Radio România Internațional

Tag: Agricultura

  • Impactul secetei în Uniunea Europeană

    Impactul secetei în Uniunea Europeană

    Temperaturile foarte ridicate şi lipsa precipitațiilor își arată efecte asupra agriculturii din Uniunea Europeană. Aproape jumătate din teritoriul spațiului comunitar se află sub avertizare de secetă iar sute de mii de hectare au fost devastate din cauza incendiilor de vegetație. Din această cauză, recoltele se usucă, rezervele de apă se află la limita de jos, iar producția de energie a scăzut vertiginos. În România, peste 400.000 de hectare sunt afectate de secetă, după cum a transmis Ministerul Agriculturii.


    Potrivit Observatorului European al Secetei (EDO) 47% din terenurile Uniunii sunt expuse la pericole mari de secetă iar 17% din teritoriu se află la sub nivelul de “avertizare”, cel mai sever grad de alertă.



    Previziunile de vreme uscată pentru multe țări în lunile august și septembrie “adaugă îngrijorări la situația deja foarte critica si, dacă se confirmă, vor exacerba gravitatea secetei și impactul asupra agriculturii, energiei si aprovizionării cu apă”, a avertizat EDO încă de luna trecută.



    Anul 2022, unul dintre cei mai grei din istorie pentru agricultură



    Potrivit specialiștilor, anul 2022 va fi și mai dificil pentru europeni decât ​2018, când condițiile neobișnuit de favorabile din unele părți ale Uniunii l-au protejat de seceta în alte părți. În acel an, vremea deosebit de uscată și de caldă a dus, în Europa centrală și de nord, la producții ale culturilor cheie cu până la 50% mai mici, dar condițiile umede favorabile” din sudul Europei au dus la creșterea recoltelor.



    Andrea Toreti, cercetător principal la Centrul Comun de Cercetare al CE, care compilează date pentru EDO prevede că anul în curs va fi cel mai rău din ultimele cinci secole. Nu am analizat pe deplin evenimentul, dar pe baza experienței mele cred că seceta din acest an poate fi chiar mai gravă decât cea din ​​2018” a spus cercetătorul pentru Sky News, citată de Rador. Anul 2018 a fost atât de extrem încât, privind înapoi la o listă a ultimilor 500 de ani, nu au existat alte evenimente similare”, din cauza suprapunerii de vreme caldă și uscată, a explicat Toreti, care a publicat un studiu despre istoria secetelor în urmă cu patru ani.



    Pierderi imense pentru fermierii europeni



    Statele Uniunii Europene se confruntă cu pierderi însemnate, după seceta extremă din această vară, notează și publicația Politico. Fermierii din Franța și România se așteaptă la pierderi de producție de până la 14%, respectiv 35% din culturile de cereale, în timp ce culturile de cartofi și fasolea din Belgia sunt în bună parte compromise.


    În Italia, una dintre cele mai mari firme agricole, a anunțat că seceta a afectat puternic recolta de orez iar cultivatorii de soiuri tradiționale de orez se așteaptă la pierderi de până la 30% din producție. Un procent la fel de mare se va pierde și din producția italiană de fructe și legume.



    Poluarea poate prelungi anii de secetă



    Seceta din acest naște îngrijorări privind producția agricolă a UE și pentru anii ce vor urma. Seceta și deficitul de apă vor deveni mai frecvente și intense pe tot continentul, atât timp cât nu se scade volumul emisiilor poluante, a declarat dr. Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, tot pentru Politico.



    Totodată, impactul secetei din acest an asupra recoltelor poate conduce la noi solicitări pentru amânarea reformelor ecologice pregătite de Uniunea Europeană prin noua Politică Agricolă Comună.



    Maroš Šefčovič, vicepreşedinte CE, discurs în parlamentul European pe tema secetei din UE — video în limba engleză




  • Cine a primit bani la rectificarea bugetară?

    Cine a primit bani la rectificarea bugetară?

    Prima
    rectificare bugetară din acest an a fost adoptată, joi, de guvernul României şi
    este pozitivă, aşa cum anunţase acesta. Potrivit executivului, rectificarea
    ţine cont de o creştere economică de 3,5%, de veniturile bugetare pe primele
    şase luni şi de execuţia bugetară din această perioadă. Principalul beneficiar
    al rectificării este tocmai Ministerul de Finanţe. Acesta a primit cei mai mulţi
    bani, peste 8 miliarde de lei, din care 1 miliard au fost alocaţi imediat pentru
    schema de ajutor de stat destinată finanţării marilor proiecte. Rectificarea a
    direcţionat fonduri suplimentare şi către Ministerul Muncii, peste 5 miliarde
    de lei, pe care acesta îi va folosi inclusiv pentru compensarea facturilor la
    energie. Pe plus au mai ieşit, în urma rectificării, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor,
    Dezvoltării şi Agriculturii. Banii acordaţi Sănătăţii sunt destinaţi, în
    principal, majorării transferurilor acordate bugetului Fondului naţional unic
    de asigurări sociale de sănătate. Ministerul Transporturilor va mări sumele
    aferente subvenţiilor pentru compania de căi ferate şi pentru metrou, Ministerul
    Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei va aloca fonduri în plus Programului
    Naţional de Dezvoltare Locală, iar cel al Agriculturii subvenţiei pentru motorină, infrastructurii de
    irigaţii şi garantării creditelor contractate de producătorii agricoli.

    Au mai primit
    bani în plus Proiectele Europene, Educaţia, Sportul, Cercetarea, Energia şi
    Turismul. Au fost diminuate, în schimb, bugetele de la Ministerul de Interne,
    Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Consiliul Fiscal, organism consultativ care
    oferă opinii independente despre sustenabilitatea politicilor fiscală şi
    bugetară, a atras atenţia că rectificarea operată de guvern riscă să conducă la
    un deficit mai mare de 7% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în care cel
    estimat în rectificare este de 5,84%. Temerea ar fi că executivul a supraevaluat
    încasările şi a subevaluat o parte din cheltuieli, între care şi pe cele pentru
    compensarea facturilor la energie. Consiliul Fiscal susţine că rectificarea
    supraestimează viitoarele încasări la buget pentru că, din cele 30 de miliarde de
    lei pe care contează Guvernul, nouă miliarde nu vor veni de fapt. De asemenea,
    Consiliul se teme că o parte din cheltuieli ar fi subevaluate cu peste şase
    miliarde de lei. În replică, Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, spune că guvernul
    a demonstrat că poate ţine sub control deficitul bugetar.

    Potrivit şefului de
    la Finanţe, execuţia bugetară la şapte luni va arăta că deficitul nu depăşeşte
    2% din PIB, deci ţinta de 5,84% pe final de an ar fi realizabilă. Ministrul
    admite, totuşi, că sunt pertinente avertismentele Consiliului Fiscal privind
    riscul ca veniturile estimate la rectificare să fie prea mici şi cheltuielile
    estimate să fie mai mari. Următoarea rectificare bugetară este programată
    pentru luna noiembrie.


