Radio România Internațional

Tag: Afganistan

  • Uniunea Europeană și stabilizarea Afganistanului

    Uniunea Europeană și stabilizarea Afganistanului


    În urmă cu 20 de ani, SUA conduceau o alianță care ocupa Afganistanul ca parte a luptei antiteroriste. După lichidarea lui Osama bin Laden în 2011, cel care plănuise atacurile de la World Trade Center, misiunea militarilor aliați și a personalului umanitar s-a schimbat: de la operațiunile militare la instruirea forțelor guvernamentale și negocieri politice la programe educaționale și schimbări instituționale și legislative. Uniunea Europeană s-a aflat de la început în Afganistan și s-a implicat în transformarea țării. De aceea, blocul european dorește să rămână prezent acolo și după ce militarii internaționali vor pleca.



    Am discutat cu expertul Mihai Sebe despre ce rol poate juca în continuare Uniunea Europeană în progresele Afganistanului:



    “Uniunea Europeană este implicată încă din 2001 în Afganistan în oferirea de asistență masivă economică și socială, furnizând totodată asistență internaţională în domeniu. De ce doreşte Uniunea Europeană să rămână cât mai mult posibil în Afganistan? În primul rând datorită faptului că în ultimii 20 de ani a investit foarte multe resurse financiare, politice şi sociale în stabilitatea Afganistanului şi în dezvoltarea sa. Epopeea din Afganistan a avut un cost uman important în rândurile cetăţenilor europeni, fie că ne referim la trupe sau la personalul umanitar. Aceşti 20 de ani nu au fost ani pierduţi. S-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte drepturile omului, în combaterea discriminării de gen şi nu numai.



    Totodată, Uniunea Europeană este interesată de Afganistan din motive strategice. Indiferent dacă trupele rămân sau pleacă, un colaps al statului afghan, aşa cum este el construit în acest moment, precum şi un regres în domeniul drepturilor omului, nu ar face altceva decât să întărească flagelul terorismului internaţional, să ducă la o sporire a migraţiei ilegale şi la o sporire a riscurilor de criminalitate organizată.



    Ce poate face Uniunea Europeană pentru a avea control și a încerca să stabilizeze situația? Cheia se află în implicarea politică și financiară a statelor membre și în transmiterea unui mesaj foarte clar: dacă guvernul afgan și dacă celelalte miliții, talibanii mai ales, vor continua o politică care să ducă la eliminarea rezultatelor politice obținute, Uniunea Europeană își rezervă dreptul de a reduce sau sista asistența oferită. Această asistență financiară foarte importantă, este de multe ori vitală în buna funcționare a statului afghan și a comunităților locale. Uniunea Europeană poate și trebuie să susțină o negociere politică între toate părțile implicate, inclusiv prin mobilizarea actorilor regionali interesați de situația din Afganistan, fie că vorbim de China sau de alte state din zona Asiei Centrale.”




  • Ceremonie militară cu ocazia încheierii misiunii din Afganistan

    Ceremonie militară cu ocazia încheierii misiunii din Afganistan


    Ceremonia militară organizată cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan va avea loc pe 21 iulie, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti, informează Ministerul Apărării Naţionale (MApN), citat de Agerpres.



    Cu această ocazie vot defila pe sub Arcul de Triumf detaşamente pedestre reprezentând structurile militare ale Armatei României care au îndeplinit misiuni în acest teatru de operaţii, începând din anul 2002 şi până în luna iunie a acestui an.



    Defilarea va fi deschisă de un detaşament format din militari răniţi în timpul celor peste 19 ani de participare a Armatei României la misiuni în Afganistan. Dispozitivul de defilare va include şi un detaşament al Jandarmeriei române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operaţii.



    Ăn cadrul ceremoniei, vor fi decorate drapele de luptă ale unor comandamente, mari unităţi şi unităţi ale Armatei României care au condus sau au executat misiuni în teatrul de operaţii.


    De asemenea, se va păstra un moment de reculegere şi se va depune o coroană de flori în memoria militarilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii externe, iar formaţii de aeronave vor survola monumentul.



    Militarii care participă la activitate au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu schemă completă, iar evenimentul se desfăşoară cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precizează MApN.



    Ultimul detaşament românesc din teatrul de operaţii Afganistan, format din 140 de militari, s-a întors în ţară la finalul lunii iunie.



    Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de decorare a doi militari români răniţi în executarea misiunilor în teatrul de operaţii din Afganistan.



