Radio România Internațional

Tag: Afganistan

  • Cum se va poziţiona Uniunea Europeană faţă de noile autorităţi din Afganistan?

    Cum se va poziţiona Uniunea Europeană faţă de noile autorităţi din Afganistan?

    Au trecut mai bine de două
    săptămâni de când talibanii s-au instalat în palatul prezidenţial de la Kabul,
    preluând de facto, prin forţă, puterea în Afganistan. Modul abrupt în care s-a
    dizolvat fostul regim a surprins întreaga lume. În ţară s-a instalat o stare de
    confuzie, de nesiguranţă, iar oamenii se tem pentru viaţa lor şi a familiilor
    lor. Se anunţă o limitare drastică a drepturilor şi libertăţilor civice, iar
    drepturile femeilor sunt prima ţintă a noului regim. Se putea oare evita o
    astfel de situaţie? Ne răspunde eurodeputatul Gheorghe – Vlad Nistor, din
    grupul Partidului Popular European, membru al Comisiei pentru afaceri externe a
    Parlamentului European.

    În
    actuala criză, pe care o vedem cu toţii, şi în care nu Uniunea Europeană, ci
    Statele Unite cred că sunt principalul responsabil, totul ţine de faptul că
    retragerea trupelor, a ultimelor trupe, a ultimilor garanţi ai securităţii
    persoanelor rămase în Afganistan, s-a făcut într-un moment în care lucrurile nu
    erau în mod real pregătite, într-un moment în care erau foarte mulţi dintre
    colaboratorii Uniunii Europene şi ai Statelor Unite şi tuturor ţărilor democratice
    în continuare în pericol. Lucrurile ar fi trebuit să fie mult mai bine organizate
    pentru a se evita o asemenea situaţie, cu atât mai mult cu cât în urmă cu
    destul de mulţi ani – dar în memoria colectivă episodul a rămas – în 1975, s-a
    întâmplat ceva comparabil atunci când Statele Unite s-au retras de la Saigon,
    la capătul războiului din Vietnam. Şi Uniunea Europeană, care încearcă astăzi
    să facă tot ce poate pentru a-şi extrage de acolo colaboratorii – cei care
    probabil că au salvat multe vieţi afgane şi multe vieţi occidentale în decursul
    ultimilor 20 de ani – poate că ar fi putut să organizeze acest proces cu mai
    multă atenţie şi mai din timp decât o face astăzi.

    În mai multe rânduri, talibanii
    şi-au făcut cunoscute câteva dintre principalele orientări pentru viitor, mai
    ales cu privire la aplicarea legii islamice în politica internă. În plan
    extern, noua putere a arătat deschidere mai ales către China şi Rusia, ţări
    interesate să dezvolte relaţii cu noii lideri de la Kabul fără a pune prea
    multe condiţii legate de drepturile omului. Am vrut sa aflăm cum se va
    poziţiona Uniunea Europeană faţă de noile autorităţi din Afganistan.

    Revine eurodeputatul Gheorghe – Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru
    afaceri externe a Parlamentului European.

    Josep Borrell, Înaltul Reprezentant şi vicepreşedinte al Comisiei
    Europene, a spus-o cât se poate de clar: în primul rând e vorba despre un
    dezastru, un dezastru la capătul căruia se va vedea foarte repede o schimbare a
    întregului puzzle geopolitic din zonă, este vorba de un dezastru care
    favorizează – poate, zicea el – prezenţa mai accentuată în zonă a Chinei, a
    Federaţiei Ruse şi a Turciei. Este un dezastru nu numai umanitar, pentru ca
    asta e deja clar pentru toată lumea, dar şi cu consecinţe geopolitice. Dacă
    înţeleg eu bine, în acest moment Uniunea Europeană nu este în niciun fel
    pregătită să accepte relaţii diplomatice stabile cu noile autorităţi, cu ceea
    ce vor fi noile autorităţi de la Kabul, pentru că nu ştim încă cu precizie cum
    vor arăta acestea. Uniunea Europeană, spunea Borrell, aşteaptă în continuare să
    vadă, în următoarele zile, săptămâni şi luni, cum se vor poziţiona aceste
    autorităţi faţă de lumea liberă şi care vor fi deciziile importante pe care
    aceste autorităţi le vor lua privind viaţa cotidiană în interiorul
    Afganistanului. Uniunea Europeană aşteaptă deocamdată şi nu am deloc
    convingerea că Uniunea Europeană va accepta foarte repede relaţii diplomatice
    normale cu autorităţile, cu ceea ce vor fi autorităţile de la Kabul.


  • Este Europa pregătită pentru un nou val de refugiaţi afgani?

    Este Europa pregătită pentru un nou val de refugiaţi afgani?

    Preluarea capitalei Kabul şi a
    principalelor oraşe din Afganistan de către talibani a provocat o situaţie complicată
    atât în ţară, cât şi în întreaga regiune. Imaginile cu aeroportul din Kabul,
    luat cu asalt de mii de oameni care vor să părăsească ţara cât mai repede, au
    făcut înconjurul lumii. Au apărut, deasemenea, relatări din ce în ce mai
    frecvente despre reprimarea de către talibani a protestelor apărute faţă de
    noua putere şi despre căutarea activă a colaboratorilor regimului anterior, a
    corespondenţilor presei occidentale şi a activiştilor organizaţiilor pro-democraţie.
    Noul regim şi-a exprimat deja o serie de intenţii cu privire la modul în care
    va funcţiona societatea afgană, evocând limitarea anumitor drepturi şi
    libertăţi ale femeilor.

    Pentru a afla în ce măsură poate conduce această
    situaţie la un nou val de migranţi afgani având ca ţintă Uniunea Europeană,
    ne-am adresat eurodeputatului Vlad Botoş, din grupul RENEW EUROPE:

    Din păcate, am asistat la o retragere
    precipitată a forţelor americane din ţară, mult prea rapidă, iar situaţia este
    încă extrem de neclară. Cred că aceste erori logistice, să le zic aşa, vor avea
    ca urmare un nou val de refugiaţi, mai ales în condiţiile în care încă nu ştim
    care sunt intenţiile noii conduceri din Afganistan. Oamenii sunt speriaţi, se
    aşteaptă la represalii faţă de cei care au colaborat cu forţele SUA şi NATO, şi
    – ce este mai îngrijorător – se aşteaptă la o diminuare masivă a drepturilor şi
    libertăţilor femeilor. Se estimează că vor fi câteva zeci de mii de cetăţeni
    afgani care vor dori să plece şi vor lua calea Europei.


    În ce măsură este însă pregătită
    Uniunea Europeană să primească un nou val masiv de refugiaţi afgani? Ne
    răspunde Vlad Botoş, membru al Parlamentului European:

    Sincer, nu cred că suntem pregătiţi, însă în
    ultimul an am învăţat să ne adaptăm rapid la situaţii foarte dificile.
    Instituţiile europene au învăţat să funcţioneze şi în regim de urgenţă. La
    nivel de grupuri politice, au început deja discuţii privind situaţia din
    Afganistan. Mai mult, grupul din care fac şi eu parte, RENEW EUROPE, a cerut o
    sesiune plenară extraordinară referitor la Afganistan. Comisia Europeană a
    reacţionat cu privire la noile realităţi şi provocări. Un lucru este clar.
    Trebuie să ne aşteptăm la acest val de imigranţi. Nu suntem suficient de
    pregătiţi din punct de vedere logistic, dar trebuie să-i ajutăm, cel puţin până
    ce lucrurile se vor stabiliza în ţara lor. Apoi, în funcţie de realităţile din
    noua societate afgană, se va putea lua o decizie pe termen lung şi cu privire
    la situaţia lor.


  • Priorităţile UE în Afganistan

    Priorităţile UE în Afganistan

    Afganistanul are nevoie de ajutor umanitar de urgență, în primul rând alimente și medicamente, în condițiile în care o parte semnificativă a populației riscă să fie afectată de foamete, iar stocurile de medicamente și echipamente medicale au ajuns la un așa nivel scăzut, încât Organizația Mondială a Sănătății a propus stabilirea unui pod aerian către Mazar-i-Sharif chiar în zilele în care aeroportul din Kabul era blocat de evacuări. Situația e agravată de faptul că există 3,7 milioane de refugiați interni – majoritatea femei și copii – și un număr încă necunoscut ar putea să încerce să fuga, alăturându-se numeroșilor afghani care sunt deja refugiați în exteriorul țării.