  • România s’agiundzi cu biriketea

    România s’agiundzi cu biriketea

    Cu aproapea 300 di ñlli di ictări zñiipsiti pănă tora, di xeri, ditu ateali 7 miliñi siminati cu yipturi, România mutreaşti cu ngătanu catandisea, tra s’hibă ndreaptă tră iţi sţenariu. Anlu tricut, s-nregistră ună biriketi recordu, cari avea, ti exemplu, 11,3 milioane di tonuri di gârnu, ama tru aestu an recoltele fură zñiipsiti di condiţiile meteorologhiţi, iara custuserli mări di producţie și spusiră şi eali murafetea.



    Dzălili di ma ninti, România bitisi lucrărli di adunari a gărnului, ama biriketea easti cu 15-18% ma ñică andicra di 2021, dimăndă ministrul român ali Agricultură, Petre Daea:


    “Tută producția cari fu adunată ari trei scupadz adză — ţănearea tru măgăzii și tru dipozite, atea turlie că producția s’nu s’aspargă la fermieri, tru dipozitele pi cari li au procesatorllii cu scupolu ti alăxearea aliştei tru fărină și diapoa calea a pănllei, s’asiguripsimu populația și, cadialihea, disponibilitățli ti exportu.”



    Uidisitu cu ministurlu Petre Daea, ari duri gărnu tra s’anvălească ananghea internă ali Românie — ţi easti iuva la 2,5 – 3 miliuñi di tonuri – şi tra s’asiguripsească nica şi un surplus tră exportu. Tru idyiulu kiro, acă easti zborlu ti ună cantitate niheamă ma ñică di gărnu tru recolta aluştui an, calitatea aluştuio easti una superioară a atilui di anlu tricut, nica spusi ministrul. Datele centralizate spun că tempearaturile mări şi xerea prilundzită zñiipsiră culturli tru trei cirecuri ditu giudiţi, maus culturli di misuru şi floarea-soarelui, ama, uidisitu cu prognozili, producţiile va s’ţănă keptu a căftarillei di pi păzari. Tru zonili zñiipsiti, recoltărli ahuhriră ma ayoñea andicra di anlu tricutu.


    “Recoltăm suprafeţele cari avură zñiie di itia a xerillei, tră aţea că eali agiumsiră la maturitatea di recoltare, aţea turlie tra s’nu nregistrămu niţi ună kireari, iara calea ti florea-soarilui easti cătă unităţile di procesare”, spusi Petre Daea.


    Iara tra s’ayină tru agiutorlu a fermierilor, ministerlu diadi posibilitatea a aţiloru zñiipsiţ di xerea pedologică s’alăxească distinaţia a culturilor tru hrană tră prăvdză.


    Ma multu, Ministerlu ali Agricultură bagă la dispoziţia a fermierilor un Ghid di bune practiţ agricole mutrinda efectele a alăxerloru climatice, tră s’ţănă keptu a provocărilor tru contextul di crişteari a fenomenlui di xeri sertă. “Alăxerli climatiţi suntu ună realitate, nu ună ficţiune şi ti atea lipseaşti s’ufilisimu tuti hălăţli ţi li avemu aţea turlie că nivelu a producţiilor şi valorificarea superioară a aluştoru s’aibă hăiri tru sectorlu economic ali Românie”, spune Petre Daea.


    România easti unu ditu nai ma mări exportatori di gărnu tru Uniunea Europeană şi easti un exportator activ tră Orientul di Mesi, prinţipalu importator hiinda Egiptulu. Grânele româneşti suntu exportati pritu portul prinţipal a văsiliillei, Constanţa, ufilisitu, tora şi di Ucraina ca rută alternativă di export, după ţi Rusia băgă ună blocadă la Amarea Lae.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • România are suficiente recolte

    România are suficiente recolte

    Cu circa 300 de mii de hectare afectate, până
    acum, de secetă, din cele 7 milioane cultivate cu cereale, România analizează
    cu atenție situația, pentru a fi pregătită pentru orice scenariu. Anul trecut,
    s-a înregistrat o recoltă record, care a inclus, de exemplu, 11,3 milioane de
    tone de grâu, dar în acest an recoltele au fost afectate de condiţiile
    meteorologice, iar costurile mari de producţie și-au spus și ele cuvântul.


    Zilele
    trecute, România a încheiat lucrările de recoltare a grâului, dar recolta este
    cu 15-18% mai mică decât în 2021, a anunţat ministrul român al Agriculturii,
    Petre Daea:

    Întreaga producție
    care a fost recoltată are trei destinații astăzi – păstrarea în magazii și în depozite,
    în așa fel încât producția să nu se deprecieze la fermieri, în depozitele pe
    care le au procesatorii în vederea transformării acesteia în făină și apoi pe
    drumul pâinii, să asigurăm populația și, evident, disponibilitățile către
    export.


    Potrivit ministrului Petre Daea, există suficient grâu pentru a
    acoperi necesarul intern al României – situat undeva la 2,5 – 3 milioane de
    tone – şi pentru a asigura chiar un surplus pentru export. În același timp,
    deși este vorba despre o cantitate ceva mai mică de grâu în recolta acestui an,
    calitatea acestuia este una superioară celui de anul trecut, a mai precizat
    ministrul. Datele centralizate arată că temperaturile ridicate şi seceta
    prelungită au afectat culturile în trei sferturi dintre județe, în special culturile
    de porumb şi floarea-soarelui, dar, potrivit prognozelor, producţiile vor face
    faţă cererii din piaţă.     În zonele afectate, recoltările au început mai devreme
    față de anul trecut.

    Recoltăm suprafeţele care au fost afectate de secetă,
    pentru că ele au ajuns la maturitatea de recoltare, în aşa fel încât să nu
    înregistrăm nicio pierdere, iar drumul florii-soarelui este spre unităţile de
    procesare,     a precizat Petre Daea.

    Iar pentru a veni în sprijinul fermierilor,
    ministerul a acordat posibilitatea celor afectaţi de seceta pedologică să
    schimbe destinaţia culturilor în hrană pentru animale.

    În plus, Ministerul
    Agriculturii pune la dispoziţia fermierilor un Ghid de bune practici agricole
    privind efectele schimbărilor climatice, pentru a face faţă provocărilor în
    contextul intensificării fenomenului de secetă severă. Schimbările climatice
    sunt o realitate, nu o ficţiune şi de aceea trebuie să folosim toate mijloacele
    de care dispunem în aşa fel încât nivelul producţiilor şi valorificarea
    superioară a acestora să influenţeze pozitiv sectorul economic al României,     spune
    Petre Daea.

    România este unul dintre cei mai mari exportatori de grâne în
    Uniunea Europeană şi este un exportator activ pentru Orientul Mijlociu,
    principalul importator fiind Egipt. Grânele româneşti sunt exportate prin
    portul principal al ţării, Constanţa, utilizat acum şi de Ucraina ca rută
    alternativă de export, după ce Rusia a impus o blocadă la Marea Neagră.



