Radio România Internațional

Tag: Agricultura

  • Secetă puternică în România

    Secetă puternică în România

    În
    România, în 2015 a început un program de reabilitare a vechiului sistem de irigaţii
    – un program ambiţios pe cinci ani, care avea ca obiectiv o suprafață irigabilă,
    la finele lui 2020, de circa două milioane de hectare.


    În fapt, în prezent sunt
    irigabile doar aproximativ 850.000 de hectare, iar programul s-a prelungit pe
    următorii ani. Adică, doar 10% din suprafaţa agricolă poate fi irigată şi chiar
    şi aşa fermierii au făcut cereri doar pentru aproximativ 100.000 de hectare,
    spune ministrul de resort, Adrian Oros.


    Situația este una dramatică, pentru că,
    deși recunoscută pentru terenurile sale fertile, cu proprietăți apreciate, în
    România agricultura continua să aibă un pronunțat caracter meteodependent. Nu a
    plouat mai deloc în România în ultimele luni, nici zăpadă nu a prea fost iarna
    trecută, iar consecințele sunt tot mai evidente. Datele centralizate arată că
    în aprilie, cantitatea de precipitaţii abia dacă a atins 7 litri pe metru
    pătrat, faţă de o medie multianuală de 53 de litri.


    Altfel spus, este secetă în
    România. Una istorică, potrivit ministrului Adrian Oros, care o descrie ca
    fiind puternică și extremă, nemaîntâlnită în ultimii ani. Cea mai gravă
    situație este în zona Dobrogei, în Bărăgan şi în Moldova, adică în partea de
    sud-est, în sudul și estul țării.


    Nicolae Moraru, primarul unei commune din
    estul țării, descrie situația:
    Sunt fermieri în situaţii dificile, care au 400 – 500 de hectare, cu
    cheltuieli foarte mari. Riscă să intre în colapsul financiar. Au garanţie pusă
    pe terenurile cumpărate, puse casele, bunurile pe care le au. E o situaţie
    dezastruoasă în zona noastră.


    Potrivit Ministerului Agriculturii, trei
    milioane de hectare din culturile însămânţate în toamnă sunt deja compromise -
    rapiţa, orzul, grâul şi secara fiind cele mai afectate. Mulţi fermieri spun
    deja că pâinea va fi mai scumpă de la toamnă, dar autoritățile consideră că
    este prea devreme pentru astfel de afirmații.


    Într-un interviu acordat unui
    post TV particular, ministrul Adrian Oros a explicat că și dacă producţia s-ar
    înjumătăţi tot ar fi asigurat consumul intern:     Este mult prea devreme. Contează şi
    ceea ce se întâmplă în Europa, ceea ce se întâmplă la nivel mondial. În anii
    buni, când a plouat, producţia de grâu în România a fost între 7, 8 chiar 9
    milioane de tone de grâu, iar noi consumăm cam două milioane jumătate, maxim
    trei milioane. La porumb la fel, a fost cam 14, 15 milioane de tone, şi
    consumul maxim în România este de şapte milioane tone. Deci, dacă producţia
    s-ar înjumătăţi, necesarul pentru consum al României ar fi asigurat.


    Ceva
    vești bune vin şi de la meteorologi -. prognoza arată că vineri va ploua în
    toată ţara. Cantităţile de precipitaţii nu vor fi, însă, foarte mari – în medie
    10 l pe metru pătrat.

  • Măsuri sociale în perioadă de pandemie

    Măsuri sociale în perioadă de pandemie

    Dincolo de lupta contra-cronometru pentru salvarea vieții celor infectați cu noul coronavirus, o altă grijă majoră a acestei perioade este găsirea de soluții în sprijinul populației încercate financiar și al economiei deja fragilizate. Astfel, Executivul liberal de la București a adoptat, joi, o Ordonanţă de Urgenţă care prevede amânarea ratelor la bănci până la 31 decembrie anul acesta, dacă veniturile datornicilor, persoane fizice sau juridice, au fost afectate de pandemia de COVID-19.


