Radio România Internațional

Tag: Afganistan

  • MAE: Încă un român evacuat, în siguranţă, din Kabul

    MAE: Încă un român evacuat, în siguranţă, din Kabul

    Toţi cetăţenii români care au solicitat autorităţilor de la Bucureşti
    sprijin pentru evacuare se află în siguranţă în afara teritoriului afgan, a
    anunţat, duminică, ministerul de Externe.

    Celula de criză interinstituţională, convocată la data de 13 august 2021 de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, care a continuat să activeze în regim permanent pentru asigurarea evacuării cetăţenilor români care şi-au manifestat opţiunea de a fi repatriaţi din Afganistan, informează că în cursul zilei de astăzi, 22 august 2021, ultimul cetăţean român care a solicitat sprijin pentru repatriere autorităţilor române a reuşit evacuarea din Kabul şi a ajuns în siguranţă pe Aeroportul Internaţional din Islamabad, unde a fost preluat de personalul Ambasadei României din Pakistan, precizează MAE.

    Cetăţeanul român, care lucra pentru un program ONU şi avea dublă cetăţenie, a României şi a Republicii Moldova, a fost evacuat şi ajutat să ajungă în siguranţă în Aeroportul internaţional din Kabul cu sprijinul partenerilor internaţionali, în pofida condiţiilor extrem de dificile din teren, menţionează sursa citată. Ulterior, el a fost preluat pe un zbor până la Islamabad, asigurat de parteneri internaţionali.

    MAE informează că Celula de criză interinstituțională, prin intermediul Ambasadei României de la Islamabad, se află în contact permanent cu restul cetățenilor români aflați în Afganistan, care nu au solicitat până la acest moment sprijin pentru evacuare.

    De asemenea, MAE continuă demersurile pentru a oferi sprijin pentru evacuare cetățenilor afgani, foști colaboratori ai trupelor române pe perioada desfășurării misiunii acestora în Afganistan, studenți bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptați la studii în România, precum și jurnaliști afgani, care și-au manifestat dorința de a fi evacuați în România și nu au putut fi încă evacuați din cauza situației de securitate foarte dificile care nu a permis acestora să ajungă în aeroportul din Kabul.

    Sâmbătă, 15 cetăţeni români din cei 16 evacuaţi din Kabul cu aeronava C-130 Hercules a Forţelor Aeriene Române au ajuns în ţară. Ei se alătură altor peste 30 de români evacuaţi în zilele precedente cu aeronave ale unor state partenere României.

  • Lecţia Afganistanului

    Lecţia Afganistanului

    Tragedia în desfăşurare în Afganistan este una cu
    repetiţie. Şi nu de ieri, de azi şi nici de 20 sau 25 de ani, ci de aproape
    două secole. În 1841, acum fix 180 de ani, Kabulul ocupat de armata engleză a
    fost luat cu asalt de o mulţime furioasă de afgani răsculaţi. Britanicii
    veniseră să schimbe liderul de la Kabul, favorabil ruşilor, punând un
    conducător slab, pe care au fost nevoiţi să îl susţină mai bine de doi ani.
    Răscoala afganilor a curăţat toate acestea, l-a ucis pe conducătorul pus de
    englezi ca şi întregul corp expediţionar englez, doar medicul fiind lăsat în
    viaţă şi în libertate, pentru a mărturisi grozăviile pe care le văzuse. Fostul
    emir a revenit la conducerea Afganistanului pentru încă două decenii, spre
    sfârşitul căror de abia, în plină glorie, a renunţat la politica
    anti-britanică. Toate aceste situaţii ni se par cunoscute pentru că s-au
    repetat cu insistenţă în istoria ultimelor două secole sau a ultimelor două
    decenii. Liderii pleacă şi revin, asta dacă nu sunt ucişi, forţe din afara
    graniţelor se adună să îi pună sub ascultare pe afgani, apoi se retrag în
    debandadă, oştiri informale de răsculaţi devin armate victorioase.

    Noutăţile
    istorice precum impunerea puterii americane, apariţia ideologiilor politice,
    precum comunismul sovietic, sau a celor religioase, precum fundamentalismul
    islamic, sunt singurele schimbări din paradigma istorică afgană. Altfel,
    liderii de la Kabul se schimbă sau sunt asasinaţi, cu sau fără sprijin extern,
    regimurile politice, insurgenţele şi contrainsurgenţele se succed, mereu câte o
    forţă străină se instalează cu mari cheltuieli şi pleacă în grabă şi în
    pierdere. Despre momentul la care asistăm se va vorbi mult şi deloc bine.
    Deocamdată, discuţia este la nivel de principii, în timp ce situaţia este
    într-o extrem de rapidă evoluţie. Armata americană trebuia să se retragă dar nu
    fără rezolvarea, înainte de plecare, a tuturor problemelor apărute în cele două
    decenii de implicare în Afganistan. Intr-adevăr, talibanii au apărut ca inamici
    ai americanilor de abia în 2001, după atentatele din 11 septembrie,
    Afganistanul taliban fiind gazda lui Bin Laden şi a organizaţiei teroriste Al Qaida,
    autorii teribilelor atentate. Acest adevăr a fost lăsat de o parte timp de două
    decenii, până când nota de plată ne-a trimis la contractul iniţial. Când au
    constatat că veniseră ca să nu stea prea mult, ca englezii acum 180 de ani, americanii
    s-au grăbit să plece, dar au lăsat în urmă investiţii uriaşe, o societate care
    începea să se democratizeze, echipament militar performant şi o cale neaşteptat
    de liberă talibanilor alungaţi de la putere în 2001.

