Radio România Internațional

Tag: Afganistan

  • Muncind în România – 30.01.2024

    Muncind în România – 30.01.2024

    Guvernul
    României a aprobat o ordonanţă care reglementează utilizarea aplicaţiei
    informatice portaligi.mai.gov.ro, care permite efectuarea de programări în
    vederea depunerii documentelor necesare la structurile teritoriale ale
    Inspectoratului General pentru Imigrări.     Prin utilizarea
    aplicaţiei informatice, solicitanţii au posibilitatea de a efectua programări
    la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum
    şi de a încărca, în prealabil, documentele care stau la baza respectivelor
    cereri, pentru a facilita ulterior verificarea la ghişeu a acestora. Încărcarea
    documentelor în portal nu echivalează cu depunerea cererii de prelungire a
    dreptului de şedere, pentru aceasta străinii fiind obligaţi să se prezinte la
    ghişeu, precizează sursa citată. Prin noile reglementări s-a avut în vedere
    asigurarea respectării exigenţelor în ceea ce priveşte protecţia datelor cu
    caracter personal.




    Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva a 17
    state membre ale Uniunii Europene, între care şi România, pentru netranspunerea
    în legislaţiile naţionale a directivei referitoare la atragerea pe piaţa muncii
    a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe.     Cunoscută drept Directiva
    asupra Cărţii Albastre UE, actul stabileşte condiţiile de intrare şi
    rezidenţă pentru cetăţenii înalt calificaţi care vin din ţări non-UE să se
    stabilească şi să muncească într-unul dintre statele uniunii. Este vorba despre
    condiţii de admisie mai flexibile, drepturi suplimentare şi posibilitatea de a
    se deplasa mai uşor între statele membre pentru găsirea unui loc de muncă. În
    afara României, vizate de acest demers sunt Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia,
    Estonia, Finlanda, Franţa, Lituania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Polonia,
    Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia. Bruxellesul le-a transmis
    administraţiilor ţărilor meniţonate o scrisoare în care le cere explicaţii
    pentru întârziere, în condiţiile în care data limită pentru transpunerea
    directivei a fost 18 noiembrie 2023. Guvernele în cauză au acum la dispoziţie
    două luni pentru a răspunde scrisorii şi a transpune directiva în legislaţia
    lor naţională, în caz contrar vor primi un aviz motivat, a doua etapă a
    procedurii, care are drept ultimă fază sesizarea Curţii de Justiţie a UE.




    Ministrul român al Muncii, Simona Bucura Oprescu, şi ministrul adjunct al
    Muncii din Vietnam, Le Van Thanh, au semnat un Memorandum de înţelegere privind
    cooperarea în domeniile muncii şi securităţii sociale    . Cooperarea se axează pe
    migraţia forţei de muncă, politici de ocupare a forţei de muncă pentru
    grupurile dezavantajate şi protecţia socială şi asistenţă socială pentru
    grupurile vulnerabile. Documentul a fost parafat la sediul Guvernului de la
    Bucureşti, în prezenţa prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, şi a
    premierului Republicii Vietnam, Pham Minh Chinh, care s-a aflat într-o vizită
    oficială în România. Peste 2.100 de muncitori vietnamezi lucrează legal în
    România, conform Camerei de Comerţ şi Industrie a României.




    Peste 10.000 de cereri de azil au fost înregistrate în anul 2023, transmite
    Inspectoratul General pentru Imigrări.     Cele mai multe solicitări au fost depuse
    de cetăţeni din Bangladesh – 2.821, Siria – 1.955, Pakistan – 1.231, Nepal -
    871 şi Sri Lanka – 528. Inspectoratul arată că are în subordine şase Centre
    Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil, spaţii destinate
    cazării persoanelor care au solicitat o formă de protecţie în România, în
    situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere.
    Centrele au o capacitate totală de cazare de 1.100 de locuri, cu posibilitatea
    de extindere cu încă 262. Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe
    cereri sunt Timiş – 8.295, Bucureşti – 1.128, Maramureş – 245 şi Giurgiu – 242.
    Inspectoratul General pentru Imigrări precizează că, în perioada analizată, au
    beneficiat de programele de integrare 1.500 de cetăţeni străini, majoritatea
    din Siria, Somalia, Afganistan, Ucraina şi Irak.


  • Comisia alocă bani pentru asistenţă alimentară în lume, înainte de Summitul G20

    Comisia alocă bani pentru asistenţă alimentară în lume, înainte de Summitul G20

    În acest an, insecuritatea alimentară a atins niveluri fără precedent, atât ca amploare, cât şi ca severitate. Înainte de Summitul G20 de la Bali, Indonezia, Comisia Europeană a anunţat că îşi intensifică sprijinul pentru cele mai afectate ţări de criza alimentară. Un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 210 milioane de euro va fi furnizat în 15 astfel de state, printre care Afganistan, Etiopia, Nigeria, Sudanul de Sud, Somalia şi Yemen, care se află în pericol de foamete.


    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a amintit, în acest context, principala cauză care a amplificat lipsa de mâncare din ţările sărace: invazia Rusiei în Ucraina:

    Numărul oamenilor care suferă de foame severă şi malnutriţie este în creştere. Kremlinul a decis să folosească mâncarea ca armă, pentru a genera foamete, sărăcie şi instabilitate. Există consecinţe dramatice în ceea ce priveşte dezvoltarea la nivel global. Şi repetăm: sancţiunile europene împotriva Rusiei nu vizează agricultura şi producţia de alimente şi nici exportul de fertilizatori din această ţară.


    Cea mai mare sumă din ajutorul umanitar alocat de Uniunea Europeană va merge spre Afganistan: 75 de milioane euro. 24 de milioane de afgani trăiesc la limita subzistenţei, ţara fiind afectată atât de izolarea generată de instaurarea regimului taliban cât şi de dezastrele naturale recente. În Orientul Mijlociu vor ajunge alţi 35 de milioane euro care vor fi folosiţi pentru asistenţa alimentară a persoanelor vulnerabile din Yemen, Siria şi Liban. 30 de milioane de euro sunt alocaţi crizei regionale din Venezuela, iar restul banilor europeni se vor îndrepta spre Africa, în ţări precum Burkina Faso, Mali, Niger, Sudan sau Etiopia.

    Pe lângă finanţarea anunţată la summitul G20 din Indonezia, Comisia Europeană a alocat deja o sumă suplimentară de 175 de milioane de euro pentru asistenţa umanitară destinată Ucrainei şi Moldovei. Uniunea Europeană şi statele sale membre sunt principalii furnizori de ajutor umanitar din lume, oferind hrană, adăpost, asistenţă medicală, apă şi educaţie în situaţii de urgenţă.


  • Jurnal românesc – 28.12.2021

    Jurnal românesc – 28.12.2021

    Exploatarea inumană a
    lucrătorilor din Bulgaria şi România la abatorul Tönnies din Germania a fost
    dezvăluită într-un documentar publicat de postul SAT 1.     Autorul materialului,
    jurnalista Jana Bernhard, a trimis sub acoperire o femeie din Bulgaria pentru a
    studia condiţiile de muncă din abatorul care a devenit faimos anul trecut, când
    a fost scena izbucnirii un focar de COVID-19 ce a afectat peste 2.000 de
    angajaţi. Potrivit documentarului, lucrătorii sunt forţaţi să locuiască câte
    8-10 sau chiar mai mulţi într-un apartament şi fiecare trebuie să plătească 200
    de euro pe lună chirie.

    Clădirile de locuit sunt proprietatea unor companii
    care au legături cu abatorul şi chiria în acestea este de 2-3 ori mai mare faţă
    de cea obişnuită pentru acea zonă. Femeia sub acoperire, prezentată cu numele
    de Milena, s-a confruntat cu reguli draconice înscrise în contractele de
    angajare. Potrivit acestora este interzis mersul la toaletă, mâncatul sau
    băutul pe culoare. Doar pauzele scurte sunt permise. Milena povesteşte că
    oamenii au slăbit şi 20 de kilograme din cauza acestor restricţii. Este
    ca şi când ar fi oameni de mâna a doua, oameni buni de aruncat, ce sunt pur şi
    simplu înlocuiţi cu următorii de îndată ce nu mai au valoare, a spus
    jurnalista. Ea a arătat că ignoranţa şi barierele de limbă sunt în mod
    sistematic folosite abuziv, astfel încât compania să poată câştiga cât mai mult
    de pe urma muncii lor.