    Doritorii pot transmite o solicitare băncii care a oferit creditul până la încheierea situaţiei de urgenţă, adică în cel mult trei săptămâni. Persoanele interesate nu trebuie să aibă restanţe la momentul solicitării. Cu mai multe detalii, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu:

    ʺSuspendarea plăţii se acordă doar debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia de COVID-19. Aici, iarăşi, vom discuta în norme ce înseamnă acest lucru, pentru că este o plajă largă de persoane fizice care pot să acceseze această facilitate. Astăzi, în România, cam toţi am fost afectaţi de această pandemie direct sau indirect.ʺ


    Celor care se așteptau la simpla amânare a plății ratelor bancare, Guvernul liberal nu le dă, însă, vești tocmai bune: dobânda datorată pentru ratele suspendate se va adăuga creditului, urmând să fie reeşalonată pe toată durata acestuia. Cum vede analistul economic Constantin Rudniţchi soluția găsită de Guvern?

    ʺNu ştiu dacă s-a dorit sau nu să se întâmple aşa, dar aceasta pare a fi realitatea – s-au dat mai multe speranţe decât s-a realizat în această ordonanţă, în sensul că, înainte de a fi această şedinţă de Guvern, s-a vorbit mult despre faptul că toată lumea, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, va avea acces la prevederile acestei ordonanţe şi la amânarea plăţii ratelor bancare. Ei bine, această ordonanţă nu conţine prevederi care să includă pe toată lumea şi este un criteriu deocamdată nu foarte clar, destul de vag, totuşi, şi anume, doar persoanele afectate direct sau indirect de această criză a coronavirusului. Spun că este destul de vag, pentru că nu ştim, încă, ce înseamnă indirect.ʺ


    În altă ordine de idei, în ciuda dificultăților generate de pandemia de coronavirus, economia românească trebuie menținută în stare de funcționare. În acest sens, premierul Ludovic Orban i-a cerut ministrului Transporturilor, Lucian Bode, să demareze noi investiţii. În paralel, termenele pentru cele în curs nu sunt modificate. Vor continua investiţiile și în Energie – după cum a dat asigurări ministrul Economiei, Virgil Popescu. Nici Agricultura, cu un mare potenţial de dezvoltare, nu este uitată! Ministrul de resort, Adrian Oros, a primit sarcina de a identifica oportunităţile din domeniu şi de a propune măsuri de fructificare a lor.

  • Parlamentul European are ultimul cuvânt în adoptarea viitorului Buget Multianual

    Parlamentul European are ultimul cuvânt în adoptarea viitorului Buget Multianual

    Comisia Europeană face propuneri ambiţioase, totodată realiste, pentru
    un buget modern. Este nevoie de un buget european 2021-2027 care să reflecte
    evoluţiile rapide din domenii precum inovarea, geopolitica şi mediul
    înconjurător. Comisia propune norme financiare europene clare şi simple, care
    să garanteze că banii din bugetul Uniunii sunt utilizaţi pentru chestiunile
    care contează pentru europeni. La rândul lor, europarlamentarii susţin ideea
    suplimentării bugetului multianual.

    Siegfried Mureşan, deputat din partea Partidului Popular European: Ne aflăm, în aceste săptămâni, în perioada negocierilor decisive pentru
    bugetul Uniunii Europene pentru următorii şapte ani. Aceste negocieri sunt
    foarte importante, deoarece acum se decide câte fonduri europene va primi
    România în următorii şapte ani, câţi bani vor primi fermierii din România, câţi
    bani vom avea la dispoziţie pentru construcţia de autostrăzi, modernizarea
    căilor ferate, reabilitarea drumurilor, anveloparea blocurilor, pentru
    extinderea reţelelor de apă, de gaze, de canale, de electricitate în satele din
    România. Eu vreau următorul lucru: vreau să avem în continuare suficiente
    fonduri pentru fermierii din România, pentru aceste investiţii pentru care am
    avut fonduri şi până acum.



    Dezacordul major de la masa negocierilor din Consiliul Uniunii Europene porneşte
    de la faptul că statele mai dezvoltate, ca Germania, Olanda şi Danemarca, şi-ar
    dori ca banii să fie direcţionaţi către domenii precum digitalizare, cercetare
    şi mediu. În acelaşi timp, state membre precum România vor ca fondurile să fie
    alocate cu precădere pentru investiţii în infrastructură şi agricultură. Cu
    toate acestea, instituţiile europene vizează domenii importante pentru viitorul
    comunităţii.