    În Afganistan funcţionează,
    de fapt, o continuă insurgenţă, care se adaptează vremurilor. După alungarea
    sovieticilor, insurgenţa a dezvoltat valenţele islamice, astfel că acum ne
    putem aştepta ca talibanii să se ridice la nivelul de violenţă extremă, greu de
    suportat, precum cea care caracterizează ISIS. Dimensiunea strategică a
    deciziilor recente va fi înţeleasă mai târziu, dar efectele tactice sunt de
    mare actualitate. Rămânând în Afganistan, fără să mergem pe culoarele Casei
    Albe sau în cartierul general al NATO, observăm că retragerea trebuia pregătită
    mult mai temeinic, coordonat, eşalonat şi treptat, cu prevederi clare privind
    evacuarea personalului şi a tehnicii militare, precum şi predarea puterii.
    Chiar dacă se poate considera că administraţia democratică a Afganistanului
    trebuia să conducă ţara, în continuare, este greu de crezut că nu au existat
    informaţii sau bănuieli privind iureşul taliban şi cedarea instantanee a
    conducerii afgane şi a noii armate, bine şi scump antrenate de către aliaţii
    occidentali. Retragerea într-o incredibilă dezordine, în faţa unui inamic
    invitat parcă să dea buzna, nu poate fi justificată de nicio evoluţie
    neprevăzută. Este un eşec al capacităţii minimale de informare şi de analiză
    politică şi de securitate, este eterna neînţelegere a unei lecţii pe care
    istoria ne-a tot predat-o, cu uriaşul preţ al dezastrului umanitar.

  • Cei 15 cetăţeni români şi patru bulgari au sosit, sâmbătă, din Afganistan

    Cei 15 cetăţeni români şi patru bulgari au sosit, sâmbătă, din Afganistan

    15 cetăţeni români evacuaţi Afganistan au ajuns, astăzi, în ţară cu o aeronavă militară Hercules a Forţelor Aeriene Române, care care a aterizat la Baza 90 Otopeni. Alături de ei se află şi patru cetăţeni bulgari. Este cel de-al treilea zbor de la Kabul al aeronavei militare de transport româneşti. Pe lângă personalul militar al aeronavei s-a aflat la bord şi o echipă consulară mobilă a MAE, pregătită să acorde asistenţă de specialitate

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat revenirea în ţară a cetăţenilor români evacuaţi din
    Afganistan, remarcând efortul autorităţilor implicate pentru derularea cu
    succes a misiunilor. Ei se adaugă celorlalţi peste 30 de cetăţeni români
    evacuaţi, în zilele precedente, cu aeronave ale unor state partenere României,
    ca urmare a eforturilor depuse cu profesionalism de Celula de criză
    interinstituţională, activată pe 13 august de către ministrul Afacerilor
    Externe, Bogdan Aurescu, se arată într-o declaraţie de presă a şefului
    statului.


    Salut revenirea în ţară, astăzi, a 15 cetăţeni români dintre cei 16 evacuaţi din Afganistan în aceste zile cu aeronava militară pe care am dispus să o trimitem la începutul acestei săptămâni. Ei se adaugă celorlalţi peste 30 de cetăţeni români evacuaţi în zilele precedente cu aeronave ale unor state partenere României, ca urmare a eforturilor depuse cu profesionalism de Celula de criză interinstituţională, activată la data de 13 august de către ministrul Afacerilor Externe, se arată într-o declaraţie de presă a şefului statului, transmisă de Administraţia Prezidenţială.


    Klaus Iohannis a adăugat că autorităţile de la Bucureşti vor continua
    eforturile de evacuare a cetăţenilor români care se află, încă, în Afganistan
    şi care doresc să fie repatriaţi, precum şi a cetăţenilor afgani care au
    sprijinit activitatea militarilor români în Afganistan, a celor care
    beneficiază de burse ale statului român sau care se află în situaţie
    vulnerabilă.


    La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a subliniat coordonarea
    avută cu Alianţa Nord-Atlantică si cu partenerii americani şi a mulţumit
    autorităţilor militare pakistaneze pentru sprijinul acordat aeronavei
    româneşti. El a dat asigurări că Armata Română este în măsură ca, în
    continuare, să asigure sprijinul pentru tot ceea ce înseamnă apărarea
    cetăţenilor ţării, oriunde s-ar afla ei.


    Totodată, ministrul bulgar de Externe, Svetlan Stoev, mulţumeşte omologului său Bogdan Aurescu şi statului român pentru sprijinul acordat de ţara noastră în evacuarea a cinci cetăţeni bulgari din Afganistan.