  • Xeri sertă tru Europa

    Xeri sertă tru Europa

    Franța easti tru catandisi di alertă. Italia faţi isapi ti zñiili agricole di miliardi di euro. Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația s’ampulisescu cu dificultatea tra s’asiguripsească furaji ti prăvdză. Tru Spania, volumili di apă adunati tru bazine sunt, tru aestu kiro, cu pisti unu cirecu ma ñiţ andicra di media pi dzaţi añi. Tu ţi mutreaşti Portugalia, apa ditu lacurli di acumulare tră centralele hidroelectriţi easti la giumitati ditu media pi șapti añi.


    S’nu agărşimu niţi incendiile cari zñiipsescu văsilii ditu sudlu ali Europă ! Iara tuti aestea au ună idyea cauză- căldura excesivă și xerea sertă.


    Și România nu faţi excepție. Aproapea 243.000 di ictări ditu 30 di giudeţe, dimi ditu trei cirecuri di văsilie, sunt zniipsiti di xeri. Aţeali ditu soni dati centralizate di Ministerlu al Agricultură şi Dizvoltari Rurală spuni că suprafaţa calamitată easti tru creaştiri andicra di bitisita a stămânăllei tricută, cându 28 di giudeţe avea dimăndată că aproapea 230.000 di ictări eara zñiipsiti di ixkea apăllei. Nai cama multu trapsiră agărli di gărnu şi triticale, un hibrid di gârnu şi sicară : suprafaţa calamitată alină la 133.000 di ictări. Yinu deapoa suprafeţili siminati cu ordzu, orzoaică, uvedzu şi sicară – 20.000 di ictări, rapiţă – 24.000 di ictări și misuru – 40.000. Agricultorllii suntu lăhtărsiţ şi spun că va s’aibă keardiri multu mări.



    Ministrul ali Agricultură, Petre Daea, lă tăxi un ghid di buni practiţ, adratu cu Academia di Ştiinţe Agricole şi cu aţelli nai ma valoroşi specialişti ditu România, di itia că, tru minduita al năsu, xerea poate s’hibă combătută nu maş pritu adăparea a culturilor, ama şi pritu tehnologiile băgati tru lucru şi pritu alidzearea a soiurlor. Tru ţi mutreaşti udărli, România lipseaşti s’agiungă, până tru 2027, la 2,6 miliuñi di ictări di suprafaţă udată, tră cari s-pruvidzură 1,5 miliardi di euro di la bugetlu naţional — cundille idyiulu ministru Petre Daea.



    Tru ună postare pi unu şingiru di socializare, el angrăpseaşti că băgarea tru lucru a programului di reabilitare a sistemului di udari aprobat, tora ma niti, di Guvernu lipseaşti să s’facă cafi dzuuă, fără dănăseari. Oficialu feaţi și un apel la responsabilitate: nu pot s’hibă alăsati nanăparti aspărdzerli ţi sfeaţiră pi hiotea a kirolui. Nibunillea ică ixikea di acțiune pot să s’veadă, tru născănti cazuri, pritu vegetație forestieră cari acăţă tută secțiunea a canalelor di irigații, pritu canali asparti ică pritu stațiili di băgari sumu presie ţi fură asparti.


    Lucrările di reabilitare ahurhiră, ama easti importantu s’avemu ngătanu și s’ţănemu ma largu aţeali ţi adrămu, s’nu mata aspărdzemu – cundille ministrul ali Agricultură.


    Ari, tru România, ama, multi contraexemple, dimi lucrări ghini cumădusiti tru teren ţi s’yilipsescu tru produsili amintati, a curi calitate nu easti cu ici ţiva ma nghiosu di iţi altă exploatație ditu văsiliili fanion ali agricultură europeană. S-nu mata spunemu şi atea că adunarea a biriketillei s’bitisi tru România, tută producţia easti adunată tru măgăzii, iar cantitatea amintată va s’asiguripsească ananghea di consum ali văsilie, existânda nica şi căbilea ti exportu.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • Secetă severă în Europa

    Secetă severă în Europa

    Franța este în starede alertă. Italia contabilizează pagube agricole de
    miliarde de euro. Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația se
    confruntă cu dificultatea de a asigura furaje animalelor. În Spania, volumele
    de apă stocate în bazine sunt, în prezent, cu peste o treime mai mici decât
    media pe zece ani. Cât despre Portugalia, apa din lacurile de acumulare pentru
    centralele hidroelectrice este la jumătate din media pe șapte ani.

    Să nu uităm
    nici de incendiile care afectează țări din sudul Europei ! Iar toate
    acestea au o cauză comună – căldura excesivă și seceta severă.

    Și România nu
    face excepție. Aproape 243.000 de hectare din 30 de judeţe, adică din trei
    sferturi de țară, sunt afectate de secetă. Cele mai recente date centralizate
    de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale arată că suprafaţa calamitată
    este în creştere faţă de sfârşitul săptămânii trecute, când 28 de judeţe
    anunţaseră că aproximativ 230.000 de hectare erau afectate de lipsa apei. Cel
    mai mult au avut de suferit culturile de grâu şi triticale, un hibrid de grâu
    şi secară : suprafaţa calamitată a urcat la 133.000 de hectare. Urmează
    suprafeţele cultivate cu orz, orzoaică, ovăz şi secară – 20.000 de hectare,
    rapiţă – 24.000 de hectare și porumb – 40.000.
    Agricultorii sunt disperaţi şi spun că vor avea piederi foarte mari.

    Ministrul
    Agriculturii, Petre Daea, le-a promis un ghid de bune practici, realizat cu
    Academia de Ştiinţe Agricole şi cu cei mai valoroşi specialişti din România,
    pentru că, în opinia sa, seceta poate fi combătută nu numai prin irigarea
    culturilor, ci şi prin tehnologiile aplicate şi prin alegerea soiurilor. În
    privința irigațiilor, România trebuie să ajungă, până în 2027, la 2,6 milioane
    de hectare de suprafaţă irigabilă, pentru care s-au prevăzut 1,5 miliarde de
    euro de la bugetul naţional – a precizat același ministru Petre Daea.

    Într-o
    postare pe o reţea de socializare, el scrie că punerea în aplicare a programului de reabilitare a sistemului de irigaţii aprobat,
    recent, de Guvern trebuie să se facă zi de zi, fără întrerupere. Oficialul a
    făcut și un apel la responsabilitate: nu pot fi trecute cu vederea distrugerile
    de-a lungul anilor. Nesăbuința sau lipsa de acțiune se pot vedea, în unele
    cazuri, prin vegetație forestieră care a ocupat întreaga secțiune a canalelor
    de irigații, prin canale avariate ori prin stații de punere sub presiune
    devastate.

    Lucrările
    de reabilitare au început, dar e important să avem grijă și să păstrăm ce
    facem, să nu mai distrugem     – a pledat ministrul Agriculturii.