    Jana Bernhard consideră că principalul motiv
    pentru care tineri educaţi din România şi Bulgaria ajung să fie exploataţi în
    Germania este că, în ţările lor, nu au şanse să lucreze în specializările
    studiate. Astfel, cad în plasa lăudatei vieţi din Germania, unde sunt momiţi cu
    promisiunea unor câştiguri frumoase, dar ajung să fie victimele a ceea ce ea
    numeşte sclavie modernă. Principalul scop al filmului nostru
    este să le luăm muncitorilor teama, întrucât lucrul cel mai trist este că ei
    acceptă situaţia. În Germania lucrătorii au drepturi, dar ei pur şi simplu nu
    le cunosc, a concluzionat jurnalista postului SAT 1. Aproape 800.000 de
    români trăiau în Germania la începutul acestui an, potrivit Oficiului de
    Statistică de la Berlin.




    Repatrierile din Afganistan,
    Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia şi inaugurarea
    Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă se numără printre activităţile pe
    care ministerul de Externe le-a derulat anul acesta, potrivit raportului de
    activitate.     Documentul cuprinde, totodată, eforturile MAE în ceea ce priveşte
    continuarea demersurilor de reformă a activităţii consulare promovate de
    ministrul Bogdan Aurescu. Este vorba despre redimensionarea şi modernizarea
    reţelei consulare a României, inclusiv prin înfiinţarea de consulate generale
    în capitalele statelor în care există mari comunităţi româneşti, efectuarea a
    circa 950.000 de servicii consulare, reluarea Programului Dialog cu
    diaspora pe teme consulare, în cadrul căruia au avut loc 9 sesiuni, în
    special cu românii din state ce găzduiesc comunităţi mari precum Italia,
    Spania, Germania, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Portugalia.

    MAE mai arată
    că a îmbunătăţit activitatea Call-Center-ului consular, prin modernizarea
    infrastructurii tehnice, ceea ce a permis sporirea capacităţii de procesare a
    apelurilor telefonice de la 96 la 256 de linii telefonice. Astfel, MAE a
    gestionat, anul acesta, peste 661.000 de solicitări de informaţii consulare.
    Tot anul acesta, diplomaţia română a sprijinit organizarea summitului Bucureşti
    9, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu omologul polonez, la care
    au participat secretarul general al NATO şi preşedintele Statelor Unite ale
    Americii, Joe Biden. Raportul de activitate menţionează şi faptul că România a
    obţinut, în premieră, funcţiile de secretar general al Organizaţiei de
    Cooperare Economică la Marea Neagră şi de şef al delegaţiei Uniunii Europene în
    Siria.




    Tehnicianul echipei Dinamo
    Kiev, Mircea Lucescu, a fost desemnat antrenorul anului în Ucraina, transmite
    Agenţia BucPress.     Distincţia i-a fost acordată de Asociaţia Antrenorilor din
    Ucraina, pe baza a cinci criterii, care au vizat rezultatele înregistrate,
    dificultăţi în îndeplinirea atribuţiilor, abilitatea de a lucra cu jucătorii,
    tactica şi schimbările efectuate în timpul meciurilor, progresul în evoluţie şi
    rezultatele. Mircea Lucescu nu a fost depăşit la niciunul dintre criteriile de
    mai sus. Cu o medie generală de 4,5 puncte din 5, Mircea Lucescu i-a devasat pe
    antrenorul echipei Zoria Lugansk, Victor Skripnik, şi pe şi antrenorul lui
    Dnipro-1, Igor Iovicevici. În 2021, Dinamo Kiev a câştigat campionatul şi Cupa
    Ucrainei. În sezonul aflat în desfăşurare, echipa antrenată de acesta ocupă
    locul 2, cu 45 de puncte după 18 etape, la 2 puncte în spatele liderului
    clasamentului Şahtior Donţek.


  • MAE prezintă raportul de activitate pe 2021

    MAE prezintă raportul de activitate pe 2021

    Ministerul Afacerilor Externe prezintă astăzi, 27 decembrie 2021, raportul în cifre relevante al activității sale pe parcursul anului care se încheie

    Dintre cele mai importante inițiative și acțiuni pe agenda de politică externă a MAE în anul 2021 raportul se referă la:

    – Reuniunea Trilaterală pe teme de securitate a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, găzduită de ministrul român de externe, ce a reunit la București cinci miniștri de externe din state aliate și partenere NATO (22-23 aprilie), alături de cei trei miniștri aliați fiind invitați la reuniune și omologii din Ucraina și Georgia, într-un moment important pentru securitatea regională – un veritabil mini-Summit regional privind securitatea la Marea Neagră;

    – Repatrierea, pe parcursul lunilor august-septembrie 2021, a 49 de cetățeni români din Afganistan, a 7 cetățeni ai unor state aliate, precum și a 156 de cetățeni afgani esențiali pentru România, posibilă datorită eforturilor depuse de Celula de criză interinstituțională coordonată de MAE, pe care ministrul afacerilor externe a convocat-o la 13 august 2021;

    MAE a continuat și în 2021 amplul proces de reformă a activității consulare inițiat deja, care are ca obiectiv adaptarea acestui domeniu la noile realități, la evoluțiile tehnologice și la așteptările tot mai ridicate – și îndreptățite – ale comunităților de cetățeni români din străinătate
    În ceea ce privește realizările înregistrate în cursul acestui an, raportul enumeră cele mai importante repere, printre care:

    – Redimensionarea și modernizarea rețelei consulare a României, inclusiv prin înființarea de consulate generale în capitalele din statele în care se înregistrează mari comunități românești;

    – Înregistrarea, în Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC), a unui număr de circa 950.000 servicii consulare

    – Realizarea a 64 de consulate itinerante (mobile), în cadrul cărora au fost procesate peste 15.000 de servicii consulare;

    – Reluarea, începând cu luna mai, a Programului Dialog cu diaspora pe teme consulare, pentru a facilita menținerea unui dialog constant și susținut cu comunitățile de români din străinătate. Pe durata acestui an au avut loc 9 sesiuni de Dialog cu Diaspora, în special în state cu mari comunități românești, precum Italia, Spania, Germania, Regatul Unit, Franța, Austria, Portugalia;

    – Îmbunătățirea activității Call-Center-ului consular, prin modernizarea infrastructurii tehnice care a permis sporirea capacității de procesare a apelurilor telefonice de la 96 de linii telefonice la 256 de linii telefonice. Astfel, MAE a gestionat, în anul 2021, prin intermediul Call-Center-ului, un număr de peste 661.000 de solicitări de informații consulare.

  • Evenimentele externe ale anului 2021

    Evenimentele externe ale anului 2021

    Situația epidemiologică


    Cei doi ani de pandemie și-au pus puternic amprenta, efectele fiind resimțite de fiecare în parte și de toți deopotrivă în toate domeniile. Vaccinurile sunt cele care au făcut ca situația să nu fie încă și mai tragică, dar bilanțul provizoriu la finalul acestui an este unul care se măsoară în aproape 5 milioane și jumătate de decese. Alături de numeroase restricții, introducerea certificatului verde a fost primită, pe de altă parte, cu ostilitate de cei care consideră că le sunt încălcate drepturile, iar numeroase proteste au avut loc. Pe de altă parte, efectele economice ale pandemiei au determinat blocul comunitar să constituie, prin împrumuturi accesate de Comisia Europeană, un fond de redresare din care statele membre să poată accesa granturi şi credite, în baza planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă aprobate de Comisia Europeană. Din punct de vedere epidemiologic, situația rămâne încă incertă, sfârșitul de an fiind marcat de tulpina Omicron a coronavirusului, mult mai contagioasă.