    Potrivit unui comunicat transmis, sâmbătă, de Ministerul Afacerilor Externe, ministrul Bogdan Aurescu a avut o discuţie telefonică cu omologul său bulgar, Svetlan Stoev.


    Românii care au fost evacuați din Afganistan s-au întors acasă.


  • Retrospectiva săptămânii 15.08 – 21.08.2021

    Retrospectiva săptămânii 15.08 – 21.08.2021

    Crește numărul infectărilor în România


    Persoanele
    vaccinate împotriva COVID-19 au risc de deces de 14 ori mai mic decât cele
    nevaccinate, risc de internare și spitalizare la terapie intensivă de 12 ori
    mai mic și risc de infectare de 10 ori mai mic. Sunt rezultatele primului
    studiu privind eficiența vaccinului, efectuat în România, prezentate de medicul
    Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva
    COVID-19. În condițiile în care în ultimele zile a crescut alarmant numărul de
    cazuri de infectare, medicul a lansat un nou apel pentru respectarea măsurilor
    de protecţie şi a recomandat, din nou, vaccinarea, având în vedere că varianta
    Delta, prezentă şi în România, este mult mai contagioasă.

    Valeriu Gheorghiţă a
    declarat, la un post de televiziune, că autorităţile se aşteptau la o creştere
    a numărului de cazuri, inclusiv a celor grave, iar tendinţa se va menţine şi
    luna viitoare:

    Există probabilitate foarte mare de a înregistra o
    creştere a numărului de cazuri şi să ajungem, la final de luna august, la peste
    900 de cazuri raportate într-o singură zi, iar în a doua parte a lunii
    septembrie, la peste 1.500-1.600 de cazuri, având în vedere implementarea măsurilor
    de relaxare şi faptul că varianta Delta devine dominantă. Însă cel mai
    important indicator este cel legat de gravitate. Avem, totuşi, o estimare în
    momentul de faţă, că unul din doi români au un grad de imunitate, fie
    post-boală, fie post-vaccinare. Din datele noastre, reiese faptul că vaccinarea
    reduce riscul de infecţie, indiferent de forma clinică de boală de care vorbim.

    În ceea ce privește vaccinarea, încă din prima zi a acestei săptămâni, autoritățile
    au anunțat că a fost depășit pragul de cinci milioane de persoane vaccinate cu
    schema completă în România.

    Pe de
    altă parte, în ultimele zile, numărul de cazuri de infectare a înregistrat
    recorduri pentru ultimele trei luni, depășind zile la rând pragul de 500 de infectări. A crescut atât numărul celor internaţi la peste o mie, al
    celor aflați la terapie intensivă, precum și al celor care au pierdut lupta cu
    virusul.



    România
    a înregistrat creștere economică


    Economia
    României a recuperat pierderile din perioada de criză aduse de pandemie -
    anunță autoritățile. Potrivit datelor făcute publice de Institutul Naţional de
    Statistică, Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul doi cu 13,6% faţă de
    aceeaşi perioadă din 2020, iar pentru primele şase luni ale anului avansul este
    de 6,5%. Premierul Florin Cîţu consideră că este pentru prima dată în ultimii
    30 de ani când creşterea economică ar fi bazată pe investiţii şi nu pe consum.

    Florin
    Cîţu: Economia României a depăşit criza economică în doar un an,
    fiind cea mai rapidă revenire economică pe care a avut-o România după o astfel
    de criză. Pentru perioada următoare îmi doresc două lucruri: predictibilitate
    şi stabilitate în viaţa economică.

    Din opoziţie, Partidul Social Democrat susţine
    că avansul economic ar fi modest raportat la nivelul anterior pandemiei şi nu
    se va simţi şi în buzunarele oamenilor din cauza inflaţiei mari. Inflație mare
    consemnată și de Oficiul
    European de Statistică pentru România. Eurostat a anunțat, miercuri, că România
    a fost una dintre țările comunitare cu cea mai ridicată rată anuală a inflației
    luna trecută – de 3,8%, față de 3,5 procente în iunie.



    Plecarea
    din Afganistan


    În
    contextul deteriorării situației din Afganistan, Ministerul Afacerilor Externe
    de la București anunță că Celula de criză interinstituţională își continuă
    activitatea pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţă cetăţenilor români
    aflaţi pe teritoriul afgan. Zilele acestea este în plină desfășurare evacuarea acestora
    în condiţii de siguranţă. Într-un comunicat, MAE reamintește că activitatea
    Ambasadei României la Kabul a fost suspendată în anul 2019, în urma unui
    atentat care a avariat grav clădirea misiunii. Având în vedere lipsa unei
    misiuni operaționale la Kabul și faptul că Ambasada României de la Islamabad a
    preluat reprezentarea țării în relația cu Afganistanul, capacitatea de
    intervenție a acestei misiuni în Afganistan este limitată – mai precizează
    comunicatul MAE. Din 2002 și până acum, peste 32.000 de militari români au participat
    în teatrul de operațiuni din Afganistan. 27 dintre aceștia au murit și peste
    200 au fost răniți în cele aproape două decenii de prezenţă a armatei române în
    această țară.