    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a conferit Medalia Naţională Serviciul Credincios Clasa a III-a, cu însemn de război, pentru militari, caporalilor clasa a III-a Marian Marius-Cristian Cănuci şi Alexandru Marius-Bogdan Radu în semn de recunoştinţă şi apreciere a profesionalismului, curajului şi spiritului de sacrificiu dovedite în executarea misiunilor în Teatrul de Operaţii din Afganistan, în timpul cărora au fost răniţi.



  • Afganistan: misiune îndeplinită

    Afganistan: misiune îndeplinită

    19 ani de participare neîntreruptă a militarilor români la misiuni într-unul dintre cele mai dificile teatre de operaţii – Afganistan – s-au încheiat în acest week-end, odată cu revenirea în țară a ultimului detașament. Este vorba de 140 dintre cei 640 de militari pe care România îi mai avea în misiunea NATO din această țară.


    Procesul de retragere a trupelor Alianţei Nord Atlantice din Afganistan a început în luna mai, după ce oficialii NATO au decis ca toţi militarii aliaţi să fie retraşi până pe data de 11 septembrie. Data este una simbolică, cu trimitere la atentatele din 2001, atentate în urma cărora Washingtonul a decis să trimită primele trupe în Afganistan.


    Din anul 2002 şi până în prezent peste 32.000 de militari români provenind din forţele terestre, aeriene, navale, forţele pentru operaţii speciale şi structurile de informaţii militare au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul din Afganistan. Armata Română a luat parte la toate cele trei misiuni internaţionale ale coaliţiei din această țară şi a fost unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Armatei americane. Dovadă este importanţa misiunilor încredinţate militarilor români, printre care s-au numărat securitatea bazei militare de la Kandahar, dar şi misiuni de cooperare civil-militară. În total, în cei 19 ani de misiune, 27 de militari ai Armatei Române şi-au pierdut viaţa şi aproape 240 au fost răniţi. Toată această perioadă a însemnat o transformare continuă a Armatei României, spune şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu:

    Am învăţat foarte multe lecţii în teatrul de operaţii. Am învăţat să ne consolidăm capacităţi noi. Am fost alături de primele contingente care s-au dislocat în Afganistan, trei operaţii – Enduring Freedom, Resolute Support şi ISAF şi suntem printre ultimele contingente care părăsim cu capul sus acest teatru de operaţii.


    Cu o experienţă îndelungată în teatrul de operaţii Afganistan, comandantul Batalionului de protecţie a forţei Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu a declarat, la rândul său:

    Nu o să uit niciodată momentul când eram ultimul detaşament pe care l-am dislocat din Kandahar spre Bagram, m-am uitat spre aeronavă şi am văzut că toţi suntem sănătoşi, după care m-am întors spre bază şi am zis: aici m-am maturizat în atâtea misiuni şi în acelaşi timp m-am gândit la afgani, să le dea Dumnezeu putere să îşi creeze un stat de drept şi să se bucure de libertăţi, aşa cum ne dorim cu toţii.


    Reprezentanții ONU atrag, însă, atenția asupra evoluției îngrijorătoare, pe măsură ce trupele aliate se retrag din țară. Trimisul special al ONU pentru Afganistan a transmis Consiliului de Securitate că se teme că ce e mai rău abia urmează.


  • Distincții pentru jandarmii întorși din Afganistan

    Distincții pentru jandarmii întorși din Afganistan

    Jandarmii români care au luat parte la misiunea NATO din Afganistan – Resolute Suport au primit distincţii, marţi, din partea Ministerului Afacerilor Interne şi Armatei Statelor Unite ale Americii. “Participarea jandarmilor români la această ultimă misiune este o mărturie fidelă a angajamentului României de susţinere şi apărare fermă a valorilor democratice fără de care pacea, securitatea, prosperitatea şi libertatea nu ar fi posibile. Sunt deosebit de onorat să înmânez astăzi cea mai înaltă distincţie a MAI jandarmilor care s-au întors din misiunea Resolute Support”, a spus Bode.



    Distincţiile au fost acordate de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, şi de David Muniz, Însărcinat cu afaceri ad interim al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. De astăzi vă alăturaţi colegilor dumneavoastră care au slujit România cu profesionalism, participând la misiuni naţionale în zone periculoase ale Globului în situaţii extreme în contexte sociale care de multe ori s-au dovedit foarte diferite faţă de ceea ce cunoaşteţi cu toţii, a mai spus Bode.



    El a precizat că, din 2015, la misiunile NATO Resolute Support au participat peste 150 de cadre ale MAI, iar anterior acestuia, din 2011, la misiunile din Afganistan, au participat aproape 300 de poliţişti şi militari aparţinând MAI.

  • Un nou contingent de militari s-a întors din Afganistan

    Un nou contingent de militari s-a întors din Afganistan

    Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu
    comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfășoare
    coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.




    Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021 dar, din
    motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă
    este sincronizat permanent cu planificările făcute de celilalți membri ai
    Alianței Nord-Atlantice.


    Ministerul Apărării Naționale a demarat, de la 1 mai, procesul de
    retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declarației comune a
    Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a
    miniștrilor de externe si miniștrilor apărării din statele membre ale NATO.








    ***




    Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai
    Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte
    șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă,
    cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton,
    echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul
    Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training,
    subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din
    cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului
    Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române,
    personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele
    Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului
    Internațional din Kabul (KAIA).




    Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au
    fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.




    În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state
    contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari
    dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala
    prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara
    teritoriului statului roman.




    În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de
    operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar
    peste 200 au fost răniți.

  • Militarii români în teatre externe de operaţiuni

    Militarii români în teatre externe de operaţiuni

    Militarii români aflați în misiune în Afganistan se întorc acasă. Şeful statului, Klaus Iohannis, a informat, printr-o scrisoare, plenul Parlamentului cu privire la încheierea participării Armatei României la Misiunea NATO Resolute Support din Afganistan şi redislocarea în țară, începând cu 1 mai, a contingentului militar român, la încheierea misiunii, conform calendarului convenit cu aliaţii şi partenerii strategici.


    Acordul de pace de la Doha, semnat în februarie anul trecut, între guvernul SUA şi mişcarea talibană, a deschis calea retragerii trupelor americane din Afganistan şi, implicit, încheierea misiunii, se arată în scrisoarea semnată de şeful statului. Klaus Iohannis menționează că, în urma anunţării de către SUA a intenţiei de retragere a militarilor americani de pe teritoriul Afganistanului, începând cu 1 mai, în cadrul reuniunii miniştrilor de externe şi ai apărării din ţările NATO din aprilie anul acesta, s-a decis de către Consiliul Nord Atlantic începerea retragerii forţelor NATO, fixând ca dată limită pentru această activitate 11 septembrie. Misiunea Resolute Support a fost lansată pe 1 ianuarie 2015, ca o continuare a misiunii internaţionale Security Force Assistance (ISAF), obiectivul principal fiind instruirea şi consilierea forţelor de securitate afgane. România a participat cu trupe în Afganistan încă din 2002, când a fost dislocat în teatrul de operaţii primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de-al Doilea Război Mondial.


    Săptămâna trecută, au ajuns în țară primii 70 de militari români. Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă. Din 2002 şi până în prezent, peste 32.000 de militari ai Armatei Române au participat la misiunea din această țară, în rotaţii de câte şase luni. În acest timp, forţele aeriene române au asigurat, în două misiuni diferite, comanda aeroportului internaţional din Kabul. În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari şi-au pierdut viaţa, iar peste 200 au fost răniţi, potrivit Ministerului Apărării.


    Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a informat plenul Parlamentului cu privire la participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO în Irak, cu un efectiv de 150 de militari, începând cu semestrul al doilea al acestui an. Pe fondul reducerii prezenţei americane pe teritoriul statului irakian şi al interesului manifestat de Bagdad pentru consolidarea parteneriatului cu NATO, Consiliul Nord-Atlantic a aprobat, pentru noua misiune extinsă a NATO în Irak, creşterea efectivelor la aproximativ 4.400 de militari, se arată în scrisoarea semnată de şeful statului.


  • Primii militari români s-au întors din Afganistan

    Primii militari români s-au întors din Afganistan

    Primul contingent, alcătuit din circa 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit sâmbătă, 8 mai, în Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a partenerului american.



    Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfăşoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.



    Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021 dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice.



    Ministerul Apărării Naţionale a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declaraţiei comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniştrilor de externe si miniştrilor apărării din statele membre ale NATO.



    România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operaţia Enduring Freedom cât şi la ISAF, în spiritul solidarităţii faţă de partenerul strategic american şi pentru consolidarea poziţiei naţionale ca partener aliat. În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.



    Comunicat MApN

  • Retrospectiva săptămânii 25.04 – 01.05.2021

    Retrospectiva săptămânii 25.04 – 01.05.2021

    Vaccinarea
    – singura cale de a pune capăt pandemiei


    Președintele
    României, Klaus Iohannis, a făcut, marți, din nou, apel la populație să se
    vaccineze, apreciind că aceasta este singura cale de a pune capăt pandemiei. Vaccinarea
    cât mai multor români înseamnă eliminarea restricțiilor și revenirea la
    normalitate – a declarat șeful statului. La rândul său, premierul Florin Cîţu a
    reafirmat că ţinta Guvernului o reprezintă cinci milioane de români vaccinaţi
    la 1 iunie şi din acel moment se va putea discuta altfel despre revenirea la
    normalitatea.