    Siegfried Mureşan:
    Uniunea Europeană are şi noi priorităţi.
    Dorim să facem mai mult în domenii precum cercetarea, inovarea, protecţia
    mediului, îmbunătăţirea eficienţei energetice, reducerea emisiilor de dioxid de
    carbon, siguranţa cetăţeanului, controlul frontierei externe a Uniunii
    Europene. De aceea, dacă Uniunea Europeană are responsabilităţi suplimentare,
    atunci este firesc ca Uniunea Europeană să primească şi fonduri. În plus,
    liderii europeni s-au înţeles ca Uniunea Europeană să facă mai mult şi în
    domeniul apărării. Nu în contradicţie cu apartenenţa noastră la NATO, ci în
    strânsă cooperare. Pentru toate aceste lucruri, este nevoie de resurse
    suplimentare.



    În total, România ar putea să beneficieze de fonduri europene
    de 45 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, cu 40% mai mult faţă de
    intervalul 2014-2020. Cel puţin 17 miliarde de euro ar putea fi destinate fermierilor
    şi dezvoltării rurale.


  • Egalizarea subvențiilor agricole din UE

    Egalizarea subvențiilor agricole din UE

    Subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură reprezintă o miză uriașă pentru sectorul agricol românesc și după 2020. Însă se dorește ca noua Politică Agricolă Comună să prevadă un sprijin egal pe suprafață și în zootehnie pentru toți fermierii europeni.

    Este nevoie de o finanțare pentru fermele mici și mijlocii, dar și fermele
    mari au nevoie de o finanțare adecvată. Nu ar fi indicată plafonarea nivelului subvențiilor.




    Europarlamentarul Daniel Buda a atras atenția asupra nivelului subvențiilor
    pentru agricultură care se acordă în Uniunea Europeana și a spus ca ar trebui
    să existe o egalizare a acestora la nivelul tuturor țărilor membre. Pentru ca fermierii europeni să aibă
    șanse egale pe piața internă a Uniunii, trebuie ca fermierul român să aibă
    aceeași subvenție ca și fermierii din țările UE.




    (Interviu cu dl. Ion Bălan – fermier din Tulcea şi cu dl. Daniel Buda – Europarlamentar)



  • Absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală în Caraş Severin

    Absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală în Caraş Severin

    La
    nivelul județului Caraș-Severin, gradul de absorbție al fondurilor obținute
    prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este de 54 %. Tinerii
    care locuiesc la sate devin tot mai interesaţi de astfel de proiecte cu
    finanţare europeană.



    Programul
    Naţional de Dezvoltare Rurală este finanţat de către Uniunea Europeană prin
    Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, ce se desfăşoară pe
    parcursul a şapte ani.


    Până în
    prezent, în Caraş-Severin au fost depuse prin PNDR 1304 cereri de finanţare pe
    diversele măsuri care au fost lansate în decursul acestor ani. Din acestea, 861
    au fost declarate eligibile şi selectate la finanţare, din care au fost
    finanţate până în acest moment 827 de cereri ce se ridică la o valoare publică
    alocată de peste 57 de milioane de euro.


    Directorul
    Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Caraş-Severin,
    Nicolae Verindeanu, spune că numărul tinerilor care au avut curajul să acceseze
    finanţare prin PNDR este foarte mare:


    Tinerii
    cărăşeni au avut curaj şi au accesat fonduri europene, fiind contractate 465 de
    cereri de finanţare, totalizând o valoare publică alocată de peste 21 de
    milioane de euro. S-au efectuat plăţi de 12 milioane de euro până în acest
    moment. Cei mai mulţi tineri au accesat pe 6.1 şi pe 6.3, domeniile fiind
    exploataţii mixte, atât pe parte vegetală cât şi pe zootehnie, pomicultură, dar
    sunt şi câteva activităţi neagricole care au fost finanţate, cum ar fi
    agroturismul, agrement turistic, ateliere de reparat maşini sau foto şi video.



    Pentru
    tinerii fermieri, suma alocată va fi mult mai mare pe viitor, a mai spus
    Nicolae Verindeanu:



    Noi am propus
    ca suma să ajungă până la 200.000 – 250.000 de euro, nu s-a acceptat mai mult
    de 100.000 euro. Suma este, oricum, dublă faţă de suma alocată pe acest ciclu
    financiar, de aceea este o provocare ce poate să-i determine pe tineri să
    acceseze aceste fonduri, să aibă curaj să-şi dezvolte acele ferme mici şi
    mijlocii care vor fi motorul agriculturii româneşti şi europene.






