternică. Europa este unită, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel.

    Acordul a fost obținut pe ultimul document de negociere propus de acesta, conform căruia statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Aceasta este o victorie a celor patru state zgârcite- Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care s-au opus alocării inițiale de 500 de miliarde de euro pentru granturi și 250 de miliarde de euro pentru credite.

    Facilitatea de redresare și reziliență va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

    Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și eliminarea totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate al Uniunii Europene.

    De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept. Acordul prevede că dacă un stat consideră că în altul există abateri grave de la respectarea statului de drept, poate solicita discutarea problemei în următorul Consiliu European. În cazul constatării unei astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care trebuie aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată.


  • Convorbire telefonică Bogdan Aurescu – Michel Barnier

    Convorbire telefonică Bogdan Aurescu – Michel Barnier

    Discuţia a abordat stadiul negocierilor dintre UE şi Regatul Unit privind viitorul acord de parteneriat şi perspectivele de avansare a procesului în perioada următoare, se arată în comunicatul de presă al MAE.

    Ministrul a reiterat obiectivul României privind agrearea unui acord ambiţios şi cuprinzător, care să reglementeze spectrul larg al domeniilor de interes prioritar pentru ambele părţi, inclusiv în contextul în care Regatul Unit va rămâne un partener special al Uniunii Europene, precizează MAE.

    Potrivit MAE, ministul român de Externe a reconfirmat susţinerea României pentru negociatorul-şef al Uniunii Europene, Michel Barnier, şi pentru mandatul acestuia şi a exprimat încrederea în strategia şi viziunea sa privind desfăşurarea rundelor viitoare de negociere, inclusiv urmare liniilor agreate, în cursul zilei de luni, la Conferinţa la Nivel Înalt UE-Regatul Unit.

    Bogdan Aurescu a mai subliniat importanţa unui rezultat echilibrat din perspectiva tuturor componentelor viitorului acord UE-Regatul Unit, în beneficiul statelor membre şi al cetăţenilor europeni şi a arătat că România urmăreşte deopotrivă componenta comercială a viitorului Acord, care trebuie însoţită de condiţii de concurenţă echitabilă adecvate, cât şi alte aspecte importante referitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială, mobilitatea persoanelor şi transport, aspecte de interes direct pentru România şi cetăţenii români, se mai menţionează în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.

    Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

  • Noi negocieri eşuate post-Brexit

    Noi negocieri eşuate post-Brexit

    Progresele rămân limitate, însă discuţiile s-au purtat pe un ton pozitiv – a transmis într-un comunicat negociatorul şef britanic David Frost. Şi negociatorul şef european Michel Barnier a remarcat că nu au existat zone semnificative de progres şi a insistat că nu se poate continua aşa la nesfârşit. Michel Barnier a subliniat că cele două părţi trebuie să ajungă la un acord până la 31 octombrie şi a afirmat că rămâne valabilă propunerea Uniunii Europene de prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit dincolo de data de 31 decembrie, prelungire respinsă până în prezent de guvernul condus de Boris Johnson.

    Potrivit lui David Frost, guvernul britanic este dispus să facă eforturi pentru a se ajunge la o înţelegere cu Uniunea Europeană cel puţin asupra liniilor generale ale unui acord echilibrat, care să ţină cont de refuzul Marii Britanii de a se alinia normelor Uniunii şi de poziţia sa privind dosarul pescuitului – cele două principale subiecte de divergenţă între Londra şi Bruxelles. Reprezentanţii sectorului britanic de pescuit se împotrivesc vehement cerinţei Bruxelles-ului ca un acord comercial să fie legat de accesul în apele britanice, în aceleaşi condiţii ca şi până acum, pentru pescarii europeni, mai ales cei francezi, belgieni şi olandezi.

    Speranţa unei ieşiri din impas se îndreaptă acum spre întâlnirile pe care premierul britanic Boris Johnson le va avea la sfârşitul lunii cu preşedintele Comisiei şi al Consiliului European.

    Zilele trecute, premierul Johnson a declarat că, indiferent dacă va exista sau nu un acord, Regatul Unit va părăsi piaţa unică europeană şi uniunea vamală europeană şi a cerut mediului de afaceri să se pregătească. Iar ministrul de stat Michael Gove a estimat că preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene care va începe la 1 iulie va aduce leadership-ul necesar pentru a se ajunge la un acord. Precedenta rundă de negocieri, defăşurată la jumătatea lunii mai, s-a încheiat cu un schimb de ameninţări între Bruxelles şi Londra cu privire la un posibil eşec al negocierilor privind relaţia lor post-Brexit.