    Criza energetică


    Prețurile la energie electrică în Europa au doborât record după record încă înainte de venirea iernii, iar specialiștii au avertizat că această criză se va agrava odată cu scăderea temperaturilor. Situația reprezintă unul dintre subiectele prioritare pe agenda Bruxelles-ului, dar liderii statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la răspunsul la această criză. Deja, majoritatea celor 27 au adoptat, însă, măsuri la nivel național pentru a-și proteja consumatorii și firmele de impactul creșterii explozive a prețurilor la energie, prin reducerea taxelor sau prin subvenții directe către gospodăriile vulnerabile. De la Moscova, Vladimir Putin a semnalat că va ajuta Europa cu mai multe livrări pentru a stabiliza piața, dar deși livrările rusești și-au revenit după un început modest în noiembrie, ele sunt totuși inferioare comparativ cu cele de anul trecut.



    Situația din Ucraina


    Concentrarea a peste 100 de mii de militari de către Rusia la granița cu Ucraina a generat temeri că Moscova ar pregăti un atac. Ceea ce nu am făcut în 2014 suntem pregătiţi să facem acum în eventualitatea unei invazii a Rusiei în Ucraina asemănătoare celei soldate cu anexarea ilegală a Crimeei, l-a avertizat liderul de la Casa Albă pe cel de la Kremlin. Avertismentele prevăd că SUA şi aliaţii europeni vor răspunde cu sancțiuni economice puternice, iar Washingtonul va furniza mai multe echipamente de apărare Ucrainei, în timp ce poziţia aliaţilor din flancul de Est al NATO va fi consolidată. De cealaltă parte, Vladimir Putin spune că armata sa nu amenință pe nimeni și cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est.



    Situația din Belarus


    Prezența în număr mare a migranților la granița Belarusului cu Polonia a focalizat, de asemenea, atenția UE și a NATO. Europa a acuzat Minskul că transportă mii de persoane din Orientul Mijlociu și îi impinge să treacă în UE, care se află în conflict cu președintele Alexander Lukașenko de la alegerile contestate de anul trecut. “La granița estică a Poloniei avem de-a face cu un nou tip de război în care migranții sunt arme, în care dezinformarea este o armă, un război hibrid”, a catalogat situația premierul polonez Mateusz Morawiecki. Lista de sancțiuni împotriva Minskului a fost extinsă.



    Retragere Afganistan


    Retragerea trupelor din Afganistan la capătul unei misiuni de 20 de ani a reprezentat una dintre deciziile de mare impact puse în practică, în acest an, de noul lider de la Casa Albă, Joe Biden. Graba de a retrage militarii fără a avea planuri de rezervă și lipsa de anticipare a stării lamentabile a forțelor de securitate locale au dus la căderea rând pe rând a capitalelor de provincie din Afganistan în mâinile talibanilor, forțele afgane fiind decimate de dezertările în masă. Zeci de mii de americani, cetățeni occidentali și aliați afgani au fost blocați pe aeroportul din Kabul, unde 6000 de militari americani trimiși de urgență au desfășurat o cursă contracronometru pentru evacuarea acestora.



    Schimbare de mandat la Washington


    Reuniunea Congresului Statelor Unite din ianuarie menită să ratifice victoria preşedintelui ales, democratul Joe Biden, trebuia să fie una simbolică. Lucrurile au degenerat, însă, după un asalt asupra Congresului comis de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu la acea vreme, care au încercat să împiedice validarea rezultatului alegerilor, despre care Donald Trump susținea că sunt fraudate. Liderii lumii democratice și-au exprimat stupefacția și îngrijorarea și au condamnat atacul comis în inima democrației. În cele din urmă, Donald Trump a recunoscut încheierea mandatului său. Primul an de mandat al lui Biden nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, consideră analiștii, pe lista cărora regăsim la capitolul bile negre gestionarea defectuoasă a pandemiei și inflația galopantă.



    Final de eră Merkel


    După mai bine de 16 ani la putere, creștin-democrata Angela Merkel s-a retras, iar partidul său a intrat în opoziție. S-a deschis astfel un nou capitol în politica germană și în cea europeană, cu social-democratul Olaf Scholz în postura de cancelar. Este al 9-lea cancelar postbelic al Germaniei, iar cabinetul său a fost generat de o coaliţie fără precedent între social-democraţi, verzi şi liberali. Ceea ce îi uneşte, susțin ei, este determinarea de a moderniza Germania, concomitent cu păstrarea stabilităţii ţării. Printr-o tradițională întâlnire-simbol cu președintele Franței noul cancelar a transmis mesajul că motorul franco-german al Europei este la fel de solid şi după încheierea epocii Merkel.


    Cortină


    Parchetul European și-a început activitatea


    Cu o întârziere de câteva luni, Parchetul European, condus de fosta şefă a DNA din România, Laura Codruţa Kovesi, şi-a început, în iunie, activitatea. Instituţia este menită să lupte împotriva fraudelor cu fonduri comunitare, prin anchetarea şi urmărirea în justiţie a autorilor de infracţiuni ce aduc atingere bugetului Uniunii. Noua structură, cu sediul central la Luxemburg, supraveghează inclusiv cheltuirea miliardelor de euro din planul de redresare post-pandemie. Cinci dintre cele 27 de state ale Uniunii au ales să nu participe la iniţiativă – Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.


    cortină


    Summitul de la Glasgow


    Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice — COP26 — a adus laolaltă, la Glasgow, la începutul lunii noiembrie, lideri din țările lumii pentru ca aceștia să convină asupra modalităților de a intensifica acțiunea la nivel mondial în vederea soluționării crizei climatice. Acordul la care s-a ajuns la capătul a două săptămâni de negocieri prevede reducerea treptată a cărbunelui extras fără tehnologii de capturare a emisiilor de dioxid de carbon și a subvențiilor pentru combustibili fosili ineficienți, recunoscând, în același timp, necesitatea susținerii țărilor defavorizate să efectueze tranziția ecologică.



    Jocurile Olimpice de la Tokyo


    Amânate cu un an din cauza pandemiei, Jocurile Olimpice de la Tokyo s-au desfășurat până la urmă în 2021, cu participarea sportivilor din 206 țări. Trăgând linie, în clasamentul pe medalii prima poziție a fost obținută de SUA — 113 medalii, dintre care 39 de aur și 41 de argint. Locul doi a revenit Chinei — 88 de medalii, dintre care 38 de aur și 32 de argint, iar podiumul a fost completat de țara gazdă, Japonia, – 58 de medalii: 27 fiind de aur și 14 de argint.


    (Corina Cristea)




  • UE anunță un pachet de sprijin de un miliard de euro pentru afgani

    UE anunță un pachet de sprijin de un miliard de euro pentru afgani

    Decizia europeană de a acorda un miliard de euro pentru afghani a fost anunțată oficial la recentul summit G20. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a explicat că trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a evita o criză umanitară majoră și un colaps socio-economic.

    Acestea sunt, de altfel, riscuri despre care au vorbit în repetate rânduri organizațiile umanitare și care îngrijorează comunitatea internațională. Odată cu retragerea forțelor internaționale din Afghanistan și preluarea controlului țării de către talibani, s-a pierdut o sursă importantă de finanțare, fondurile afghane în străinătate au fost înghețate, iar activitățile organizațiilor umanitare au fost mult îngreunate.


    Fondurile pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziție sunt destinate atât celor care trăiesc în Afghanistan cât și statelor care găzduiesc pe teritoriul lor refugiați afghani. Potrivit unui comunicat al Comisiei, pachetul include 300 de milioane de euro pentru ajutoare umanitare, o sumă convenită anterior. Aceasta va fi suplimentată cu încă un sfert de miliard de euro, la care se adaugă fonduri destinate vecinilor Afghanistanului. Banii ar urma să fie folosiți pentru managementul migrației, prevenirea terorismului, lupta împotriva crimei organizate și a traficului de persoane. Fondurile vor fi direcționate către organizații umanitare aflate la fața locului, care la rândul lor vor desfășura programe destinate populației.