    Nicolae
    Verindeanu a mai spus că şi infrastructura din satele şi comunele cărăşene se
    modernizează cu bani europeni. Până în acest moment, Primăriile au contractat
    44 de cereri de finanțare cu o valoare publică de peste 26 de milioane de EURO.
    Aproape jumătate din sumă a fost deja plătită.


    Proiectele
    vizează reabilitări sau asfaltări pe 115 km de drumuri comunale, realizarea a
    8,5 km de rețea de canalizare nouă şi a 14 km de exindere a rețelei de
    canalizare.

  • Sprijin financiar pentru combaterea pestei porcine

    Sprijin financiar pentru combaterea pestei porcine

    Pesta porcină africană a
    făcut ravagii, în ultimii doi ani, în România. Boala, care presupune
    sacrificarea tuturor animalelor din zonele declarate focare de infecție, a afectat producătorii de
    de carne, iar sute de persoane care își desfășurau activitatea în crescătorii
    și abatoare au fost disponibilizate. Industria de procesare a cărnii din
    România a fost nevoită să folosească, anul acesta, carne din spaţiul
    intracomunitar în proporție de 95%, şi doar 5% din producţia internă, procente
    inversate față de anii trecuți.



    La finalul lunii octombrie, Parlamentul
    Uniunii Europene a decis să acorde un sprijin financiar de 50 de milioane de
    euro pentru fermierii și agricultorii români afectați de pesta porcină, după
    amendamentele depuse de câțiva europarlamentari români.


    Daniel Buda, vicepreședinte
    al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, oferă mai multe detalii
    despre decizia forului legislativ european:


    Așa cum se știe în spațiul
    public, au fost alocate 50 de milioane de euro pentru ajutorarea acestui sector
    de creștere a porcilor, dat fiind faptul că ne confruntăm cu o problemă reală,
    și anume pesta porcină africană, iar acești bani sunt meniți să vină în
    sprijinul fermierilor, pe deoparte cei care au suferit deja pagube însemnate
    din cauza acestui virus, iar pe de altă parte să ajute România să ia măsurile
    de securitate care care se impun în vederea prevenirii răspândirii acestui
    virus. Din păcate, vedem că România se confruntă cu o răspândire a acestui
    virus la o dimensiune foarte mare care a scăpat de sub control din cauza
    incompetenței autorităților naționale.





    Totadată, Parlamentul
    European a decis să crească ajutorul financiar acordat tinerilor fermieri,
    începând cu exercițiul bugetar din anul viitor. Din nou, eurodeputatul Daniel
    Buda:


    Noua Politică Agricolă Comună vine cu o altă
    noutate benefică pentru tinerii fermieri. Este vorba de o creștere a alocării
    financiare de la 70.000 de euro până la 100.000 de euro pentru tinerii fermieri
    care se instalează ca șefi de exploatație în spațiul rural. În același timp, și
    perioada de implementare va fi crescută de la 5 la 7 ani, astfel încât aceștia
    au posibilitatea să își dezvolte o fermă care să fie durabilă. Până la urmă, ne
    interesează ca aceste investiții în spațiul agricol să creeze ferme care, pe de
    o parte să asigure bunăstarea și prosperitatea familiilor tinere care se
    instalează în agricultură, iar pe de altă parte să vină cu o ofertă bogată de
    produse alimentare pentru consumatorii din imediata apropiere a acestora și, nu
    în ultimul rând să genereze noi locuri de muncă.


  • Caravana Ambasadorilor Uniunii Europene, la Luncaviţa

    Caravana Ambasadorilor Uniunii Europene, la Luncaviţa

    Caravana
    Ambasadorilor Uniunii Europene s-a aflat la finele lunii trecute, în judeţul
    Tulcea, la Luncaviţa.



    Reprezentanţi
    ai Comisiei Europene şi ambasadori din opt ţări au venit să vadă modul în care
    finanţarea din fonduri europene a contribuit la dezvoltarea comunei.


    Autorităţile
    locale au pus la dispoziţie mai multe proiecte realizate cu fonduri europene în
    Luncaviţa, dintre care Comisia Europeană a ales două, pentru a fi incluse în
    traseul caravanei.


    Este
    vorba de un proiect privat, care a constat în realizarea unei agropensiuni şi
    un proiect al administraţiei locale.


