Radio România Internațional

Tag: Agricultura

  • Sprijin pentru fermieri

    Sprijin pentru fermieri

    Afluxul de cereale ucrainene în cinci țări de graniță membre ale Uniunii Europene, determinat de invazia rusească, a convins Bruxellesul să aprobe restricţii comerciale temporare şi sprijin financiar pentru statele respective. Un ajutor de 56 de milioane de euro a fost acordat la sfârşitul lunii martie, iar acum Comisia Europeană a aprobat încă 100 de milioane de euro pentru fermierii din Polonia, România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia.



    Sprijinul, alocat din Fondul de Rezervă al Uniunii, survine în condițiile în care importurile importurile din Ucraina saturează silozurile şi scad preţurile pe aceste pieţe, destabilizând fermierii. Comisia Europeană propusese acordarea noii tranșe încă de la jumătatea lunii aprilie, dar propunerea nu primise undă verde din partea unor țări, care au cerut clarificări cu privire la criteriile de calcul şi de alocare a fondurilor.



    Cei mai mari beneficiari sunt Polonia – aproape 40 de milioane de euro şi România – 30 de milioane de euro, iar termenul plăţilor către agricultori este 30 septembrie. Cumulat, cele două pachete de sprijin aduc fermierilor români circa 40 de milioane de euro, la care Guvernul de la Bucureşti are acordul Comisiei pentru a adăuga o valoare similară. În plus, la începutul lunii iunie, Bruxellesul a autorizat cele cinci state să prelungească până la 15 septembrie măsurile lor restrictive menite să blocheze pe teritoriul lor comercializarea grâului, porumbului, rapiţei şi floarea soarelui din Ucraina, cu condiţia să nu împiedice tranzitarea acestor cereale către alte ţări.



    Măsurile au fost puternic criticate de aproape jumătate dintre statele membre UE, care, într-o scrisoare comună, s-au declarat alarmate de ceea ce au catalogat drept “tratament diferenţiat pe piaţa internă”. Promisiunea comisarului european pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind activarea pentru celelalte 22 de state membre a restului “rezervei pentru criză agricolă” a dus în cele din urmă la depășirea reticențelor și obținerea acordului pentru pachetul de 100 de milioane de euro.



    Cele 22 de state vor putea astfel să împartă 330 de milioane de euro pentru a-şi ajuta fermierii să facă faţă crizelor actuale: impactul indirect al războiului din Ucraina, care a condus la creşterea preţului energiei şi al îngrăşămintelor, dar şi recentele inundaţii din Italia sau seceta care afectează întreg continentul.



    Comisia Europeană a detaliat și repartizarea propusă pentru acest pachet. Spania ar fi principalul beneficiar, cu aproximativ 81 de milioane de euro, urmată de Italia – 60 de milioane, Franţa – 53 de milioane şi Germania — aproape 36 de milioane de euro. Fiecărei ţări i se va permite să tripleze ajutorul european prin finanţare naţională. Acest pachet de ajutor de 330 de milioane de euro trebuie aprobat oficial în cadrul unei viitoare reuniuni a reprezentanţilor statelor membre, a precizat executivul european.





  • Sfaturi privind economia României

    Sfaturi privind economia României

    Cel mai longeviv în funcţie dintre toate personajele cheie ale României post-comuniste e guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Născut în 1949, Isărescu este şi cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, el fiind guvernator din 1990. În 1999, a plecat, pentru an, ca independent, la şefia guvernului de coaliţie de centru-dreapta din epocă, iar în anul următor a candidat, fără succes, la alegerile prezidenţiale, unde obținut doar 9,54% în primul tur. După care a revenit în funcţia de guvernator, cu care se identifică de aproape un sfert de secol.



    Nu e neapărat simpatizat de toată lumea, dar nimeni nu-i contestă competenţa şi devotamentul. În mai bine de trei decenii, Isărescu a avut nenumăraţi interlocutori efemeri la conducerea guvernului sau a ministerului de Finanţe, aşa că declaraţiile sale au o cu totul altă greutate decât platitudinile emfatice livrate de politicieni când îşi inaugurează mandatele şi pe care nu le respectă aproape niciodată.



    În ziua instalării noului guvern PSD-PNL, condus de liderul social-democrat Marcel Ciolacu, guvernatorul băncii centrale le-a cerut decidenţilor politici ceea ce a numit o gândire raţională. La o dezbatere consacrată perspectivelor economiei româneşti, el a menţionat cele două direcţii după care ar trebui orientată orice strategie de dezvoltare a ţării: coordonarea cu economia europeană şi echilibrarea ofertei cu cererea internă.



    Agricultura, anumite ramuri industriale sau energia verde, spune el, ar trebui să fie domenii prioritare şi să devină mai relevante pe pieţe, chiar reziliente, în condiţii de concurenţă acerbă în unele cazuri, cum ar fi piaţa alimentelor. Guvernatorul mărturiseşte, între altele, că se întreabă el însuşi cum a ajuns România să importe atât de multe alimente, în condiţiile în care are un însemnat potenţial agricol.



    Perspectiva mediului de afaceri a fost prezentată de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, care consideră că un model economic viabil trebuie să pornească de la ideea de asociere în domeniul agroalimentar, care înregistrează un deficit semnificativ în comerţul internaţional al ţării. Polonia, notează el, cu o treime mai mult ca suprafaţă decât România, are 90.000 de fermieri.