    În aceste condiții, Comisia Europeană a decis să își intensifice eforturile de a ajuta afghanii, iar o primă decizie a fost să majoreze de 4 ori suma destinată în 2021 ajutoarelor umanitare, de la 50 la 200 de milioane de Euro. Un anunț în acest fel a fost făcut de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, la o recentă reuniune G7 dedicată crizei din Afghanistan. Von der Leyen a precizat că operațiunile umanitare desfășurate de UE în Afghanistan – distribuția de alimente, furnizarea de apă, servicii medicale și sanitare – nu au fost afectate deocamdată, dar că va fi nevoie de mult mai mult dat fiind că situația s-a complicat. Dincolo de asistența umanitară imediată, pe termen lung, se pune în continuare problema furnizării de fonduri de dezvoltare de care Afghanistanul are nevoie. Aici, însă, Bruxellesul pune condiții și nu este dispus să dea bani dacă nu i se oferă garanții solide și dacă talibanii nu respectă drepturile omului și ale femeilor. Pentru moment, Comisia a decis să înghețe miliardul de euro pe care îl pusese deoparte pentru a susține dezvoltarea Afghanistanului în următorii șapte ani.

    În ceea ce privește refugiații, în special cei din categorii vulnerabile, ale căror vieți sunt în pericol – femei educate, jurnaliste, activiste pentru drepturile omului, judecătoare etc. – Comisia Europeană crede că ar trebui ca zecile de țări care au participat la misiunile în Afghanistan să le ofere adăpost și, împreună, să se asigure că ajung la destinație.


  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 22.08 – 28.08.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 22.08 – 28.08.2021

    România – ndridzeri tră dalga patru a pandemiillei di coronavirusu


    Creaşti numirlu a infectărloru cu năulu coronavirus, di la ună dzuuă la alantă, tru România și maxusu tru Capitală, cari easti tru capu cu nimirlu di cazuri n4i aflati. Gioi, autorităţile raportară aproapea ună ñillie di năi lăndzidzări, tră prota oară ditu giumitatea a meslui mai. Nai cama multi cazuri, cama di 80%, s’nregistreadză, tora, la persoani nivaccinate şi, tră s’da curayiu a oamiñiloru s’aproaki serlu anti-COVID, Guvernul vulusi ună ordonanţă cari lă da izini a oamiñiloru tu ilikie, nideplasabile ică greu deplasabile s’hibă vaccinati acasă, di yeaturlu di familie. Autorităţile s’ndregu tră naua dalgă a epidimiillei di coronavirus, dinintea a curi anamisa di aţelli nai cama vulnearabili suntu cilimeañilli. Tru kirolu cunuscutu hiina că ahurheaşti sculia tru 13 di yismăciuni, caplu a statlui, Klaus Iohannis, năpoi spusi că vaccinarea anti-COVID easti goala cearei hăirlătică ti turnarea tru săllliurli di clasă tră unu kiro cât ma mari. El căftă a tutăloru actorilor implicaţi, maxusu a Ministerului Educaţiei şi Ministerului a Sănătatillei, ama şi autorităţlor publiţi locali s’colaboreadză tră s’bagă tru lucru, ntrăoară, tuti meatrili cari s’asiguripsească sigurlăkea a elevilor şi a cadrilor didactiţi.


    Apofasi CSAT tu ligătură cu Afganistan


    Askerea ali României va s’llia parti cu 200 di askirladz ti evacuarea şi relocaria a cetăţeañilor afgani cari lucrară ti misiunile NATO tru Afganistan.


    Consiliul Suprem di Apărari a Văsiliillei apufusi ñiercuri, ca Armata ali Românie s’llia parti cu un efectivu di 200 di militari la evacuarea şi relocarea a cetăţeañiloru afgani cari lucrară ti misiuñili NATO tru Afganistan. Militarlli români va s’llia parti la operaţiuni chiro di nai multu 6 meşi. Operaţia NATO ari tu scupo, tru prinţipiu, priloarea-a cetăţeañilor afgani ditu bazele temporare ditu Kuweit şi Qatar şi relocarea aluştoru tru baze temporare di staţionari di pi teritoriul a statilor aliate, cu asiguripsearea a serviţiilor esenţiale.


    Membrii CSAT agiumsira pi isapea că kivernisearea a consecinţiloru mutrinda catandisea ditu Afganistan, pi şcurtu kiro, di mesi şi lungu, nica şi sumu aspectul a matimiloru nviţati, va s’hibă unu di elementili importanti a unei ma bună cooperari practică, tru complementaritate, anamisa di NATO şi UE, iara România va s’llia parti la aestă gaereti, să spuni tu unu comunicat ufiţialu.


    Tutunăoară, membrilli a Consiliului cundilleară ananghea a unei coordonari criscută tru atea ţi mutreaşti comunicarea strategică şi combaterea-a dizinformarillei.


    Ună petiţie cu cama di 22.000 di semnături, pritu cari s’caftă ca autorităţli s’da vizi tră cetăţeañilli afgani cari colaborară cu România şi NATO, eara pitricută ma ninti la CSAT şi Ministerlu ti Afaceri Externe. Semnatarlli spunu că România lipseaşti s’da vizi ti cetăţeañilli afgani expuşi la prişcăviili a talibanilor: activişti şi activisti ti ndrepturli a omlui, jurnalişti, magistraţ, profesori şi profesoari, studenţă.


    Tru aestu contextu, Bucureștiul va s’llia meatrili ţi suntu ananghi şi va s’cilăstăsească ti vigllearea-a sinferurloru naţionale şi a cetăţenilor români şi, isa isa va llia parti, tru ună turlie solidară, deadunu cu partenerllii şi aliaţllii a llei, la gaeretea internaţională ti năstriţearea-a crizăllei. Până tora, aproapea 40 di cetăţeni români, cari lucra tru aestă văsilie tră companii privati ică organizaţii internaţionale şi cari şi spusiră vrearea ta s’fugă di aclo, fură purtaţ di Kabul, cu un avionu militaru românescu ică cu aeronave militare a născăntoru stati NATO.


    Prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, prezentu la festivitățli organizate cu furñia a aţillei di a 30-a yiurtuseari a independențăllei ali Ripublica Moldova


    Prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, aţelu ali Ucraina, Volodimir Zelenski, şi aţlu ali Polonie, Andrzej Duda, loară parti, viniri, Chișinău, la festivitățile organizate cu itia a aţillei di-a 30-a yiurtuseari a independențăllei ali Ripublică Moldova. Proclamarea independinţăllei andicra di Uniunea Sovietică, tru cari fu alkită cu zorea tru 1940, s’feaţi tu 27 di agust 1991, tru contextul a născăntoru lărgurii minări di elibearare naţională, cari acăţară practic, tuti statele membre ale Uniunii Sovietice. Marţă, fu nsimnată Dzuua a Independenţăllei ali Ucraină, eveniment la cari lo parti şi prezidenta Maia Sandu. Ligăturli ali Ripublica Moldova cu statili viţini acăţară ñiedzu după victoria a pro-occidintalăllei Maia Sandu la scrutinul prezidinţial ditu brumaru anlu ţi tricu şi debarcarea di la puteare a socialiştilor filoruşi la alidzerli ditu alunaru. Prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, feaţi ună vizită Chişinău, tu bitisita a meslui andreu, ună ş-ună dupu băgarea tu ipotisi a Maiillei Sandu tru funcţia di cap a statlui. Dupu aestă vizită eara pitricuti ma multi agiutoari di partea ali România tra Ripublica Moldova, inclusiv a materialelor di protecţie contra a coronavirusului şi vaccinurilor anit-COVID.