    Există, în
    România, totuși, numeroase contraexemple, adică lucrări bine conduse în teren ce
    se oglindesc în produsele obținute, a căror calitate nu este cu nimic mai
    prejos decât în orice altă exploatație din țările fanion ale agriculturii
    europene. Să mai spunem și că recoltatul grâului s-a încheiat în România,
    întreaga producţie este înmagazinată, iar cantitatea obţinută va asigura
    necesarul de consum al ţării, existând şi disponibilităţi pentru export.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    AGIUTOR. Tru România, persoanele zñiipsiti di ateali ditu soni dizastre a fisillei va s’aibă agiutoru di la stat, după ţi guvernul aprobă adză un proiect di rezoluție tru aesta noimă. Nai ma mulţă păradz, anvărligda di 2.000 di euro, va s’ducă cătă familiile și persoanele a curi nicukirati fură zñiipsiti tru proporție di pisti 75%. Tru cazlu a diceselor, familiile a dicedatlui va s’llia ună sumă suplimentară di 1.500 di euro, indiferent di numirul a victimelor. Tru aestu kiro, Administrația Apelor Române spuni că rezerva strategică di apă ditu prinţipalele 40 di lacuri a văsiliillei, acă easti tru scădiare di la ahurhita a meslui alunaru, easti axi s’anvălească anănghiserlir a tutuloru beneficiarilor relevanță. Simfunu cu datili actuale, aproapea 800 di localităț au băgată restricții di alimentare cu apă, iara xerea s’duţi ma largu maxus tru notu. Tru aţea ţi mutreaşti culturile, fură zñiipsiti până tora un total di 205.000 di ictări di agări.



    AGRICULTURA Randamentul di yipturi ali Romanie easti duri tra s’anvălsească căftarea interna si născănti exporturi, diclară adză ministrul ali Agricultură Petre Daea, di itia că 96% ditu biriketi fu adunată. Tempearaturli analti și xerea extinsă zñiipsiră culturile maus floarea soarelui și misurlu, tru tută văsilia. România easti unu di nai ma mări exportatori di yipturi ditu UE și un exportator activ tru Orientul di Mesi. Anlu ţi tricu, văsilia avu biriketi recordu, nica şi 11,3 milioane di tonuri di gărnu. Randamentul internu di yipturi easti tru nghenearal di 2-3 ori ma mari andicra di căftarea internă.



    COVID-19 Yinitoarili variante a noului coronavirus va shibă nai ma probabil nu multu agresive, ama lişor ti dari unu alantu, lugurseaşti șeful Institutului di Boli Infecțioase Matei Bălș, Adrian Marinescu. El spune că pandimia agiumsi tru ună catandisi tru cari bănămu cu viruslu și mulță ditu persoanili infectate dukescu lăngoarea ca hiinda idyealui cu ună arăţimi comună. Ministrul ali Sănătati Alexandru Rafila nu excludi ună a 7-dalgă di pandimie tru România tru aestă toamnă, când școlliurli și universitățile ahurhescu diznău cursurile. Miercuri eara raportate pisti 9.100 di cazuri noi di COVID-19, majoritatea tru București și tru judițele Cluj și Timiș. Aproapea 4.000 di pacienți cu COVID suntu internați tru spital, ditu cari aproape 550 sunt cilimeañi. 284 di pacienți sunt la tearapie intensivă și fură raportate, tutunăoară, 41 di dicese ligate di COVID.






    TAIPEI. UE căftă ca mintireaşili ligate di vizita a Prezidintului a Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, tru Taiwan s’hibă ndreaptă pritu dialog și ca tute canalele di comunicari cu China s’armână dişcllisi, tra snu s’facă alathusi. China ari askerea tru alertă maximă ca apandisi la vizită, pe cari u lugurseaşti ună provocari. Ministerul chinez ali Apărari dimăndă opearațiuni militare țintite”, a diapoa Comandamentul di Est ali Armată di Elibearare a Popului diclară că feaţiră exerciții cu foc real aproapea di Taiwan, ună nisie auto-condusă pe cari China u lugurseaşti parte a teritoriului a llei. La Washington, administrația Bidin spune că nu easti ananghi ca autoritățile chineze s’lugursească aestă vizită tru ună criză. Purtătorlu di zboru ali Casa Albă tră securitate națională, John Kirby, diclară că prezidintulu a Camerăllei are ndreptul ti s’facă vizita Taiwan, ama cundille că călătoria nu fu ună călcari a suvearanitatillei chineze i a Politicăllei One China. Vizita, cari nu fu ndrupătă di prezidintulu american Bidin, easti prima a unui ofiţial american la aestu nivel tru 25 añi ditu soni.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17-23.07.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17-23.07.2022

    Canină tru România


    Tu hăvaia a temperaturilor analti, autorităţile di la Bucuresti apufusirău şingiru di misuri valabile tru aestă veară, tru perioadile cându suntu emise coduri meteorologhiţi di căñină – va s’lucreadză ună parei di criză, va s’hibă instalate puncte di prim agiutor dotate cu apă potabilă, populaţia va s’hibă informată periodic, iar autorităţile va s’aibă ligături cu organizaţiile neguvernamentale tră atea ca persoanele vulnerabile s’hibă agiutati cu prioritate. Autoritățile urminipseaşti s’nu facă urdituări ică alternarea alustor cu cu adyea tru locuri dotate cu aer condiţionat, maxusu tră persoanele cari au niscănti lăngori si persoanele tru ilikie. Dicidințăllii nica spun că tru condiţiile actuale di xeri easti ună risipă ca oaminilli s’udă gărdituile cu apă potabilă și susţăn că niscănti administraţii locale va s’lipsească s’bagă restricţii tru aestă noimă. Tutunăoară, CFR Călători va s’ñicureadză, tru kiro di căñină, numirlu persoanelor tru trenurli ţi nu au aer condiţionat, iara tru născănti giudiţi suntu băgati, restricții temporare tră traficlu rutier di mare tonaj.



    Strategie tră combaterea xerillei


    Easti ananghi s’intervenim ntrăoară, cu tuti resursele naţionale şi europene, tră s’vigllemu agricultura noastră şi fermierii români — luurseaşti premierul Nicolae Ciucă. Acesta a convocat, marți, prima şedituţă a Comitetului interministerial tră gestionarea efectelor produse di schimbările climatice tru agricultură. Comitetul, constituit ditu reprezentanţi ai mai multor ministere, a analizat efectele produse di schimbările climatice tru agricultură, inclusiv cele produse di secetă. Ca obiectiv pe şcurtu şi di mesi kiro, Comitetul ş-pripune s’implementeadză misurli ţi suntu ananghi tră creastirea a capacitatillei di industrializare a producţillei agricole şi andruparea a fermierlor cu scupolu ti pregătirea şi dizvărtearea a campaniillei agricole di toamnă. Premierul dimăndă, tru idyiul kiro, că autorităţlii ndregu negocierile ditu toamnă tră aţea ca fondurile europene ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă s’poată s’hibă ufilisiti şi tră extindirea sistemului di irigaţii. Xerea ditu aestu an easti dukită, tru agricultură, tru multe judițe ditu România, iara culturile di pe suprafeţe mari ditu unele zone fură asparti di ixikea a ploiurloru. 70% ditu teritoriul României easti zñiipsitu di xeri, uidisitu cu autoritățli.