    Florin Cîţu: Pentru noi nu există altă cale. Singura
    soluţie, dacă vrem să mergem iar la concerte, dacă vrem să avem evenimente în
    familie, dacă vrem să mergem în vacanţă în străinătate, dacă vrem să mergem în
    vacanţă în România, dacă vrem să mergem la restaurant, toate lucrurile pe care
    le făceam înainte, la cinematograf, la teatru, trebuie să ne vaccinăm. Campania
    aceasta de vaccinare este o campanie pentru viaţă, pentru noi, pentru a reveni
    la normalitate    .

    La rândul
    său, Comitetul interministerial pentru revenirea
    la normalitate începând cu 1 iunie 2021 a avut o nouă şedinţă în care a
    evidențiat necesitatea adaptării măsurilor de relaxare treptată în funcţie de
    specificul fiecărui domeniu de activitate. De asemenea, grupul a discutat
    despre redeschiderea progresivă a sectorului ospitalităţii, pe măsură ce
    avansează campania de vaccinare. Între timp, au fost deschise mai multe centre
    de tip drive – through în țară și sunt anunțate altele, unde oamenii se pot
    vaccina fară programare. Mai mult, în perioada 7-9 mai va fi organizat în
    capitală un maraton al vaccinării anti-COVID, care în alte orașe a fost un
    succes. În prezent sunt active circa o mie de centre de vaccinare, cu o capacitate
    de peste 120.000 de persoane imunizate/zi. Între timp, rata de incidenţă a
    noilor cazuri de COVID a scăzut în aproape toată țara și în această săptămână
    au început să fie eliminate o parte din restricții. Scade atât numărul persoanelor aflate la
    Terapie Intensivă, cât și al celor care își pierd viața în urma infectării. Mai
    mult, din totalul românilor care s-au îmbolnăvit de la începutul pandemiei,
    peste 90% s-au vindecat.



    Discuții
    privind Planul Național de Redresare și Reziliență


    Coaliţia
    de guvernare de la București a agreat un Plan Naţional de Redresare şi
    Rezilienţă cu proiecte în valoare de 29 de miliarde de euro. Planul va fi
    prezentat la Bruxelles începând din 10 mai, când vor avea loc negocierile
    finale cu reprezentanţii Comisiei Europene. Premierul Florin Cîţu a anunțat că
    nu se va renunţa la niciun proiect, dar va fi redusă finanţarea anumitor linii
    de investiţii, după ceRomânia
    a primit observații de la CE mai ales în ceea ce privește proiectele
    referitoare la irigații, la extinderea rețelelor de gaze și autostrăzi. Şeful executivului a menţionat că nu există
    probleme în negocierile cu Comisia, dar reprezentanţii europeni au cerut mai
    multe detalii despre planul românesc. La rândul său, ministrul investiţiilor şi
    proiectelor europene, Cristian Ghinea, a declarat că discuţiile continuă
    pe toate componentele, iar Comisia Europeană are genul acesta de
    dialog cu toate statele membre.

    Cristian Ghinea: Încercăm să
    închidem cât mai multe dintre observaţiile Comisiei, inclusiv alocările au fost
    rearanjate în funcţie de observaţiile Comisiei. Cât privește proiectele
    prioritare pentru noi, chiar dacă Comisia are momentan altă opinie, mergem mai
    departe. Potrivit ministrului, mai multe țări
    urmează să depună Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă după 30
    aprilie, termenul limită stabilit de Comisie. Din parteaComisiei Europene, vicepresedintele Margrethe
    Vestager a anunțat că a avut o întâlnire constructivă cu ministrul român pe
    tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dând asigurări că au fost
    făcute progrese.



    Protecție
    pentru muncitorii români din străinătate


    La
    propunerea Ministerului Muncii, Guvernul de la București a adoptat o ordonanţă
    de urgenţă care îi va proteja mai bine pe românii care muncesc în străinătate.
    Actul normativ prevede noi obligații pentru agenții de plasare a forței de
    muncă în străinătate și a furnizorilor de servicii de profil, pentru protecția
    suplimentară a cetățenilor români. Este vorba despre efectuarea în mod gratuit
    a activităţii de mediere a românilor în vederea angajării în străinătate si
    încheierea contractelor în formă scrisă şi în limba română.Totodată,
    contractul trebuie pus la dispoziţia lucrătorului român înainte de plecarea
    acestuia din țară. Ministrul muncii, Raluca Turcan, a amintit că și firmele de
    transport trebuie să respecte anumite cerinţe:

    În momentul în care
    se preiau de către agenţiile de transport români care pleacă să muncească în
    străinătate, aceştia să fie grupaţi în funcţie de locul de muncă pe care şi-l
    aleg. De asemenea, în momentul în care preiau angajaţi pentru o anumită ţară,
    să fie lăsaţi la punctul de destinaţie al angajatorului    . Actul
    normativ aprobat de executivul de la București înăsprește sancțiunile aplicate
    în cazul nerespectării legii.