    Despre
    acesta din urmă, am obţinut detalii de la primarul comunei Luncaviţa, Ştefan
    Ilie:




    (n.r. proiectul) se
    referă la realizarea unui centru de informare turistică. Acesta pune în valoare
    frumuseţile zonei şi, bineînţeles, tradiţiile şi evenimentele care au loc an de
    an, un proiect care a avut o valoare de 150.000 de euro, finanţat 100% de
    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală prin fondurile structurale, măsura
    313C






    În
    total, Luncaviţa a atras fonduri europene în valoare de peste 33 de milioane de
    euro, prin proiecte depuse atât de autoritatea locală cât şi de investitori
    privaţi:




    diferite sectoare -
    drumuri, străzi, centre de informare, medico-sociale, şcoli, licee, săli de
    sport şi de asemenea, un sector deosebit de important – partea privată, care a
    obţinut finanţări substanţiale. Am contribuit şi noi cu informare, cu
    realizarea de cereri de finanţare şi am reuşit cam la foarte mulţi dintre
    locuitorii comunei sau la persoanele juridice care s-au înfiinţat să se
    realizeze investiţii cu fonduri europene, de la apicultură, agricultură, până
    la mici ateliere de vulcanizare sau de ţesătorie.


    Avem, de exemplu,
    două proiecte mari, care au atras locuri de muncă, două proiecte de construire
    a unor silozuri şi a unor staţii de prepapare a seminţelor în agricultură, care
    însumează împreună peste 7 milioane de euro şi au undeva la 150 de angajaţi,
    ceea ce ne aduce şi nouă un plus de venit la bugetul local.






    Eu l-am cunoscut
    personal pe Jonathan Scheele, care a fost raportor al Uniunii Europene înainte
    să intrăm noi în Uniunea Europeană şi vorbea despre fondurile structurale în
    felul următor – Uniunea Europeană vă dă, dar nu vă bagă în traistă şi cred că
    aici este cheia – consilierea cetăţenilor şi a autorităţilor locale, pentru a
    aduce cât mai mulţi bani europeni, pentru că ei nu doar că vin şi sunt
    nerambursabili, dar te educă cum să-i foloseşti şi te pun într-o legalitate a
    funcţionării!




    În
    cele două zile, în care s-a aflat la Luncaviţa, Caravana Ambasadorilor Uniunii
    Europene a mai vizitat şi cetatea Enisala, care a fost renovată cu fonduri
    europene dar şi crama din Măcin.

  • Plafonarea plăților directe în noua Politică Agricolă Comună

    Plafonarea plăților directe în noua Politică Agricolă Comună

    Comisia Europeana și Parlamentul European au ajuns la un acord privind plafonarea plăților directe la suma de 100.000 de euro pe fermă.

    Printre țările din UE care se opun plafonării plăților se numără și România, fermierii fiind nemulțumiți și de nivelul încă mic al plăților pe suprafață față de media europeană.

    Vă invităm să ascultați o dezbatere pe această temă realizată împreună cu președintele Federației Naționale ProAgro, Ionel Arion și fermierul Constantin Soare, din Județul Constanța.


  • Fonduri europene pentru agricultură și sănătate

    Fonduri europene pentru agricultură și sănătate

    Cea de-a cincea reformă majoră a politicii
    agricole comune s-a desfășurat în anul
    2013 și a intrat în vigoare în 2015. Instituțiile europene s-au angajat
    să adopte o nouă reformă în cadrul financiar multianual 2021-2027 până la
    sfârșitul perioadei actuale 2020. Viitoarea Politică agricolă comună se va
    concentra asupra a nouă obiective, care să reflecte funcționalitatea sa pe mai
    multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei
    doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale,
    în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate.


    Agricultura va
    suferi cea mai drastică tăiere de fonduri. Cei mai afectați de această plafonare
    vor fi marii fermieri    , a precizat
    europarlamentarul Carmen Avram, membru în Comisia pentru agricultură și
    dezvoltare rurală din Parlamentul European.




