Radio România Internațional

Tag: Agricultura

  • Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

    Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

    Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ tu Românie, loarâ parti la Conferinţa Naţionalâ a Clublui a Fermierilor Româñi, București. România va s-hârseascâ, tu aeșțâ patru añi ți va s-yinâ, di proțesari di 1,5 miliardi di evradz, lucru ți va u adarâ s-hibâ lider tu not-apirita ali Ivropâ la materii proțesati, dzâsi Florin Barbu.

    Tutnâoarâ, ufițiallu român dzâsi că, tu arada a polimlui dit Ucraina ş-a zñiiloru ți li adră tu agricultura ivropeanâ, el câftă diznău, ațelui dit soni Consiliu ali Agriculturâ și Pescuiari, tindearea di bâgari tu practico a Cadrului Temporar di Crizâ şi Tranziţie tu sector, cata cum şi criştearea a plafonlui individual di agiutor di la 280.000 di ivradz la 560.000 di ivradz ti cathi întreprinderi. El adusi aminti că fu aprucheatâ unâ ordonanţâ di simasie ti ațelli dit sectorlu agricol dit Românie, ți pot s-llia crediti cu un toc di 1,95%, iara ROBOR-lu şi comisioanili va s-hibâ pâltiti di Chivernisi ş-di Ministerlu ali Agriculturâ.

    Florin Barbu deadi asiguripseri că va s-armânâ dipriunâ tu moabeti cu tuti formili asoțiativi și feați tâmbihi că ari ananghi di un mandat limbid tu ți mutreaști poziția andicra di Politica Agricolâ Comunâ (PAC). Pac ari ananghi di un buget ahoryea, iara fermierilli tlipseaști s-hibâ siyuri că va s-aproachi pâradz fârâ moabeț ti statlu di ândreptu ică alti condiţii ți nu suntu ligati di PAC, adâvgă, tu arada a lui, comisarlu ivropean ti agriculturâ, Janusz Wojciechowski. Aestâ easti achicâsearea anamisa di UE şi fermieri: ț-adari borgea, llei pâradz. Maca va s-agiungâ la unâ minduitâ ti bâgari a tâtâlor pâradzlor tu un singur buget ti tuti politițli, aestu lcuru va s-hibâ cu piriclliu ti fermieri, dzâsi ufițiallu ivropean. Tora di oarâ, hârgiuim maș 0,4% dit PIB-lu UE ti fermieri ș-easti unâ problemâ di thimelliu ta s-asiguripsim criştearea a bugetlui ti PAC, nica dzâsi el. Tutnâoarâ, comisarlu cundille că un buget ñic va ta s-dzâcâ ma pțâñi pâradz ti fermieri, di itia a inflațillei, iara unâ convergențâ externâ, ditu punctu di videari politic, nu va s-poatâ s-facâ.

    Declaraţiili furâ fapti tu arada a niscântor plirufurii ți inșirâ tu migdani ș-ți dzâc că prezidenta ali Comisie Ivropeanâ, Ursula von der Leyen, va ta s-alâxeascâ di dip politica bugetarâ ali UE, s-lâ da a statilor membri ma multâ autonomie tu gestionarea a pâradzlor. Controllu dit soni darea ș-filisearea a resursilor va s-armânâ, ama, la Comisia Ivropeanâ. Unâ ditu lucârli pripusi easti bâgarea a tâtâlor pâradzlor UE tu un singur buget național ti cathi unâ ditu ațeali 27 di stati membri. Năulu sistem va s-hibâ bâgat tu practico dit 2028. Tu aestâ aradâ, bugetlu ti agriculturâ poati s-hibâ bâgat tu un buget ma mari, s-șadâ arada cu politica structuralâ ș-di coeziuni.

    Analișțâlli fac tâmbihi că aestâ alâxeari poati sâ scadâ spețifițitatea și simasia a pâradzloru ți suntu minduiț ti agriculturâ, unlu ditu lucârli di prota thesi ti prioritățli bugetari ali UE, lucru ți fu ași nai pțânu pânâ tora.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Xeri mari tu Românie

    Xeri mari tu Românie

    Xerea mari cu cari s-alumtâ România li adră autoritățli s-llia misuri ligati di darea a apâllei – tu aproapea 450 di câsâbadz ș-hori, dirmi 15% dit tuti localităţli la livel naţional, iu apa s-da cu ângrâdeari, maș la niscânti sâhăț. Prit localitățli zñipsiti ari ș-niscânțâ câsâbadz: Dorohoi, Târgu Neamţ, Târgu Ocna, Roman, Paşcani, Hârlău ş-unâ parti dit munițipiul Iaşi, naí iu suntu nai ma mărli cripări.
    Di itia a xerillei sâ strâchirâ multi fântâñi, criscâtorilli di prăvdzâ dzâc că di ahântu soari ș-iarba s-uscă și prăvdzâli mâcâ ma pțân, iara mulțâ agricultori ș-chirurâ yipturli, ma multu aclo iu nu pot s-adarâ irigații (s-udâ loclu cu apâ cu agiutorlu a chiunghurlor).

    Ta sâ-lli andrupascâ ațelli ți suntu zñipsiț, ministrul ali agriculturâ, Florin Barbu, avu luni unâ protâ andamusi cu reprezentanţâlli a bănțâlor comerțiali di la cari câftă cearei ta s-anvâleascâ ratili ș-tocurli ti fermierlli ți s-alumtâ cu xerea. Fermierlli lipseaști s-aproachi agiutor anamisa di 200 şi 250 di evradz pi ihtar ti câmpurli asparti, iara suprafaţa ți ari zñie pânâ tora easti di vârâ dauâ miliuni di ihtări la misur și oclliul-a-soarlui ş-di 100.000 di ihtări la gârnu și rapiţâ.