    CSAT
    – discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul


    România
    își va retrage forţele din
    Afganistan coordonat cu ceilalţi membri NATO, începând cu data de 1 mai 2021. Toţi
    cei 615 militari şi peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică se
    vor extrage cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei, a anunțat Administraţia
    Prezidenţială la finalul şedinţei de marți a Consiliului Suprem de Apărare a
    Ţării. Retragerea va fi etapizată şi se va derula pe parcursul următoarelor
    luni. În misiunea antiteroristă din Afganistan, inaugurată
    la scurt timp după atentatele de pe 11 septembrie 2001 din Statele Unite, 27 de
    militari români au căzut la datorie. În cadrul şedinţei CSAT s-a mai decis ca,
    pe linie NATO, România să continue promovarea demersurilor care să conducă la
    consolidarea suplimentară a posturii aliate în țară şi în regiune, într-o
    manieră responsabilă, conformă dreptului internaţional. În plus, preocupată de
    recenta masare a trupelor ruseşti la frontiera răsăriteană a Ucrainei, România
    este interesată de soluţionarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre,
    iar Ministerul de Externe de la București a demarat în acest sens unele
    iniţiative la nivelul UE – mai precizează comunicatul Administrației Prezidențiale.


  • CSAT – discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

    CSAT – discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

    Definit, frecvent, drept o cupolă a instituţiilor de siguranţă naţională şi ordine publică, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a examinat, marţi, într-o şedinţă convocată de preşedintele Klaus Iohannis, dosarele fierbinţi ale actualităţii. Ca avanpost al NATO pe flancul estic, România se declară preocupată de recenta masare a trupelor ruseşti la frontiera răsăriteană a Ucrainei.



    Deşi Moscova a anunţat că, odată manevrele încheiate, aceste trupe revin în cazărmi, autorităţile române rămân vigilente şi vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei”. Fiindcă, apreciază CSAT, replierea nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situaţie tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi detensionare, precum şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare”.



    În context, România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei vecine, în graniţele sale recunoscute internaţional. Într-o perspectivă mai amplă, Bucureştiul pledează pentru soluţionarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre, iar diplomaţia română a demarat în acest sens unele iniţiative la nivelul Uniunii Europene — menţionează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, transmis după şedinţa CSAT.



    Analiştii notează că toate aceste conflicte au un numitor comun: imixtiunile Rusiei în foste republici sovietice, pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă. Scenariul a fost inaugurat în Transnistria, ieşită de facto, de sub controlul autorităţilor centrale ale Republicii Moldova încă din 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de parte rebelilor separatişti. A continuat în Georgia, unde există, deja, un proiect privind crearea unui spațiu economic comun între Rusia și regiunea secesionistă Abhazia. Cu sprijinul Moscovei, aceasta și Osetia de Sud s-au separat de statul georgian, iar în 2008 Rusia a recunoscut independența, proclamată unilateral, a Abhaziei. Şi totul a culminat, în 2014, cu anexarea peninsulei Crimeea şi cu alimentarea rebeliunii armate din estul Ucrainei.



    Tot marţi, CSAT a anunţat că România îşi va retrage forţele din Afganistan, în coordonare cu ceilalţi membri NATO, de la 1 mai. Toţi cei 615 militari şi cele peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică vor fi aduse în ţară cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei. În misiunea antiteroristă din Afganistan, inaugurată la scurt timp după atentatele de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite, 27 de militari ai Armatei Române au căzut la datorie. Lor şi celorlalţi eroi le-au adus un omagiu autorităţile de la Bucureşti, pe 27 aprilie, când, se celebrează, în fiecare an, Ziua Naţională a Veteranilor de Război.





  • România își retrage forţele din Afganistan

    România își retrage forţele din Afganistan

    România va retrage forţele din Afganistan coordonat cu ceilalţi membri NATO începând cu data de 1 mai 2021, iar toţi cei 615 militari şi peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică se vor extrage cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei, informează Agerpres.



    Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi a aprobat, în ședința de marți, redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support, conform unui calendar convenit cu partenerii din NATO. Redislocarea va fi etapizată şi se va derula pe parcursul următoarelor luni.