    Acordarea acestui sprijin nu implică în niciun caz o recunoaștere a regimului taliban de către Uniunea Europeană. Scopul Bruxellesului este acela de a preveni o catastrofă umanitară care ar putea costa un număr mare de vieți. Alte programe de asistență destinate Afghanistanului rămân însă înghețate. Pentru a putea colabora cu Kabulul, este nevoie să fie îndeplinite un număr de 5 criterii de referință, fixate de miniștrii de externe ai statelor membre la scurt timp după căderea Kabulului.

    Criteriile au fost enunțate de șeful diplomației europene, Josep Borrell: Afghanistanul nu poate servi ca o bază pentru terorism, drepturile omului și, în special, cele ale femeilor trebuie respectate, guvernul afghan trebuie să fie inclusiv și să permită accesul ajutoarelor umanitare și, în sfârșit, tuturor străinilor sau afhganilor care sunt supuși unor riscuri trebuie să li se permită să părăsească țara.


  • Jurnal românesc – 30.09.2021

    Jurnal românesc – 30.09.2021

    Fostul director al liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, a devenit oficial funcţionar european şi se va ocupa de monitorizarea situaţiei drepturilor omului în Republica Moldova şi în statele din Parteneriatul Estic. Anunţul a fost făcut de europarlamentarul român Eugen Tomac, din a cărui echipă va face acum parte profesorul.

    Domnul profesor Ion Iovcev s-a alăturat echipei mele şi vom lucra cot la cot pentru a-i apăra pe românii din stânga Nistrului şi nu numai, a scris Eugen Tomac pe Facebook. El a apreciat că un om care a păstrat, timp de trei decenii, vie conştiinţa naţională la Tiraspol şi nu a cedat nicio clipă presiunii separatiştilor în calitatea sa de director al Liceului Lucian Blaga este persoana potrivită pentru a prezenta realitatea din regiune. Eurodeputatul a mai anunţat că, împreună cu profesorul Ivocev, vor lucra intens pentru a repune pe agenda de priorităţi a Uniunii Europene chestiunea transnistreană.

    Rusia trebuie să plece din Republica Moldova, iar cetăţenii din zona de conflict au dreptul să trăiască în pace şi bunăstare, a subliniat Eugen Tomac. Ion Iovcev a fost demis în luna iunie de la conducerea singurei instituţii cu predare în limba română din capitala regiunii separatiste Transnistria, ca urmare a unei decizii a ministrului Educaţiei de la acel moment Lilia Podolşa, despre care presa moldoveană a scris că este o apropiată a liderului prorus Igor Dodon, fost preşedinte al Republicii Moldova.

    Trei asociaţii ale magistraţilor din România solicită Ministerului de Externe să continue eforturile de salvare şi evacuare a zeci de procurori şi judecători care au rămas în Afganistan şi a căror viaţă este pusă în pericol. Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie transmit că, în continuare, în Afganistan au rămas zeci de magistraţi care solicită cu disperare ajutorul Guvernului român şi asociaţiilor magistraţilor români. Este vorba despre oameni aflaţi în categoriile de risc maxim (judecători, procurori, ziarişti şi funcţionari). În faţa unei asemenea situaţii inimaginabile, Guvernul României nu trebuie să rămână nepăsător, fiind necesară deschiderea imediată a oricăror forme de asistenţă umanitară, transmit cele trei asociaţii ale magistraţilor într-un comunicat de presă. Cele trei asociaţii arată că, graţie demersurilor lor, 6 judecători şi un auxiliar al justiţiei, precum şi familiile acestora, toţi cetăţeni afgani, au fost evacuaţi în luna august de Ministerul Afacerilor Externe şi aduşi în România.

    Doi traducători de marcă ai literaturii române în Franța, Mariana Cojan Negulesco și Nicolas Cavaillès, participă la a 9-a ediție a festivalului VO-VF (versiune originală – versiune franceză), de la Gif sur Yvette, localitate situată la periferia Parisului. Manifestarea, cu titlul Hai să traducem lumea!, se va derula în perioada 1 – 3 octombrie. Cei doi invitaţi le vor explica celor prezenți, după lectura fragmentelor alese dintr-o operă anume, mecanismele care au stat la baza deciziei din actul traducerii. Moderatorul întâlnirii este o altă traducătoare, Laure Hinckel, iar fragmentul ales este parte a romanului Tache de Catifea, de Ștefan Agopian. Institutul Cultural Român la Paris este partener al evenimentului şi aminteşte că, în urmă cu doi ani, organizatorii festivalului l-au avut invitat pe scriitorul Dan Lungu.

    Artiştii Ștefan Stanciu, Andreea Chira și Liselotte Rokyta participă la Festivalul Internațional Flautul fermecat, care are loc în perioada 1-3 octombrie în oraşul Rožnov pod Radhoštěm din Cehia. Cei trei vor interpreta compoziții tradiționale românești, precum Mica suită transilvană, Sârba flăcăilor, Doina, Horă Lăutărească, Suită românească din Moldova șiGeamparalele ca la nuntă. De asemenea, vor fi prezentate publicului și o serie de cântece originale ale compozitorului Ștefan Stanciu, precum 7 Moods for 2 pan flutes, FantAsia și Ad Astra. Concertele din 1 și 2 octombrie vor avea loc la Muzeul Valah în Aer Liber, iar cel din 3 octombrie, la Biserica Tuturor Sfinților din Rožnov pod Radhoštěm. Prezenţa muzicienilor la eveniment este susţinută de reprezentanţa la Praga Institutului Cultural Român, care este partener al festivalului.


  • Strategia UE în Afganistan

    Strategia UE în Afganistan

    Politica UE față de Afganistan, în viitorul apropiat, va ține cont de cinci criterii de referință, convenite de miniștrii de externe ai statelor membre la începutul lui septembrie și asumate ulterior de Consiliul Uniunii Europene. În primul rând, talibanii trebuie să le permită să părăsească țara atât străinilor rămași în Afghanistan, dar și cetățenilor afghani care își doresc acest lucru. În al doilea rând, noul regim de la Kabul trebuie să asigure promovarea și respectarea tuturor drepturilor omului și mai ales a drepturilor femeilor, precum și a libertății de exprimare. În acest context, este necesar să fie protejate mass-media și cei care se luptă pentru drepturile omului. În al treilea rând, talibanii trebuie să le permită să opereze organizațiilor umanitare fără să se amestece în vreun fel în operațiunile lor, să le asigure accesul pe întreg teritoriul țării și să le respecte și protejeze întreg personalul, indiferent de naționalitate sau gen. Al patrulea criteriu de referință prevede că talibanii trebuie să taie orice fel de legături cu grupări teroriste internaționale și să nu permită ca Afganistanul să devină o bază a grupărilor teroriste, cum a fost și în trecut. În sfârșit, ultimul criteriu cere formarea unui guvern care să includă reprezentanți ai tuturor grupurilor etnice și religioase, dar și ai femeilor.


    Talibanii au declarat în repetate rânduri că guvernarea începută în August va fi diferită față de cea din 1996 – 2001, marcată de încălcări ale drepturilor omului, abuzuri împotriva minorității șiite Hazara, execuții în public și un tratament discriminatoriu față de femei, obligate să fie sub tutela bărbaților și lipsite de dreptul de a lucra, învăța, sau chiar și de a ieși din casă fără un tutore bărbat. Există suspiciuni însă că aceste declarații țin mai mult de nevoia talibanilor ca regimul lor să fie recunoscut, în condițiile în care Afganistanul este în pragul colapsului economic și al unei crize umanitare severe și are nevoie urgentă de sprijinul comunității internaționale. Măsurile efective luate până acum încalcă multe din criteriile menționate de UE – guvernul nu e reprezentativ, din contră, include unii din cei mai radicali reprezentanți ai mișcării, organizațiile umanitare s-au plâns de unele hărțuiri, au existat rapoarte privind încălcările drepturilor omului și, deja, s-au luat unele măsuri împotriva femeilor și fetelor.