    Pompieri
    români în Grecia


    Cei
    108 pompieri români care s-au luptat cu focul timp de aproape o săptămână în
    Grecia s-au întors acasă, unde au fost decoraţi şi înaintaţi în grad. În cadrul
    ceremoniei, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, le-a
    mulţumit pompierilor pentru profesionalismul şi curajul de care au dat dovadă. Şi
    ministrul de interne, Lucian Bode, i-a felicitat pe pompieri şi le-a spus că
    deși a fost o misiune grea, toţi românii au fost alături de ei.

    Lucian Bode: Ştim cu toţii că a fost o misiune epuizantă despre care cu siguranţă se va
    vorbi mult timp de-acum încolo şi care va rămâne o lecţie despre determinare,
    responsabilitate, solidaritate şi spirit de sacrificiu. Domnilor, ne-aţi făcut
    mândri prin tot ce aţi realizat în timpul misiunii din Grecia, pe insula Evia, devastată
    de uriaşele incendii de vegetaţie.

    Despre profesionalismul pompierilor
    români şi curajul de care au dat dovadă s-a scris în presa elenă, iar
    localnicii le-au mulţumit pentru ajutorul dat. La nici o săptămână de la
    întoarcerea acestora în țară, un alt detașament de pompieri români a plecat în
    Grecia pentru a ajuta la stingerea incendiilor de pădure.



    Olimpici
    decoraţi de președintele Klaus Iohannis


    România
    a încheiat Jocurile Olimpice de la Tokyo cu patru medalii: una de aur, la dublu
    vâsle feminin, şi trei medalii de argint, la spadă feminin, dublu rame masculin
    şi patru rame masculin. Cei nouă sportivi români medaliaţi au fost decoraţi, la
    București, de preşedintele Klaus Iohannis. Șeful statului le-a spus acestora că
    este admirabil tot ce au făcut pentru sportul românesc, uneori în pofida
    piedicilor nenumărate şi nedrepte. România s-a clasat pe locul 46 în
    clasamentul medaliilor obţinute la Tokyo
    în acest an. Echipa a cuprins 101 sportivi la 17 discipline sportive.


  • Abdul Ghani Baradar, discuţii în vederea constituirii unui nou guvern afgan

    Abdul Ghani Baradar, discuţii în vederea constituirii unui nou guvern afgan

    Numărul doi al talibanilor,
    mullahul Abdul Ghani Baradar, a sosit, astazi, la Kabul, pentru discuţii cu
    alţi membri ai mişcării şi responsabili politici în vederea constituirii unui
    nou guvern afgan, informează France Presse.

    Mullahul Baradar s-a întors marţi,
    la două zile după revenirea talibanilor la putere în Afganistan, din Qatar unde
    conducea biroul politic al mişcării. El a aterizat la Kandahar, în sudul
    Afganistanului, epicentru al puterii talibanilor între 1996 şi 2001. Oraşul se
    află în provincia cu acelaşi nume unde s-a născut mişcarea la începutul anilor
    1990.

    Abdul Ghani Baradar este cofondator al miscarii talibane împreună cu
    mullahul Omar, decedat în 2013. Ascultat şi respectat de diferite facţiuni
    talibane, el a fost numit şef al biroului lor politic, situat în Qatar. De
    acolo, a condus negocierile cu americanii care au dus la retragerea forţelor
    străine din Afganistan, apoi la negocierile de pace cu guvernul afgan, fără niciun
    rezultat.

  • Alţi 14 români, evacuaţi de la Kabul

    Alţi 14 români, evacuaţi de la Kabul

    Un al treilea zbor la Kabul al aeronavei militare de transport româneşti a reuşit evacuarea a celor 14 cetăţeni români transferaţi în aeroport vineri dimineaţă şi a patru cetăţeni bulgari, a informat Ministerul Afacerilor Externe.



    Aeronava militară românească a aterizat la Islamabad şi l-a preluat şi pe cetăţeanul român evacuat vineri dimineaţă pentru a fi transportat spre ţară. Cetăţeanul român evacuat în ziua anterioară a decis să plece deja din Islamabad cu un zbor de linie. De la Islamabad, aeronava va face deplasarea spre România.



    Al 15-lea cetăţean român care mai dorea evacuarea, angajat al unui program ONU, a informat Celula de criză interinstituţională că nu poate ajunge la aeroport din cauza situaţiei de securitate. Celula de criză interinstituţională va continua să acţioneze pentru a identifica opţiuni de evacuare a acestuia cu aeronave ale unor state partenere, în măsura în care condiţiile de securitate vor permite accesul cetăţeanului român în aeroport.



    Celula de criză interinstituţională a validat şi contactat un număr de foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, studenţi bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România, precum şi jurnalişti afgani care şi-au manifestat dorinţa de a fi evacuaţi în România. Celula de criză i-a informat cu privire la coordonatele zborului de astăzi.



    Celula de criză interinstituţională evaluează permanent, împreună cu partenerii internaţionali, evoluţia situaţiei din Afganistan.