    Ratificaria a protocoalelor di adirare la NATO


    Andămusitu, ñiercuri, tru sesiune extraordinară, Parlamentul di la București ratifică adirarea ali Suedie şi Finlandă la Alianţa Nord Atlantică, România hiinda ase anamisa di primele văsilii membre cari contribuie la avansarea ma ntrăoară a procesului di includire a aţiloru dauă văsilii scandinave tru alianța miltară. Tuti grupurli parlamentare votară tră adirarea a aţiloru dauă văsilii la NATO, reprezentanţăllii partidilor sumliniinda că easti ună nkisită anănghisită tru actualu context global di securitate, greu zñiipsitu di polimlu ditu Ucraina, şi ună puneari di solidaritate europeană. Protocoalele di adirare ratificate tora fură simnate pe 5 alunaru la Bruxelles, vrearea ali Suediei și Finlandii ti adirari la Alianța Nord-Atlantică vini pi fondul a cilăstăserloru di securitate ligate di invazia ali Rusie tru Ucraina.



    România ș’asiguripseasti ananghea di gaze


    Premierul Nicolae Ciucă da asiguripseri că România va s’aibă gazlu anănghisitu tră iarna 2022-2023. Uidisitu cu șeflu a Guvernului, tru aestă săptămână, s-tricu di nivelul di 1,6 miliardi di metri cubi tru dipozite, iara tru planul di energie easti pruvidzut să s’agiungă, până la 1 di brumaru, 80% ditu capacitate. Ași cum spunu cifrele tru aestu kiro, himu pisti procentele asumate, spune Nicolae Ciucă. Cu ună producţie proprie importantă şi cu leadzea offshore adoptată, atea ţi da izini ti exploatarea gazelor ditu Amarea Lae, România ar putea să îşi acopere ditu surse interne consumul di gaze la iarnă, fără a mai avea nevoie di importuri, afirmă și fostul preşeditute al Autorităţii Naţionale di Reglementare tru Energie, Niculae Havrileţ. România, sumlinie Havrileţ, nica poati s’agiută alti văsilii ali Uniunii Europene tră aprovizionarea cu gaze, ama pritu compensare şi cu pălteari. Nu easti un scenariu fantezistu, spuni aestu, easti un scenariu perfect realizabil, ama Ministerul Energiei andreapsi și un plan di reacţie tru cazul tru cari va s’aibă probleme cu alimentarea cu gaze naturale.



    Participarea șefului diplomației la Consiliul Afaceri Externe


    Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, lo parti, tru aestă săptămână, diadunu cu omologilli a lui ditu alanti state membre ale UE, la Consiliul Afaceri Externe, cari s’ţănu la Bruxelles. Agenda reuniunii a inclusi discuţii ahăndusiti mutrinda aputrusearea ali Ucraina di cătră Rusia, viţină cu România. Uidisitu cu un comunicat al MAE român, şeflu a diplomaţiei di la Bucureşti diadi curayiu ali Ucraina s’ducă ninti pi calea reformelor, ama evidinţie contextul dificil tru cari aceastia lipseaşti s’hibă băgati tru lucru, di itia afuvirsearillei ali Rusiei. Tutunăoară, lu spusi agiutorlu tră anvărtuşearea a regimului di sancţiuni la adresa Moscovăllei, cum şi tru ti mutreaşti andruparea ali Ucrainei di cătră UE. Tru contextul crizei alimentare cauzate di agresiunea Rusiei, Aurescu cundille că aproximativ 2,7 milioane di tone di yipturi ucrainene tranzitară România până tora, reprezentânda circa giumitate ditu totalul cantităţii di yipturi exportate di Ucraina.



    Rezultate remarcabile ale olimpicilor români


    Elevii români amintara patru medalii di malama şi una di asimi la Olimpiada Internaţională di Fizică, organizată online di Elveţia, cu rezultatele amintati elli clasându-si pi loclu doi mondial, diadunu cu Coreea di Sud. Și lotul di matematică ali Românie amintă primul loc tru Europa şi locul ţinţi tru lume la Olimpiada Internaţională di Matematică di la Oslo, cu dauă medalii di malămă şi patru di asimi. Ma ninti, tru meslu mai, lotul olimpic di matematică al României amintă șase medalii și locul I pe echipe la a 39-a ediţie a Olimpiadii Balcanice di Matematică ditu Cipru. Tut aestă săptămână, elevllii români amintară, treilu locu tru lume la Olimpiada Internaţională di Geografie.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 17-23.07.2022

    Retrospectiva săptămânii 17-23.07.2022

    Caniculă în România


    Pe fondul temperaturilor ridicate, autorităţile de la Bucuresti au decis o serie de măsuri valabile în această vară, în perioadele când sunt emise coduri meteorologice de caniculă – va funcţiona o celulă de criză, vor fi instalate puncte de prim ajutor dotate cu apă potabilă, populaţia va fi informată periodic, iar autorităţile se vor coordona cu organizaţiile neguvernamentale pentru ca persoanele vulnerabile să fie ajutate cu prioritate. Autoritățile recomandă evitarea deplasărilor sau alternarea acestora cu repaosul în spaţii dotate cu aer condiţionat, mai ales pentru persoanele care suferă de anumite boli si persoanele în vârstă. Decidenții mai spun că în condiţiile actuale de secetă este o risipă ca oamenii să ude grădinile cu apă potabilă și susţin că unele administraţii locale vor trebui să impună restricţii în acest sens. De asemenea, CFR Călători ar putea reduce, pe timp de caniculă, numărul persoanelor în trenurile fără aer condiţionat, iar în anumite judete sunt impuse, deja, restricții temporare pentru traficul rutier de mare tonaj.



    Strategie pentru combaterea secetei


    Este necesar să intervenim rapid, cu toate resursele naţionale şi europene, pentru a proteja agricultura noastră şi fermierii români — consideră premierul Nicolae Ciucă. Acesta a convocat, marți, prima şedinţă a Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură. Comitetul, constituit din reprezentanţi ai mai multor ministere, a analizat efectele produse de schimbările climatice în agricultură, inclusiv cele produse de secetă. Ca obiectiv pe termen scurt şi mediu, Comitetul îşi propune să implementeze măsurile necesare pentru creşterea capacităţii de industrializare a producţiei agricole şi sprijinirea fermierilor în vederea pregătirii şi desfăşurării campaniei agricole din toamnă. Premierul a anunțat, în același timp, că autorităţile pregătesc negocierile din toamnă pentru ca fondurile europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să poată să fie folosite şi pentru extinderea sistemului de irigaţii. Seceta din acest an este resimțită, în agricultură, în multe județe din România, iar culturile de pe suprafeţe întinse din unele zone au fost distruse de lipsa precipitaţiilor. 70% din teritoriul României este afectat de secetă, potrivit autorităților.