    Ţara noastră a fost constant printre principalii contribuitori la misiunea NATO din Afganistan. Mii de militari români au participat la această misiune de-a lungul timpului, fapt care a sporit gradul lor de pregătire în condiţii de luptă şi a condus implicit la profesionalizarea în ansamblu a Armatei României. Prestaţia militarilor români a fost întotdeauna foarte apreciată de partenerii şi aliaţii noştri. România face parte din coaliţia împotriva terorismului, iar militarii noştri care acţionează în teatrele de operaţii şi-au asumat mereu cu profesionalism şi curaj riscurile şi pericolele pe care le presupune lupta pe acest front, a subliniat Adimistrația Prezidențială, într-un comunicat de presă.



    Conform sursei citate, Afganistanul va rămâne însă un loc marcat de profundă îndurerare – 27 de militari de elită ai Armatei Române au căzut la datorie.

  • România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii din Afganistan

    România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii din Afganistan

    Ministrul apărării naționale Nicolae-Ionel Ciucă a participat miercuri, 14 aprilie, alături de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la reuniunea extraordinară comună a miniștrilor de externe si miniștrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferință. Reuniunea a avut loc în contextul finalizării analizei administrației SUA cu privire la Afganistan și a deciziei de retragere a forţelor americane până la 11 septembrie 2021.

    Partea română a apreciat maniera de raportare a SUA la ansamblul problematicii situației din Afganistan, atât din perspectiva dialogului și coordonării cu Aliații, cât și în ceea ce privește impulsionarea negocierilor și procesului de pace intra-afgan. Totodată, a evidențiat angajamentul de lungă durată al României pentru stabilitatea și securitatea Afganistanului și a subliniat necesitatea luării în considerare a intereselor de securitate ale Aliaților și ale Afganistanului, precum și importanța menținerii solidarității și unității NATO.

    În context, ministrul Ciucă a subliniat importanţa focalizării atenției asupra aplicării măsurilor consistente de asigurare a protecței forțelor NATO din Afganistan în perioada următoare, concomitent cu o abordare coordonată privind retragerea trupelor. Oficialul român a exprimat, totodată, aprecieri pentru procesul de planificare derulat de Autoritățile Militare NATO.

    Pe acest fond, urmare a discuțiilor aliate, miniștrii afacerilor externe și ai apărării aliați au adoptat o Declarație comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care au decis demararea procesului de retragere a forțelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai 2021. Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii.

    În contextul discuțiilor, a fost abordată și situația de securitate recent creată în Vecinătatea Estică. Miniștrii de externe și ai apărării din statele membre NATO au exprimat îngrijorarea privind evoluțiile recente și creșterea semnificativă a prezenței trupelor militare ruse în Crimeea ilegal ocupată și la frontiera de est a Ucrainei.

  • Statele Unite mențin 2500 de militari în Afganistan iar militarii români rămân alături de ei

    Statele Unite mențin 2500 de militari în Afganistan iar militarii români rămân alături de ei

    Statele Unite mențin anul viitor 2500 de militari în Afganistan, iar militarii români rămân și ei în Afganistan, a precizat, pentru România liberă, ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă.

    Ministrul a făcut această precizare marți, 1 decembrie, în contextul manifestării de la Arcul de Triumf, dedicată Zilei Naționale a României. El a mai spus că România are militari în Afganistan atât într-o misiune condusă de NATO, cât și într-o misiune condusă de SUA.

    Statele Unite nu se vor retrage complet din Afganistan, ci doar își vor reduce contingentul din această țară de la 4500 la 2500 de oameni, a precizat ministrul.

    Conform sursei citate, ministrul Ciucă a mai anunţat că, în privința militarilor români, aceștia își vor respecta angajamentele față de SUA și față de NATO și vor rămâne și ei în Afganistan

    În acest moment, România are 630 de militari în Afganistan. Ei fac parte din Batalionul 191, cu sediul la Arad.

    Sursa România liberă

  • Videoconferinţă a ministrului Apărării cu militarii din teatrele de operaţii şi misiuni externe

    Videoconferinţă a ministrului Apărării cu militarii din teatrele de operaţii şi misiuni externe

    Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, au discutat duminică, prin sistem videoconferinţă, cu militarii români din teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina, din Polonia, Mali şi cu marinarii de pe fregata ‘Regina Maria’, cu prilejul Zilei Armatei.



    Comandanţii detaşamentelor din teatrele de operaţii au raportat modalităţile concrete de executare a misiunilor, aspecte referitoare la situaţia de securitate din zonele unde sunt dislocaţi, precum şi informaţii despre starea de sănătate a trupelor, a informat MApN, printr-un comunicat de presă.