  • Reuniune extraordinară privind situația din Afganistan

    Reuniune extraordinară privind situația din Afganistan

    Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a participat vineri la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din statele membre NATO, dedicată situaţiei din Afganistan. El a exprimat preocuparea deosebită a României faţă de evoluţiile din aceasta tara şi a subliniat necesitatea ca aliaţii să acţioneze unitar şi coordonat, prioritatea fiind reprezentată de asigurarea accesului nestingherit către şi în Aeroportul Internaţional din Kabul pentru toate persoanele care doresc să părăsească Afganistanul.



    Aurescu s-a referit si la nevoia de a fi gestionată eficient situaţia umanitară şi de a fi sprijinite acele segmente ale societăţii afgane care împărtăşesc în continuare valorile democratice occidentale.



    Pe de altă parte, continua eforturile de evacuare a cetățenilor romani din Afganistan cu o aeronava militara. Autoritățile române menţin permanent legătura cu românii aflaţi în diversele locuri din Kabul. Sunt înregistraţi ca fiind prezenţi în Afganistan 33 de cetăţeni români, mai mult de jumătate fiind angajaţi ai unei agenţii NATO, ai unui program ONU și ai unei companii de securitate.



    Totodată, au fost efectuate, deja, demersuri pentru identificarea şi contactarea unor cetăţeni afgani – foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada desfăşurării misiunii acestora în Afganistan sau studenţi bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România. În măsura în care vor putea ajunge în aeroportul din Kabul, aceştia vor fi si ei evacuaţi cu aeronava românească.

  • Cetățean român, preluat din Kabul

    Cetățean român, preluat din Kabul

    Aeronava militară de transport a Forţelor Aeriene Române a aterizat pe aeroportul internaţional din Kabul în condiţii de siguranţă, de unde a preluat un cetăţean român, angajat al unei agenţii NATO, anunță MAE.



    Celula de criză interinstituţională informează că un prim zbor la Kabul al aeronavei militare de transport româneşti s-a desfăşurat în bune condiţii şi a reuşit evacuarea, în această etapă, a unui cetăţean român pe această cale. Astfel, aeronava militară de transport a Forţelor Aeriene Române a aterizat în cursul nopţii pe aeroportul internaţional din Kabul în condiţii de siguranţă. Pe lângă personalul militar al aeronavei s-a aflat la bord şi o echipă consulară mobilă a MAE, pregătită să acorde asistenţă de specialitate. La bordul aeronavei a fost preluat, în această etapă, un cetăţean român, angajat al unei agenţii NATO, aflat deja pe aeroportul internaţional din Kabul, care a optat pentru evacuare”, informează MAE într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.



    Potrivit aceleiași, condiţiile de securitate deosebit de dificile şi periculoase din Kabul au făcut ca accesul altor grupuri de cetăţeni români spre aeroport să nu poată fi realizat până la momentul prezenţei aeronavei româneşti pe aeroport, deşi exista o astfel de perspectivă. Este de precizat, de asemenea, că accesul către aeroport este îngreunat şi de procedurile de verificare de la diferite puncte de control şi de numărul ridicat de persoane interesate să ajungă la aeroport, iar intrarea în aeroport este în sine un proces complex. De altfel, există şi alţi cetăţeni ai unor state europene sau aliate care nu au putut ajunge la aeroport pentru a fi preluaţi de aeronavele trimise de statele lor. Având în vedere faptul că cea mai mare parte a cetăţenilor români care au optat pentru evacuare se află în locaţii din afara aeroportului internaţional, autorităţile române din cadrul Celulei de criză interinstituţionale au efectuat demersuri complexe, pe canale specifice, pentru asigurarea transferului lor către aeroport. De asemenea, Celula de criză interinstituţională menţine permanent legătura cu cetăţenii români aflaţi în diversele locaţii din Kabul”, mai precizează MAE.



    După ce a preluat cetăţeanul român, aeronava a decolat cu destinaţia Islamabad, unde a ajuns în condiţii de siguranţă, fiind asistată la sosire de personalul Ambasadei României în Pakistan. Aeronava va staţiona în perioada următoare la Islamabad, fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea altor cetăţeni români atunci când aceştia vor ajunge în aeroportul internaţional. Cetăţeanul român evacuat va fi găzduit momentan la Islamabad, urmând a fi evacuat în România, după finalizarea misiunii aeronavei române. La momentul derulării operaţiunii de către aeronava militară românească erau înregistraţi ca fiind prezenţi în Afganistan 33 de cetăţeni români. Dintre aceştia, 16 persoane au solicitat asistenţă în vederea evacuării de pe teritoriul afgan. Aceştia sunt angajaţi ai unei agenţii NATO, ai unui program ONU, respectiv ai unei companii de securitate cu activităţi în Afganistan”, se arată în comunicat.



    Celula de criză a mai efectuat demersuri pentru identificarea, validarea şi contactarea unui număr de cetăţeni afgani, foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, respectiv studenţi bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România. În măsura în care aceştia vor putea fi contactaţi şi vor putea ajunge în aeroportul internaţional din Kabul, aceştia vor fi preluaţi spre evacuare cu aeronava militară românească.