  • Pactul Ecologic European

    Pactul Ecologic European

    Comisia Europeană a prezentat, la sfârşitul anului trecut, Pactul Ecologic European, un
    set de măsuri care vor transforma Europa în primul continent neutru din punct
    de vedere climatic. Proiectul acoperă toate sectoarele economiei, în
    special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele
    industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, textilelor și
    produselor chimice. Preşedintele Comisiei pentru industrie, cercetare şi
    energie din Parlamentul European, Cristian Buşoi, şi-a exprimat sprijinul
    pentru obiectivele acestui acord propus de Executivul european:


    Uniunea
    Europeană își propune că în 2050 să devină un spațiu care, din punct de vedere al emisiilor,
    să fie neutru, adică nu va mai emite. De asemenea, îți propune o reducere
    a emisiilor, până în 2030, de 50-55%. Sunt obiective ambițioase care,
    odată ce vor fi adoptate ca și obiective politice, odată ce vor fi acceptate,
    vor genera foarte multe schimbări în economiile și sistemele energetice ale
    țărilor UE. Lucrurile vor fi total diferite până în 2050. Si cred că este
    extrem de important și pentru România să înțeleagă această miză, pentru că
    astăzi România nu pare că are o strategie prin care să își coordoneze planurile
    imediate și pe termen mediu cu deciziile strategice majore de la nivel
    european. Cea mai importanată decizie fiind aceasta – Green deal – Acordul
    verde.



    Pentru ca obiectivele acestui acord ecologic să fie
    îndeplinite vor fi necesare investiții semnificative. Numai pentru următorii 7
    ani vor fi mobilizate investiții de o sută de miliarde de euro, anunță
    oficialii europeni. Este vorba de un fond pentru tranziție spre economia
    verde prin care vor fi sprijinite țările și regiunile care trebuie
    să facă sacrificii mari în cadrul tranziției spre o economie verde. Cel puţin
    25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acţiunilor climatice,
    iar Banca Europeană de Investiţii va oferi un sprijin suplimentar.

    Cristian Buşoi: Vor fi fonduri europene, vor fi fonuri sub formă de
    granturi, vor fi fonduri care vor veni de la Banca Europeană de Investiții și
    de la alte instituții financiare europene sub formă de împrumuturi
    preferențiale. Va exista, de asemenea, din bugetul european un fond de
    tranziție energetică echitabilă care va ajuta țările și regiunile cele mai greu
    împovărate de această transformare, de această schimbare să investească,
    să aibe locuri de muncă și să obțină energie din surse curate. România va
    trebui să fie beneficiară a acestui fond european de tranzitie
    just. El va fi undeva la cinci miliarde de euro. Polonia, de asemenea, care
    este o țară unde cărbunele joacă un rol foarte important – peste 70% din mixul
    energetic -, va trebui să fie sprijinită. România încă are puțin noroc pentru
    că, pe de o parte, avem energia nucleară, care este o energie curată,
    nepoluantă, și avem încă energia hidro cu o participare la mixul energetic
    foarte importantă, dincolo de investițiile din ultimele decenii în energie
    eoliană sau energie solară.


    Liderii europeni au susținut planurile de
    reducere a emisiilor de carbon ale blocului comunitar până în 2050, cu excepția
    Poloniei care a refuzat să se angajeze în acest proiect.





  • Klaus Iohannis este de părere că cea mai bună variantă este un Brexit cu acord

    Klaus Iohannis este de părere că cea mai bună variantă este un Brexit cu acord

    Noi suntem de părere că, de departe, cea mai bună variantă este un Brexit cu acord şi am văzut în ultimele luni o tendinţă de acceptare a acestei abordări şi în partea cealaltă, a Marii Britanii, însă acolo sunt alegeri pe 12 decembrie – noi avem Consiliul European în 12-13 decembrie – probabil în seara primei zile de Consiliu vom avea primele rezultate estimative şi ne vom da seama cum vor putea evolua lucrurile.

    Eu, personal, cred că va prevala înţelepciunea politică şi Brexitul se va produce la sfârşitul lunii ianuarie cu un acord. Asta este şi speranţa celorlalţi colegi din UE27, cei care rămânem. În această situaţie cu acord, acordul care este negociat cu Guvernul britanic, drepturile românilor sunt foarte bine protejate, a afirmat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, după întâlnirea cu Charles Michel, viitorul preşedinte al Consiliului European,

    Șefului statului a spus că Drepturile la muncă, la asigurări sociale, pensie şi aşa mai departe sunt toate foarte bine negociate. În cazul, mai puţin probabil, dar nu poate fi exclus, al unui Brexit fără acord vom fi în situaţia de a negocia aceste drepturi într-un cadru bilateral. Şi în această situaţie suntem bine pregătiţi.