    Catandisea easti confirmatâ ș-di sistemlu MARS di mutreari a câmpurlor agricoli dit UE, ți ș-ñicurâ, luni, luyurserli tu ți mutreaști producţia di yiptu adratâ di bloclu comunitar di estan, nai ma di simasie alâxeri hiindalui adrati la misur și oclliul-a-soarlui, ți avurâ zñie di la xerea dit vâsiliili dit notlu-apirita ali Evropâ.
    “Tu ma multi părţâ dit chentru-notlu şi not-apirita a Evropâllei, meșli cirișar ş-alunar furâ para multu câldâroși, cu ma multi dzâli cându temperaturli maximi tricurâ di 35 di gradi Celsius, ți zñipsi yiptul di vearâ tu chirolu anda plantili dișcllidea”, aesti suntu luyurserli tu raportul dit soni di cathi mes al MARS. Uidisit cu spusa a organismului, xichea di ploai adusi cripări mări tu apirita ali Ungarie, apirita ali Românie şi Vâryârie.

    Iara hâbărli di la spețialişțâlli româñi nu suntu buni niți ti chirolu ți yini. Tora di oarâ, gradlu di umpleari a aților 40 di lacuri di acumulari dit vâsilie dipusi niheamâ sum 80%, iara spețialișțâlli di la „Apili Români” luyursescu că va sâ scadâ ș-di aoa ș-ninti, iara până tu bitisita a meslui coefițientul di umpleari va s-agiungâ la vârâ 77%.
    Instituţia dzâți că, tora, s-asiguripseaști apa brută di cari au ananghi benefițiarlli dit izvurli di pi suprâ tu sistem chentralizat, ama lâ fați tâmbihi a oamiñilor s-filiseascâ ma pțânâ apâ și s-acațâ tu isapi alternativi di țâneari ți şi filiseari diznău a apâllei tu activitățli dit nicuhiratâ, aclo iu s-poati.
    Ti oamiñilli dit sectoarili industrial ş-agricol, spețialișțâlli adrarâ un ghid ti hârgiuiari ma pțânâ a apâllei, ți puteț s-lu aflaț pi frândz di internet a instituţillei. Pi di altâ parti, debitlu ali Dunâ la intrata tu vâsilie easti sum media di cathi an a meslui alunar, ama nu ari cripări di alimentari ti Chentrala Nuclearâ di Cernavodă.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Prețul terenurilor agricole în statele UE

    Prețul terenurilor agricole în statele UE


    Preţul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană era de 10.578 euro, în 2022, potrivit datelor oferite de Eurostat. Însă, diferențele de preț între statele membre sunt foarte mari. Astfel, dacă în Croația un hectar de teren arabil costă în medie 3.700 euro, în Malta prețul mediu este de 233.230 euro. Însă terenurile disponibile pentru agricultură în Malta sunt limitate, iar presiunile pentru folosirea acestora în alt scop sunt în creștere, menționează Eurostat.


    Suedia avea cele mai mici prețuri pentru un hectar de teren arabil, prețul fiind de 2.041 euro în zona Ovre Norrland.



    România, sub prețul mediu al UE pentru terenul arabil



    În România, preţul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 39.704 lei în 2022 (8.020 euro), arată Institutul Naţional de Statistică. Cel mai scăzut preţ mediu s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, de 34.743 lei, iar cele mai scumpe terenuri au costat în jur 59.263 lei în Regiunea Bucureşti-Ilfov, dar în această zonă există interes din partea dezvoltatorilor imobiliari.



    Variații mai mari ale preţului per hectar arabil s-au înregistrat în trei state UE. În Țările de Jos, prețurile variau de la 66.051 euro în Friesland, la 150.644 în Flevoland, media (85.431 euro prețul mediu). În Grecia, un hectar costa 6.290 euro în Dytiki Ellada și 84.820 în Attiki (13.571 prețul mediu). În Spania, prețurile porneau de la 4.906 euro în Extremadura și ajungeau la 83.299 euro în Insulele Canare (10.263 prețul mediu).



    Pășunile, mai ieftine decât terenul arabil



    Datele Eurostat mai arată că hectarul de teren arabil era cu aproximativ 2.200 euro mai scump decât un hectar de pășuni permanente care costa 8.393 euro în 2022. Cea mai extinsă mare diferență de preț s-a înregistrat în regiunea Voreio Aigaio din Grecia. Aici pășunile permanente costau 1.757 euro, față de 36.435 euro pentru un hectar de teren arabil.



    Diferențe de preț s-au înregistrat și la chiriile pentru terenurile arabile. Astfel, preţul mediu pentru închirierea de teren arabil sau au unei păşuni permanente era de 199 euro pe hectar, cu variații de la 57 euro pe hectar în Slovacia la 843 euro pe hectar în Ţările de Jos. Chiria pentru un hectar de păşuni permanente în 2022 varia de la 32 euro în medie în Slovacia la 354 euro în medie în Irlanda, în timp ce preţul mediu pentru închirierea unui hectar de teren arabil era de 77 euro în Slovacia şi 510 euro în Irlanda.

  • Dialog strategic pentru viitorul agriculturii din UE

    Dialog strategic pentru viitorul agriculturii din UE

    Anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din 2023 privind starea Uniunii, dialogul strategic privind viitorul agriculturii a fost lansat acum, pe 25 ianuarie. Acesta reunește principalele părți interesate din întregul lanț agroalimentar, inclusiv fermieri, cooperative, întreprinderi agroalimentare și comunități rurale, precum și organizații neguvernamentale și reprezentanți ai societății civile, instituții financiare și mediul academic.