    România are 796.000, majoritatea cu ferme de mici dimensiuni, şi e foarte greu de discutat despre competitivitate în condiţiile acestea”- spune şeful Camerei de Comerţ, pe care media economice îl numesc patronul patronilor”. El pledează şi pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României, adică reducerea numărului de comune şi judeţe, prin comasare, şi, implicit, pentru scăderea cheltuielilor cu o administraţie locală gonflată, ineficientă şi teribil de costisitoare.






  • Agricultorii în atenția Parlamentului European

    Agricultorii în atenția Parlamentului European

    De la începutul conflictului declanșat de Federația Rusă în țara vecină, aproximativ 17 milioane de tone de produse agricole majore au părăsit Ucraina pe şosele, pe calea ferată sau pe Dunăre, arată datele Ministerului Agriculturii de la Kiev. Din acestea, toată cantitatea de cereale, reprezentând aproximativ 38% din exporturile ucrainene, a ajuns în statele vecine din UE, în condiţiile în care graniţele Ucrainei cu Rusia şi Belarus au fost închise.



    Pentru a ajuta Ucraina, după ce Rusia a blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră, UE a suspendat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială aplicate importurilor de cereale şi altor produse alimentare ucrainene, fără a li se impune respectarea standardelor europene de calitate. Obiectivul Bruxellesului a fost să dea posibilitatea fermierilor din Ucraina să-şi exporte cerealele şi seminţele oleaginoase către pieţele lor tradiţionale din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia – şi a ajuta la atenuarea crizei alimentare globale – dar o cantitate mare de cereale a rămas în Europa de Est și a creat disfuncționalități.



    La dezbaterile de miercuri, din Parlamentul European, legate de problemele create pe piaţa europeană de afluxul mare de cereale ieftine din Ucraina, europarlamentarii au cerut măsuri mai susţinute pentru agricultorii din Europa de Est, care au de suferit de pe urma importurilor de produse agricole ucrainene.



    Cele cinci state, România, Polonia, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria, au traversat o situaţie de urgenţă şi a fost nevoie de solidaritate europeană pentru protecţia lor, a subliniat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a recunoscut contribuţia Bucureștiului la asigurarea coridoarelor de solidaritate pentru grânele din ţara vecină și a transmis mulţumiri:


    “România, sincere mulţumiri României, pentru că acolo povara a fost cea mai mare pentru această ţară. 9 milioane de tone de cereale trimise. Iată, 6,5 au plecat din România. 2,5 au rămas.”



    Uniunea Europeană spune, acum, că cerealele ucrainiene doar vor traversa aceste ţări şi se încearcă monitorizarea transporturilor, pentru a preveni ca ele să rămână şi să le perturbe pieţele. Europarlamentarul român Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, a cerut Comisiei să facă mai mult pentru a se asigura că cerealele ajung chiar în statele terţe.



    Tot din România, europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură, a insistat şi el ca aceste cereale să fie gestionate direct de Comisia Europeană, iar europarlamentarul Carmen Avram s-a pronunțat pentru prelungirea interdicţiei de import în statele membre afectate. Carmen Avram a amintit şi că România este într-o situaţie specială, cu legături rutiere, fluviare şi maritime cu Ucraina, iar portul românesc Constanţa, la Marea Neagră, este copleşit.



  • Rolul tinerilor fermieri în agricultura UE

    Rolul tinerilor fermieri în agricultura UE

    Rolul jucat de
    tinerii fermieri este esenţial pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii.
    Agricultura europeană are nevoie de tineri. Nu putem vorbi de securitate
    alimentară fără să asigurăm schimbul generațional sunt de părere reprezentanții
    marilor asociații de fermieri din UE.


    Statisticile arată
    că zonele rurale din estul UE se confruntă cu o depopulare masivă, doar 28% din
    populație trăiește în regiunile rurale, iar tinerii fermieri reprezintă doar 6%
    din comunitatea agricolă europeană. Sunt
    oare suficient de multe fonduri europene puse la dispoziția tinerilor într-o
    dimensiune care să le satisfacă nevoile?Europarlamentarul Daniel Buda a prezentat în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare
    Rurală din Parlamentul European o serie de măsuri menite să îî stimuleze pe
    tineri să devină fermieri.






    Este un subiect pe care îl discutăm aici de șapte-opt ani de
    zile de când suntem în Parlamentul European și, evident, este foarte greu să
    dăm un răspuns la această întrebare. Ce trebuie să facem pentru a aduce tinerii
    în agricultură? Stimați colegi hadeți să facem un exercițiu de imaginație. Câți
    dintre noi ne-am trimite copiii să fie chiar și șefi de ferme în spațiile
    rurale? Este astăzi oare spațiul rural suficient de bine pregătit din punct de
    vedere al asigurării unei vieți bune pentru cei care merg să facă agricultură
    în acele zone? Este oare peste tot internet? Este oare peste tot acces la
    școală, la spitale? Au oare tinerii fermieri venituri de suficient de
    consistente care să le permită o viață cât de cât bună, astfel încât să-și
    poată permite eventual și un concediu în timpul anului. Aici este, până la urmă
    cheia în această logică. Trebuie să privim
    aceste aspecte și să ne întrebăm: sunt
    oare suficient de multe fonduri europene puse la dispoziția lor într-o
    dimensiune care să le satisfacă nevoile? Câți dintre tinerii fermieri își pot
    permite accesul la utilaje cu care într-adevăr, să facă acele tehnici agricole?
    Sechestrarea carbonului? Aceasta este, până la urmă, marea problemă a
    veniturilor pe care aceștia trebuie să le aibă în agricultură, pe de o parte,
    pe de altă parte, a resurselor financiare pe care la dispoziție.