  • Președintele Iohannis a convocat CSAT pentru 25 august

    Președintele Iohannis a convocat CSAT pentru 25 august

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a convocat, pe 25 august, Consiliul Suprem de Apărare a
    Ţării, pentru a discuta situaţia de securitate din Afganistan şi implicaţiile
    acesteia pentru România, a anunțat marți, Administratia Prezidențială. Luni, șeful statului a dispus implicarea de urgență a Forţelor Aeriene Române pentru
    evacuarea cetăţenilor români din Afganistan.

    Premierul Florin Cîţu a informat
    că 27 de cetăţeni români aflaţi în prezent pe aeroportul internaţional din
    Kabul urmează să fie evacuaţi cu aeronava Forţelor Aeriene Române trimisă marti
    spre Afganistan şi, totodată, se fac demersuri pentru recuperarea altor
    conaţionali aflaţi la o fostă bază militară americană. Anterior, Ministerul Apărării de la București, a
    anuntat că la bordul aeronavei trimise se află, pentru protecție, o echipă de
    militari din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale. Misiunea se efectuează la solicitarea
    Ministerului Externe, ca urmare a deteriorării situației de securitate din
    Afganistan.

    De asemenea, un avion C-27 J
    Spartan este pregătit să decoleze pentru a-i repatria pe cetăţenii români care
    au fost evacuaţi deja din Afganistan cu aeronave ale altor ţări membre ale NATO.
    MAE de la Bucuresti a informat, marţi, ca alti 16 cetățeni români au reușit să plece în cursul
    nopţii de 16/17 august de la Kabul. Ministerul de Externe le recomandă ferm
    românilor din Afganistan să se adreseze urgent Ambasadei României la Islamabad
    şi să spună unde se află, pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate.

  • Alți 16 români, repatriați din Afganistan

    Alți 16 români, repatriați din Afganistan

    În cursul nopţii zilei de 17 august au părăsit Afganistan încă 16 cetăţeni români, transmite Ministerul Afacerilor Externe. De la momentul apelului MAE de ieri către cetăţenii români aflaţi încă în Afganistan şi care nu-şi notificaseră prezenţa, de a contacta Ambasada României de la Islamabad, a fost înregistrată prezenţa a încă 7 cetăţeni români. În acest moment, mai sunt 27 de cetăţeni români aflaţi în Afganistan, conform evidenţelor MAE.



    MAE precizează că, împreună cu Ministerul Apărării şi Forţele Aeriene Române, au fost parcurse în regim de urgenţă, pe parcursul zilei de ieri şi al nopţii, proceduri pentru deplasarea avionului militar la Kabul în vederea evacuării cetăţenilor români. Procedurile, extrem de complexe, sunt finalizate, urmând a fi obţinută în foarte scurt timp şi ultima autorizaţie de survol pentru unul dintre segmentele traseului de zbor.



  • Românii vor fi evacuați din Afganistan cu ajutorul forțelor aeriene

    Românii vor fi evacuați din Afganistan cu ajutorul forțelor aeriene


    Preşedintele Klaus Iohannis a dispus implicarea de urgenţă a Forţelor Aeriene Române pentru evacuarea cetăţenilor români din Afganistan, informează Administraţia Prezidenţială, citată de Agerpres . Această decizie a fost luată la propunerea Prim-ministrului României, Florin-Vasile Cîţu, având în vedere deteriorarea accelerată a situaţiei de securitate din Afganistan, necesitatea sprijinirii repatrierii cetăţenilor români aflaţi încă în această ţară, precum şi evaluările în acest sens ale Celulei de criză interinstituţionale convocate de Ministerul Afacerilor Externe”, se precizează într-un comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.



    Conform aceleiași surse, preşedintele Iohannis a fost permanent informat cu privire la evoluţia situaţiei din Afganistan de către MAE şi celelalte instituţii reprezentate în Celula de criză interinstituţională, care îşi desfăşoară activitatea în regim permanent pentru analizarea evoluţiilor şi propunerea adoptării demersurilor concrete necesare.



    România va continua activ consultările şi coordonarea politice cu partenerii din Uniunea Europeană, aliaţii din NATO, inclusiv cu Statele Unite, pentru evaluarea evoluţiilor, a efectelor lor şi pentru adoptarea măsurilor care se impun pentru gestionarea acestora – atât în formatele regulate, cât şi în cele speciale, precum reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe ai UE de marţi, 17 august, sau reuniunea de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic din aceeaşi zi”, se menţionează în comunicat.



    Premierul Florin Cîţu anunţase, anterior, că în acest moment în Afganistan se mai află 35 de români şi că autorităţile urmează să trimită un avion după aceştia. Sunt mai multe persoane. Au fost 60, mai sunt 35 de români acolo, sunt în siguranţă în acest moment. Ţinem legătura cu toţi. Noi am făcut toate demersurile”, a declarant Cîțu.

  • MAE îndeamnă cetăţenii români să părăsească Afganistanul

    MAE îndeamnă cetăţenii români să părăsească Afganistanul

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reevaluat şi ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan şi îndeamnă cetăţenii români să părăsească de urgenţă teritoriul acestui stat şi să evite orice deplasare în Afganistan. De asemenea, MAE avertizează că aceste evoluţii de securitate se asociază cu un risc major de atentate teroriste şi de confruntări armate.