    Noul
    forum – mandatat să modeleze o viziune comună asupra viitorului sistemului
    agricol și alimentar al UE – va aborda provocările și oportunitățile
    ridicate de participanții la dialog, cum ar fi un nivel de trai echitabil
    pentru fermieri și comunitățile rurale, sprijinirea agriculturii în limitele
    planetei și ale ecosistemelor sale, exploatarea oportunităților uriașe oferite
    de cunoaștere și de inovarea tehnologică și promovarea unui viitor prosper pentru
    sistemul alimentar al UE într-o lume competitivă.

    A sosit momentul să ajungem la un nou consens privind alimentația și agricultura în rândul fermierilor, al comunităților rurale și al tuturor celorlalți actori din lanțul agroalimentar al UE, a declarat șefa executivului comunitar:

    Datorită agriculturii europene – femeilor și bărbaților care lucrează
    pământul – Europa are cea mai sănătoasă și de cea mai bună calitate hrană din
    lume. Fermierii noștri operează zilnic pe o piață globală foarte competitivă. Sunteți
    adesea partea cea mai vulnerabilă din lanțul valoric. Și bineînțeles că meriți
    o remunerație corectă. Scopul nostru este să vă sprijinim mijloacele de
    existență și să vă garantăm securitatea alimentară europeană. Fiecare dintre
    voi aveți un rol de jucat, fiecare din propria perspectivă, desigur.
    Consumatorii vor avea un rol de jucat, deoarece alegerile lor stimulează
    inovația și cererea.

    Părinții, de exemplu, caută hrană sănătoasă pentru copiii
    lor, ei aleg foarte atent. Tinerii cer din ce în ce mai mult alimente
    sustenabile, retailerii și procesatorii de produse alimentare au, de asemenea,
    un rol crucial. Trebuie să concurați la nivel global și trebuie să acționați
    local, să răspundeți la preferințele consumatorilor.

    Mulți dintre voi susțineți
    bunăstarea animalelor și biodiversitatea și mulți dintre voi apărăți interesele
    celor mai puțin înstăriți, de exemplu, luptând cu risipa alimentară. Acum, găsirea
    unui consens și a unei opinii comune asupra drumului de urmat nu este cu
    siguranță o sarcină ușoară. Sunt pe deplin conștientă de asta. Dar cred și că
    este o oportunitate imensă pe care o avem aici. O oportunitate de a modela
    viitorul și o parte esențială a economiei de mâine.


    Prin combinarea diferitelor perspective, dialogul urmărește să
    încurajeze crearea de noi soluții și să creeze o viziune comună pentru viitorul
    sectorului agricol și alimentar al UE până în vara anului 2024. Dialogul
    strategic urmărește să acopere toate politicile din domeniul agriculturii și al
    producției alimentare, pentru a consolida înțelegerea provocărilor actuale și
    preconizate.

    Dialogul va fi, de asemenea, o ocazie de a asculta perspectivele,
    ambițiile, preocupările și soluțiile fermierilor și ale altor părți interesate
    importante din întregul lanț agroalimentar, cu scopul de a găsi o bază comună
    pentru viitorul sectorului agroalimentar al Uniunii.


  • Dialog strategic privind viitorul agriculturii din Uniunea Europeană

    Dialog strategic privind viitorul agriculturii din Uniunea Europeană

    Dialogul strategic privind viitorul agriculturii, lansat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este un nou forum creat pentru a găsi o viziune comună asupra viitorului sistemului agricol și alimentar al UE până în vara anului 2024. Dialogul strategic reunește principalele părți interesate din întregul lanț agroalimentar. Vorbim aici despre fermieri, cooperative, întreprinderi agroalimentare și comunități rurale.

    Dialogul strategic va aborda teme precum un nivel de trai echitabil pentru fermieri și comunitățile rurale sau sprijinirea agriculturii în limitele planetei și ale ecosistemelor sale. De asemenea, inovarea tehnologică și promovarea unui viitor prosper pentru sistemul alimentar al UE într-o lume competitivă se vor afla si ele printre temele dialogului.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Cu toţii avem acest sentiment al urgenţei, că lucrurile trebuie să se îmbunătăţească. Toţi facem eforturi extraordinare pentru a contribui la obiectivele colective ale Pactului Verde European. Agricultura Europei are nevoie de o perspectivă pe termen lung pentru a face faţă acestor provocări, o cale previzibilă de urmat.

    Președinte al Grupului pentru Dialog Strategic pentru Viitorul Agriculturii Europene a fost numit profesorul Peter Strohschneider, pe baza experienței sale îndelungate, în special în calitate de președinte al Comisiei pentru viitorul agriculturii a guvernului federal german. El pune accentul pe cât de diferite sunt între ele perspectivele economice pentru fermierii şi pentru comunităţile rurale din Europa.

    Inovarea ştiinţifică şi tehnologică în mecanică, în genetică, în digitalizare sau în chimie vor oferi o altă diversitate şi alte oportunităţi, dar, în acelaşi timp, nu vor veni automat fără riscuri, iar acestea trebuie cântărite social şi politic, spune profesorul Peter Strohschneider.

    Întâlnirile tematice vor fi organizate după reuniunea de lansare, care va avea loc în prima jumătate a anului 2024.


  • Viitorul agriculturii în Uniunea Europeană

    Viitorul agriculturii în Uniunea Europeană


    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat joi dialogul strategic privind viitorul agriculturii. Cu această ocazie, circa 30 de reprezentanți ai organizațiilor agricole, sectorului agroalimentar, ONG de mediu şi experţi s-au întâlnit la Bruxelles sub cu scopul de a ajunge la o viziune comună asupra dezvoltării sectorului agricol și alimentar al UE.