  • Sprijinirea fermierilor din țările UE aflate la granița cu Ucraina

    Sprijinirea fermierilor din țările UE aflate la granița cu Ucraina

    Pierderile de venit cu care se
    confruntă fermierii de la granița cu Ucraina necesită compensarea de urgență
    din partea Comisiei Europene! Planurile strategice naționale sunt implementate
    de la 1 ianuarie. Pentru prima dată, în PAC există o posibilitate mai puternică
    de reacție la evoluții, precum evoluția pieței sau în general la evoluția
    geopolitică.

    Recent, în cadrul Comisei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
    din Parlamentul European, europarlamentarul Daniel Buda a cerut sprijinirea fermierilor din țările care se află în
    proximitatea graniței cu Ucraina precum România sau Polonia. În momentul de
    față, aceștia sunt puși în situația de a nu-și mai putea continua activitatea
    în domeniul agricol, așa că europarlamentraul roman a adus în atenția
    comisarului pentru agricultură, Janusz
    Wojciechowski, nevoia de resurse financiare pentru compensarea pierderilor de
    venit.




    O întrebare concretă, legat de ceea ce
    înseamnă sprijinirea fermierilor din țările care se află în proximitatea
    graniței cu Ucraina, România, Polonia și așa mai departe, a spus foarte clar că
    ați discutat ieri în Consiliu AGRIFISH despre această problemă. Întrebarea mea
    pentru dumneavoastră este următoarea: când fermierii din aceste state vor putea
    beneficia de resurse financiare pentru a compensa pierderile de venit, deoarece
    în momentul de față aceștia sunt puși în situația, dar nu-și mai putea continua
    activitatea în domeniul agricol.

    De asemenea, știm foarte bine, domnule
    comisar, că anul agricol a început în septembrie, planurile au fost adoptate
    abia în decembrie-ianuarie, foarte mulți fermieri care ar dori să implementeze
    ecoschemele, nu mai am această posibilitate, deoarece încă din toamnă și-au
    cumpărat sămânța pentru porumb, de exemplu, sau îngrășămintele, iar acuma vine
    și li se spune în felul următor -dacă vrei să ai parte de ecoschemă, trebuie
    să pui mazăre. Nu are de unde să cumpere sămânță nu are decât să cumpere
    îngrășăminte chimice. Are în vedere Comisia să dea o derogare, măcar parțial,
    pentru această primăvară    .





    La finalul dezbaterii Comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski a confirmat faptul că România,
    Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, și poate într-o măsură mai mică
    Republica Cehă, toate aceste țări aproape de Ucraina au fost puternic afectate
    de această criză. A precizat de asemenea că există importuri masive din Ucraina
    și poate că ar trebui declanșată Rezerva de criză.


  • Importanța zonelor rurale în asigurarea securității alimentare

    Importanța zonelor rurale în asigurarea securității alimentare

    UE
    este cunoscută în întreaga lume pentru alimentele și tradițiile
    sale culinare și reprezintă unul dintre principalii
    producători și
    exportatori neți de produse agroalimentare din lume. Datorită
    resurselor sale agricole excepționale, UE poate și trebuie să
    joace un rol-cheie în garantarea securității alimentare la nivel
    mondial. Pentru
    a funcționa eficient și a rămâne moderne și productive, atât
    fermele, cât și sectoarele din amonte și din aval au nevoie de
    acces rapid la cele mai recente informații despre domeniul agricol,
    despre metodele de cultivare și de creștere și despre evoluțiile
    pieței.

    În
    perioada 2014-2020, resursele PAC au fost direcționate către
    furnizarea unor tehnologii de mare viteză, a unor servicii de
    internet mai bune și a unei infrastructuri de calitate pentru circa
    18 milioane de europeni din mediul rural – echivalentul a 6,4 %
    din populația rurală a UE.

    În plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Daniel Buda a făcut apel la lansarea unor programe
    ample de investiții în zonele rurale și la reducerea
    birocrației în procesul de accesare a fondurilor europene!


    Cu
    toții suntem conștienți de importanța zonelor rurale, indiferent
    dacă vorbim de securitatea alimentară sau de combaterea
    schimbărilor climatice ori de turism! Cu toate acestea,
    politicile europene nu au reușit să dezvolte aceste zone, astfel
    încât astăzi doar 11% din exploatațiile agricole din UE sunt
    conduse de fermieri sub 40 de ani!

    Investițiile
    în internetul cu bandă largă, în serviciile de alimentare cu apă,
    conectivitate rutieră, asistență medicală și educație sunt
    indispensabile. Trebuie să fim conștienți că doar în momentul în
    care decalajul dintre urban și rural va fi eliminat, vom putea vorbi
    cu adevărat despre inversarea tendințelor demografice. Sinergia
    fondurilor și consolidarea programului LEADER trebuie să fie
    dublate de reducerea birocrației în procesul de accesare a
    fondurilor europene. Războiul din Ucraina ne-a demonstrat încă
    o dată importanța păstrării capacităților zonelor rurale de a
    furniza alimente de calitate și la prețuri accesibile.Tocmai de
    aceea, vreau să subliniez necesitatea ca politicile Comisiei
    Europene să fie ancorate în noile realități.