    Carmen Avram: România este văzută ca un stat care trebuie să se alinieze
    evident la Politica agricolă comună, deci să accepte plafonarea subvențiilor,
    ceea ce pentru noi evident ar fi dezastruos. În
    aceste date care sunt furnizate și despre care se tot vorbește în Comisie și în
    Parlament în general, nu se ține cont de exemplu despre faptul că România din
    cei 850 de mii de fermieri pe care-i are, are doar 3% fermieri mari și ceea ce
    ar putea să încline balanța spre tăierea subventiilor, că restul sunt fermieri
    mici care se încadrează în subvențiile noi. Ce nu se spune este că acest 3%,
    cât reprezintă fermierii mijlocii și mari, sunt cei care lucrează aproape jumătate
    din pământul agricol și furnizează 75% din cerealele care se vând pe piața din
    România, adică furnizează hrană bună și la un cost foarte bun. Nu putem să
    acceptăm tăierea subvențiilor. Hrana noastră este asigurată de acești fermieri
    mari. Nu se mai ține cont de faptul că fermierii noștri nu seamănă cu cei din vest.
    Fermierii noștri nu dețin tot pământul pe care-l exploatează, el este și
    arendat. Acestă arendă pe care ei o plătesc este cumva egală cu subvenția pe care
    ei o primesc acum. Deci dacă li se taie subvenția celor care au peste 500 de
    hectare, trebuie sa vină cu bani de acasă. Ei nu pot asigura hrana României cum
    o fac fermierii mari. Deci presiunile sunt foarte mari și această linie de
    mijloc se va găsi doar după ce va fi explicată foarte, foarte bine structura
    agriculturii românești.




    Din bugetul alocat Uniunii Europene, în actualul exercițiu financiar,
    agricultura europeană beneficiază de circa 40%. Diferența este uriașă și se va
    răsfrânge asupra plăților directe de care beneficiază fermierii, dacă se va
    ajunge la 27%.




    Carmen
    Avram: Am discutat cu fermieri
    mari. Unii spuneau că pe ei nu-i interesează foarte tare subvenția pentru că
    deja le merge bine, dar ar trebui să ia în calcul faptul că unii dintre ei
    cresc și vite și au și teren agricol și sunt ferme mixte, iar aceste ferme
    mixte vor fi afectate de tăieri, pentru că în momentul în care nu mai ai
    subvenții pe terenul agricol totuși va trebui să-ți hrănești animalele cu ceva,
    dar în marea lor majoritate fermierii sunt foarte îngrijorați. Un grup de
    fermieri o să vină la Bruxelles pe la începutul lunii decembrie, o să le intermediez
    întâlniri cu membri ai Comisiei AGRI, ca să le explice mai clar și la prima
    mână, ce înseamnă să fi agricultor în România. E o îngrijorare și e normal să
    fie așa, pentru că oamenii întâmpină numai dificultăți financiare. E foarte
    greu de spus ce s-a întâmplat în perioada de tranziție. Toți sperăm că nu vom
    ajunge la asta. E foarte greu de spus pentru că aproape toată Comisia, sau mare
    parte din Comisia Agriculturii este complet nouă și atunci, perioada fiind atât
    de scurtă, de când am început să ne întâlnim în această formula, nu ne-a dat
    șansa să ne cunoaștem atât de bine încât să pot să anticipez ce se întâmpla și
    cum va arăta perioada de tranziție. Se va găsi probabil o variantă de compromis
    între ceea ce se așteaptă și ceea ce este acum. Tot ce pot să sper este că
    subvențiile care urmează să crească, de anul viitor să depășească 200 de euro,
    vor rămâne totuși pentru România până la intrarea în vigoare a noii Politici
    agricole comune.



    Tăierea fondurilor pentru agricultură, va afecta plățile pentru agricultori,
    nu va înlătura nici pericolul plafonării subvențiilor pe fermă și beneficiar.




    Carmen Avram: Deocamdată se stă. Cei care sunt de partea României, în
    special Italia, încearcă să obțină o perioadă de negociere pentru ceea ce s-a
    negociat în celălat mandate, să nu fie întors la Comisie. De exemplu Franța solicit,
    prin reprezentantul ei în Comisie, să se întoarcă această Politică agricolă
    comună la nivelul -1, adică înainte de propunerea Comisiei nici măcar la
    propunerea Comisiei pe care noi nu putem să o acceptăm în forma ei inițială. Se
    duc negocieri intense pentru ca aceste dosare sa nu fie redeschise. Teoretic
    dacă avem noroc și voturi putem să ajungem cu ceea ce s-a negociat în plenul
    Parlamentului; la un moment dat daca nu avem noroc și voturi vom asista la
    redeschiderea acestor dosare și asta va dura foarte, foarte mult. Asta e o altă
    problemă,
    pentru că dacă redeschizi dosarele și începi să le renegociezi implementarea
    Politicii agricole commune, va fi la rândul ei întârziată, ceea ce înseamnă că
    e nevoie de o perioadă de tranziție. Se vorbește deja foarte intens despre
    organizarea acestei perioade de tranziție, pentru că politica ar trebui să intre
    în 2021 și atunci dacă ea nu intră la momentul care trebuie, va urma o perioadă
    de tranziție dificilă cu alte bugete și altă structură.