    Reuniunea a fost promisă încă din septembrie, când șefa Executivului comunitar a susținut tradiționalul discurs cu privirea la starea Uniunii Europene 2023. Discuțiile de la Bruxelles de joi vin după luni de zile de proteste ale fermierilor europeni. În România, Franța, Germania – pentru a numi doar câteva state – au fost blocate drumuri naționale și de autostrăzi, iar fermierii au defilat cu tractoare în marile orașe. Principale nemulțumiri ale fermierilor sunt legate de standardele europene pentru protejarea mediului, dar şi de importurile considerate abuzive.



    Există o polarizare în creştere legată de teme pe pe agricultură



    Ursula von der Leyen cunoaște probleme pe care sectorul agricol le reclamă și, deși recunoaște că nu este uşor să se ajungă la o viziune comună, șefa CE speră ca dialogul să fie cât mai constructiv:


    Fermierii şi industria alimentară din UE le oferă cetăţenilor noştri alimente sănătoase şi de înaltă calitate (…). De asemenea, ei depun un efort enorm pentru a contribui la tranziţia noastră colectivă verde şi la cea digitală. Dar, în același timp, se confruntă cu o serie largă de provocări, de la schimbările climatice la inflație, la impactul volatil al pieţei Există o polarizare în creștere pe teme legate de agricultură. Sunt profund convinsă că o putem depăşi doar prin dialog.



    Ultimii ani s-au dovedit atât pentru fermieri și lucrătorii din acest sector. Cât și pentru transportatori și alte entități care activează în domeniul agricol. Prețurile tot mai mari după începerea războiului de agresiune din Ucraina, importul de cereale, dar și seceta extinsă au afectat fermierii din statele UE, unii fiind nemulțumiți și de compensațiile primite.



    Dialogul strategic privind viitorul agriculturii (Sursă: YouTube / European Comission) – video în limba engleză




    Fluctuații ale prețurilor în sectorul agricol



    În anul ce tocmai s-a încheiat, unele cheltuieli ale agricultorilor s-au diminuat, în timp ce altele au crescut. Situația diferă între cele 27 de state membre. Astfel, prețul mediu la îngrășăminte şi amelioratori de sol a scăzut cu 23% În UE, iar cel la lubrifianți cu 12%, potrivit Eurostat. Însă produsele de uz fitosanitar şi pesticide s-au scumpit în medie cu 9%, un avans similar fiind la prețul pentru seminţe şi material săditor.



    Îngrășămintele s-au ieftinit față de 2022 în 22 din cele 26 state membre pentru care sunt disponibile datele. Luxemburgul a înregistrat cea mai semnificativă scădere (-46%), urmat de Suedia (-41%) şi Finlanda (minus 39%). Însă, prețurile au fost mai ridicate anul trecut în Cipru (14%), Malta (9%), Grecia (6%) şi România (3%).



    În ceea ce privește produsele agricole, anul 2023 a adus o creștere galopantă de preţ la uleiul de măsline (54%), dar și la cartofi, inclusiv cartofii de sămânţă (23%), porci (22%) şi ouă (20%). De cealaltă parte, prețul la cereale (grâu, porumb, orz, secară ș.a.) a înregistrat o scădere substanțială de 26 de puncte procentuale, mai arată datele Eurostat.


    Fluctuații ale prețurilor la produsele agricole și la cele folosite în acest sector (Sursa: Eurostat)


    Flevolutie-preturi-agricultura-2023-eurostat.jpg

  • CE lucrează la un set de măsuri pentru a rezolva problema cerealelor ucrainene ieftine

    CE lucrează la un set de măsuri pentru a rezolva problema cerealelor ucrainene ieftine

    România, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să susţină propunerile ce îi pot proteja pe agricultorii din Uniune de efectele vânzării de cereale mai ieftine provenite din Ucraina. Executivul comunitar ar urma să prezinte astăzi, la prima reuniune sub preşedinţie belgiană, a Consiliului pe Agricultură şi Pescuit, setul de măsuri care ar trebui să răspundă acestor probleme. Una dintre solicitări se referă la introducerea taxelor de import pentru cerealele din Ucraina, care acum pot fi vândute mai ieftin întrucât nu trebuie să respecte standardele de calitate precum cele produse în Uniunea Europeană.

    De altfel, comisarul pentru Agricultură menţiona, săptămâna trecută, că volumul exportului ucrainean către spaţiul comunitar s-a dublat în ultimii doi ani, iar cele mai afectate sunt pieţele agricole ale celor cinci state apropiate de Ucraina. Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei pe probleme de agricultură:

    Confirm faptul că am primit această scrisoare şi vom răspunde în timp util. La Consiliul pentru Agricultură va fi un punct de discuţie tocmai pe această problemă. Intenţia Comisiei este să răspundă celor cinci state şi să vină cu o propunere legată de comerţul cu Ucraina.


    O organizaţie naţională a fermierilor români, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, le solicită, de asemenea, forurilor europene să menţină şi în acest an derogarea de la standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu. Fermierii români mai cer introducerea unui sistem european de monitorizare a transporturilor de produse agricole ucrainene, sistem care să garanteze că acestea ajung la destinaţie şi nu rămân pe traseu. O altă măsură propusă vizează introducerea pragurilor de import pentru orice marfă agricolă supusă comerţului, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 şi 2022.


  • Dezbatere privind fermierii din Uniunea Europeană

    Dezbatere privind fermierii din Uniunea Europeană

    De peste o săptămână, fermierii români protestează pe arterele din apropierea marilor oraşe. Ei cer, în principal, compensarea pierderilor cauzate de importurile grânelor ieftine din Ucraina şi reintroducerea taxelor vamale pentru mărfurile de origine ucraineană, credite cu dobândă subvenţionată şi actualizarea valorii ajutorului de stat privind acciza la motorină.