    Și a adăugat că în urma discuțiilor avute cu prim-miniştrii britanici Theresa May şi Boris Johnson, a constatat că există o dorinţă reciprocă de a proteja drepturile cetăţenilor în bilateral şi, în acest sens, nu am nicio emoţie că vom ajunge foarte rapid la un acord convenabil şi care va proteja bine pe românii din Marea Britanie. Şi într-o situaţie şi într-alta românii vor fi protejaţi. Vor exista acorduri bilaterale sau acordul mare pe Brexit şi nu văd niciun motiv de îngrijorare. Prefer de departe un Brexit cu acord, dar noi, România, suntem bine pregătiţi şi pentru cealaltă variantă a susţinut Iohannis.

    Charles Michel a afirmat, la rândul său, că protejarea drepturilor cetăţenilor europeni după Brexit este o prioritate. Am încredere că va fi posibil şi este esenţial să ajungem la un acord pentru a garanta diversele drepturi pentru cetăţenii europeni şi de a asigura, de asemenea, drepturile cetăţenilor Marii Britanii în restul ţărilor europene.

  • Romanian Journal of European Affairs – ediția de vară 2019

    Romanian Journal of European Affairs – ediția de vară 2019

    Institutul European din România vă invită să parcurgeți
    ediția de vară a publicației Romanian Journal of European Affairs. Printre
    subiectele abordate de autori regăsim: provocările iliberalismului, noua ordine
    mondială și diviziunile transatlantice, amenințările la adresa sistemului
    financiar global, convergența economică, costurile Brexit, noile forme de
    condiționalitate pentru Balcanii de Vest, provocările Acordului de parteneriat UE-Armenia.


    Articolele complete sunt disponibile pe pagina de
    internet a revistei.




    (Oana Mocanu, Biroul Studii și Analize, IER)

  • Punerea în aplicare a regulamentului privind sistemul generalizat de preferinţe

    Punerea în aplicare a regulamentului privind sistemul generalizat de preferinţe

    Sistemul generalizat de preferințe al Uniunii Europene este un program generos, oferind beneficiarilor o valoare și reduceri semnificative ale tarifelor. De asemenea, este extrem de generos pentru țările cele mai sărace din lume, care beneficiază de acces fără taxe, fără cote, pe piețele europene.

    Regulamentul Uniunii Europene privind sistemul generalizat de preferințe este un instrument esențial al politicii comerciale, care oferă un acces mai bun pe piață și care este însoțit de un mecanism strict de monitorizare, pentru a promova drepturile omului și ale lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță în țările vulnerabile aflate în curs de dezvoltare.

    Regulamentul expiră pe 31 decembrie 2023 iar următorul pas al Comisiei Europene este lansarea unei evaluări a impactului în vedrea îmbunătăţirii activităţilor pentru noul Regulament privind sistemul generalizat de preferințe.

    Cu amănunte Neven Mimica, membru al Comisiei Europene: Suntem la cinci ani de la punerea în aplicare a Regulamentului SGP – sistemul generalizat de preferințe, și sunt încântat să menționez că, în ansamblu, Parlamentul European și Comisia împărtășesc evaluarea conform căreia regulamentul SGP reușește să își îndeplinească obiectivele. Exporturile din economiile mai vulnerabile s-au extins substanțial, ceea ce poate contribui la eradicarea sărăciei. SGP și, în special, SGP+, contribuie, de asemenea, pozitiv la promovarea drepturilor omului și a lucrătorilor în țările beneficiare.


    Suntem de acord cu opinia că politica comercială, inclusiv SGP, trebuie să facă parte, de asemenea, din eforturile Uniunii Europene de a lupta pentru valorile consacrate în tratatele Uniunii Europene, cum ar fi democrația, statul de drept și drepturile omului. Politica comercială nu poate face acest lucru pe cont propriu sau izolat.


    Acordăm o atenție deosebită asigurării coerenței între toate politicile externe ale Uniunii Europene. De exemplu, ne asigurăm că dialogurile SGP+ și dialogurile bilaterale privind drepturile omului cu țările beneficiare se consolidează reciproc, sporind astfel efectul de lege al Uniunii Europne pentru a impulsiona progresul. Rapoartele bianuale ale Comisiei Europene privind punerea în aplicare a SGP+, arată că se înregistrează progrese în toate țările beneficiare.