    Militarii Armatei României continuă tradițiile și poartă cu mândrie drapelul tricolor în teatrele de operații din afara teritoriului national. Vă îndepliniți, astfel, cu profesionalism și dăruire toate misiunile încredințate, alături de aliați și parteneri, le-a transmis ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, militarilor aflaţi în misiuni în afara graniţelor ţării.




    Ne bazăm, în construcția apărării noastre, pe apartenența la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană, dar și pe Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, care este astăzi mai solid ca niciodată. Însă, înainte de toate, avem datoria să ne bazăm pe noi înșine, pe instituțiile sistemului național de apărare și securitate. Dragi militari, Ziua Armatei României constituie, pentru toți românii, ocazia de a vă arăta prețuirea noastră, de a vă mulțumi pentru modul în care îndepliniți misiunile, pentru devotamentul și profesionalismul dumneavoastră, a concluzionat ministrul Ciucă.



    De asemenea, generalul-locotenent Daniel Petrescu a mulțumit militarilor pentru modul în care își fac datoria faţă de ţară, departe de familii:


    Vă mulțumesc pentru efort și dedicare. Vă urez succes în îndeplinirea cu onoare și demnitate a misiunilor încredințate. La mulți ani de Ziua Armatei României!





    În anul 2020, Armata României participă la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan cu peste 690 de militari, alţi aproximativ 450 fiind desfăşuraţi în operaţii sub comandă/mandat NATO, UE, ONU şi OSCE în alte regiuni.



    Sursa: Comunicat Ministerul Apărării Naţionale

  • Ministrul Bogdan Aurescu – la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE

    Ministrul Bogdan Aurescu – la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE

    Ministrul Bogdan Aurescu a participat vineri, prin videoconferinţă, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene. Subiectele reuniunii au inclus relațiile UE-China și impactul pandemiei COVID-19 în regiunea Asia-Pacific.

    În cadrul dezbaterii pe tema relaţiilor cu China a avut loc un schimb de opinii privind pregătirea celor două reuniuni la nivel înalt, planificate pentru acest an, respectiv Summitul UE-China din luna iunie şi reuniunea UE-China cu participarea liderilor UE, ai statelor membre şi ai R.P. Chineze, de la Leipzig, din luna septembrie. De asemenea, miniştrii au discutat despre modalităţile cele mai eficiente de a angaja China într-un dialog constructiv, se arată într-un comunicat MAE.

    Bogdan Aurescu a subliniat importanţa unui dialog de substanţă, cu rezultate tangibile privind adoptarea Agendei Strategice pentru Cooperare UE-China 2025, adoptarea Planului de Acţiune comun pentru cooperarea în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei şi semnarea Acordului UE-China privind protecţia indicaţiilor geografice. Şi-a exprimat încrederea în realizarea de noi progrese în negocierile UE-China referitoare la Acordul Cuprinzător privind investiţiile.

    Şeful diplomaţiei române s-a referit și la necesitatea redefinirii relaţiilor UE cu China pe termen lung, în noul context creat de pandemie.

    UE trebuie să rămână ambiţioasă în promovarea valorilor europene ce ţin de obiectivele în domeniul schimbărilor climatice, principiile multilateralismului şi necesitatea echilibrării balanţei schimburilor comerciale bilaterale UE-China, urmărind în acelaşi timp cu atenţie realităţile interne din China, a precizat ministrul român.

    Bogdan Aurescu a subliniat importanţa coordonării transatlantice, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică şi investiţii în infrastructura critică.

    În cadrul discuţiei privind impactul COVID-19 în Asia-Pacific, au fost abordate consecinţele socio-economice ale pandemiei şi implicaţiile asupra politicilor UE în regiune, fiind iniţiată o reflecţie privind modalităţile prin care Uniunea Europeană îşi poate promova mai eficient obiectivele în relaţia cu statele din regiune.

    În ceea ce priveşte evoluţiile recente din Afganistan, ministrul Bogdan Aurescu a salutat noile concluzii ale Consiliului, care transmit un mesaj clar şi oportun referitor la aşteptările UE cu privire la viitorul Afganistanului. El a apreciat acordul dintre preşedintele Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah, ca un pas important spre reconciliere şi pace durabilă în Afganistan, accentuând faptul că Guvernul afgan ar trebui încurajat să continue cursul guvernării inclusive şi responsabile.