    Fermierii germani au protestat, şi ei, recent, în inima Berlinului, iar nemulţumirile lucrătorilor din domeniu se fac auzite peste tot în Europa. Agricultorii de pe întregul continentul solicită alocări financiare suplimentare de la Comisia Europeană şi o nouă politică agricolă comună. Dificultăţile cu care ei se confruntă au fost subiect de dezbatere în plenul legislativului european de la Strasburg.



    Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat că principala problemă pentru agricultori o reprezintă Rusia, războiul său de agresiune împotriva Ucrainei şi efectele sale. El a menţionat că fermierii au primit ajutoare în valoare de 9 miliarde de euro în ultimii doi ani, în contextul în care în 2021 doar 16% din exporturile agricole de pe piaţa europeană proveneau din Ucraina, iar în prezent acestea se ridică la 50%. Comisarul pentru agricultură a afirmat că un motiv de nemulţumire este tranziţia ecologică prevăzută de Politica Agricolă Comună.



    Eurodeputaţi de la toate grupurile parlamentare şi din toate statele membre au subliniat că este nevoie de o nouă politică agricolă, întrucât agricultorii nu vor supravieţui pe termen lung. Eurodeputatul român Daniel Buda a afirmat că sectorul agricol din UE este astăzi afectat de inflaţie, secetă, inundaţii, lipsa forţei de muncă şi războiul din Ucraina şi are nevoie de noi resurse financiare.



    La rândul său, europarlamentarul Dacian Cioloş din grupul RENEW, fost comisar european pentru Agricultură, a criticat Comisia pentru inacţiune:


    Prin inacţiunea ei, Comisia riscă să arunce în aer un demers justificat legat de ambiţii climatice ale Uniunii, dar pus în aplicare cu superficialitate şi fără viziune. Da, avem nevoie de o mai bună gestiune a resurselor naturale, a calităţii solului, apei, a biodiversităţii. Da, trebuie să ajutăm Ucraina să exporte cerealele în zonele care au nevoie de ele, dar asta trebuie să se facă împreună cu fermierii, cărora trebuie să le oferim coerenţă atunci când le cerem să investească masiv şi pe termen scurt în tehnologii de producţie verzi, în condiţiile în care ei deja au costuri de producţie ridicate la energie, carburanţi, îngrăşăminte şi mai trebuie să facă faţă şi perturbărilor de pe piaţă”.



    Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan, raportor pentru bugetul UE pe 2024, a declarat că există o rezervă de 450 de milioane de euro în bugetul comunitar pentru situaţii neprevăzute în agricultură, iar în ultimii ani, Uniunea a mobilizat o parte a acestei rezerve tocmai pentru a ajuta fermierii.






  • Muncind în România

    Muncind în România

    70% dintre
    companiile din România, cu activităţi în producţie, IT, industria
    ospitalităţii, agricultură, construcţii sau curierat, intenţionează să angajeze
    personal din ţări non-UE, relevă rezultatele studiului HR Insights,
    realizat de Asociaţia Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane. Companiile în
    cauză au idicat faptul că au în plan să angajeze între una şi 50 de persoane
    din afara Uniunii Europene.

    Analiza mai relevă faptul că 46% dintre respondenţi
    estimează o uşoară creştere a numărului de angajaţi pentru anul curent, 6% se
    aşteaptă ca acest număr să înregistreze creşteri considerabile, în timp ce 31%
    spun că numărul de salariaţi se va menţine cel puţin la acelaşi nivel. 83% dintre participanţii la cercetarea de specialitate,
    care au recrutat personal din afara blocului comunitar, consideră cadrul
    legislativ birocratic şi descurajant ca fiind cel mai mare obstacol în demersul
    lor.

    De asemenea, 57% dintre organizaţii susţin că un alt impediment este
    reprezentat de costul total de aducere şi menţinere a forţei de muncă, în timp
    ce imposibilitatea verificării procedurilor de recrutare a agenţiei
    specializate din ţara de origine este văzută ca o dificultate în angajarea de
    astfel de personal de către 17% dintre respondenţi. Candidaţii din
    Nepal şi Sri Lanka se află în topul preferinţelor angajatorilor din România. Astfel, 48% dintre companiile participante şi-au
    manifestat intenţia de a angaja forţă de muncă extracomunitară din Nepal, iar
    26% din Sri Lanka.

    De asemenea, ţările din care angajatorii români vizează
    aducerea de lucrători pentru proiectele în derulare sunt India, Ucraina,
    Filipine, Pakistan, Bangladesh, Vietnam, Turcia, Indonezia, Brazilia, Mexic şi
    Emiratele Arabe Unite. Contingentul de lucrători non-UE a crescut considerabil,
    în România, de la 5.500 în perioada 2015 – 2016 la 100.000, în 2023, şi,
    potrivit unui proiect aflat în dezbatere la Ministerul Muncii, ar putea ajunge
    la 140.000, anul viitor.

    Studiul HR Insights a fost realizat în
    perioada august – septembrie 2023, pe un eşantion de 160 de respondenţi,
    companii din sectorul privat care folosesc sau ar putea folosi muncă temporară.

    Sectorul de
    construcţii şi tranzacţii imobiliare este cel mai mare angajator din România în
    ultimii cinci ani, iar dinamica cifrei de afaceri îl situează pe locul trei,
    conform datelor prezentate de analistul economic Iancu Guda, scrie Agerpres. Guda a spus că sectorul de construcţii creează valoare
    adăugată în România şi a generat aproximativ 100.000 de locuri de muncă. După
    criteriul valoarii absolute, 7,8% din cifra de afaceri a tuturor companiilor
    din România provine sectorul de construcţii, a precizat acesta. E a adăugat că
    aproape 23% din activele din România sunt în sectorul de construcţii care,
    automat, este cel mai capitalizat sector.