    Ministerul român reaminteşte că activitatea Ambasadei României la Kabul a fost suspendată în anul 2019, în urma unui atentat care a avariat grav clădirea misiunii. Având în vedere lipsa unei misiuni operaţionale la Kabul şi faptul că Ambasada României de la Islamabad a preluat reprezentarea ţării noastre în relaţia cu Afganistanul, capacitatea de intervenţie a acestei misiuni în Afganistan este limitată, mai ales în contextul deteriorării situaţiei de securitate din această ţară.



    MAE recomandă ferm cetăţenilor români care se deplasează în Afganistan sau care se află deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României la Islamabad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.



    Ministerul Afacerilor Externe aminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Islamabad +92 51 8441476, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice +92 311 4469900.



    Totodată, cetăţenii români pot solicita sprijin misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene care sunt încă operaţionale la Kabul (Afganistan).

  • Afganistan, final de misiune

    Afganistan, final de misiune

    La capătul a aproape două decenii de prezenţă neîntreruptă în Afganistan, militarii români s-au întors acasă, odată cu retragerea trupelor tuturor țărilor participante la operațiunile din acest teatru de luptă. 27 dintre ei şi-au pierdut viaţa în misiuni sau în atacuri ale teroriștilor talibani. Peste 200 au fost răniţi. În semn de apreciere și mulțumire, încheierea misiunii Armatei României în Afganistan a fost marcată, miercuri, pe 21 iulie, printr-o ceremonie militară în Bucureşti. Au defilat pe sub Arcul de Triumf din centrul Capitalei detaşamente reprezentând structurile militare care au îndeplinit misiuni într-unul din cele mai dificile teatre de operaţiuni începând din 2002, până în luna iunie a acestui an. Zona a fost survolată de un avion C 130 Hercules şi o formaţie de trei aeronave C-27J Spartan din dotarea Bazei 90 Transport Aerian Otopeni. Au fost decorate drapele de luptă ale unităţilor ce au condus sau executat misiuni. Au fost rostite solemn numele militarilor români căzuţi la datorie, iar participanţii la ceremonie au ţinut un moment de reculegere în memoria lor.


    Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori. A punctat, în discursul său, sacrificiul lor şi al familiilor acestora, amintind, în egală măsură, că misiunea Armatei României în Afganistan va rămâne în istorie drept cea mai lungă, complexă și importantă operaţiune militară din afara teritoriului naţional după al Doilea Război Mondial.

    Klaus Iohannis: Dragi militari, aţi scris istorie, sunteţi eroii generaţiilor noastre şi suntem mândri de voi. Ne-aţi arătat că dragostea de ţară, spiritul de sacrificiu, curajul, abnegaţia şi patriotismul rămân repere fundamentale ale naţiunii noastre. Nu ne vom uita niciodată eroii!


    Peste 32 de mii de militari din toate categoriile de forţe au participat la misiuni în Afganistan – femei şi bărbaţi care au lăsat, o vreme, acasă, părinţi, copii sau oameni dragi, pentru a lua parte la o misiune care le-a pus viaţa în pericol. Primul dislocat în această țară, în iunie 2002, a fost Batalionul 26 Infanterie din Craiova, supranumit Scorpionii Roşii, condus de, pe atunci, locotenent-colonelul Nicolae Ciucă, astăzi general în rezervă și ministru al Apărării. Cu alte cuvinte, el a condus prima misiune militară din Afganistan şi a coordonat, după aproape 20 de ani, retragerea trupelor de acolo. În această dublă calitate, ministrul Ciucă a declarat că, prin misiunea din Afganistan, România a reuşit să câştige respectul partenerilor săi din NATO, în războiul global împotriva terorismului. Costurile totale ale participării românești în Afganistan s-au ridicat la peste 3 miliarde de lei (echivalentul a circa 600 de milioane de euro).


  • Ceremonia militară în Piața Arcul de Triumf din București

    În Piața Arcul de Triumf din București, a avut loc astăzi o ceremonie militară cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan. Au defilat pe sub Arcul de Triumf detașamente pedestre reprezentând structurile militare ale Armatei României care au îndeplinit misiuni în acest teatru de operații, începând din anul 2002 și până în luna iunie a acestui an.

    Defilarea a fost deschisă de un detașament format din militari răniți în timpul celor peste 19 ani de participare a Armatei României la misiuni în Afganistan. Dispozitivul de defilare a inclus și un detașament al Jandarmeriei române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operații.

    Au fost decorate drapele de luptă ale unor comandamente, mari unități și unități ale Armatei României care au condus sau au executat misiuni în teatrul de operații.

    Pe timpul ceremoniei a fost păstrat un moment de reculegere și a fost depusă o coroană de flori în memoria militarilor căzuți la datorie în teatrele de operații externe, iar formații de aeronave au survolat monumentul.

    Ultimul detaşament românesc din teatrul de operaţii Afganistan, format din 140 de militari, s-a întors în ţară la finalul lunii iunie.

    *** În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.

    România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operaţia Enduring Freedom, cât şi la ISAF, în spiritul solidarităţii faţă de partenerul strategic american şi pentru consolidarea poziţiei naţionale ca partener aliat, arată MApN.