    Premierul României, Florin Cîţu, a participat, la Kiev, la lansarea Platformei Crimeea


    România fu şi ma largu va s’hibă unu cratu ţi ndrupaşti suveranitatea și integritatea teritorială ali Ucraină și armâni susto” angajată tru implementarea a unei politiţ di nipricunuşteari ti alichearea paranomu” ali Crimei di cătră Fediarația Rusă, declară luni Kiev premierlu român Florin Căţu tu dişcllidearea a Summit-lui tră lansarea a Platformăllei Internaționale Crimeea. El cundille că România ndrupaşti nădiili ali Ucraină ta s’hibă membru a comunitatillei europeană și euro-atlantică. Căţu adăvgă că apandisea la provocărli a stabilitatillei și securitatillei regionali ditu regiunea ali Amarea Lae caftă anvărtuşearea a democrațiilor ditu aestă zonă și dari curayiu a dialoglui și cooperarilli. Platforma internațională Crimeea easti un eveniment ankisitu di Ucraina, cari mutreaşti s’anvărtuşeadză politica di nipricunuşteari ti alikearea ali Crimeii di cătră Rusia și s’da izini ti turnarea aliştei reghiuni la componența a llei. Summitlu reprezentă 44 di stati și organizații internaționale, nica şi 14 șefi di stat și di guvern și reprezentanțţă ali Uniuni Europeană. Oficiallii ucraineni spunu că militarizarea ali hamunisie şi politica fuviroasă ali Moscovă tru reghiune mutrescu tuti statili ditu zona ali Amarea Lae. Premierlu Căţu avu muabeti cu omologlu a lui ucrainean, Denis Shmial, Kiev, spunănda diznău vrearea ali Românie ta s’ndrupască cooperarea bilaterală. El cundille volea a Bucureștiului ta s’tiñisească ndrepturli a membriloru minoritatillei române ditu Ucraina. Tutu Kiev, prim-ministrul Florin Căţu avu muabeti cu secretarlu american ti energie Jennifer Granholm tră un parteneriat ti proiecte nucleare și tră angajamentul ali Românie andicra di cooperarea energetică.


    Reprezentanţălii a aţiloru cama di 40 di stati apufusiră ună declaraţie finală tru cari condamnă atea ti număsescu arăkearea temporară şi anexarea paranomu ali Crimeei, ti cari spun că easti ună provocari directă la adresa a securitatillei internaţionale. Documentul faţi timbihi că militarizarea ţi s’faţi tora tru regiune submineadză securitatea şi stabilitatea a regiunillei ali Amarea Lae, nu aproaki eforturli ali Rusie pritu cari legitimeadza ocupaţia provizorie şi anexarea paranomu şi condamnă nitiñisearea a ndrepturloru a omului tru peninsulă.


    Sibiu — nicukirlu a Festivalui Internațional di Teatru


    Sibiu, s’duţi ninti, până duminică, maratonlu di evenimente ditu programul a Festivalui Internaţional di Teatru, nai ma mare eveniment dedicatu artilor spectacolului ditu România. Festivalui, agiumsi la a 28-a ediție, ahurhi vinirea ţi tricu. S’ţănu spectacole di teatru, giocuri, spectacole pi geadei, tru cetăți și situri istorice, concerte, conferinte, expoziții, ateliere și spectacole-lectură. Estanu, di pandemie, festivalu ari emu ună dimensiune fizică, emu ună on line și hybrid. Tema di anlu aestu easti “Construim nădia deadunu”.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Matima-a Afganistanlui

    Matima-a Afganistanlui



    Traghedia tru disvărteari ditu Afganistan easti ună ţi năpoi s’faţi. Şi nu di aieri, di adză şi niţi di 20 ică 25 di añi, că di aproapea dauă seculi. Tru 1841, tamamu aoa şi 180 di añi, Kabulu aputrusitu di armata engleză fu loatu cu asaltu di ună tăbăbie fuviroasă di afgani ţi mutară caplu. Britaniţlli avea vinită s’alăxească liderlu di Kabul, favorabilu aruşilor, di băgară un cumăndaru slab, pi cari fură anănghisiţ s’lu andrupască cama di doi ani. Cumitia-a afganilor născărsi tuti aestea, lu-vătămară conducătorlu arusu băgatu di englezi ama şi tutu truplu expediţionar englez, maş yeaturlu hiinda alăsat tru bană şi tru libertate, tra s’mărturisească prişcăviili ţi li avea vidzută. Fostul emiru s’turnă la cumăndusearea-a Afganistanului tră nica dauă decenii, tu bitisita a curi ghiuşbilea tru mplină glorie, trapsi mănă di la politica anti-britanică. Tuti aesti catandisi nă si par cunuscute tra atea că năpoi s’feaţiră cu insistenţă tru istoria aluştoru ditu soni două secole ică a aţiloru ditu soni dauă dechenii. Liderllii fugu ş’năpoi s’toarnă, aesta cara nu suntu vătămaţ, forţi di nafoara a sinurloru s’adună să’lli bagă sumu ascultare pi afgani, deapoa s’tragu cicăldăsiţ, askeri informale di arăsculaţ agiungu armati azvingătoari.



    Năuăţli istoriţi cum băgarea cu zorlea a putearillei americane, apariţia’a ideologiiloru politiţi, cum comunismulu sovietic, ică a aţilorur religioase, cata cum fundamentalismul islamic, suntu alăxerli goali ditu paradigma istorică afgană. Altă turlie, liderllii di Kabul s’alăxesscu ică suntu vătămaţ, cu ică fără ndrupari externă, regimurle politiţi, insurgenţele şi contrainsurgenţele yin ună după alantă, daima câte ună forţă xeană yini cu mări hărgi şi fugu ayuñiusiţ şi cu chireari. Ti momentul ţi lu avemu dininti va să zburască multu şi ici ghini. Toradioara, muabeatea easti la nivel di prinţipii, kiro tu cari situaţia easti tru ună cabaia pi iruşi evoluţie. Armata americană lipsea tra s’tragă ama nu fără rezolvarea, ninti di fudzeari, a tutuloru prublemilor işiti tu videală tru ateali dauă decenii di implicari tru Afganistan. Cadealihea, talibanilli viniră ca inamiţ a americanilor tăş tru 2001, după atentatele ditu 11 di yismăciuni, Afganistanlu taliban hiinda nicukirlu al Ben Laden şi a organizaţiillei teroriste Al Qaida, autorii a lăhtărăoasiloru atentate. Aestu averu fu alăsatu nanăparti kiro di dauă decenii, până când “cartea di pălteari” nă pitricu la contractul iniţialu. Cându vidzură că avea vinită tra s’nu şeadă dipu multu, ca englezllii aoa şi 180 di ani, americanllii s-ayuñiusiră s’fugă, ama alăsară dinăpoi investiţii babageani, ună societate cari ahurhea s’acaţă calea ali democraţie, echipament militar performant şi una cale niaştiptatu di elefteră tră talibañilli avinaţ di la puteari tru 2001.



    Tru Afganistan lucreadză păn tru soni, ună niacumtinată insurgenţă, cari s’adapteadză cu kirolu. După avinarea-a sovieticilor, insurgenţa dizvultă valenţili islamiţi, aşi că tora putem s’nă aştiptămu ca talibanii s’agiungă pi unu livelu di prişcăville babageană, zori ti străxeari, catacum atea cari caracterizeadză ISIS. Dimensiunea strateghică a apofasiloru ditu kirolu di ma napoi va s’hibă akicăsită ma amanatu, ama efectili tactiţi suntu di mari actualitate. Ârmânânda tru Afganistan, fără s’nidzemu pi sucăkili di la Casa Albă ică tru cartierlu gheneralu al NATO, dukimu că ritrădzearea lipsea s’hibă ndreaptă cama minuţişu, simfunizatu, eşalonat şi cu preayalea, cu pruvideri limbidz mutrinda purtarea-a personalui şi a tehnicăllei militară, cum şi priloarea-a putearillei. Acă poate s’hibă lugursită că administraţia dimocratică a Afganistanului lipsea s’cumăndusească văsilia, ma largu, easti zori ti pistipseari că nu avea informaţii ică şubei mutrinda iruşea talibană şi darea instantanee a cumăndusearillei afgane şi a nauăllei askeri, ghini şi scump antrenată di cătră aliaţllii occiditutali. Ritrădzearea tru ună ti nipistipseari aradă pseftă, dinintea a unui inamic călisitu canda s’aputrusească, nu poati s’hibă ntimilleată di niţi ună evoluţie nipruvidzută. Easti un eşecu a capacitatillei minimală di informari şi di analiză politică şi di securitati, easti eterna niakicăseari a unăllei matimă pi cari istoria daima tutu nă u spusi, cu babageanlu păhă a fănicolui uminitaru.