    Iancu Guda a menţionat că domeniul
    construcţii şi tranzacţii imobiliare este unul profitabil, cu o creştere de 15
    miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) în ultimii cinci ani, ceea ce îl
    poziţionează imediat după sectorul de energie şi cel de retail, care au ocupat
    prima şi respectiva a doua poziţie în acest clasament.

    Potrivit datelor
    Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din cele aproape 66.500
    locuri de muncă disponibile, în prezent, în România, aproximativ 9.000 sunt în
    diferite domenii de activitate asimilate sectorului de construcţii.



  • Reînnoirea generațională în fermele UE ale viitorului

    Reînnoirea generațională în fermele UE ale viitorului

    În Parlamentul European, s-a
    discutat despre reînnoirea generațională în fermele din Uniunea Europeană.
    Conform statisticilor din anul 2020, majoritatea administratorilor de ferme din
    Uniunea Europeană, adică 57,6 %, aveau cel puțin 55 de ani și doar aproximativ
    12% dintre administratorii de ferme aveau sub 40 de ani.


    Europarlamentarii au
    reamintit faptul că sprijinirea reînnoirii generațiilor în agricultură este un
    obiectiv al Politicii Agricole Comune pentru perioada 2023-2027, subliniind
    faptul că statele membre trebuie să elaboreze strategii coerente și pe termen
    lung pentru a promova reînnoirea generațiilor și a crește atractivitatea muncii
    în agricultură.


    Daniel Buda, eurodeputat, consideră că reînnoirea generaţiilor
    în domeniul agricol european depinde de alocarea de finanţări adecvate pentru
    tinerii fermieri.


    Doar 26 % din
    populație trăiește în spațiul rural, iar tinerii fermieri reprezintă doar șase
    la sută. Între 2005 și 2020 au dispărut peste 37% din ferme și declinul va
    continua dacă nu vom veni cu soluții viabile.

    Agricultura este percepută adesea
    ca o activitate dificilă, nesigură și puțin profitabilă, ceea ce face ca
    tinerii să se îndrepte către alte activități. Politicile din acest domeniu
    trebuie să asigure în primul rând o creștere a veniturilor, care astăzi sunt
    mult sub media din alte sectoare, concomitent cu facilitarea accesului la
    terenuri fără de care nu ai cum să faci agricultură.

    În același timp, zonele
    rurale trebuie să fie în măsură să ofere condiții de viață adecvate.
    Investițiile în internetul cu bandă largă, în serviciile de alimentare cu apă,
    în conectivitatea rutieră și asistența medicală și educație sunt indispensabile.
    Trebuie să fim conștienți că doar atunci
    când decalajul dintre urban și rural, sub toate aspectele, va fi eliminat, vom
    putea vorbi cu adevărat despre schimbul generațional, iar acest lucru înseamnă
    să avem finanțări adecvate, în primul rând pentru tinerii fermieri.


  • Muncind în România

    Muncind în România

    70% dintre
    companiile din România, cu activităţi în producţie, IT, industria
    ospitalităţii, agricultură, construcţii sau curierat, intenţionează să angajeze
    personal din ţări non-UE, relevă rezultatele studiului HR Insights,
    realizat de Asociaţia Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane. Companiile în
    cauză au idicat faptul că au în plan să angajeze între una şi 50 de persoane
    din afara Uniunii Europene. Analiza mai relevă faptul că 46% dintre respondenţi
    estimează o uşoară creştere a numărului de angajaţi pentru anul curent, 6% se
    aşteaptă ca acest număr să înregistreze creşteri considerabile, în timp ce 31%
    spun că numărul de salariaţi se va menţine cel puţin la acelaşi nivel. 83%
    dintre participanţii la cercetarea de specialitate, care au recrutat personal
    din afara blocului comunitar, consideră cadrul legislativ birocratic şi
    descurajant ca fiind cel mai mare obstacol în demersul lor.

    De asemenea, 57%
    dintre organizaţii susţin că un alt impediment este reprezentat de costul total
    de aducere şi menţinere a forţei de muncă, în timp ce imposibilitatea
    verificării procedurilor de recrutare a agenţiei specializate din ţara de
    origine este văzută ca o dificultate în angajarea de astfel de personal de
    către 17% dintre respondenţi. Candidaţii din Nepal şi Sri Lanka se află în
    topul preferinţelor angajatorilor din România. Astfel, 48% dintre companiile
    participante şi-au manifestat intenţia de a angaja forţă de muncă
    extracomunitară din Nepal, iar 26% din Sri Lanka. De asemenea, ţările din care
    angajatorii români vizează aducerea de lucrători pentru proiectele în derulare
    sunt India, Ucraina, Filipine, Pakistan, Bangladesh, Vietnam, Turcia,
    Indonezia, Brazilia, Mexic şi Emiratele Arabe Unite. Contingentul de lucrători
    non-UE a crescut considerabil, în România, de la 5.500 în perioada 2015 – 2016
    la 100.000, în 2023, şi, potrivit unui proiect aflat în dezbatere la Ministerul
    Muncii, ar putea ajunge la 140.000, anul viitor. Studiul HR
    Insights a fost realizat în perioada august – septembrie 2023, pe un
    eşantion de 160 de respondenţi, companii din sectorul privat care folosesc sau
    ar putea folosi muncă temporară.