    În calitate de contributor major la prezenţa internaţională pe teren, în cadrul NATO, România susţine pe deplin discuţiile substanţiale UE-NATO privind situaţia din Afganistan, în special cu privire la evoluţiile procesului de pace. Acest dialog este important pentru a asigura coordonarea şi coerenţa corespunzătoare a eforturilor internaţionale, precum şi pentru a configura calea de urmat în ceea ce priveşte viitoarea asistenţă internaţională pentru Afganistan, menţionează MAE, a mai adăugat Bogdan Aurescu.

    sursa: mae.ro

  • Jurnal românesc – 22.04.2020

    Jurnal românesc – 22.04.2020

    70 de militari români, dislocaţi în Afganistan, în
    cadrul misiunii NATO ‘Resolute Support’, în Irak – misiunea de tip coaliţie
    ‘Inherent Resolve’ şi în Republica Centrafricană – misiunea UE de instruire şi
    consiliere, vor fi repatriaţi. Ministerul Apărării anunţă că este vorba de o
    reconfigurare a numărului de militari români care acţionează în misiunile
    internaţionale în contextul măsurilor de combatere a efectelor pandemiei de
    COVID-19. Ministerul mai precizează că militarii se vor putea întoarce
    în teatrele de operaţii dacă vor exista solicitări din partea comandamentelor
    misiunilor respective. Măsuri similare au fost luate şi de alte ţări din NATO,
    Uniunea Europeană sau state partenere.


    Ambasadorul roman la Paris, Luca Niculescu, a
    anuntat într-un interviu pentru ziare.com că încă de la începutul crizei
    provocate de COVID 19, pe site-ul Ambasadei au fost deschise doua linii
    telefonice speciale si o adresa de mail pe care cei care au nevoie de
    informaţii pot scrie. Luca Niculescu a spus ca personalul ambasadei a rezolvat mai multe cazuri ale unor turisti
    romani care ramasesera blocati pe insule franceze din Caraibe si nu stiau cum
    sa se intoarca acasa, dar cu sprijinul autorităţilor franceze aceştia au fost
    repatriaţi. În acelasi timp, a mai spus
    Luca Niculescu, personalul ambasadei si al consulatelor româneşti discută cu
    Ministerul francez al Muncii, cu Ministerul de Interne, cu Ministerul de
    Externe, cu cel al Afacerilor Europene despre condiţiile de muncă, tipul de
    contracte ale lucrătorilor români din Franţa. Partea română urmăreşte ca drepturile lor să
    fie respectate si ca acestia să fie trataţi exact ca angajaţii francezi.


    Ambasada a facut şi o serie de ghiduri
    pe care le-a pus pe site şi pe Facebook, cu raspunsuri referitoare la
    drepturile lucrătorilor, drepturile chiriaşilor, drepturile pe sectoare
    specifice, cum ar fi pentru cei care lucreaza în construcţii sau informaţii pentru
    cei care tranziteaza Franţa. Ambasadorul Luca Niculescu le-a mulţumit
    românilor din comunitatea din Franţa, care s-au mobilizat în număr foarte mare
    pentru a ajuta alţi români, aflaţi în situaţii mai grele şi colegilor din serviciul
    consular care, de la începutul crizei, nu au mai avut nici o zi liberă.


    Eventualele
    abuzuri comise de angajatorii români sau străini faţă de angajaţii români nu
    pot fi oprite dacă angajaţii nu depun plângeri, a scris pe Facebook ministrul
    Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru. Aceasta s-a referit la
    protejarea drepturilor muncitorilor români în ţară şi în străinătate, pornind
    de la cazul celor 2.000 de lucrători români plecaţi recent recent în Germania. Am
    cerut ataşaţilor de muncă să solicite instituţiilor de control din aceste ţări
    să fie afişat, la vedere, un Formular de sesizări în limba română’, a scris
    Violeta Alexandru. Ministrul Muncii le-a transmis românilor care pleacă la
    muncă în străinătate să aibă grijă ce se stipulează în contractele pe care le
    semnează.

    Pe de altă
    parte, Violeta Alexandru a anunţat că a început discuţii cu Ministerul Muncii
    din Germania pentru controlarea respectării legislaţiei locale privind
    lucrătorii români din această ţară.Controlul privind respectarea legislaţiei
    româneşti la semnarea contractului (care se semnează doar după ce el este
    tradus în limba română pentru a fi cunoscut de angajat) revine ITM din România,
    iar controlul la faţa locului, în Germania, de exemplu, revine instituţiei de
    control din landul unde se află angajatorul/locul de muncă.


    În perioada 16 aprilie – 24 iunie 2020, Accademia
    di Romania in Roma organizează, pe pagina de Facebook a instituției, proiectul
    Muzicieni români la Roma. Proiectul se desfășoară în colaborare cu
    Asociația Culturală Isvor din București, Asociația Culturală Româno-Italiană
    Propatria din Roma, Centrul Național de Artă Tinerimea Română din București,
    Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Radio
    România Muzical și Vibrate! Festival Brașov.

    Stagiunea muzicală virtuală
    poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in
    Roma: https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/.