    Autoru: Marius Tiţa

    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Retrospectiva săptămânii 22.08 – 28.08.2021

    Retrospectiva săptămânii 22.08 – 28.08.2021

    România – pregătiri pentru valul patru al pandemiei de coronavirus

    Crește numărul infectărilor cu noul coronavirus, de la o zi la alta, în România și mai ales în Capitală, care conduce detaşat la numărul de cazuri noi depistate. Joi, autorităţile au raportat aproape o mie de noi îmbolnăviri, pentru prima oară de la mijlocul lunii mai. Cele mai multe cazuri, peste 80%, se înregistrează, acum, la persoane nevaccinate şi, pentru a încuraja oamenii să accepte serul anti-COVID, Guvernul a aprobat o ordonanţă care le permite persoanelor vârstnice, nedeplasabile sau greu deplasabile să fie vaccinate acasă, de medicul de familie. Autorităţile se pregătesc pentru noul val al epidemiei de coronavirus, în faţa căruia printre cei mai vulnerabili sunt copiii. În contextul începerii şcolii pe 13 septembrie, şeful statului, Klaus Iohannis, a reiterat că vaccinarea anti-COVID este singura soluţie eficientă pentru revenirea în sălile de clasă pentru o perioadă cât mai mare de timp. El a solicitat tuturor actorilor implicaţi, în special Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, dar şi autorităţilor publice locale să colaboreze pentru a pune în aplicare, rapid, toate măsurile care să garanteze siguranţa elevilor şi a cadrelor didactice.

    Decizii CSAT cu privire la Afganistan

    Armata României va participa cu 200 de militari la evacuarea şi relocarea cetăţenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan. Militarii români vor participa la operaţiune începând cu luna august, timp de cel mult șase luni. Decizia a fost luată, miercuri, de Consiliul Suprem de Apărare a Tării. Membrii Consiliului au stabilit să fie întreprinse demersuri pentru a fi aduși în siguranță în România cetăţeni afgani precum jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi, aflați în pericol după preluarea puterii de către talibani. Potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale, operaţiunea NATO va consta, în principiu, în preluarea acestora din bazele temporare din Kuweit şi Qatar şi relocarea lor în baze temporare de staţionare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esenţiale. Pentru România, schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecinţe în planul securităţii, din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, trafic de droguri şi arme sau migraţie ilegală, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale. În acest context, Bucureștiul va lua măsurile necesare şi va rămân angajat în apărarea intereselor naţionale şi ale cetăţenilor români şi, în egală măsură, va participa, în mod solidar, alături de partenerii şi aliaţii săi, la efortul internaţional de a depăşi această criză. Până acum, aproximativ 40 de cetăţeni români, care lucrau în această țară pentru companii private sau organizaţii internaţionale şi care şi-au exprimat dorinţa de a pleca de acolo, au fost evacuaţi de la Kabul, cu un avion militar românesc sau cu aeronave militare ale unor ţări NATO.

    Președintele României, Klaus Iohannis, prezent la festivitățile organizate cu prilejul celei de-a 30 – a aniversări a independenței Republicii Moldova

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi cel al Poloniei, Andrzej Duda, au participat, vineri, la Chișinău, la festivitățile organizate cu prilejul cele de-a 30-a aniversări a independenței Republicii Moldova. Proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, în care a fost înglobată forţat în 1940, a avut loc pe 27 august 1991, în contextul unor ample mişcări de eliberare naţională, care au cuprins, practic, toate statele membre ale Uniunii Sovietice. Marţi, a fost marcată Ziua Independenţei Ucrainei, eveniment la care a participat şi preşedinta Maia Sandu. Relaţiile Republicii Moldova cu ţările vecine s-au revigorat după victoria pro-occidentalei Maia Sandu la scrutinul prezidenţial din noiembrie anul trecut şi debarcarea de la putere a socialiştilor filoruşi la alegerile din iulie. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut o vizită la Chişinău, la sfârşitul lunii decembrie, imediat după învestirea Maiei Sandu în funcţia de şef al statului. Această vizită a fost urmată de mai multe ajutoare acordate de România Republicii Moldova, inclusiv a materialelor de protecţie împotriva coronavirusului şi vaccinurilor anit-COVID.

    Premierul României, Florin Cîţu, a participat, la Kiev, la lansarea Platformei Crimeea

    România a fost şi va continua să fie un susţinător ferm al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi rămâne ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii de către Federaţia Rusă. Declarația a fost făcută, luni, la Kiev, de premierul Florin Cîţu, la deschiderea summitului de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea. Totodată, România susţine aspiraţiile Ucrainei de a deveni membru al comunităţii europene şi euroatlantice, a spus Florin Cîţu. La inaugurarea noii platforme a participat din partea României și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Platforma Crimeea este o iniţiativă menită să consolideze politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii şi, în ultimă instanţă, să faciliteze revenirea ei în componenţa Ucrainei. Reprezentanţii a peste 40 de state au adoptat o declaraţie finală în care condamnă ceea ce numesc ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, despre care spun că reprezintă o provocare directă la adresa securităţii internaţionale. Documentul avertizează că militarizarea în curs în regiune subminează securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre, denunţă eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia provizorie şi anexarea ilegală şi condamnă încălcările drepturilor omului în peninsulă.

    Sibiu – gazda Festivalulului Internațional de Teatru

    La Sibiu, continuă, până duminică, maratonul de evenimente din programul Festivalului Internaţional de Teatru, cel mai mare eveniment dedicat artelor spectacolului din România. Festivalul, ajuns la a 28-a ediție, a început vinerea trecută. Au loc spectacole de teatru, dans, spectacole de stradă, în cetăți și situri istorice, concerte, conferinte, expoziții, ateliere și spectacole-lectură. In acest an, de pandemie, festivalul are atât o dimensiune fizică, cât și on line și hybrid. Tema de anul acesta este Construim speranţa împreună.


  • MAE: Celula de criză interinstituţională a obţinut evacuarea din Kabul a cinci cetăţeni afgani

    MAE: Celula de criză interinstituţională a obţinut evacuarea din Kabul a cinci cetăţeni afgani

    Celula de criză interinstituţională a reuşit să obţină evacuarea din Kabul a cinci cetăţeni afgani, care au fost admişi în aeroport şi ulterior evacuaţi cu susţinerea partenerilor internaţionali ai României cu care Celula de criză a fost în contact, se arată într-un comunicat a Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

    Celula de criză interinstituţională a făcut în continuare demersuri susţinute pentru evacuarea cetăţenilor afgani foşti colaboratori ai trupelor române şi ai organizaţiilor internaţionale, studenţi cu burse în România, categorii vulnerabile precum jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi a unor membri de familie ai acestora.

    Aceste demersuri se desfăşoară într-un context de securitate extrem de complex, volatil şi impredictibil, marcat de evoluţii negative în continuă deteriorare ale situaţiei din teren, inclusiv atentatele teroriste din 26 august.

    Astfel, Celula de criză interinstituţională a reuşit să obţină evacuarea din Kabul a cinci cetăţeni afgani din categoriile anterior menţionate, care au fost admişi în aeroport şi ulterior evacuaţi cu susţinerea partenerilor internaţionali ai României cu care Celula de criză a fost în contact. Aceştia – un student cu bursă în România şi doi jurnalişti împreună cu membri de familie – se află deja în siguranţă în afara teritoriului afgan. În cadrul demersurilor multiple de facilitare a evacuării, Celula de criză a emis şi transmis celor cinci cetăţeni afgani inclusiv documente care confirmă protecţia statului român şi a menţinut legătura cu aceştia, precizează MAE.