    În ianuarie 2002, primele efective de militari români – un pluton de poliţie militară, o aeronavă C130 Hercules şi ofiţeri de legătură au fost dislocaţi în Afganistan, în cadrul operaţiei ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operaţii Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Din 2002 şi până în prezent, peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotaţii de câte şase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă şi control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forţe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaţionale de consiliere şi legătură (OMLT), detaşamente din cadrul Forţelor pentru Operaţii Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunităţi CIMIC.

    La misiuni au luat parte şi elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii, structuri din cadrul Forţelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO şi multinaţionale. Forţele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA).

    Misiunile militarilor români în teatrul de operaţii din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forţelor Întrunite din cadrul MApN.

    În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii şase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului român.

  • 19 ani de Afganistan

    19 ani de Afganistan

    Conturarea sprijinului SUA ca element major pentru admiterea României în NATO şi crearea condiţiilor pentru aderarea la UE; creşterea prestigiului internaţional şi a credibilităţii României privind capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce-i revin ca stat membru al NATO; adoptarea de proceduri care să asigure securitatea informaţiilor importante; creşterea interoperabilităţii Forţelor Armatei României în cadrul NATO şi UE; participarea în teatrele de operaţii a majorităţii unităţilor luptătoare din Armata României şi ridicarea nivelului de instruire al militarilor din aceste unităţi.identificarea unor lecţii privind acţiunea în medii ostile şi dezvoltarea unor capabilităţi specializate: operaţii psihologice (PSYOPS), cooperare civili-militari (CIMIC), contracararea dispozitivelor explozive improvizate (C-IED), distrugerea muniţiilor neexplodate (EOD), forţe de operaţii speciale etc. implementarea unor proceduri logistice multinaţionale pentru dislocarea/redislocarea şi susţinerea forţelor într-un teatru de operaţii la distanţă mare de teritoriul naţional, se numără printre beneficiile participării Armatei României la operaţiile din Afganistan, dar şi la alte operaţii în afara teritoriului statului român.

    Din 1994 şi până în prezent, peste 60 000 de militari români au participat la misiuni şi operaţii internaţionale, din care peste 32 000 doar în Afganistan (37 de rotaţii a câte şase luni)

    Toate structurile luptătoare ale Armatei României din categoriile de forţe şi comandamente au participat la misiuni şi operaţii în acest teatru de operaţii.

    Primii militari români au fost dislocaţi în Afganistan în luna ianuarie 2002 – 25 de poliţişti militari şi o aeronavă C-130 Hercules, cu un echipaj format din 14 membri ai Forţelor Aeriene Române

    Primul batalion dislocat în teatru (aproximativ 400 militari) a fost Batalionul 26 Infanterie din Craiova, supranumit ‘Scorpionii Roşii’, introdus în teatru în iunie 2002, condus de locotenent-colonelul Nicolae-Ionel Ciucă

    Batalionul 26 a fost primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    România a fost prima ţară care a avut conducerea Aeroportului Internaţional Kabul pentru un an de zile (două misiuni consecutive), între aprilie 2011 şi aprilie 2012. Forţelor Aeriene Române au mai avut aceeaşi misiune, pentru şase luni, şi în anul 2006.

    Cea mai numeroasă participare a militarilor români în Afganistan a fost între anii 2010 şi 2013, cu aproximativ 2 000 de militari.

    În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi

    În ultimii 6 ani participarea la misiunea Resolute Suport din Afganistan a constituit prioritatea contribuţiei Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.

    Ultimul contingent românesc a fost repatriat din Afganistan pe data de 27 iunie

    Pentru execuţia Ordinului de operaţii ‘Safe Return-A’ au fost necesare 12 misiuni de transport aerian, din care trei cu aeronave C-17 asigurate de USCENTCOM, 7 cu aeronave C-17 asigurate de HAW Papa şi una cu o aeronavă C-130 din resursa naţională.

    La finalul misiunii Armatei României în TO Afganistan au fost repatriaţi în siguranţă 615 militari şi peste 135 de tone de echipamente şi materiale.

    Costurile totale ale participării Armatei României la misiuni în Afganistan sunt de peste 3 miliarde lei.

    Un număr de 21 de ofiţeri, dintre comandanţii de unităţi şi detaşamente dislocate în Afganistan, au avansat în cariera militară până la gradul de general, îndeplinind funcţii importante în Armata României. Printre aceştia se numără ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu.

    În misiune şi-au pierdut viaţa 27 de militari, iar peste 200 au fost răniţi.

    Primul militar căzut la datorie în Afganistan, la data de 11 noiembrie 2003, a fost sublocotenentul (post-mortem) Iosif Silviu Fogoraşi. Astfel, 11 noiembrie a devenit reper pentru instituirea, în România, a Zilei Veteranilor din Teatrele de Operaţii, marcată pentru prima oară în anul 2014.

    Ultimul militar care şi-a pierdut viaţa în Afganistan, pe 5 septembrie 2019, a fost sublocotenentul (pm) Ciprian-Ştefan Polschi.

    Comunicat de presă – Ministerul Apărării Naţionale