    Sectorul de
    construcţii şi tranzacţii imobiliare este cel mai mare angajator din România în
    ultimii cinci ani, iar dinamica cifrei de afaceri îl situează pe locul trei,
    conform datelor prezentate de analistul economic Iancu Guda, scrie Agerpres.
    Guda a spus că sectorul de construcţii creează valoare adăugată în România şi a
    generat aproximativ 100.000 de locuri de muncă. După criteriul valoarii
    absolute, 7,8% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România provine
    sectorul de construcţii, a precizat acesta. E a adăugat că aproapoe 23% din
    activele din România sunt în sectorul de construcţii care, automat, este cel mai
    capitalizat sector. Iancu Guda a menţionat că domeniul construcţii şi
    tranzacţii imobiliare este unul profitabil, cu o creştere de 15 miliarde de lei
    (circa 3 miliarde de euro) în ultimii cinci ani, ceea ce îl poziţionează
    imediat după sectorul de energie şi cel de retail, care au ocupat prima şi
    respectiva a doua poziţie în acest clasament. Potrivit datelor Agenţiei
    Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din cele aproape 66.500 locuri de
    muncă disponibile, în prezent, în România, aproximativ 9.000 sunt în diferite
    domenii de activitate asimilate sectorului de construcţii.




    Poliţiştii de
    imigrări au aprobat, în ultima săptămână, 1.855 de cereri de obţinere a
    avizelor de angajare în muncă pentru cetăţeni străini, a anunţat Inspectoratul
    General pentru Imigrări. Instituţia transmite că, în perioada menţionată, 407
    astfel de cereri au fost respinse. De asemenea, 2.241 de cetăţeni străini au
    primit permise de şedere în România, iar alţi 660, permise în calitate de
    beneficiari de protecţie temporară. Totodată, poliţiştii de imigrări, în
    cooperare cu agenţii cu atribuţii în domeniu, au depistat 56 de persoane de
    diferite naţionalităţi aflate în situaţii ilegale, iar 14 au fost introduse în
    centrele de cazare a străinilor luaţi în custodie publică. Majoritatea,
    cetăţeni străini sosiţi legal în România în baza unui contrat de muncă, au fost
    identificaţi în timp ce încercau să treacă fraudulos graniţa de vest a României
    pentru a ajunge în state din vestul Europei


  • România, printre cei mai mari producători de cereale din UE

    România, printre cei mai mari producători de cereale din UE


    270,9 milioane de tone de cereale au fost recoltate anul trecut în cele 27 de state membre ale UE. Cantitatea este cu aproape 26,7 milioane de tone mai mica decât în anul 2021, o diferență de aproape 10%, după cum arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Recolta mai slabă a fost cauzată de temperaturilor foarte ridicate și seceta care a afectat o mare parte din continent.



    Seceta a scăzut producția de cereale din România cu o treime



    România se numără printre cei mai mari producător de cereale din blocul comunitar cu o recoltă de 18,9 milioane tone sau 7% din total. Cel mai mare producător a fost Franța cu 59,9 milioane tone de cereale în 2022, ceea ce reprezintă peste o cincime (22%) din producția totală a Uniunii. Pe următoarele poziții se situează Germania cu 43,5 milioane tone sau 16% din total), Polonia (35 milioane tone sau 13%), Spania (19,3 milioane tone sau 7%.



    Vremea nefavorabilă a afectat puternic țara noastră. Producția de cereale din România a scăzut cu 8,9 milioane tone, cu aproape o treime mai puțin față de anul 2021 (32%). În Franța, recolta s-a diminuat cu 7 milioane tone sau 10% față de anul precedent. Spania a înregistrat o scădere de 6,2 milioane tone (24%), iar recoltat din Ungaria a scăzut cu 4,9 milioane tone (35%).



    Însă, unele state membre au raportat o creștere a cantității recoltate. Printre acestea se află Germania une producția a înregistrat un avans de 1,1 milioane tone (3%), Finlanda o creştere de un milion de tone (39%,) după o recoltă ceva mai slabă în 2021) și Polonia cu aceeași canitate de un milion de tone sau 3%.

    Peninsula Iberică a înregistrat cel mai călduros an din ultimele trei decenii / Sursa: Eurostat

    temperatura-2022-vs-1991-eurostat.jpg



    România, locul patru la recolta de grâu



    Împărțită pe categorii, recolta Uniunii Europene din 2022 a adunat 126,7 milioane tone de grâu comun şi grâu spelt, în scădere cu 3,2 milioane tone față de anul precedent sau cu 2% mai puțin. O scădere drastică s-a înregistrat la porumb şi amestec de porumb boabe cu știuleți unde s-a recoltat 53 milioane tone cu 20 milioane tone mai puțin sau 27%. Producția de secară s-a diminuat cu 8%, cu un total de 7,8 milioane tone în 2022. Au mai fost recoltate 52 milioane tone de orz şi 7,5 milioane tone ovăz.



    În același timp, studiului Evoluţia sectorului agricol din România, realizat de KeysFin citează date Eurostat conform cărora România a rămas pe locul 4 în UE la producția de grâu, cu 6,5% din total şi o recoltă de 8,7 milioane de tone în 2022. De asemenea, țara noastră a râmas primul loc la suprafaţa cultivată de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, dar cu producţia realizată de 8 milioane de tone s-a situat pe locul 3, după Franţa şi Polonia.

  • România şi schimbările climatice

    România şi schimbările climatice

    România este foarte vulnerabilă la inundaţii şi la secetă, iar impactul acestor calamităţi este resimţit în diferite sectoare, se arată în Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea elaborat pentru România de Banca Mondială. Documentul, făcut public marţi, arată că din 1970 până în 2021, inundaţiile au fost cel mai sever dezastru asociat cu vremea în România în ceea ce priveşte numărul de evenimente, numărul de persoane afectate şi pagubele totale.



    Pierderile medii anuale cauzate de inundaţii ar putea ajunge la 1,7 miliarde de euro, iar în zonele unde riscul de inundaţii este semnificativ peste 150.000 de persoane ar putea fi afectate. Autorii raportului atrag atenţia că, pe de altă parte, disponibilitatea resursei de apă în România este aproximativ la jumătate din media Uniunii Europene.