    Conform MAE, Celula de criză interinstituțională a continuat să lucreze, în regim de permanență, 24 de ore din 24, pentru gestionarea situației cetățenilor afgani din categoriile menționate mai sus – procesarea solicitărilor, contactarea, identificarea și validarea de securitate a acestora. În acest context, este de menționat faptul că, din rațiuni umanitare și pe baza unor liste nominale și a parcurgerii procedurilor necesare de verificare și validare, autoritățile române sprijină evacuarea fără a mai fi necesară obținerea în prealabil a unei vize.

    Prioritatea Celulei de criză interinstituționale rămâne, în această etapă, facilitarea tranzitului în siguranță spre Aeroportul din Kabul pentru cetățenii afgani care au solicitat ajutor, într-un context de securitate extrem de instabil, tot mai agravat în ultimele zile. În acest scop, Celula interinstituțională de criză menține o legătură permanentă cu partenerii internaționali din teren.

    După cum este cunoscut, urmare demersurilor Celulei de criză interinstituționale, convocată de ministrul afacerilor externe la 13 august, au fost evacuați, prin diverse modalități, toți cetățenii români care și-au exprimat această opțiune, în număr de 49. În același timp, Celula de criză interinstituțională continuă să mențină legătura cu cei nouă cetățeni români care se află încă pe teritoriul afgan și care au informat autoritățile române din Celula de criză că nu doresc să fie evacuați., se mai arată în comunicatul transmis de MAE.

  • Decizii CSAT cu privire la Afganistan

    Decizii CSAT cu privire la Afganistan

    Armata României va participa cu 200 de militari
    la evacuarea şi relocarea cetăţenilor afgani care au lucrat pentru misiunile
    NATO în Afganistan. Militarii români vor participa la operaţiune începând cu
    luna august, timp de cel mult șase luni. Decizia a fost luată, miercuri, de
    Consiliul Suprem de Apărare a Tării. Membrii Consiliului au stabilit să fie
    întreprinse demersuri pentru a fi aduși în siguranță în România cetăţeni afgani
    precum jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi, aflați în
    pericol după preluarea puterii de către talibani.


    Potrivit unui comunicat al
    Administrației prezidențiale, operaţiunea NATO va consta, în principiu, în
    preluarea acestora din bazele temporare din Kuweit şi Qatar şi relocarea lor în
    baze temporare de staţionare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea
    serviciilor esenţiale. Consiliul a mai decis activarea Comitetului
    Interministerial Coaliţia Naţională pentru Integrarea Refugiaţilor, iar
    Ministerul Afacerilor Interne va evalua, cât mai rapid, capacitatea de preluare
    a refugiaţilor afgani şi posibilitatea de extindere a acesteia. În același
    timp, va fi intensificată colaborarea cu instituţiile europene de resort, în
    primul rând FRONTEX, precum şi colaborarea cu statele vecine care ar putea fi
    vizate, alături de România, de potenţiale valuri migraţioniste dinspre
    Afganistan.


    De asemenea, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tării au
    subliniat necesitatea unei coordonări sporite în ceea ce priveşte comunicarea
    strategică şi combaterea dezinformării. Pentru România, schimbarea de regim din
    Afganistan poate avea consecinţe în planul securităţii, din cauza pericolelor
    reprezentate de extremism, terorism, trafic de droguri şi arme sau migraţie
    ilegală, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale. În acest context,
    Bucureștiul va lua măsurile necesare şi va rămâne angajat în apărarea
    intereselor naţionale şi ale cetăţenilor români şi, în egală măsură, va
    participa, în mod solidar, alături de partenerii şi aliaţii săi, la efortul
    internaţional de a depăşi această criză.


    Pe de altă parte, membrii CSAT au
    conchis că gestionarea consecinţelor situaţiei din Afganistan, pe termen scurt,
    mediu şi lung, inclusiv sub aspectul lecţiilor învăţate, va reprezenta unul
    dintre elementele importante ale unei mai bune cooperări practice, în
    complementaritate, între Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, iar
    România va participa la acest efort. Aproximativ 40 de cetăţeni români care
    lucrau în Afganistan pentru companii private sau organizaţii internaţionale şi
    care şi-au exprimat dorinţa de a pleca de acolo, au fost evacuaţi de la Kabul,
    cu un avion militar românesc sau cu aeronave militare ale unor ţări NATO.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    Askerea ali României va s’llia parti cu 200 di askirladz ti evacuarea şi relocarea- a cetăţeañilor afgani cari lucrară ti misiunile NATO tru Afganistan.



    Consiliul Suprem di Apărari a Văsiliillei apufusi, niercuri, ca Armata României sllia parti cu un efectivu di 200 di militari la evacuarea şi relocarea a cetăţeañiloru afgani cari lucrară ti misiunile NATO tru Afganistan. Militarlli români va s’llia parti la opearaţiuni chiro di nai multu 6 meşi. Operaţia NATO ari tu scupo, tru principiu, priloarea a cetăţeañilor afgani ditu bazele temporare ditu Kuweit şi Qatar şi relocarea aluştoru tru baze temporare di staţionari di pi teritoriul a statilor aliate, cu asiguripsearea a serviciilor esenţiale.



    Membrii CSAT agiumsira pi isapea că kivernisearea a consecinţiloru mutrinda catandisea ditu Afganistan, pi şcurtu kiro, di mesis şi lungu, inclusiv sumu aspectul a matimiloru nviţati, va hibă unu di elementele importante a unei ma bună cooperari practică, tru complementaritate, anamisa di NATO şi UE, iara România va s’llia parti la aestă gaereti, să spuni tu unu comunicat oficalu.



    Tutunăoară, membrilli a Consiliului cundilleară ananghea a unei coordonari criscută tru atea ţi mutreaşti comunicarea strategică şi combaterea-a dizinformarillei.



    Ună petiţie cu cama di 22.000 di semnături, pritu cari s’caftă ca autorităţli s’da vizi tră cetăţeañilli afgani cari colaborară cu România şi NATO, eara pitricută ma ninti la CSAT şi Ministerlu ti Afaceri Externe. Semnatarlli spunu că România lipseaşti s’da vizi ti cetăţeañilli afgani expuşi la prişcăviili a talibanilor: activişti şi activisti ti ndrepturli a omlui, jurnalişti, magistraţ, profesori şi profesoari, studenţă.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat, miercuri, situația din Afganistan

    Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat, miercuri, situația din Afganistan

    Consiliul
    Suprem de Apărare a Ţării a hotărât, miercuri, ca Armata României să participe
    cu un efectiv de 200 de militari la evacuarea şi relocarea cetăţenilor afgani
    care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan. Militarii români vor
    participa la operaţiune timp de cel mult 6 luni. Operaţia NATO va consta, în
    principiu, în preluarea cetăţenilor afgani din bazele temporare din Kuweit şi
    Qatar şi relocarea acestora în baze temporare de staţionare de pe teritoriul
    statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esenţiale.




    Membrii
    CSAT au conchis că gestionarea consecinţelor situaţiei din Afganistan, pe
    termen scurt, mediu şi lung, inclusiv sub aspectul lecţiilor învăţate, va
    reprezenta unul dintre elementele importante ale unei mai bune cooperări
    practice, în complementaritate, între NATO şi UE, iar România va participa la
    acest efort, se arata intr-un comunicat ofical.




    De asemenea,
    membrii Consiliului au subliniat necesitatea unei coordonări sporite în ceea ce
    priveşte comunicarea strategică şi combaterea dezinformării.





    O petiţie cu peste
    22.000 de semnături, prin care se cere ca autorităţile să elibereze vize pentru
    cetăţenii afgani care au colaborat cu România şi NATO, fusese înaintată anterior
    către CSAT şi Ministerul Afacerilor Externe. Semnatarii afirmă că România
    trebuie să acorde vize pentru cetăţenii afgani expuşi violenţei talibanilor:
    activişti şi activiste pentru drepturile omului, jurnalişti, magistraţi,
    profesori şi profesoare, studenţi.