    Ratificare a protocoalelor de aderare la NATO


    Reunit, miercuri, în sesiune extraordinară, Parlamentul de la București a ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord Atlantică, România fiind astfel printre primele ţări membre care contribuie la avansarea mai rapidă a procesului de includere a celor două țări scandinave în alianța miltară. Toate grupurile parlamentare au votat pentru aderarea celor două ţări la NATO, reprezentanţii partidelor subliniind că este un demers necesar în actualul context global de securitate, grav afectat de războiul din Ucraina, şi o dovadă de solidaritate europeană. Protocoalele de aderare ratificate acum au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles, dorința Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică survenind pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Rusiei în Ucraina.



    România își asigură necesarul de gaze


    Premierul Nicolae Ciucă dă asigurări că România va dispune de gazul necesar pentru iarna 2022-2023. Potrivit șefului Guvernului, în această săptămână, s-a depăşit nivelul de 1,6 miliarde de metri cubi în depozite, iar în planul de energie este prevăzut să se atingă, până la 1 noiembrie, 80% din capacitate. Așa cum arată cifrele în prezent, suntem peste procentele asumate, spune Nicolae Ciucă. Cu o producţie proprie importantă şi cu legea offshore adoptată, ceea ce permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, România ar putea să îşi acopere din surse interne consumul de gaze la iarnă, fără a mai avea nevoie de importuri, afirmă și fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ. România, a subliniat Havrileţ, ar putea chiar ajuta alte ţări ale Uniunii Europene pentru aprovizionarea cu gaze, însă prin compensare şi nu gratuit. Nu e un scenariu fantezist, spune acesta, este un scenariu perfect realizabil, dar Ministerul Energiei a pregătit și un plan de reacţie în cazul în care ar fi probleme cu alimentarea cu gaze naturale.



    Participarea șefului diplomației la Consiliul Afaceri Externe


    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a participat, în această săptămână, alături de omologii săi din celelalte state membre ale UE, la Consiliul Afaceri Externe, care a avut loc la Bruxelles. Agenda reuniunii a inclus discuţii aprofundate privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, vecină cu România. Potrivit unui comunicat al MAE român, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a încurajat Ucraina să continue pe calea reformelor, dar a evidenţiat contextul dificil în care acestea trebuie realizate, ca urmare a agresiunii Rusiei. De asemenea, a exprimat sprijinul pentru consolidarea regimului de sancţiuni la adresa Moscovei, precum şi cu privire la sprijinirea Ucrainei de către UE. În contextul crizei alimentare cauzate de agresiunea Rusiei, Aurescu a precizat că aproximativ 2,7 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat România până acum, reprezentând circa jumătate din totalul cantităţii de cereale exportate de Ucraina.



    Rezultate remarcabile ale olimpicilor români


    Elevii români au obţinut patru medalii de aur şi una de argint la Olimpiada Internaţională de Fizică, organizată online de Elveţia, cu rezultatele obținute ei clasându-se pe locul doi mondial, alaturi de Coreea de Sud. Și lotul de matematică al României a obţinut primul loc în Europa şi locul al cincilea în lume la Olimpiada Internaţională de Matematică de la Oslo, cu două medalii de aur şi patru de argint. Anterior, în luna mai, lotul olimpic de matematică al României a obținut șase medalii și locul I pe echipe la a 39-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de Matematică din Cipru. Tot în această săptămână, elevii români au obţinut, de asemenea, locul al treilea în lume la Olimpiada Internaţională de Geografie.






  • România, zniipsită di xeri

    România, zniipsită di xeri

    70% ditu teritoriul României easti zniipsitu di xeri, uidisitu cu autorităţli, cari fac un apel la populaţie s’ufilisească raţional resursili di apă, aţea turlie că aestea s’hibă duri ti tuţ beneficiarlli. Meteorologilli dimăndă că va s’aibă nica dauă stămâni di xeri, cu precipitaţii multu puţăne şi cu tempearaturi mări, aţea ţi caftă apofasi ti viglleari a resurselor tră asigurarea a apăllei ti beari pi kiro di mesi şi lungu kiro.


    Easti ananghi s’intervenim ntrăoară cu tuti resursele naţionale şi europene, tră vigllearea ali agricultura a noastră şi fermierllii români — diclară premierul Nicolae Ciucă cari gri, marță, ti prima andamasi di lucru a Comitetului interministerial tră kivernisearea a efectiloru ţi li aducu alăxerli climatiţi tru agricultură. Comitetul, adratu ditu reprezentanţi a ma multor ministere, feaţi isapea ti efectele produse di alăxerli climatiţi tru agricultură, inclusiv a aţiloru ţi li faţi xerea.



    Catandisea di estanu easti multu ndilicată. Feaţi cilăstseri ahătu cătu putumu tra s’criştemu nivelu a adăpărloru, ama tru multe zone nu s’putu, aşi că ună mari parte ditu cultură easti zniipsită, dimăndă ministrul Agriculturăllei, Petre Daea.



    Ca obiectiv pi vadi şcurtu şi di mesi, Comitetul ş-pripune s’implementeadză meatrili ţi suntu ananghi tră criştearea a capacitatillei di industrializare a producţiei agricole şi andrupascu fermierii cuscupolu ti pregătirea şi dizvărtearea ali campanie agricole ditu toamnă. Premierlu dimăndă că autorităţile ndregu păzărăpserli ditu toamnă tră atea ca fondurile europene ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă s’poată s’hibă ufilisiti şi tră extindirea sistemului di irigaţii.



    Tru contextu, Administraţia Naţională Apele Române feaţi timbihi că, tru condiţiile tru cari rezerva di apă a văsiliillei easti tru scădiari, populaţia lipseaşti s’ufilisească raţional resursele di apă, atea turlie că aestea s’hibă duri ti tuţ beneficiarii. Tru aistu kiro, cama di 200 di localităţi au serviciul di alimentare cu apă restricţionat, di itia a xerillei şi a consumului multu mare. Autoritățli dimăndă că va s’hibă loatî misuri di restricţionare a consumlui, tră protejarea resursăllei şi asiguripsearea a apăllei potabilă pi vadi di mesi şi lung.



    Catandisea easti greauă pi tut continentul iu, ma multu, di itia a tempearaturilor multu mări, focurli di vegetaţie şi pădure facu mări zñii. Neise zñiili sunt semnificative tru Franţa, iu dzăţ di ñilli di ictări fură apreasi, a diapoa dzăţ di ñilli di oamiñi fură purtaţ. Tru nordul ali Atenă, autorităţli elene raportară ma multi focuri di vegetaţie tru un kiro di maş 24 di săhăţ. Sunt focuri di vegetație și tru Spania și Portugalia, iu s’nregistrară sute di victime di itia a dalgăllei di căñină cari acăţă ună mari parti ali Europă.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • România, afectată de secetă

    România, afectată de secetă

    70% din teritoriul României este afectat de secetă, potrivit autorităţilor, care fac un apel la populaţie să folosească raţional resursele de apă, astfel încât acestea să fie suficiente pentru toţi beneficiarii. Meteorologii anunță că urmează încă două săptămâni de secetă, cu precipitaţii foarte puţine şi cu temperaturi ridicate, ceea ce va impune măsuri de protejare a resurselor pentru asigurarea apei potabile pe termen mediu şi lung.