    Dincolo de relațiile cu regimul taliban, prioritatea o reprezintă asistența umanitară pentru populație. UE este gata să ia în calcul și o prezență în teren, cu personal redus, pentru a coordona distribuția de ajutoare, se arată într-un comunicat al Consiliului. Totodată, Bruxellesul vrea să inițieze o platformă de regională de cooperare cu vecinii Afganistanului, astfel încât să poată preveni extinderea crizei în întreaga regiune.


  • SUA – 20 de ani de la cele mai sângeroase atentate teroriste din istorie

    SUA – 20 de ani de la cele mai sângeroase atentate teroriste din istorie

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a transmis o scrisoare omologului său american, Joe Biden, cu ocazia comemorării a 20 de ani de la atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001 din Statele Unite. După aceste atentate, cele mai sângeroase din istorie, suferinţa comună s-a transformat în solidaritate şi într-un ţel comun, în SUA şi peste tot în lume, în ţările aliate şi partenere, inclusiv în România. Hotărârea generală de a face faţă provocărilor comune rămâne o lecţie valoroasă, mereu relevantă, într-o perioadă marcată de ameninţări atât din partea unor actori statali, cât şi nonstatalia a spus șeful statului, care a reafirmat că România este alături de poporul american, este angajată în combaterea terorismului şi a extremismului violent, indiferent de ideologie, precum şi în consolidarea valorilor comune: democraţia, drepturile omului, libertatea de exprimare şi statul de drept.

    La 20 de ani de la 11 septembrie 2001, gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor, supravieţuitorilor, salvatorilor şi tuturor celor ale căror vieţi au fost afectate de acela act atroce de ură. În această zi de comemorare, suntem solidari cu poporul american şi ne reafirmăm hotărârea de a combate terorismul, a afirmat Iohannis.

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis, de asemenea, cu prilejul comemorării a două decenii de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, din SUA, în care au pierit aproape 3.000 de persoane, printre aceștia aflându-se şi patru români, un mesaj de solidaritate şi profundă compasiune către familiile celor dispăruţi în tragicul eveniment, cât şi către supravieţuitorii şi salvatorii care şi-au riscat viața în operaţiunile de salvare. Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu a reiterat, într-o scrisoare adresată, cu acest prilej, secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, faptul că asemenea atacuri violente şi manifestări extremiste nu pot avea nicio justificare, și a evidenţiat angajamentul ferm şi de lungă durată al României de a participa, alături de Statele Unite, partener strategic al României, şi de comunitatea internaţională, la eforturile comune de combatere a terorismului şi a extremismului violent.

    America marchează, sâmbătă, 20 de ani de la cele mai sângeroase atentate teroriste din istorie, comise în SUA de terorişti sinucigaşi ai grupării al-Qaida. Pe 11 septembrie 2001, 4 avioane de pasageri erau deturnate. Două dintre acestea loveau simbolicele Turnuri Gemene ale World Trade Center din New York. Altul lovește clădirea Pentagonului, de la Washington, sediul ministerului american al Apărării. Un al patrulea avion deturnat s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Pennsylvania, după ce echipajul şi pasagerii au încercat să preia controlul. Nicio persoană aflată la bordul aparatelor nu a supravieţuit, iar numărul total al victimelor e de aproape trei mii, cele mai multe aflate în clădirile lovite.

    Minuţios planificate de şeful reţelei Al-Qaida, sauditul Osama bin Laden, atentatele au fost comise de 19 terorişti sinucigaşi. Preşedintele american, George Bush a calificat atacurile drept acte de terorism malefice, demne de dispreţ, dând asigurări că America şi aliaţii săi vor lupta împreună pentru a câştiga războiul împotriva terorismului și a avertizat că Washingtonul nu va face nicio deosebire între terorişti şi cei care-i adăpostesc.

    Armata SUA a pătruns în Afganistan, unde bin Laden şi locotenenţii săi erau găzduiţi de talibani.iCei mai mulţi şefi Al-Qaida au fost lichidaţi în anii care au urmat. Talibanii au fost Îndepărtaţi de la putere de americani, dar s-au întors în Kabul după două decenii, în august 2021, pe fondul retragerii trupelor occidentale.

  • Jurnal Românesc – 10.09.2021

    Jurnal Românesc – 10.09.2021

    139 de cetăţeni
    afgani dintre cei 156 care au fost evacuaţi din Afganistan de către celula de
    criză instituită la Bucureşti au ajuns pe 9 septembrie în România şi au fost
    întâmpinaţi de ministrul de Extrene, Bogdan Aurescu.     Cetăţenii afgani evacuaţi
    în acest grup sunt colaboratori ai forţelor armate române, studenţi cu burse în
    România şi reprezentanţi ai altor categorii vulnerabile precum jurnalişti,
    activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membrii de familie ai
    acestora. Bogdan Aurescu a declarat că alţi 17 cetăţeni afgani care au fost
    sprijiniţi de către autorităţile române să părăsească în siguranţă Afganistanul
    şi care au primit asistenţă din partea României au optat să continue călătoria
    prin alte mijloace către destinaţia lor finală, iar o parte dintre ei vor
    ajunge în perioada următoare în România.

    Le-am spus că autorităţile
    române vor face tot ceea ce le stă în putinţă pentru a le oferi acestor
    prieteni ai României greu încercaţi de soartă condiţii decente de trai şi şansa
    de a o lua de la capăt    , a afirmat şeful diplomaţiei române.

    Cei 139 de
    afgani vor intra în carantină, iar după încheierea formalităţilor, cererile lor
    de protecţie internaţională vor fi preluate, vor fi cazaţi în centrul de azil
    de la Galaţi şi înscrişi în programe de integrare. Chestorul general de poliţie
    Bogdan Despescu a precizat că în România există şase centre de azil, care au în
    total 750 de locuri ocupate în prezent în proporţie de 70%.




    Bulgaria, Norvegia,
    Lituania şi Slovenia au fost incluse de Comitetul Naţional pentru Situaţii de
    Urgenţă în lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care se impune
    intrarea în carantină la sosirea în România.     Acestor state li se alătură
    Bermuda, Sri Lanka şi Guernsey. Din zona roşie au intrat în cea galbenă, în
    urma scăderii ratei de infectare cu noul coronavirus, Portugalia, Monaco,
    Islanda, Libia, Liban, Tunisia, Mauritius, Bahamas şi Curaçao, iar din zona
    verde au intrat în cea galbenă în urma creşterii incidenţei Germania, Croaţia,
    Letonia, Grenada, Barbados, Insulele Virgine Britanice, Capul Verde, Montserrat
    şi Bonaire, Saint Eustatius şi Saba. De asemenea,Emiratele Arabe Unite,
    Gibraltar şi Honduras au fost incluse în zona verde.

    Persoanele care călătoresc
    dintr-o ţară inclusă în lista roşie nu intră în carantină dacă au certificat
    digital ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală. Vor intra însă în
    carantină cei cu certificat digital care atestă doar rezultatul negativ al unui
    test PCR. Oamenii care vin dintr-o zonă galbenă sunt scutiţi de carantină dacă
    sunt vaccinaţi sau au un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore. Scutiţi
    de măsura carantinei sunt copiii sub 6 ani şi cei cu vârste între 6 şi 16 ani,
    dacă au un test COVID negativ.




    Un bust al
    poetului Mihai Eminescu a fost dezvelit în Piaţa Bucureşti din capitala
    Kazahstanului,     Nur-Sultan. Reprezentanţii grupului parlamentar al Alianţei
    pentru Unirea Românilor, George Simion, Ringo Dămureanu şi Claudiu Târziu, au
    adresat un mesaj de susţinere tuturor celor prezenţi la ceremonie. Aceştia au
    subliniat importanţa schimburilor culturale şi economice dintre cele două ţări,
    dar şi eforturile pe care Societatea Culturală Română Dacia a
    românilor din Kazahstan le face pentru păstrarea identităţii naţionale a
    minorităţii româneşti din ţara asiatică. Parlamentarii români au anunţat că o
    parte a operei lui Mihai Eminescu va fi tradusă în limba kazahă şi publicată în
    Kazahstan. Totodată, aceştia au transmis că fac demersurile necesare
    organizării unui congres al românilor din Kazahstan şi în vederea ridicării
    unui monument în memoria victimelor deportărilor staliniste. În prezent, se
    estimează că în Kazahstan trăiesc peste 20.000 de români, în mare parte urmaşi
    ai celor deportaţi din Basarabia şi Bucovina de Nord.