  • Păradz europeni tră fermierlli româñi

    Păradz europeni tră fermierlli româñi

    După cama di unu an și giumitati tru cari Ministerlu ali Agricultură di București s-consultă cu reprezentanţălli a organizaţiilor publiţi şi private ditu domeniu și angrăpsi 1.900 di frăndză tră Planul Naţional Strategic 2023 – 2027, fermierllii români și agricultura românească va s’aibă hăiri di agiutoru. Comisia Europeană aprobă Planlu tru valoare di aproapea 16 di miliardi di euro. Ditu aeşţă păradz, aproapea 10 miliardi di euro suntu plăţ directi şi intervenţii sectoriale, iara artimaia va s’hibă alocată tră dizvoltarea horloru.


    Uidisitu cu ministrulu Agriculturăllei, Petre Daea, Planlu ali Românie mutreaşti făţearea ma cu hăiri a mijloacelor di subzistenţă a fermierlor şi a competitivitatillei a lor. România ufiliseaşti aproaopea 40% ditu bugetul a llei tră dizvoltare rurală tră s’da curayiu a practicălli ecologice tru zonele cu valoare naturală analtă, cu scupolu ti protejarea a biodiversitatillei. Iara tra s’ţănă ma largu atractivitatea a zonilor rurale ditu România, planlu va s’ndrupască thimilliusearea cama di 12.000 di locuri di lucru tru aesti zoni, cu finanţari tră ntreprindiri şi infrastructură. Ma multu, fermierllii va s’hibă agiutaţ s’adoptă năi inovaţii, di la agricultura di precizie la metodile di producţie agroecologhiţi – tăxeaşti ministrul.


    Petre Daea nica declară că tru năulu document fu băgatu un instrumentu di andrupari tră fermierllii cu kireari, pritu cari s’da dispăgubiri tru caz di calamităţ, suma totală ahărdzită hiinda di aproapea 400 di milioane di euro. Uidisitu cu năsu, aestu instrument di agiutoru lipseaşti si s’facă ntrăoară, pritu ună călindari multu strictă, iara vadelu di bitiseari pruvidzutu easti trimestrul al treilea a anlui yinitor.


    Până tru bitisita-a anlui, ama, Petre Daea tăxeaşti că va s’hibă păltiti a fermierlor româñi dispăgubirli tră culturile zñiipsiti di xearea siminati tru toamna anlui tricut. El pricunuscu că anlu agricol 2021/2022 fu multu greu, cari lă adusi mari kindinu a fermierloru români, tru condiţiile tru cari “xerea pedologică băgă stăpuiri pi tută văsilia”.


    Aestu lucru s’veadi și tru producția di misuru ali Românie, cari easti nai ma ñîcă tru aeşţă ditu soni 15 di añi. Cu tuti aestea, da asigurări ministrul, producţia amintată va lu asiguripsească consumlu internu, lugursitu la aproapea 7 milioane di tonuri, existânda şi disponibilitatea tră exportu. Altă turlie eralucărli tru 2021, cându uidisitu cu datili a Institutlui Naţional di Statistică, România eara pi protlu loc tru UE ahătu ditu videala ali suprafeţă siminată cu misuru, cât şi ali producţie, cari s’aprikea di 15 milioane di tonuri.


    Tru atea ţi mutreaşti gărnulu, România eara tru anlu anul tricut pi loclu patru tru UE ditu videala ali suprafeţă cultivată, ama şi ali producţie, cu pisti 10 milioane di tonuri, tru condițiile tru cari consumlu internu di gârnu easti lugursitu la 2,5 – 3 milioane di tonuri tru anu.


    La producţia și suprafața siminată di floarea-soarlui, România easti constantu, ditu anlu 2015, pi protlu loc tru UE — uidisitu cu datili a Institutlui Național di Statistică.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Bani europeni pentru fermierii români

    Bani europeni pentru fermierii români

    După mai bine de un an și jumătate în care ministerul Agriculturii de la București s-a consultat cu reprezentanţii organizaţiilor publice şi private din domeniu și a redactat 1.900 de pagini pentru Planul Naţional Strategic 2023 – 2027, fermierii români și agricultura românească vor beneficia de ajutor. Comisia Europeană a aprobat Planul în valoare de aproape 16 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 10 miliarde de euro reprezintă plăţi directe şi intervenţii sectoriale, iar restul vor fi alocaţi pentru dezvoltare rurală.


    Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, Planul României urmăreşte îmbunătăţirea mijloacelor de subzistenţă ale fermierilor şi a competitivităţii lor. România utilizează circa 40% din bugetul său pentru dezvoltare rurală pentru a încuraja practici ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, în scopul protejării biodiversităţii. Iar pentru a menţine atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a peste 12.000 de locuri de muncă în aceste zone, cu finanţare pentru întreprinderi şi infrastructură. În plus, fermierii vor fi sprijiniţi să adopte noi inovaţii, de la agricultura de precizie la metodele de producţie agroecologice – promite ministrul.

    Petre Daea a mai declarat că în noul document a fost introdus un instrument de sprijin pentru fermierii cu pierderi, prin care se acordă despăgubiri în caz de calamităţi, suma totală alocată fiind de aproape 400 de milioane de euro. Potrivit lui, acest instrument de sprijin trebuie să se realizeze urgent, printr-un calendar foarte strict, iar termenul de finalizare prevăzut este trimestrul al treilea al anului viitor.

    Până la finalul anului, însă, Petre Daea promite că vor fi plătite fermierilor români despăgubirile pentru culturile afectate de secetă însămânţate în toamna anului trecut. El a recunoscut că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară.

    Acest lucru se vede și în producția de porumb a României, care este cea mai mică din ultimii 15 ani. Totuși, dă asigurări ministrul, producţia obţinută va asigura consumul intern, estimat la aproximativ 7 milioane de tone, existând şi disponibilitatea pentru export. Altfel stăteau lucrurile în 2021, când potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, România ocupa primul loc în UE atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, care se apropia de 15 milioane de tone.