    Introducerea plafonării de la 100.000 de
    euro pentru o fermă, va duce la reducerea cu 445 de milioane de euro pe an
    pentru subvențiile fermelor medii și mari, ce va afecta grav
    competitivitatea acestor ferme, ele fiind cele mai competitive din România.
    Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar care ar urma să fie
    redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea
    competitivității acestora. Comisia propune o
    reducere a plăților de la 60 000 EUR și un plafon obligatoriu pentru
    sumele de peste 100 000 EUR pe exploatație. În plus, programele de
    intervenție sectoriale sunt transferate de la organizarea comună a piețelor, la
    noile planuri strategice naționale.


    Noua
    arhitectură ecologică este mult mai flexibilă în ceea ce privește conceperea și
    gestionarea sa, care este încredințată autorităților naționale. Acesta ar avea
    trei aspecte: noua condiționalitate obligatorie, dar mai flexibilă în detalii;
    programele privind clima și mediul care ar fi finanțate de Finanțarea
    politicii agricole comune
    și ar înlocui plățile ecologice existente și angajamentele de mediu și
    climatice finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală -
    FEADR.


    În ceea ce
    privește al doilea pilon: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală nu
    mai este un fond structural în cadrul comun al politicii de coeziune; rata de
    cofinanțare se reduce cu 10 puncte procentuale; Comisia concentrează
    intervențiile din motive de simplificare, deși unele dintre măsuri devin mai
    puțin vizibile cum ar fi agricultura ecologică; în cele din urmă, normele
    programului Leader se încadrează în domeniul de aplicare al politicii de
    coeziune, chiar dacă finanțarea sa este finanțată din bugetul agricol. Din
    totalul de aproximativ 43 mld. euro pe care se anticipează că PAC îi va pierde
    în perioada următoare de finanțare raportat la cadrul actual, cea mai mare
    scădere este înregistrată la nivelul plăților directe. În ultima perioadă,
    Politica Agricolă Comună a trecut printr-un amplu proces de reformă, care s-a
    concretizat într-un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC,
    pentru perioada 2014-2020. În perioada 2021-2027 alocarea pentru Politica
    Agricolă Comună la nivelul UE se anticipează a fi de 365 mld. euro, din care
    286,2 mld. euro prin Fondul European de Garantare agricolă pentru Pilonul 1 și
    78,8 mld. euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru
    Pilonul 2.

    Romania are nevoie de investiții în
    agricultură dar și în sănătate




    Dreptul bolnavilor trebuie să fie respectat
    a spus vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Parlamentul European, Cristian
    Buşoi.


    Sunt multe lipsuri în sistem, nu s-au construit spitale și cele existente arată
    rău, sănătatea, în general, nu este finanțată corespunzător nevoilor
    pacienților și medicilor. Ce nu trebuie să uităm însă este că există bani
    europeni care pot să ajungă în țară și să fie folosiți pentru suplinirea
    lipsurilor. Avem la dispoziție în exercițiul financiar următor peste 9 miliarde
    de euro, a spus vicepreședintele Comisiei de Sanătate Cristian Bușoi.


    Cristian Buşoi: Trebuie investit
    în cercetare, sunt bani și în programul Horizont Europa. M-am ocupat ca și
    raportor pe partea de sănătate, sunt bani și-n industria pharma dacă vom ști să
    găsim scheme de rambursare care să îi încurajeze să facă aceste investiții,
    pentru că vorbim de miliarde și miliarde de euro și e nevoie de niște reguli
    foarte clare.


    Eurodeputatul Cristian Bușoi a mai spus că bugetul total al Programului de
    Sănătate al UE a fost majorat. Toți acești bani pot însemna progres în medicină
    și condiții mai bune în spitale și în cabinetele medicale. Trebuie doar să fie
    accesați și utilizați cu folos în strictul interes al bolnavilor și al
    medicilor care salvează vieți.