    O
    serie de spectacole multimedia intitulate Dor – O amintire are loc
    în diverse spații culturale din Porto, Lisabona și Braga.     Turneul se desfășoară
    până pe 18 septembrie şi este organizat de Asociația culturală OKNA din Porto,
    cu sprijinul programului I-Portunus și al ICR Lisabona. Dor – O
    amintire este un spectacol audiovizual live, cu muzică și imagini care
    tratează sentimentul de dor prezent adesea în folclorul tradițional românesc și
    portughez. Conceptul și punerea sa în scenă sunt rodul unei colaborări româno-portugheze,
    între muzicienii Andreea Cristina Mircea, Hugo Caseira și Mauricio Brito și
    artiștii vizuali Cristina Pop-Tiron, Gáspárik Márton și Rezi Ors Tamás.
    Programul a început pe 9 septembrie la Porto şi va continua pe 11 septembrie la
    Lisabona. Pe 16 septembrie spectacolul revine în Porto pentru ca seria să se
    încheie pe 18 septembrie la Braga.


  • Afganistan – 20 de ani mai tarziu

    Afganistan – 20 de ani mai tarziu

    De mai puțin de două săptămâni au avut nevoie
    talibanii pentru a prelua controlul în Afganistan, la jumătatea lunii august,
    pe fondul retragerii miltarilor străini care au acționat în această țară în
    ultimele două decenii. Desfășurate la scurt timp după atentatele din SUA din 11
    septembrie 2001, trupele americane, alături de cele aliate din NATO, și-au
    încheiat misiunea, iar odată cu retragerea militarilor străini – sărbătorită de
    militanții islamiști drept o victorie – situația s-a degradat accelerat,
    ridicând și mai multe semne de întrebare în legătură cu viitorul acestei țări
    și nu numai. Era previzibilă o astfel de evoluție în Afganistan?

    Analistul militar
    Radu Tudor, invitat la Radio România, consideră că da     Era absolut previzibilă și, din păcate, o misiune pe care eu o
    consider de succes timp de peste 20 de ani, misiune realizată inițial sub
    comandă americană, intitulată Enduring Freedom, apoi realizată și cu
    participarea, implicarea și coordonarea NATO, și a ONU, spuneam o misiune de
    succes în care organizația teroristă al-Qaida a fost eliminată, a fost alungată
    de pe teritoriul Afganistanului, o misiune care a dus și la lichidarea lui Osama
    bin Laden, ca principal responsabil pentru atacurile de la 11 septembrie din
    SUA – atacuri care au generat aproape 3 mii de morți, oameni nevinovați – ei
    bine, această misiune de succes, de relativă stabilizare a Afganistanului și de
    șansă oferită acestei țări care se luptă cu niște realități medievale de a
    deveni un stat cât de cât modern s-a lovit de un plan de retragere foarte prost
    făcut.

    De decizii pe care atât administrația Trump, cât și administrația Biden
    nu le-au analizat suficient, care au generat o emoție foarte, foarte puternică,
    emoție pe care o traversăm și noi văzând imaginile transmise de toate
    televiziunile, de toate site-urile. Cred că ceea ce se întâmplă acum este
    finalul nefericit al unei misiuni foarte dificile, foarte necesare și care are
    un bilanț bun din perspectiva stabilizării Afganistanului. De altfel, apariția
    talibanilor și preluarea puterii de către aceștia demonstrează, prin
    îngrijorarea comunității internaționale, că ceea ce au făcut NATO și SUA în
    ultimii 20 de ani în Afganistan a fost foarte bine. Dar misiunea nu mai putea
    continua pentru că nu doar costurile imense umane, militare și financiare, ci
    și ideea ca Afganistanul să-și preia soarta în propriile mâini au trebuit să
    prevaleze.


    Preşedintele Biden ar fi putut să spună: până în
    septembrie 2022 nu mai vreau niciun soldat în Afganistan, dar până atunci vreau
    să fiu sigur că am un acord între guvern şi talibani şi că am evacuat toţi
    angajaţii noştri şi partenerii locali,     spune o fostă membră a guvernului
    înlăturat de talibani, Nargis Nehan, care cataloghează drept iresponsabil calendarul
    retragerii americane. SUA au fost în Afganistan timp de 20 de ani, să
    rămână un an în plus nu ar fi reprezentat nicio diferenţă pentru ei, cel puţin
    din punct de vedere financiar şi politic,     a declarat ea într-un interviu
    pentru AFP, la şase zile după fuga din ţară pe culoarul aerian occidental.
    Nargis Nehan a deplâns risipa a peste 2.000 de miliarde reprezentând investiţii
    ale comunităţii internaţionale, precum şi sângele vărsat: sentimentul de a fi
    abandonat, de a fi ignorat, trădat, nu va face decât să creeze mai multă
    ranchiună împotriva comunităţii internaţionale. Marea mea temere este de a
    vedea încă şi mai mult extremism în Afganistan, spune fostul oficial de la
    Kabul.

    O catastrofă umanitară se profilează, a avertizat, pe de altă parte,
    secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a evocat agravarea crizei
    umanitare şi economice şi ameninţarea unei prăbuşiri totale a serviciilor de
    bază. Şeful ONU reaminteşte că aproape jumătate din populaţia afgană are
    nevoie de asistență umanitară pentru a supravieţui. Mai mult ca niciodată,
    copiii, femeile şi bărbaţii din Afganistan au nevoie de solidaritatea
    comunităţii internaţionale,     a insistat Guterres. Talibanii s-au
    angajat să garanteze securitatea echipelor de ajutor umanitar şi accesul
    ajutorului în Afganistan, dar și că vor înfiinţa un regim care să fie
    recunoscut de comunitatea internaţională şi poporul afgan.


    În prima conferință
    de presă de la preluarea puterii, un purtător de cuvânt taliban a spus că vor
    fi respectate libertatea mass-mediei și drepturile femeilor în conformitate cu
    cadrul legii islamice, dar grupul nu a furnizat mai multe detalii cu privire la
    ce înseamnă acest lucru în practică. După ce SUA au trimis trupe în Afganistan
    în 2001, restricțiile impuse femeilor s-au relaxat și, chiar și pe măsură ce
    războiul continua, un angajament local de îmbunătățire a drepturilor acestora,
    susținut de grupuri internaționale, a dus la crearea unor noi măsuri de
    protecție juridică.


    În 2009, legea privind eliminarea violenței împotriva
    femeilor a incriminat violul, căsătoria forțată și a făcut ilegală oprirea
    femeilor sau fetelor de a lucra sau a studia. Acum, femeile din Afganistan se
    tem că vor pierde drepturile dobândite în 20 de ani și că acestea nu vor mai fi
    niciodată recâștigate, în pofida declarațiilor talibanilor, potrivit cărora,
    școlile vor fi deschise, iar fetele și femeile, vor merge la școli, ca
    profesori, ca elevi    .


    Între timp, Europa se așteaptă la o migrație
    afgană care va crea presiune pe capacitățile sale de primire. Amintirile din
    2015, când Europa a suportat un val foarte mare de migraţie ilegală provocat în
    special de războiul din Siria, sunt încă vii. Și chiar dacă acum nu va mai fi
    vorba de exact aceeași situație, Europa trebuie să se organizeze. Și să rămână
    vigilentă, în condițiile temerilor legate de un eventual risc terorist crescut
    după preluarea puterii de către talibani.