    În ceea ce priveşte grâul, România a ocupat anul trecut locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu peste 10 milioane de tone, în condițiile în care consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone pe an.

    La producţia și suprafața cultivată de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în UE – potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

  • Armonizarea politicilor din diferite domenii cu Politica Agricolă Comună

    Armonizarea politicilor din diferite domenii cu Politica Agricolă Comună

    Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Regională din
    Parlamentul European a dezbătut recent o problemă extrem de importantă în contextul actual având
    în vedere provocările prezente în
    agricultura țărilor membre. Dezbaterea s-a numit: 60 de ani de Politica Agricolă Comună: Cum s-a schimbat
    rolul Parlamentului European? Politica Agricolă Comună a evoluat de-a lungul
    deceniilor și a fost îmbunătățită constant pentru a răspunde nevoilor atât a
    consumatorilor cât și a fermierilor care au fost profund afectați de-a lungul
    deceniilor de evenimente și fenomene care nu au putut fi din păcate controlate.

    Europarlamentarul Daniel Buda a susținut
    în discursul său din cadrul dezbaterii că în
    anul în care sărbătorim 60 de ani de PAC, în fața războaielor, secetei,
    foametei, dezvoltarea unor instrumente solide absolu necesare care să reprezinte pentru
    fermieri puncte de sprijin, rămâne una din prioritățile UE.




    60 de ani de Politică Agricolă Comună și se
    pune întrebarea de către unii sau de către alții : Ce ar fi însemnat UE fără 60
    de ani de Politică Agricolă Comună? Cu siguranță putem spune că acești 60 de
    ani de Politica Agricolă Comună a însemnat stabilitate în ceea ce înseamnă
    securitatea alimentară, deoarece cu siguranță, fără PAC nu am fi putut vorbi de
    un acces la alimente de calitate și la prețuri rezonabile pentru consumatori.

    Domnule comisar, am reținut două aspecte pe care le-ați verbalizat, respectiv
    faptul că avem nevoie de mai mulți bani pentru agricultură. Și noi, aici, în
    Parlamentul European, spunem mereu că este nevoie de mai mulți bani pentru
    agricultură, deoarece astăzi creșterea prețurilor a redus foarte mult
    veniturile fermierilor. Și v-ați pus întrebarea firească ce se va întâmpla
    după 2027? Depinde de noi toți dacă vom reuși să dezvoltăm un sector agricol
    durabil, astfel încât într-adevăr să putem vorbi de o agricultură durabilă în
    viitor. Dar în același timp atrag atenția asupra unei chestiuni foarte
    importante legat de ceea ce înseamnă politicile Comisiei Europene, și anume
    nevoia de a avea politici armonizate la nivelul Comisiei Europene cu Politica
    Agricolă Comună.

    Nu putem asista la faptul că avem o directivă privind
    reducerea emisiilor de carbon, care vine și creează dificultăți majore
    sectorului agricol sau un regulament privind utilizarea pesticidelor, care, de
    asemenea, vine și pune dificultăți fermierilor.

    De aceea, rugămintea mea este
    să avem în vedere această armonizare a politicilor agricole de nivelul Comisiei
    Europene cu Politica Agricolă Comună.


  • Nevoia urgentă a unei strategii UE privind îngrășămintele

    Nevoia urgentă a unei strategii UE privind îngrășămintele

    Creșterea uriașă a prețurilor la
    îngrășăminte este acum principala problemă a fermierilor europeni. Există
    indicii că fermierii din Uniunea Europeană au comandat, în această vară, cu 20%
    mai puține îngrășăminte decât de obicei. Fermierii sunt, de asemenea,
    îngrijorați de faptul că prețurile producției ar putea să nu țină pasul cu
    prețurile inputurilor. Acesta reprezintă un risc pentru securitatea alimentară
    a Uniunii Europene. Comisia Europeană este preocupată de toate aceste aspecte
    şi este pregătită să prezinte o comunicare privind îngrășămintele.

    Subiectul a
    fost dezbătut în Parlamentul European, ocazie cu care eurodeputatul Daniel
    Buda, a declarat:


    Comisia Europeană
    trebuie să înțeleagă că ne aflăm în ceasul al 12-lea în ceea ce privește
    securitatea alimentară iar strategia privind îngrășămintele trebuie pusă pe
    masă de îndată. Sectorul agricol s-a confruntat de-a lungul timpului cu provocări
    majore, fie că vorbim de lipsa de forță de muncă, ori pandemia Covid. Mai mult
    decât atât, anul acesta sectorul a avut de înfruntat trei provocări majore:
    creșterea prețului la îngrășăminte și energie, seceta severă și războiul din
    Ucraina.

    Din păcate, Comisia Europeană, până în momentul de față, nu a venit cu
    măsuri suficiente pentru sectorul agricol, iar propunerile privind reducerea
    consumului de îngrășăminte sau a emisiilor de carbon nu fac altceva decât să
    afecteze fermierii. Problema fertilizanților este una complexă, deoarece cea
    mai mare parte era importată din Ucraina și Belarus, iar prețul extrem de
    ridicat le face greu accesibile pentru fermieri.