    În 2022, România s-a confruntat cu una dintre cele mai severe secete înregistrate vreodată, care a perturbat rezervele de apă din 220 de localităţi, a redus cu o treime producţia de energie din surse hidro şi a expus la riscuri alte surse de energie, precum cea nucleară. De asemenea, a redus producţia agricolă cu cel puţin 25%, a crescut incendiile de pădure de şapte ori şi a cauzat restricţii de navigaţie pe Dunăre.



    În acest context, Banca Mondială apreciază că sunt necesare investiţii majore pentru siguranţa barajelor, reabilitarea barajelor deteriorate, retehnologizarea pentru utilizarea în mai multe scopuri noi şi ajustarea la noile regimuri hidrologice.



    Prezent la dezbaterea prilejuită de lansarea raportului Băncii Mondiale, preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că efectele schimbărilor climatice devin tot mai acute pentru români şi afectează negativ economia naţională. El este de părere că există potenţial pentru a îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii cetăţenilor şi, în acelaşi timp, pentru a parcurge procesul decarbonizării, necesar atingerii neutralităţii climatice.



    Klaus Iohannis: “Răspundem provocărilor climatice prin măsuri de adaptare la noile realităţi, dar şi prin măsuri de atenuare, adică prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. România este parte a proceselor internaţionale de tranziţie climatică ce vor aduce inevitabil modificări importante în numeroase sectoare ale vieţii şi activităţii noastre. Este esenţial să ne asigurăm că tranziţia climatică va fi echitabilă, incluzivă şi compatibilă cu creşterea economică.”



    Raportul Băncii Mondiale privind Clima şi Dezvoltarea arată că, în cazul în care România va lua măsuri pentru îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice şi pentru reducerea emisiilor de carbon, îşi poate creşte venitul naţional de aproape trei ori în următorii 30 de ani. Experţii Băncii estimează că investiţiile necesare pentru decarbonizarea sistemului energetic vor depăşi 344 de miliarde de euro până în 2050, echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul României.






  • Fermierii români suspendă protestele

    Fermierii români suspendă protestele

    Decizia Comisiei Europene de a nu prelungi ordinul care stopează importul de cereale ieftine ucrainene a reaprins mai vechea dispută pe această temă şi a dus la noi proteste din partea fermierilor din statele central si est-europene afectate. Interdicţia privind importul fusese impusă după ce căile maritime prin care Ucraina îşi exporta produsele au devenit impracticabile, iar cantităţi mari de cereale au invadat Europa Centrală, afectând afacerile producătorilor agricoli de aici.



    După ce restricţia aprobată de Comisia Europeană a expirat vinerea trecută, guvernele din Polonia, Ungaria şi Slovacia au anunţat că, în mod unilateral, vor continua să interzică importurile de cereale ucrainene. Ele susţin că acţionează în interesele economiilor proprii şi că urmăresc protejarea fermierilor de afluxul de produse ucrainene.



    În replică, Ucraina le-a intentat procese la Organizaţia Mondială a Comerţului, considerând că astfel de restricţii reprezintă o încălcare a obligaţiilor internaţionale ale vecinilor Ucrainei. România nu a adoptat soluţia radicală a celor trei state. Bucureştiul a anunţat că cerealele provenind din Ucraina vor putea tranzita România, dar Kievul trebuie să prezinte, în 30 de zile, un plan după care îşi va derula exporturile.



    În acest interval, i-a asigurat pe fermierii autohtoni ministrul român al agriculturii, Florin Barbu, nu se vor importa cereale ucrainene. Potrivit viitorului plan, vor avea dreptul să cumpere cereale doar cei care sunt în zootehnie şi unităţile de procesare, dar şi acest lucru doar după demonstrarea nevoii de cereale sau a faptului că nu au marfă suficientă pe stoc. În plus, marfa ar urma să fie verificată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor înainte să plece din Ucraina. După negocierile cu executivul, fermierii români au renunţat, momentan, la proteste.



    Daniel Radu, vicepreşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor: Vorbim doar de import, tranzitul va continua, camioanele ucrainene vor traversa teritoriul ţării şi nu numai camioanele, ci şi barjele, şlepurile şi aşa mai departe, dar nu va rămâne nimic pe teritoriul României, ci vor pleca direct în port, unde vor fi descărcate, încărcate în nave spre destinaţia pe care o au, conform contractelor. Planul propus de Ministerul Agriculturii trebuie să intre în vigoare şi să înceapă să-şi facă efectul; un sistem de licenţiere nu va fi uşor de implementat, şi nici de obţinut o licenţă, deci va dura. Aşa că ne simţim protejaţi, ca fermieri, de acest risc ca piaţa internă să fie inundată de cereale ucrainene”.



    Fermierii din Bulgaria au protestat, luni, în toată ţara pentru a cere interzicerea importului de ulei, floarea soarelui, porumb, grâu şi rapiţă din Ucraina. Acţiunile au afectat şi traficul la frontiera de nord, cu România.





  • Schimbările climatice şi sectorul privat

    Schimbările climatice şi sectorul privat

    Agricultura este sectorul cel mai afectat de schimbările climatice. În ultimii ani, agribusisness-ul din Uniunea Europeană s-a confruntat cu provocări semnificative ca urmare a fluctuaţiilor climatice caracterizate, în principal, de fenomene meteo extreme sau perioade lungi de secetă.



    Pentru a face faţă acestor provocări, companiile care activează în domeniul agricol european au învăţat să gestioneze riscurile asociate schimbărilor climatice, astfel încât să diminueze pierderile de producţie.



    Eurodeputatul Carmen Avram ne explică care sunt modalităţile prin care agricultorii europeni pot face faţă schimbărilor climatice, iar fermierul Alexander Degianski ne spune ce metode de adaptare a folosit în propria afacere din domeniul agricol.