  • Jurnal românesc – 08.09.2021

    Jurnal românesc – 08.09.2021

    Statul român a depus eforturi majore pentru evacuarea cetăţenilor români şi afgani aflaţi în situaţii de risc şi a reuşit, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. “În baza unei cooperări interinstituţionale de excepţie, a fost un real succes evacuarea din Afganistan a 49 de cetăţeni români, a 7 cetăţeni ai unor state aliate şi a 156 de cetăţeni afgani, foşti colaboratori ai trupelor române în teatrul de operaţii, studenţi cu burse în România, alte categorii vulnerabile precum jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membri de familie ai acestora”, a afirmat şeful diplomaţiei române. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România se va implica activ, împreună cu partenerii săi, în limitarea cât mai mult a “efectelor în plan securitar” ale evoluţiilor recente din Afganistan. El şi-a exprimat aprecierea faţă de activitatea Celulei de criză interinstituţionale coordonate de MAE şi din care au făcut parte Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de informaţii. Ediţia din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române are ca temă “Acţiunea diplomaţiei pentru consolidarea rezilienţei României” şi se desfăşoară până pe 9 septembrie. Alături de şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României din străinătate, la eveniment participă sau au intervenţii online miniştrii de Externe din Republica Moldova, Grecia, Italia şi India, precum şi oficiali ai instituţiilor Uniunii Europene.



    Ambasada Marii Britanii la Bucureşti deplânge moartea lui Ion Caramitru, despre care afirmă că a fost unul dintre cei mai mari actori români, vestitor al libertăţii pentru întreaga ţară şi susţinător al operei lui Shakespeare timp de o viaţă. “Un povestitor în adevăratul sens al cuvântului, Ion Caramitru a fost, printre multe altele, şi o puternică verigă a legăturii culturale dintre România şi Marea Britanie, motiv pentru care în 1995 a fost decorat cu titlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic de Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a. Iar în 2016 a fost numit Ambasador Shakespeare în România, în cadrul programului aniversar Shakespeare Lives, la împlinirea a 400 de ani de la moartea sa”, se arată într-un comunicat al ambasadei. Reprezentanţa diplomatică reaminteşte că, în lunga sa carieră de peste 50 de ani, Ion Caramitru s-a bucurat de aprecieri din partea publicului, a iubitorilor de cultură şi artă, din partea breslei şi a forurilor culturale atât din România, cât şi din străinătate. Director al Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte al Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru a murit pe 5 septembrie, la vârsta de 79 de ani.



    Muzicologul româno-israelian Mircea Cantacuzino va susţine o prelegere dedicată istoriei muzicale românești și internaționale pe 9 septembrie, la sediul reprezentanței Institutului Cultural Român de la Tel Aviv. Acesta va vorbi despre creațiile marilor compozitori români, precum Ciprian Porumbescu și George Enescu, cât și despre compoziții clasice în interpretarea unor binecunoscuți muzicieni români. Folosind fragmente și înregistrări din concerte, muzicologul va explica caracterul și specificul fiecărei piese ascultate. Mircea Cantacuzino a început studiile muzicale la București și le-a continuat la Royal College of Music din Londra. De-a lungul carierei a susținut cursuri de muzică și concerte la Paris, Milano și Ierusalim. Prelegerea se va desfășura în limbile română și ebraică și va fi transmisă live pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.



    Lungmetrajul “Imaculat”, regizat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, este prezentat, în premieră mondială, în secțiunea “Zilele Autorilor” a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, care se desfășoară până pe 11 septembrie. Filmul îi are în rolurile principale pe Ana Dumitrașcu, Vasile Pavel și Cezar Grumăzescu. Montajul a fost realizat de Delia Oniga, sunetul de Filip Mureșan și Vlad Voinescu, scenografia de Ana Gabriela Lemnaru, costumele de Sonia Constantinescu și Anca Miron, iar machiajul de Sandra Potamian și Sorina Giurescu. Pelicula reprezintă debutul în regie al Monicăi Stan. “Zilele Autorilor” este o secțiune specială, modelată după secțiunea “Săptămâna regizorilor” a Festivalului de Film de la Cannes. Scopul acesteia este de a promova filme de calitate, fără restricții, cu o atenție specială pentru producţiile care dau dovadă de originalitate, independență și curaj în abordarea lor artistică.






  • Jurnal românesc – 06.09.2021

    Jurnal românesc – 06.09.2021

    80 de cetăţeni
    afgani, colaboratori ai forţelor armate române, studenţi cu burse în România şi
    alte categorii vulnerabile, au fost evacuaţi cu succes din Afganistan pe cale
    terestră şi se află în siguranţă pe teritoriul Pakistanului,     informează
    Ministerul român al Afacerilor Externe. Oamenii au fost preluaţi de un
    reprezentant al Ambasadei României la Islamabad şi transportaţi într-un loc
    unde vor rămâne până la definitivarea procedurilor specifice în vederea continuării
    deplasării către România. MAE precizează că reprezentanţii Ambasadei României
    la Islamabad au emis vize şi documente membrilor acestui grup de cetăţeni
    afgani pentru a le asigura tranzitul teritoriului Afganistanului şi accesul în
    Pakistan. Totodată, au fost întreprinse toate demersurile diplomatice necesare
    pe lângă autorităţile pakistaneze pentru evacuarea cetăţenilor afgani în
    condiţii de siguranţă. Bucureştiul arată că până în prezent au fost evacuaţi în
    total 156 de cetăţeni afgani colaboratori ai trupelor române, studenţi cu burse
    în România, jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi
    membri de familie ai acestora. Lor li se adaugă 49 de cetăţeni români care au
    dorit să fie repatriaţi şi 7 cetăţeni ai unor state aliate.




    Ambasada
    României în Italia anunţă că, în perioada 4-8 octombrie, reprezentanţi ai
    secţiei consulare se vor deplasa în orașul Olbia din Insula Sardinia pentru a
    oferi servicii și asistență consulară cetățenilor români care locuiesc în
    regiune.     Consulatul itinerant va asigura preluarea datelor în vederea emiterii
    pașapoartelor electronice și a titlurilor de călătorie, acte notariale, va
    elibera pașaporte dacă acestea se află la Secția Consulară, va prelua dosare
    pentru prima Carte de Identitate pentru minorii care au împlinit vârsta de 14
    ani şi pentru înscrierea actelor de stare civilă. Ambasada atrage atenţia că
    pentru a avea acces la serviciile oferite de consulatul mobil este obligatorie
    programarea până cel mai târziu pe 17 septembrie, ora 17.00, la adresa de poştă
    electronică roma.info@mae.ro. Cei interesaţi sunt îndrumaţi să treacă la
    rubrica Subiect din e-mail titlul Solicitare programare Consulat
    itinerant Sardinia – octombrie 2021.Confirmarea programării va fi
    expediată prin email. Ambasada le recomandă cetățenilor români ca la data
    programării să se prezinte cu documentele de identitate românești valabile sau
    cu actele de stare civilă în original și fotocopie color. Reprezentanţa
    diplomatică precizează că, în cazul în care situația epidemiologică nu va
    permite organizarea consulatului itinerant, acesta va fi amânat la o dată care
    va fi comunicată ulterior.




    Miniştrii de
    Externe din Republica Moldova, Grecia, Italia şi India sunt invitaţi ai
    Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române care se va desfăşura între 7 şi 9 septembrie.
    Tema ediţiei din acest an este Acţiunea diplomaţiei pentru consolidarea
    rezilienţei României pe fondul pandemiei de COVID-19, iar evenimentul îi
    reuneşte în format online pe şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor
    consulare ale României din străinătate. Lucrările reuniunii vor fi conduse de
    ministrul de resort, Bogdan Aurescu. Şefii diplomaţiei din Republica Moldova şi
    Grecia, Nicolae Popescu şi respectiv Nikos Dendias, vor fi prezenţi la
    Bucureşti, în vreme ce ministrul de Externe al Italiei, Luigi Di Maio, şi cel
    al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, vor avea intervenţii live prin
    videoconferinţă. Acestora li se vor alătura online vicepreşedintele Comisiei
    Europene pentru democraţie şi demografie, Dubravka Suica, şi secretarul general
    al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Helga Schmid.
    Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române este organizată anual în jurul Zilei
    Diplomaţiei Române care, începând cu anul 2005, este sărbătorită la 1
    septembrie.