    Potrivit unor studii, nu putem
    hrăni în prezent populația lumii fără fertilizanți. Se estimează că între 30
    până la 50% din recoltele culturilor la nivel global sunt atribuite aplicării
    îngrășămintelor. Atrag atenția, la modul cât se poate de serios, că este
    necesar să ne păstrăm mai departe capacitatea Uniunii Europene de a fi furnizor
    de alimente pentru zonele sărace ale lumii, deoarece, în caz contrar, vom fi
    martorii unor valuri de refugiați dinspre țările africane spre Uniunea
    Europeană.

    Comisia Europeană trebuie să înțeleagă că este nevoie să se vină
    urgent cu măsuri, iar asta înseamnă bani, nu povești, astfel încât fermierii
    Uniunii Europene să aibă acces la cantitățile necesare și suficiente de
    îngrășăminte pentru a putea produce hrană de calitate și la prețuri accesibile
    pentru consumator.


  • Realizarea unei acvaculturi sustenabile și competitive în UE

    Realizarea unei acvaculturi sustenabile și competitive în UE

    În Parlamentul European s-a
    dezbătut în luna octombrie raportul privind calea de urmat pentru realizarea
    unei acvaculturi sustenabile și competitive în Uniunea Europeană.
    Europarlamentarii consideră că orientările strategice pentru o acvacultură mai
    sustenabilă și mai competitivă în Uniunea Europeană pentru perioada 2021-2030,
    prezentate de Comisia Europeană, sunt cuprinzătoare, solide și adecvate.
    Aceștia au subliniat că sectorul acvaculturii joacă un rol important și valoros
    în Uniunea Europeană din punct de vedere economic, social și de mediu și
    contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele de coastă și în zonele
    interioare ale Uniunii Europene, precum și în regiunile ultraperiferice.

    Despre
    acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Adina Ioana Vălean, comisarul
    european pentru transporturi.


    Acvacultura trebuie
    să ocupe locul important pe care îl merită, deoarece este o parte esențială a
    economiei albastre durabile și contribuie la obiectivele Pactului verde
    european. În ceea ce privește finanțarea, pot confirma că Comisia monitorizează
    în mod regulat orientările strategice pentru o acvacultură durabilă și competitivă.
    Acestea sunt luate în considerare în mod corespunzător în programele naționale
    din cadrul Fondului european pentru pescuit maritim și acvacultură. În mod
    similar, insistăm ca aceste orientări să fie luate în considerare şi în
    strategiile naționale multianuale pentru acvacultură. În ceea ce privește
    acvacultura ecologică, am încurajat statele membre să includă o creștere a
    producției de acvacultură ecologică în revizuirea strategiilor lor naționale de
    acvacultură și în programele din cadrul Fondului european pentru pescuit
    maritim și acvacultură. Acest sprijin sporit pentru acvacultura ecologică din
    partea statelor membre va contribui la îndeplinirea obiectivelor strategiei de
    la fermă la furculiță. Împreună cu statele membre, lucrăm la identificarea obstacolelor
    specifice în calea creșterii agriculturii ecologice din Uniunea Europeană. Sunt
    încrezătoare că eforturile noastre combinate și sprijinul pentru acvacultura
    durabilă și competitivă în Uniune vor ajuta acest sector economic important
    să-și realizeze potențialul în anii următori, în beneficiul nostru, al tuturor.


  • Coeziunea economică, socială și teritorială în UE

    Coeziunea economică, socială și teritorială în UE

    Parlamentul European consideră că
    politica de coeziune poate continua să își joace rolul actual de vector al
    investițiilor și al creării de locuri de muncă, de instrument de reducere a
    disparităților regionale și intraregionale, precum și de mecanism de
    solidaritate pentru toate regiunile Uniunii Europene, dacă are o finanțare
    solidă bazată pe principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe
    niveluri. Noile provocări necesită fonduri noi și de aceea politica de coeziune
    trebuie suplimentată, în următoarea perioadă de programare, cu noi resurse
    bugetare, pentru a permite statelor membre și autorităților regionale să
    abordeze diferitele provocări și crize care afectează Uniunea Europeană.

    Dacian
    Cioloş, membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din
    Parlamentul European, explică:


    Politica de coeziune
    este mai necesară ca oricând, mai ales acum, în timp de criză, de tranziție
    economică, de tranziție ecologică, care are și un impact social. Sper însă să
    și depășim acest moment și sentimentul că Fondul de coeziune devine de facto un
    fel de fond de criză pe care îl mobilizăm și canalizăm resursele doar atunci
    când sunt crize. Dincolo de coeziunea teritorială, de diferențe de dezvoltare
    între zone geografice, cred că în perioada următoare e important să ne uităm
    mai mult și la coeziunea între rural și urban. E un subiect care ar trebui
    acoperit de fondurile de coeziune și pentru asta va fi necesară din nou o mai
    bună coordonare între Fondul de coeziune și Fondul de dezvoltare rurală. Am mai
    avut pe vremuri această coordonare și a arătat rezultate și insist și pe a
    folosi mai bine instrumente de inovare, inclusiv inovare socială. Programe de
    tip LEADER care finanțează proiecte locale și care mobilizează inițiative
    locale, cred că ar trebui să fie mai prezente în următoarea perioadă de
    programare.


    În perioada 2014 – 2020, politica
    de coeziune, ca principală politică de investiții publice, a sprijinit peste
    1,4 milioane de întreprinderi, a contribuit la crearea a 1.544 km de linii de
    cale ferată și la drumuri mai sigure, a ajutat 45,5 milioane de persoane să se
    integreze pe piața muncii și a crescut produsul intern brut în regiunile cel
    mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană.