  • Purtarea-a româñilor ditu Afganistan

    Purtarea-a româñilor ditu Afganistan



    16 di cetăţeañi români şi șapti cetăţeañi a născăntoru state partenere, ţinţi vărgari, un american şi un britanicu, fură purtaţ stămâna tricută, ditu Kabul. Sâmbătă, 15 di români evacuaț și patru vărgari agiumsiră tu văsilie, la bordul a unlui avion Hercules a Forților Aeriene Române, dupu ună operațiuni extrem di complexă tru cari eara mintiti ma multi instituții, ntră cari ministerlu di Externi și aţelu ali Apărari. Unu ditu româñilli repatriaţ, cari lucra tră ună firmă tru Kabul, pirmitusi că fu ambudyiusitu, ma multi dzăli, tru ună fostă bază militară. El aprăftăsi s’agiungă la aeroportul ditu capitala afgană tru ună cărvani cu alţă 400 di occidentali. “Tru oara anda viniră talibañilli Kabul, ears ti nipistipseari că vărnu va s’ascapă di acloˮ spusi aestu, anda zbură ti condițiili greali tru cari fu evacuatu. Fu treilu azboiuru zbor di Kabul a aeronavăllei militară di transportu românească.



    Cama di 30 di româñi avea vgată, ma niti, cu navi a născăntoru stati parteneri. Tu 13 di agustu, ministerlu di Externi năpoi feaţi isapi şi alină nivelu di alertă tră Afganistan, căndăsinda cetăţeañilli româñi s’s-fugă ntrăoară ditu teritoriulu aluştui stat şi s’tragă mănă di la iţi urdinari tru zonă. Seflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, acllimă, tru idyea dzuuă, pareia di criză inter-instituţională, cari s-activă ună ş’ună, di nkisi cu gaereţ complexe tră s’află şi bagă tru practico cearei rapidi cu scupolu ti evacuarea tru siguranţă a cetăţenilor români aflaţ tru aestă văsilie. Ministurlu di Externe spusi că autorităţli ma largu va s’facă gaereţ tra să’lli scoată ditu văsilie și pi afganili cari lucrară cu militarlli români nica şi pi niscănţă jurnalişti.



    Bogdan Aurescu “Va nidzemu ma largu cu gaereţli ta s’lli-aduţemu tru România cetăţeañilli afgani cari lucrară cu trupili române şi studenţălli cari au bursă ti u da statlu român. Va s’cilăstăsimu, ma largu, şi di născănti categorii vulnerabile, cum suntu jurnaliştilli afgani şi va u tănemu ma largu ligătura cu tuţ cetăţeañilli români ţi nica suntu tru Afganistan, ică vor ică nu voru ta s’hibă aduşi tru patridăˮ. România fu parti a gaereţloru NATO tru Afganistan nica ditu 2002, având ună implicari semnificativă tru polimlu ditu aestă văsilie, ună operațiuni di amploari nkisită di Statele Unite, ca apandisi la atacurli ditu 11 di yismăciuni 2001. “Misiunea-a Forțelor Armate ale Românie tru Afganistan va s’armână tru cărțăli di istorie ca nai cama lungă, complexă și importantă operație militară di nafoara-a teritoriului naționalu după Doilu Polimu Mondialˮ, spunea șeflu a statlui, Klaus Iohannis, aoa şi unu mesu, București, la ţeremonia cari nsimnă bitisita ali misiuni faptă di militarlli români tru aestu stat, după aproapea 20 ani di prezență nicurmată. România hărgiui 600 di miliuñi di euro tru Afganistan. 27 ditu militarllii români muriră tru misiuni ică atacuri a talibanilor și cama di 200 fură pliguiţ.


    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Evacuarea românilor din Afganistan

    Evacuarea românilor din Afganistan

    16 cetăţeni români şi șapte
    cetăţeni ai unor state partenere, cinci
    bulgari, un american şi un britanic, au fost evacuaţi săptămâna trecută, din
    Kabul. Sâmbătă, 15 români
    evacuați și patru bulgari au ajuns în țară, la bordul unui avion Hercules al
    Forțelor Aeriene Române, în
    urma unei operațiuni extrem de complexe în care au fost implicate mai multe
    instituții, printre care ministerul de Externe și cel al Apărării. Unul dintre românii repatriaţi, care
    lucra pentru o firmă în Kabul, a povestit că a fost blocat, mai multe zile,
    într-o fostă bază militară. El a reuşit să ajungă la aeroportul din capitala
    afgană într-un convoi cu alţi 400 de occidentali.     În momentul când au venit talibanii în Kabul,
    părea imposibil de extras cineva de acoloˮ     a relatat acesta, referindu-se la
    condițiile dificile în care a fost evacuat. A fost cel de-al treilea zbor de la Kabul al aeronavei
    militare de transport româneşti.

    Peste
    30 de români plecaseră, anterior, cu nave ale unor state partenere. Pe 13
    august, ministerul de Externe a reevaluat şi ridicat nivelul de alertă
    pentru Afganistan, îndemnând cetăţenii români să părăsească de urgenţă
    teritoriul acestui stat şi să evite orice deplasare în zonă. Seful diplomației
    de la București, Bogdan Aurescu, a convocat, în aceeași zi, celula de criză inter-instituţională,
    care s-a activat imediat, realizând demersuri complexe pentru a identifica şi
    pune în practică soluţii rapide în scopul evacuării în siguranţă a cetăţenilor
    români aflaţi în această țară. Ministrul de Externe a afirmat că
    autorităţile vor continua eforturile pentru a-i scoate din ţară și pe afganii
    care au lucrat cu militarii români şi chiar pe unii jurnalişti.

    Bogdan Aurescu Vom continua demersurile de a-i aduce în România pe cetăţenii afgani care
    au lucrat cu trupele române şi pe studenţii care au bursă oferită de statul
    român. Ne vom preocupa, în continuare, şi de unele categorii vulnerabile, cum
    sunt jurnaliştii afgani şi vom menţine contactul cu toţi cetăţenii români încă
    aflaţi în Afganistan, fie că vor sau nu să fie repatriaţiˮ.     România a fost
    parte a eforturilor NATO în Afganistan încă din 2002, având o implicare
    semnificativă în războiul din această țară, o operațiune de amploare declanşată
    de Statele Unite, ca răspuns la atacurile de la 11 septembrie 2001. Misiunea
    Forțelor Armate ale României în Afganistan va rămâne în cărțile de istorie
    drept cea mai lungă, complexă și importantă operație militară din afara
    teritoriului național după cel de-al Doilea Război Mondialˮ, afirma șeful
    statului, Klaus Iohannis, în urmă cu o lună, la București, la ceremonia care a
    marcat încheierea misiunii militarilor români în acest stat, după aproape 20 de
    ani de prezență neîntreruptă. România a cheltuit 600 de milioane de euro în Afganistan.
    27 dintre militarii români au murit în misiuni sau atacuri ale talibanilor și
    peste 200 au fost răniți.


  • Jurnal Românesc – 23.08.2021

    Jurnal Românesc – 23.08.2021

    Toţi cetăţenii
    români din Afganistan care au solicitat sprijin pentru evacuare autorităţilor
    române se află în siguranţă în afara teritoriului afgan, transmite Ministerul
    Afacerilor Externe. Ultimul conaţional care a solicitat sprijin pentru
    repatriere a fost evacuat cu succes duminică din Kabul. Potrivit MAE, acesta,
    care are şi cetăţenia Republicii Moldova şi lucra pentru un program al
    Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost ajutat să ajungă în siguranţă la
    Aeroportul internaţional din Kabul cu sprijinul partenerilor internaţionali.
    Ulterior, el a fost urcat într-o aeronavă şi a ajuns în siguranţă la Islamabad,
    de unde a fost preluat de personalul Ambasadei României în Pakistan. Tot în
    weekend, alţi 15 cetăţeni români şi patru bulgari au sosit la Bucureşti, din
    Afganistan, cu un avion al Forţelor Aeriene Române. Acesta a fost al treilea
    zbor de la Kabul al aeronavei militare de transport româneşti, care a avut la
    bord şi o echipă consulară a Ministerului de Externe, pregătită să acorde
    asistenţă de specialitate.