    Expoziția
    Utopia citadelei contemporane: suprarealism între vegetal și
    zgârie-nori a artistului român Radu-Ștefan Poleac este deschisă în
    perioada 6 septembrie – 30 octombrie la Institutul Cultural Român de la
    Bruxelles.     Manifestarea, care are loc în cadrul proiectului Galeria ICR Bruxelles,
    aduce în prim plan, prin intermediul lucrărilor Cut Out 3D şi Light Box,
    problemele orașului modern. Radu-Ștefan Poleac este un artist plastic ieșean
    stabilit în Belgia. A studiat și s-a format în pictură și fotografie la
    Bruxelles, iar, din 2004 până în prezent, a organizat, colaborat și participat
    la mai mult de 100 de expoziții individuale sau de grup. În 2019, alături de
    alți artiști români, a reprezentat România în cadrul Festivalului Internațional
    de Arte EUROPALIA România, eveniment fanion al diplomației culturale româneşti.


  • It’s over!

    It’s over!

    După intonaţie, It’s
    over! poate avea mai multe sensuri. Cel puţin în română. Poate fi o uşurare
    plină de optimism, când ceva rău se termină, dar poate fi şi sfârşitul
    speranţei, când nimic bun nu se mai poate întâmpla pentru a opri răul. În cazul
    recentelor evoluţii din Afganistan, ambele interpretări sunt valabile. Pe de o
    parte, mulţi se bucură că se încheie implicarea masivă a democraţiilor
    occidentale în modernizarea Afganistanului.
    Pe de altă parte, mulţi, cei mai mulţi, văd retragerea trupelor
    americane, a trupelor aliate şi a celor implicaţi în evoluţia democratică a
    ţării ca pe o catastrofă în toate planurile sociale şi geopolitice, dar şi
    economice şi umanitare. Am înţeles că este de bine, că situaţia durează de prea
    mult timp şi costă enorm, că ne amintim cu greu de ce am venit. Dacă suntem
    dispuşi să credem că motivele acţiunii de acum două decenii erau simple şi
    esenţiale, trebuie să recunoaştem că frontul social deschis este unul dintre
    cele mai frumoase şi luminoase.

    Hai să restrângem agenda anului 2001 la simpla
    răzbunare pentru teribilile atacuri din 11 septembrie, dar ce a urmat nu mai
    poate fi simplu ca o răzbunare, fie ea şi internaţională. Pornind de la această
    simplificare, am crede că talibanii sunt o victimă colaterală a răzunării
    americane împotriv reţelei Al Qaida, că singura vină a stăpânilor de atunci şi
    de acum ai Afganistanului ar fi aceea că l-au găzduit pe Bin Laden. Plecarea
    talibanilor de la putere a însemnat deschiderea spre viaţa democratică, spre
    emanciparea femeilor, spre dezvoltarea economică şi socială, spre educaţie
    pentru toţi, spre statul de drept şi alegeri libere. Acum, nu asistăm la o
    întoarcere la vremurile talibane din cincinalul 1996-2001, nu asistăm la Taliban Reloaded ci la versiunea plină
    de surprize şi noutăţi Taliban 2021. Mai
    romanţat, în pseudo-filmul Taliban. După
    douăzeci de ani avem şansa să ne întâlnim cu mai multă violenţă, cu mai
    puţine scrupule şi aproape deloc democraţie.

    Vedem schimbările de la primul
    contact vizual. Luptătorii talibani au trecut de la arsenalul de largă invidie
    muzeologică la arme moderne, americane, cum numai în filme am mai văzut. Armele
    acestea nu au fost cumpărate de pe o piaţă neagră, de profit uriaş şi ocult.
    Aceste arme moderne au fost aduse în Afganistan oficial şi pe cheltuiala
    occidentalilor şi abandonate cu infinită generozitate în mâinile luptătorilor
    mult mai slab înarmaţi. Nu mai sunt vechituri sovietice, ci arme americane
    scumpe, cum multe armate NATO nu au sau trebuie să dea procente din PIB pentru
    a le avea. Dacă acum 25 de ani, în 1996, victoria talibană era obţinută cu
    greu, în teren, de către luptători locali, acum a fost un adevărat galop
    militar de sănătate, obţinut printr-o altă luptă magistral câştigată de
    talibani, cea diplomatică, a negocierilor cu americanii, undeva, în afara
    Afganistanului.

    Deşi miza era doar retragerea militară americană, până la urmă
    s-a dovedit a fi vorba de stăpânirea întregii ţări. Au fost uitate mai multe
    noţiuni, cum ar fi tranziţia puterii, securitatea retragerii şi după retragere,
    dimensiunile dezangajării, calendarul inteligent al retragerii, viitorul
    capacităţilor militare. În lipsa lor, totul a semănat cu o fugă, un abandon
    total, o ieşire de catastrofă, când îţi iei cu tine doar actele, propria piele
    şi pistolul de pe noptieră. Şi laşi în urmă hainele de firmă, prietenii şi
    vecinii, plus un arsenal nou-nouţ, menit să te apere dar care nici nu a fost
    scos din ambalaj. Şi, dacă mai apuci, strigi peste umăr, apăsat şi determinant:
    It’s over! Dacă nu mai apuci, că ai deja oameni pe scări, deşi nu este autobuz
    comunist ci avion american, ajungi la loc sigur şi, mediatizat, şi rosteşti
    acelaşi lucru, dar în varianta optimistă: It’s over!

  • Josep Borrell pledează pentru o forţă militară a UE, care să-i asigure o “autonomie strategică”

    Josep Borrell pledează pentru o forţă militară a UE, care să-i asigure o “autonomie strategică”

    Tragedia care se petrece în Afganistan trebuie să-i
    determine pe europeni să se doteze cu o capacitate militară de intervenţie
    pentru a face faţă viitoarelor crize care ameninţă să se declanşeze în Irak şi
    în Sahel     – a avertizat dintru început Josep Borrell, într-un interviu acordat
    zilele trecute Agenţiei France Presse.


    Căderea guvernului afgan şi cucerirea Kabului de către
    talibani înainte de retragerea ultimilor militari americani, finalizată cu greu
    la 31 august, a constrâns ţările occidentale să organizeze de urgenţă evacuarea
    propriilor cetăţeni şi a colaboratorilor lor afgani. În pofida unui uriaş pod
    aerian, armata americană a recunoscut că nu a reuşit să scoată din Afganistan câte
    persoane ar fi dorit – deopotrivă americani şi afgani -, iar celelalte ţări
    membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, nici atât. Cea mai mare problemă a
    fost accesul la aeroport. Măsurile de control şi securitate ale americanilor erau
    drastice, iar Josep Borrell le-a cerut chiar atunci, cu insistenţă, să
    manifeste mai multă flexibilitate, avertizând că ţările Uniunii Europene nu vor
    reuşi să-i extragă din Afganistan pe toţi colaboratorii lor.


    Din toate aceste considerente, şi nu numai, şeful diplomaţiei
    europene consideră că este necesară o aşa-numită autonomie strategică a blocului
    comunitar.

    Ne-am dori acum – sublinia în interviul acordat AFP – să avem
    capacitatea de a acţiona prin noi înşine, să avem o forţă militară capabilă să
    se mobilizeze aşa cum nord-americanii şi-o mobilizează pe a lor, adică, o «busolă
    strategică», un «pivot strategic», «o primă forţă de intrare», o forţă de a
    acţiona în regim de urgenţă. Nu numai în misiuni de antrenament, ci şi în
    situaţii mai complicate, ca în acest scenariu [din Afganistan] – a explicat
    Josep Borrell.

    În plus, şeful diplomaţiei europene a îndemnat ca mesajul
    transmis de administraţia americană să fie bine înţeles: Ceea ce a spus (preşedintele Joe Biden) este că Statele Unite nu vor mai purta războiul
    altora, iar Uniunea Europeană a acţionat ca o putere «kantiană», utilizând
    instrumentele păcii, ale statului de drept şi ale comerţului.


    În fine, acest nou scenariu pune clar probleme de leadership
    la nivel mondial şi constituie o ocazie de a consolida conceptul şi politica
    activă de autonomie strategică europeană – a încheiat înaltul oficial al Uniunii
    Europene.