  • Provocări serioase în sistemele agroalimentare ale Europei

    Provocări serioase în sistemele agroalimentare ale Europei

    Ştim că avem nevoie de un sistem alimentar durabil în Europa, dar efectele tot mai rapide ale schimbărilor climatice și emisiile tot mai ridicate din agricultură dovedesc faptul că această schimbare trebuie accelerată – avertizează Agenţia Europeană de mediu în mai multe comunicări recente.

    Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și impactul schimbărilor climatice au arătat că transformarea agriculturii Europei nu a fost niciodată mai importantă. Avem nevoie să regândim agricultura, pentru că este în joc viitorul securităţii noastre alimentare.

    Experţii Agenţiei Europene de Mediu constată că, deşi Pactul Verde European și strategia sa De la fermă la furculiţă au adus îmbunătăţiri privind bunăstarea socială, sănătatea ecosistemelor şi securitatea alimentară, nu au reuşit totuşi să oprească şi degradarea mediului; astfel încât agricultura continuă să distrugă biodiversitatea, să consume volume excesive de apă și să genereze mari cantităţi de emisii de gaze cu efect de seră.

    Au fost studiate modalități alternative de a produce, comercializa și consuma alimente. S-a observat însă că aceste transformări vor necesita schimbări uriașe asupra stilurilor noastre de viaţă, iar noile modele de consum și producție ar putea perturba investițiile, locurile de muncă și structurile de putere existente.

    Există oportunităţi de schimbare ?

    Sigur că da.

    Avem deja diverse inovații sociale care funcţionează: experimente cu alimente, produse şi servicii noi și modele de afaceri și guvernare. Inovațiile sociale includ lanțuri mai scurte de aprovizionare, agricultura susținută de comunitate, agricultura urbană, nutriția bazată pe plante, schemele de achiziții publice, educația alimentară şi combaterea risipei, dar și inițiativele de construire a comunității.

    Ar trebui încurajate noile tehnologii şi parteneriate, pe măsură ce eliminăm treptat modelele nesustenabile de producere, comercializare și consumare a alimentelor.

    De asemenea, trebuie mărit gradul de conştientizare, responsabilizare şi implicare a fermierilor, consumatorilor și al celorlalți actori agroalimentari. Nu în ultimul rând, economia circulară – cea bazată pe reciclare – ar putea contribui şi ea la reducerea în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră în sistemul agroalimentar – mai subliniază specialiştii Agenţiei Europene de Mediu.


  • Planuri strategice pe patru ani pentru agricultură ecologică aprobate de Comisia Europeană

    Planuri strategice pe patru ani pentru agricultură ecologică aprobate de Comisia Europeană

    Pachetele de măsuri sunt adaptate noii politici agricole comune care va trebui aplicată de toate cele 27 de state membre, începând cu 1 ianuarie 2023. În cadrul politicii reformate, finanțarea va fi distribuită mai echitabil fermelor familiale mici și mijlocii, precum și tinerilor fermieri, precizează Comisia Europeană.

    Agricultorii vor fi sprijiniți să adopte inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție ecologică, ţinta fiind securitatea alimentară a Uniunii Europene. Cele zece obiective-cheie ale noii politici agricole vizează provocări în materie de mediu, sociale și economice comune. Planurile tuturor statelor membre trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor UE în materie de climă și mediu, precum și în materie de bunăstare a animalelor.

    Agricultura europeană este afectată, în această perioadă, atât de creșterea bruscă a costurilor de producție ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de seceta din timpul verii. De aceea, Comisia Europeană îşi propune să îi susţină pe fermieri cu un cadru juridic și financiar clar pentru viitor care să asigure stabilitatea mijloacelor de subzistență în agricultură și securitatea alimentară pe termen lung.


    Noua Politică Agricolă Comună va beneficia de finanțare în valoare de 270 de miliarde EUR pentru perioada 2023-2027. Banii vor putea fi utilizaţi, de exemplu, pentru a promova practici benefice pentru sol sau pentru a îmbunătăți gestionarea apei și calitatea pajiștilor. Fondurile comunitare pot sprijini, de asemenea, împădurirea, prevenirea incendiilor, refacerea și adaptarea pădurilor. Fermierii care participă la programele ecologice pot fi recompensați, printre altele, pentru interzicerea sau limitarea utilizării pesticidelor și pentru limitarea eroziunii solului.


    O finanțare substanțială va fi dedicată dezvoltării producției ecologice, majoritatea țărilor urmărind să își dubleze sau chiar să își tripleze suprafața agricolă. După aprobarea primelor 7 planuri strategice din cadrul Politicii Agricole Comune, Comisia Europeană urmăreşte aprobarea rapidă a celorlalte 21 de planuri naţionale, ținând seama de calitatea și de promptitudinea reacțiilor în urma observațiilor Comisiei.


  • Efectele secetei

    Efectele secetei

    Valurile de căldură extremă au făcut ca lunile iunie, iulie şi august să
    depăşească în acest an recordul de temperatură înregistrat anterior, astfel că
    vara 2022 a devenit cea mai călduroasă înregistrată în Europa. Experţii spun, în același timp, că vorbim de o secetă
    istorică, cea mai gravă din ultimii 500 de ani şi care a afectat întreaga
    Europă. Informațiile prezentate în cadrul buletinelor de știri vin ca argumente
    puternice în acest sens. În Italia, de exemplu, lacul Garda a scăzut în această
    vară până aproape de cel mai mic nivel al său înregistrat vreodată, apele
    retrase lăsând la vedere o câmpie de pietre.