    Bucureştiul transmite că celula de criză
    interinstituţională, convocată pe 13 august de ministrul Bogdan Aurescu, se
    află în contact permanent cu restul cetăţenilor români aflaţi în Afganistan,
    care nu au solicitat deocamdată sprijin pentru evacuare. MAE mai arată că
    Celula de criză continuă demersurile pentru a le oferi sprijin pentru evacuare
    cetăţenilor afgani, foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada
    desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, studenţilor bursieri ai statului
    român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România,
    precum şi jurnaliştilor afgani, care şi-au manifestat dorinţa de a fi evacuaţi
    în România.




    Ministrul de
    Externe bulgar, Svetlan Stoev, le-a mulţumit şefului diplomaţiei române, Bogdan
    Aurescu, şi statului român pentru sprijinul acordat de ţara noastră în
    evacuarea a cinci cetăţeni bulgari din Afganistan. MAE român transmite că cei
    doi oficiali au avut o convorbire telefonică în cadrul căreia Bogdan Aurescu a
    arătat că gestul României a fost unul firesc, care exprimă foarte bunele
    relaţii existente între cele două ţări. Cei doi demnitari au avut şi un schimb
    de opinii cu privire la climatul de securitate din Afganistan şi au convenit să
    rămână în contact pe acest subiect. Un cetăţean bulgar a fost evacuat din Kabul
    în dimineaţa zilei de 20 august, cu al doilea zbor al aeronavei militare de
    transport a Forţelor Aeriene Române, iar alţi patru au fost evacuaţi pe 22
    august cu al treilea zbor, care i-a adus la Bucureşti împreună cu 15 cetăţeni
    români repatriaţi din Afganistan.




    Cei 142 de
    pompieri români care au fost trimişi în Grecia au ajuns la destinaţie şi şi-au
    stabilit baza la nord de Atena, informează Inspectoratul General pentru
    Situaţii de Urgenţă. Aceştia au acum misiunea de a asigura protecţia a trei
    localităţi din zona Attica. Din cauza temperaturilor ridicate şi a condiţiilor
    de lucru pompierii acţionează în ture de câte şase ore. Misiunea românească
    este un răspuns la solicitarea de asistenţă internaţională înaintată, pe 19
    august, de statul elen prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. Pompierii provin de la Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de
    Urgenţă a IGSU şi de la 16 inspectorate pentru situaţii de urgenţă din ţară. La
    începutul lunii august, alţi 108 pompieri români au fost detaşaţi opt zile în
    Grecia pentru a ajuta la stingerea incendiilor de vegetaţie. Aceştia au fost
    lăudaţi de presa elenă şi la revenirea în România au fost înaintaţi în grad şi
    recompensaţi cu Emblema de onoare a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.




    O
    manifestare culturală dedicată pâinii Blajului, Țipăul, a avut loc la sediul
    Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj, în județul Alba, ca parte a
    evenimentului Pâinea care ne unește, organizat în cadrul Lunii Diasporei,
    proiect derulat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Iniţiativa a
    adus în prim plan pâinea cu multiplele ei semnificații: hrană trupească,
    sufletească, dar mai ales element de liant între românii de acasă și cei din
    străinătate. Modul de preparare autentic al acestei pâini a fost prezentat de o
    familie de brutari din Blaj. La moment a participat şi secretarul de stat Oana
    Ursache, care le-a mulțumit celor prezenți pentru dăruirea cu care păstrează
    vii aceste tradiții şi le-a promis că una dintre prioritățile DRP va rămâne
    promovarea și susținerea tradițiilor românești atât în țară cât și peste
    hotare. Programul Pâinea care ne unește a început pe 12 august și se va încheia
    pe 8 septembrie la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din
    București.


  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 15.08 – 21.08.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 15.08 – 21.08.2021

    Creaști numirlu a infectărloru tru România

    Persoanili vaccinati contra COVID-19 au riscu di moarti di 14 ori ma ñicu andicra di aţeali nivaccinate, riscu di internari și spitalizari la tearapie intensivă di 12 ori ma ñicu și riscu di infectari di 10 ori ma ñicu. Suntu rezultatili a protlui studiu mutrinda hăirea-a vaccinlui, adratu tru România, parastisitu di yeaturlu Valeriu Gheorghiță, coordonatorlu a campaniillei națională di vaccinare contra COVID-19. Tru condițiile tru cari tru dzălili ditu soni criscu cabaia multu numirlu di cazuri di infectari, yeaturlu feaţi diznău ună cllimari tră tiñisearea-a a meatriloru di protecţie şi feaţi urminie, diznău, vaccinarea, avânda tu videală că varianta Delta, prezentă şi tru România, easti multu ma contagioasă.



    Valeriu Gheorghiţă spusi, la un postu di televiziune, că autorităţli s’aştipta la ună creaștiri a numirlui di cazuri, inclusiv a aţiloru greali, iara tendinţa va s’armănă ş-tru meslu ţi yini:


    “Ari căbili multu mare ti nreghistrari ună creaștire a numirlui di cazuri şi s’agiundzemu, tu bitisita-a a meslui agustu, la cama di 900 di cazuri raportati tu ună dzuuă, iara tru a daua parti a meslui yismăciuni, la cama di 1.500-1.600 di cazuri, avânda tu videală băgarea tu practico meatrili di relaxare şi că varianta Delta agiudzi s’hibă dominantă. Ama nai cama importantu indicatoru easti aţelu ligatu di gravitati. Avem, ama, ună isapi tru aestă oară, ţi spuni că unu ditu doi români au unu grad di imunitati, ică post-lăngoari, ică post-vaccinari. Ditu datili a noastri, iasi tu videală că vaccinarea ñicureadză riscul di infecţie, cari ţi s’hibă turlia clinică di lăngoari di cari zburămu”.


    Tru aţea ti mutreaşti vaccinarea, nica ditu prima dzuuă a aliştei stămână, autoritățli dimăndară că fu năstricutu praglu di ţinţi miliuñi di oamiñi vaccinaţ cu schema completă tru România.


    Di altă parti, tru dzălili ditu soni, numirlu di cazuri di infectari nreghistră recorduri tra aeşţă ditu soni trei meşi, năstricăndalui dzăli arada praglu di 500 di infectări. Criscu emu numirlu a aţiloru internaţ la cama di ună ñille, a aţiloru ţi suntu la tearapie intensivă, emu a aţiloru cari kirură alumta cu viruslu.



    România agiumsi pi creaștiri economică


    Economia ali Românie anvăli keardirli ditu perioada di criză adusi di pandemie – dimăndă autoritățli. Uidisitu cu datili dimăndati di Institutlu Naţional di Statistică, Produsulu Internu Brut criscu tru trimestrul doi cu 13,6% andicra di idyea perioadă ditu 2020, iara tră proţlli şasi meşi a anluo avansul easti di 6,5%. Premierlu Florin Cîţu lugurseaşti că easti tra prota oară tru aeşţă 30 di ani cându creaștirea economică s’ndrupaşti pi investiţii şi nu pi consum.


    Florin Cîţu: “Economia ali Românie năstricu criza economică tru maş unu an, hiinda nai cama rapidă revenire economică ţi u avu România după ună ahtari criză. Tra kirolu ţi yini am miraki ti dauă lucri: predictibilitate şi stabilitati tru banaa economică”.u


    Ditu opoziţie, Partidlu Social Democrat spuni că avansul economic vrea s’hibă modestu raportat la nivelu di ma ninti a pandemiillei şi nu va s’dukească nica şi tru gechili a oamiñiloru di itia-a inflaţiillei mari. Inflație mari consemnată și di Oficiulu Europeanu di Statistică tra România. Eurostat dimăndă, ñiercuri că România fu una ditu văsiliili comunitari cu nai cama mari rată anuală a inflațiillei ti meslu ţi tricu – di 3,8%, andicra di 3,5 proţenti tru cirişaru.