    Este necesar să intervenim rapid, cu toate resursele naţionale şi europene, pentru a proteja agricultura noastră şi fermierii români — a declarat premierul Nicolae Ciucă care a convocat, marți, prima şedinţă a Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură. Comitetul, constituit din reprezentanţi ai mai multor ministere, a analizat efectele produse de schimbările climatice în agricultură, inclusiv a celor produse de secetă.



    Situaţia din acest an este foarte complicată. Am intervenit atât cât am putut pentru a creşte nivelul irigaţiilor, dar în multe zone nu a fost posibil, aşa că o mare parte din cultură este afectată, a anunțat ministrul Agriculturii, Petre Daea.



    Ca obiectiv pe termen scurt şi mediu, Comitetul îşi propune să implementeze măsurile necesare pentru creşterea capacităţii de industrializare a producţiei agricole şi sprijină fermierii în vederea pregătirii şi desfăşurării campaniei agricole din toamnă. Premierul a anunțat că autorităţile pregătesc negocierile din toamnă pentru ca fondurile europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să poată să fie folosite şi pentru extinderea sistemului de irigaţii.



    În context, Administraţia Naţională Apele Române a atras atenţia că, în condiţiile în care rezerva de apă a ţării este în scădere, populaţia ar trebui să folosească raţional resursele de apă, astfel încât acestea să fie suficiente pentru toţi beneficiarii. În prezent, peste 200 de localităţi au serviciul de alimentare cu apă restricţionat, din cauza secetei şi a consumului foarte mare. Autoritățile anunță că vor fi luate măsuri de restricţionare a consumului, pentru protejarea resursei şi asigurarea apei potabile pe termen mediu şi lung.



    Situația este gravă pe tot continentul unde, în plus, din cauza temperaturilor foarte ridicate, incendiile de vegetaţie şi pădure fac ravagii. Pagubele sunt semnificative în Franţa, unde zeci de mii de hectare au fost mistuite, iar zeci de mii de oameni au fost evacuaţi. În nordul Atenei, autorităţile elene au raportat mai multe incendii de vegetaţie într-un interval de doar 24 de ore. Sunt incendii de vegetație și în Spania și Portugalia, unde s-au înregistrat sute de victime din cauza valului de caniculă care a cuprins o mare parte a Europei.






  • Eurostat: România, țara cu cele mai multe exploatații viticole din UE

    Eurostat: România, țara cu cele mai multe exploatații viticole din UE


    România dispune de 844.015 exploatații viticole, echivalentul a 37,9% din cele 2,2 milioane de exploatații viticole care existau în întreaga Uniune Europeană în 2020, arată datele publicate de Eurostat. Țara noastră are, în același timp, și cele mai mici exploatații viticole din spațiul comunitar. În medie, o suprafață cultivată cu struguri măsoară 0,21 hectare, mult mai puțin decât media europeană de 1,43 hectare. De precizat că majoritatea exploatațiilor viticole din UE sunt mici, 83,3% dintre acestea având o suprafață mai mică de un hectar.



    Trei state au 75% din viile Uniunii Europene



    Datele Eurostat mai arată că Uniunea Europeană avea în 2020 peste 2,2 milioane de exploatații viticole care cultivau 3,2 milioane de hectare de viță de vie, iar 180.000 de hectare se aflau în România). În total, cele 27 de state membre dețin 45% din suprafața mondială cultivată cu viță de vie.



    La nivelul Uniunii Spania, Franța și Italia acumulează trei sferturi (74,9%) din suprafața cultivată cu viță de vie, respectiv 38,7% din exploatațiile viticole din UE.



    Între 2015 şi 2019, suprafața cultivată cu viță de vie în UE a rămas relativ stabilă, înregistrând o scădere de doar 1,1%. Totuși, numărul exploatațiilor viticole s-a micșorat cu peste 250.000 de exploatații, o scădere de 10,3% în numai cinci ani. Portugalia a înregistrat cea mai mare scădere, cu 98.000 de exploatații viticole mai puțin. Și Italia a avut o scădere importantă de 78.000 de exploatații viticole, în timp ce Spania a pierdut 34.000 de exploatații viticole.

    Numărul de hectare și exploatări viticole din statele Uniunii Europene / Sursa: Eurostat

    vii-exploatare-viticole-ue-2020-eurostat.jpg



    România produce puțin vin de calitate superioară



    Peste o treime din viile cultivate în cele 27 de țări membre (36,7%) au o vechime de peste 30 de ani reprezintă puţin peste o treime, în timp ce 41,3% din exploataţiile viticole din UE au o vechime cuprinsă între 10 şi 29 de ani.



    În România, ponderea viilor cu o vechime de peste 30 de ani este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, cu două treimi din totalul exploatațiilor (65,7%). Bulgaria are o pondere de 68,8 %, în timp ce 64,7% din totalul viilor din Cipru pot fi considerate cu vechime. Însă, potrivit Eurostat, procesul de înlocuire a viilor vechi din România este cu mult peste media din UE, în condițiile în care 12% din totalul viilor au o vechime mai mică de trei ani.



    Cele mai multe vii ale Uniunii (82,4%) erau dedicate în 2020 producției de struguri pentru vinurile de calitate. De altfel, în Cehia, Germania, Luxemburg, Austria şi Slovenia toate exploatațiile viticole sunt specializate doar pe producția de vinuri de calitate. Și la acest capitol România întâmpină probleme, deoarece trei sferturi din exploatațiile viticole (72,1%) sunt dedicate producției de vinuri de masă.


  • Măsuri economico-sociale

    Măsuri economico-sociale

    Primele măsuri din Programul “Sprijin pentru România”, anunţat luni de liderii coaliţiei PNL-PSD-UDMR, au fost adoptate de Parlamentul de la București. Unul dintre actele normative vizează majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei în agricultură şi în industria alimentară.



    În aceste domenii, indemnizaţiile şi facilităţile sunt asimilate celor existente deja în construcţii şi angajaţii vor beneficia, până în anul 2028, de scutire de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiei pentru asigurările de sănătate. În al doilea proiect de lege adoptat de legislativ se dublează la 22 de lei alocaţia de hrană pentru pacienţii din spitale şi pentru persoanele vârstnice instituţionalizate.



    Aplicarea pachetului de măsuri “Sprijin pentru România”, pentru protejarea cetăţenilor şi economiei, este prioritară pentru Guvern, afirmă, într-o postare pe o rețea de socializare, premierul liberal Nicolae Ciucă. El precizează că schema de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor, cu impact major în economie, răspunde unei aşteptări foarte mari venite din partea mediului de afaceri.