    În plus, temperatura apei a
    crescut, fiind similară celei din Caraibe. În Spania marile lacuri de acumulare
    au ajuns la 30% din capacitate, iar municipalităţile au suspendat irigarea
    grădinilor şi parcurilor şi au oprit fântânile arteziene. Germania, Portugalia,
    Franţa, Ţările de Jos şi Marea Britanie au înregistrat, se asemenea, o secetă
    fără precedent în această vară, ceea ce a afectat masiv fermele şi a determinat
    autorităţile să adopte măsuri de urgenţă.

    România se numără și ea între țările
    afectate. Secete au mai fost, dar acum s-a schimbat modul în care acestea se
    produc, a explicat, la Radio România, Monica Ioniță Scholz,
    doctor in fizică, cercetător la Institutul pentru cercetări marine și polare
    din Germania:

    Avem acum ceea ce
    am putea denumi secete calde. Înainte aveam secete din cauza deficitului de
    precipitații. De exemplu, nu aveam zăpadă sau nu aveam precipitații în
    primăvară și apoi aveam probleme în vară când nu era de ajuns de multă apă în
    sol. Acum, peste lipsa asta de precipitații avem și temperaturi foarte
    ridicate, care amplifică fenomenul de secetă, avem mai multă evaporație, solul nu
    are timp să-și revină. Acum avem mai puțină zăpadă în iarnă. Dacă ai zăpadă
    solul rămâne umed până în primăvară și deficitul în vară este mai mic. Mai ales
    în sudul și estul Europei, stratul de zăpadă a scăzut, însă, dramatic în
    ultimii 20 de ani.

    Cred că marea noastră problemă este încălzirea globală,
    consideră cercetătoarea – de 20 de ani încoace fiecare an este maicald ca anul precedent mai mult sau
    mai puțin, au fost doar două sau trei excepții:

    Valurile de căldură vara sunt mai lungi, se produc și mai devreme, am
    avut și în mai valuri de căldură. Am avut valuri de căldură și în septembrie și
    în octombrie în unii ani. Se întâmplă foarte des în centrul, sudul și estul
    Europei, nu mai e nicio noutate, dar a început să se întâmple și în nordul Europei,
    de exemplu în Norvegia. În Finlanda, anul trecut au fost peste 30 de grade în
    iunie și iulie, ceea ce este în afara variabilității naturale. Avem temperaturi
    de peste 30 de grade până și la Cercul Polar. Le ard pădurile în Siberia din cauza temperaturilor
    foarte ridicate. Problema este că pe lângă faptul că ard foarte multe păduri
    punem foarte multă cenușă în atmosferă, cenuşă care prin prisma circulației
    atmosferice ajunge la Cercul Polar, se depune pe gheața marină și amplifică
    fenomenul de încălzire globală.

    Cinci tipuri de
    secetă identifică Monica Ioniță Scholz: meteorologică, agricolă,
    hidrologică, ecologică și socio-economică. Seceta meteorologică se produce pe o
    perioadă relativ scurtă, e o secetă care răspunde destul de rapid la
    precipitații. În momentul în care ajungem la seceta agricolă deja discutăm
    despre umezeala solului, spune cercetătoarea, ajungem la punctul în care avem
    influență asupra agriculturii.

    În
    momentul în care ajungem la secetă agricolă și nu putem lua măsuri măcar să o
    diminuăm, ne afectează viața de zi cu zi, plătim prețuri mult mai mari pentru
    alimente sau acestea nu sunt și trebuie să importăm, ș.a.m.d. Durează un pic
    mai mult să ajungem în punctul în care vorbim de secetă hidrologică, avem
    nevoie de cel puțin câteva luni consecutive de deficit de precipitații, pentru
    că acolo vorbim de lipsă de apă în râuri și vorbim, de asemenea, și de lipsă de
    apă în sol. Din păcate, în ultimii cinci ani, de exemplu, centrul Europei,
    Germania mai ales, a fost afectat de o secetă hidrologică năprasnică. Au fost
    ani în care s-a diminuat foarte mult transportul pe râuri, a fost afectat și
    transportul pe Dunăre. Sunt afectate și ecosistemele, a crescut și temperatura
    apei râurilor, ceea ce este foarte dramatic pentru pești și pentru toate
    microorganismele care trăiesc în aceste râuri.

    Seceta ecologică este un
    nou tip de secetă, de curând introdus, apare în momentul în care se ajunge la
    reducerea sau dispariția unor specii de pești sau de animale.Seceta ecologică nu înseamnă neapărat
    secetă hidrologică sau legată de râuri, explică Monica Ioniță Scholz:

    Pot dispărea specii și dacă avem secetă pe suprafețe
    agricole și efectiv nu au ce să mănânce și nu au apă să bea. Seceta
    socio-economică apare în momentul în care vorbim de economie și de impactul
    asupra economiei, în care cresc prețurile pentru că nu am avut îndeajuns de
    multă producție la hectar, în care reducem transportul maritim, trebuie să
    reducem cantitatea de bunuri pe care poți să le pui pe barje. De exemplu, în
    România seceta din 2000-2001 a produs pagube socio-economice majore. Am avut
    ceva similar în 2018 în centrul Europei, vorbim aici de milioane de euro
    pagube.

    Oamenii de ştiinţă repetă
    semnalele de alarmă și spun că trebuie făcut mai mult pentru a proteja planeta
    de evenimentele climatice extreme rezultate din încălzirea globală. Altfel,
    dacă situaţia va continua în acest fel, spun ei, starea planetei se va
    înrăutăţi până când se va ajunge la un punct fără întoarcere.