    Fudzearea ditu Afganistan


    Tru kirolu anda catandisea ditu Afganistan, easti pi hală greauă, Ministerlu Afacerloru Externi di București dimăndă că Celula di criză interinstituţională ş’duţi ma largu lucurlu şi da asistenţă a cetăţeanilor români aflaţ pi teritoriul afgan. Dzălili aestea easti tru mplină disvărteari purtarea a aluştoru tru condiţii di sigurlăki. Tru un comunicat, MAE năpoi aduţi aminti că activitatea Ambasadăllei ali Românie tu Kabul fu curmată tru anlu 2019, dupu unu atentat cari asparsi multu greu casa-a misiunillei. Avânda tu videală ixichea a unei misiuni operațională tu Kabul și că Ambasada ali Românie di Islamabad u prilo reprezentarea a văsiliillei tru relația cu Afganistanlu, capacitatea di intervenție a aliştei misiuni tru Afganistan easti limitată — nica cundilleadză comunicatlu MAE. Ditu 2002 și până tora, cama di 32.000 di militari româñi loară parti tru teatrul di operațiuni ditu Afganistan. 27 ditu aeșţă muriră și cama di 200 fură pliguiţ tru ateali aproapea dauă dekenii di prezenţă ali askeri română tru aestă văsilie.



    Pompieri români tru Gărţie


    Aţelli 108 pompieri români cari s-alumtară cu foclu kiro di aproapea ună stămână tru Gărţie s-turnară acasă, iufură decoraţ şi niintaţ tru gradu. Tru cadurlu a ţeremoniillei, şeflu a Departamentului tra Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, lă haristusi a pompierilor tra profesionalismul şi curayilu ţi lu spusiră. Şi ministurlu di interne, Lucian Bodi, ălli hiritisi pompierlli şi lă spusi că acă f ună misiuni greauă, tuţ româñllii fură deadunu cu năşi.


    Lucian Bodi: “Ştim că fu ună misiune epuizantă ti cari cadealihea va să zburască multu kiro di aoa şi nclo şi cari va s’armână ună matimă tră determinare, responsabilitate, solidaritati şi spirit di curbani. Domñilor, nă featîtu s’himu pirifañi pritu tutu ti adratu tru kirolu a misiunillei ditu Gărţie, pi hamunisia Evia, apustusită di mărli focuri di vegetaţie.”


    Ti profesionalismul a pompierilor români şi curayilu ţi lu spusiră s’angrăpsi tru presa elenă, iara bănătorlli lă haristusiră tră agiutorlu ţi ălu deadiră. Nu tricu ună stămănă di la turnarea aluştoru tru văsilie, că unu altu detașamentu di pompieri români nkisi tu Gărţie tra s’agiută la astindzearea a incendiilor di păduri.



    Olimpiţ tiñisiţ di prezidentulu Klaus Iohannis


    România bitisi Agiocurli Olimpiţi di Tokyo cu patru medalii: una di malămă, la diplo vâsli feminin, şi trei medalii di asimi, la apală feminin, diplo rame masculin şi patru rame masculin. Aţelli nauă sportivi români medaliaţ fură tiñisiţ, București, di prezidentulu Klaus Iohannis. Șeflu a statlui lă spusi a aluştoru că nu ari spuneari ti tutu ţi adrară tra sportul românesc, acă născănti ori avură multi ambodyiuri şi nu cu ndriptati. România agiumsi pi loclu 46 tru clasamentul a medaliilor amintati Tokyo tru aestu an. Pareia avu unu numiru di 101 sportivi la 17 disţiplini sportivi.



    Autoru:Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Nachrichten 22.08.2021

    Nachrichten 22.08.2021

    Über 140 rumänische Feuerwehrleute sind in Griechenland eingetroffen und bekämpfen am Sonntag Brände in der Provinz Attika. Dazu gehen die Feuerwehrleute mit Kettensägen vor und schaffen Korridore, um die Ausbreitung der Brände zu begrenzen. Eine wichtige Rolle bei der Mission spielt die Überwachung und Beobachtung von Feuerausbrüchen aus der Luft mit Hilfe einer Drohne. Auch fast 30 Löschfahrzeugen aus Rumänien werden eingesetzt. Bereits vor zwei Wochen hatten über 100 rumänische Feuerwehrleute mit mehr als 20 Löschfahrzeugen auf der Insel Evia Brände gelöscht.



    Der bulgarische Au‎ßenminister Svetlan Stoev dankt seinem Amtskollegen in Bukarest, Bogdan Aurescu, und dem rumänischen Staat für die Unterstützung Rumäniens bei der Evakuierung von fünf bulgarischen Staatsbürgern aus Afghanistan. Die beiden Minister telefonierten am Samstag. Vier der fünf von der rumänischen Luftwaffe aus Afghanistan evakuierten Bulgaren sind am Samstag in Bukarest eingetroffen, zusammen mit 15 rumänischen Staatsbürgern, die aus dem Land repatriiert wurden. Präsident Klaus Iohannis begrü‎ßte ihre Rückkehr und würdigte die Bemühungen der beteiligten Behörden um eine erfolgreiche Durchführung der Missionen. Weitere mehr als 30 rumänische Staatsbürgern waren in den vergangenen Tagen mit Maschinen von Partnerstaaten ausgeflogen worden. Iohannis fügte hinzu, dass die Behörden in Bukarest ihre Bemühungen fortsetzen werden, um Rumänen zu evakuieren, die sich noch in Kabul aufhalten und zurückgeführt werden möchten, sowie Afghanen, die die Arbeit des rumänischen Militärs unterstützt haben, Stipendiaten des rumänischen Staates sind oder sich in einer prekären Situation befinden. Verteidigungsminister Nicolae Ciucă unterstrich die Abstimmung mit der NATO und den amerikanischen Partnern und dankte den pakistanischen Militärbehörden für ihre Unterstützung der rumänischen Flugzeuge.



    Die Zahl der COVID-Infektionen in Rumänien ist am Sonntag mit 517 niedriger als am Samstag, doch liegen immer mehr Patienten auf der Intensivstation – 190 waren es am Sonntag . Die Impfrate ist jedoch weiterhin niedrig niedrig. Die Quote liegt nur bei bestimmten Kategorien über dem nationalen Durchschnitt: z. B. bei den Lehrern, die zu 60 % geimpft wurden. Bislang wurden nur 30.000 Kinder in der Altersgruppe 12-15 Jahre geimpft. In Rumänien sind inzwischen über 5 Millionen Menschen vollständig geimpft.



    Die Stadt Cluj im Nordwesten ist die sicherste in Rumäniens und rangiert weltweit auf Platz 14. Dies geht aus den Daten einer spezialisierten Plattform hervor, die Informationen über die grö‎ßten Städte der Welt sammelt. Die Sicherheitsbewertung der Stadt liegt über jener von vielen europäischen Metropolen wie Prag, Valencia oder Luxemburg. Das liege daran, dass in den letzten Jahren in die Infrastruktur und die Überwachungssysteme investiert worden war. Die sichersten Städte der Welt sind derzeit Doha in Katar, Abu Dhabi in den Vereinigten Arabischen Emiraten und Taipeh in Taiwan.



    Das Budget für das rumänische Abwrackprogramm zur Erneuerung der Fahrzeugflotte durch den Kauf neuer Elektro- und Hybridautos wird um 200 Millionen Lei aufgestockt. Auch der Etat für das Förderprogramm für Fahrzeuge mit klassischer Motorisierung soll um den gleichen Betrag erhöht werden. In diesem Jahr haben die Rumänen mehr als 31.000 Autos mit staatlichen Gutscheinen gekauft. Rund 6.000 Elektro- oder Hybridautos könnten in den kommenden Monaten zusätzlich gekauft werden, nachdem die Mittel aufgestockt wurden. Das diesjährige Budget für umweltfreundliche Fahrzeuge ist dreimal so hoch wie das des Vorjahres, nachdem die Rumänen mehr Interesse als zuvor an solchen Motorisierungen gezeigt haben.