    Potrivit premierului, beneficiile incluse vor fi semnificative şi pentru sectoarele către care vor fi direcţionate finanţările precum: industria prelucrătoare, construcţii, HORECA, informaţii şi comunicaţii, sănătate şi asistenţă socială. Nicolae Ciucă a anunțat că valoarea pachetului este de 17,3 miliarde de lei, din care aproximativ jumătate sunt fonduri europene. Actuala coaliţie trebuie să vină cu soluţii la problemele cetăţenilor şi ale economiei, a adăugat Nicolae Ciucă: “Pachetul are trei obiective principale: susţinerea economiei pentru o creştere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale şi, desigur, solidaritate între generaţii.”



    Din pachet, 300 de milioane de euro sunt pentru compensarea creşterii preţurilor. IMM-urile vor primi până la 400.000 de euro pe companie pentru stimularea investiţiilor, iar firmele de transport vor putea deconta o mică parte din litrul de carburant. În plus, fermierii vor primi bani sub formă de granturi.



    La rândul său, liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că actuala coaliţie a venit cu aceste măsuri economice şi sociale pentru ca inflaţia să nu scape de sub control şi precizează că rata de acum de 10% este o influenţă venită din zona Europei. Potrivit lui, măsurile vor răspunde problemelor pe care le au cetăţenii. Tot din coaliție, fostul lider al liberalilor, Florin Cîţu, și-a exprimat nemulțumirea că în pachet nu sunt incluse anumite măsuri pentru care s-a pronunţat în repetate rânduri, între care reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiei la CAS şi amânarea achitării ratelor la bănci.



    De partea sa, opoziţia critică măsurile pe care le consideră populiste și susține că ar exista şi alte forme de sprijin. În plus, USR pledează pentru scăderea TVA la energie de la 19 la 5%.






  • Jurnal românesc – 19.01.2021

    Jurnal românesc – 19.01.2021

    Proiectele, dezvoltarea și soluțiile pentru eficientizarea relațiilor dintre România și Republica Moldova au fost câteva dintre temele abordate în cadrul primei întâlniri dintre conducerea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova şi noul ambasador al Chişinăului la Bucureşti, Victor Chirilă. Şeful Departamentului, secretarul de stat Adrian Dupu, i-a transmis diplomatului moldovean că implicarea DRRM în atragerea de parteneri pentru aplicarea la finanțări europene va fi, anul acesta, una din primele linii strategice de acțiune. “Direcția nouă a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova este de a finanța proiecte cu impact extins și vizibilitate mare, menţinând, binențeles, linia proiectelor prin care Guvernul României oferă sprijin pentru consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației dintre cele două state”, a declarat Dupu. La rândul său, Victor Chirilă a spus că ambasada şi-a propus să promoveze o mai bună colaborare și o mai mare vizibilitate a proiectelor derulate de Guvernul României în toată Republica Moldova. Victor Chirilă a preluat oficial postul de ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti la începutul acestui an. El l-a înlocuit pe Mihai Gribincea, care a condus reprezentanţa diplomatică din noiembrie 2015 până în iulie 2020.



    Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023-2027 va fi depus la Comisia Europeană la finalul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, a anunţat ministerul Agriculturii. Ministrul de resort, Adrian Chesnoiu, a declarat că în scopul identificării soluţiilor punctuale pentru fermierii români, “se lucrează la elaborarea unui plan strategic, care să schimbe la 180 de grade viziunea, rostul şi dezvoltarea agriculturii româneşti”. Acesta a precizat că, pentru stabilirea detaliilor, a început consultări cu asociaţiile fermierilor, grupurile de acţiune locală şi cu reprezentanţii distribuitorilor de produse agroalimentare. Printre temele dezbătute au fost şi irigaţiile şi sprijinul acordat tinerilor fermieri şi grupurilor de producători. Tinerii sub 40 de ani care revin din străinătate pot obţine până la 50.000 euro pentru înfiinţarea unei ferme prin submăsura Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri Diaspora din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Anul trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit online 256 de cereri de finanţare în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro. Prin Politica Agricolă Comună, România are alocate 22 de miliarde de euro, iar Planul Naţional Strategic stabileşte modul de cheltuire a acestor bani.



    Normele legii privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat au intrat în vigoare, transmite Agenţia BucPress din Cernăuţi. Potrivit articolului 25 din actul normativ, presa scrisă din Ucraina publicată într-o limbă străină trebuie să asigure publicarea exemplarului și în limba ucraineană, care nu va diferi din punct de vedere al conținutului și numărului de copii. De asemenea, în toate locurile de distribuție a presei scrise, presa scrisă publicată în limba ucraineană trebuie să reprezinte cel puțin 50% din titluri. Cerințele articolului 25 nu se aplică presei scrise tipărite exclusiv în limba tătarilor din Crimeea, alte limbi ale popoarelor indigene din Ucraina, engleză sau o altă limbă oficială a Uniunii Europene, indiferent dacă acestea conțin texte în ucraineană. În astfel de cazuri, se face o copie obligatorie a numărului în limba corespunzătoare de publicare. BucPress precizează că, pentru presa scrisă locală, prevederile articolului 25 din această Lege vor intra în vigoare la 16 iulie 2024.



    Proiectul “MoldArte” are loc în perioada ianuarie — octombrie 2022 și este organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Institutul Cultural Goethe, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene la Chişinău. Proiectul este beneficiarul unui grant câștigat în urma concursului din cadrul programului “Spații Europene de Cultură” organizat de Rețeaua institutelor culturale europene. “MoldArte” a fost selectat de către un juriu internațional în iunie 2021 dintr-un total de 39 de proiecte. “MoldArte” își propune să dezvolte o nouă scenă culturală publică în Republica Moldova, capabilă să abordeze problemele sociale și politice actuale și să sporească gradul de participare la cultură al actorilor culturali prin crearea unei platforme integrate online și on-site, un instrument de relaționare viabil și durabil pentru artiști, manageri culturali, organizații publice sau private. Programul de evenimente cuprinde dezbateri pe teme de interes local, ateliere de lucru, evenimente artistice la care participă actori culturali din Republica Moldova și din țările partenere România, Austria și Germania. Institutul Cultural Român transmite că, prin această inițiativă, își reafirmă interesul de a susține participarea și promovarea artiștilor români în cadrul proiectelor organizate de reţeaua EUNIC.






  • Eurodeputații au dat undă verde noii politici agricole comune

    Eurodeputații au dat undă verde noii politici agricole comune

    Planul de reformă a Politicii Agricole Comune a primit aprobarea Parlamentului European, proiectul având o valoare de 387 miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. Finanțarea PAC se face prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

    Ce propune noua reformă a PAC și cum este privită de agricultorii români, dezbatem în rubrica de astăzi.

    (Voce: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul fermierilor Români, Călin Muscă, fermier)