    Cristian Buşoi: UE
    poate avea o valoare adăugată, pentru că pe cetățean și pe român îl interesează
    lucrurile concrete, pentru că aceste proceduri sunt valabile și în Belgia și în
    Franța și în Italia și-n România și aceasta e o problemă gravă peste tot.
    România dacă în unele statistici nu apare atât de grav, nu că nu ar exista,
    ci pentru că din autocenzură ne raportăm și trebuie să ne oprim să ne mai auto-tratăm,
    acestă auto medicație în care luam după ureche antibiotice este extrem de
    nocivă, în domeniul veterinar lucrurile trebuie înțelese pentru că multe vin nu
    doar din prescrierea haotică și nejustificatele antibiotice la oameni, ci și la
    animale și de acolo pe lanțul alimentar și prin toate mijloacele se ajunge la
    rezistență. La nivelul real trebuie să ne oprim să mai prescriem antibiotice
    atunci când nu este cazul.





    Europarlamentarul PPE Cristian Bușoi a
    explicat, care sunt principalele cauze ale infecțiilor intraspitalicești și cum
    ar putea să reducă România cazurile de acest fel.


    Cristian Buşoi: Infecțiile
    intraspitalicești sunt legate de existența antimicrobiană, pentru că anumite
    bacterii din spital au căpătat rezistență și nu mai pot fi ținute sub control,
    țin și de anumite măsuri de igienă de felul cum personalul medical face toate
    procedurile necesare, de ordinea din spitale, cum intră familia, aparținătorii,
    de felul în care se face cu adevărat cu biocide protejarea sălilor de operații
    sau a tuturor spațiilor din spitale. Sunt multe cauze care necesită o abordare
    complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
    proceduri foarte clare. Dar așa cum am zis o bună parte din rezistența
    împotriva microbilor la antibiotice, existența unor super bacterii și lucrul
    acesta deja nu mai poate fi controlat așa cum ne-am dori.



    Sunt multe cauze care necesită o abordare
    complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
    proceduri foarte clare, a mai spus Cristian Bușoi.

  • Preţul terenurilor agricole

    Preţul terenurilor agricole

    În România, pretul terenului agricol variază în funcţie de zonă. În sud şi sud-vestul ţării, în zone cu potenţial agricol ridicat, în ultimii ani, preţurile au fost pe un trend ascendent. In schimb, în zonele din Moldova, unde terenurile nu sunt comasate iar investiţiile sunt reduse, preţul terenurilor agricole rămâne în continuare la cel mai mic nivel din România. Conform Eurostat, preţul terenurilor agricole în România este sub media preţului terenurilor agricole din ţările din vestul Europei, unde un hectar de pământ se vinde cu peste 15 mii de euro, ajungând chiar la 60 de mii de euro.



    La noi, valoarea medie a unui hectar este de 2.000 de euro. Experţii din acest sector consideră că în următorii ani am putea vedea creşteri substanţiale în toate zonele cu potenţial. De exemplu, în acest an, s-a ajuns la 10.000 de euro/hectar. România are peste 15 milioane de hectare de teren arabil, iar străinii lucrează 422.000 de ha, aproximativ 5% din suprafața totală, susţine Ministerului Agriculturii. Cei mai mulţi sunt italieni, germani, francezi şi austrieci.



    În prezent, autorităţile din România au în lucru un proiect legislativ cu modificări la cumpărarea terenurilor agricole. Printre noile măsuri se numără şi condiţionarea vânzării doar către cei care se ocupă de agricultură, în special către tinerii fermieri, fiind însă interzisă revânzarea terenului pentru o anumită perioadă.

    De asemenea, şi ordinea de preempţiune la cumpararea terenurilor agricole va fi schimbată. Vor avea prioritate coproprietari şi rude până la gradul I, apoi arendaşi, urmaţi de statul roman (prin Agenţia Domeniilor Statului) şi de proprietarii de terenuri agricole vecini. Dar, înainte de încheierea contractului de vânzare — cumpărare, cei care vor să vândă terenul trebuie să aducă la cunoştinţa preemptorilor intenţia lor prin publicarea unei oferte de vânzare detaliată ce se afişează la Primăria unităţii administrativ teritoriale în cadrul căreia este amplasat terenul. Cei care cumpără teren agricol sunt obligaţi ca timp de 15 ani să nu revândă terenul decât doar statului român.



    Noua lege mai prevede ca persoanele fizice să aibă reşedinţa sau domiciliul, pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare şi să desfăşoare activităţii agricole pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vănzare cu cel puţin cinci ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului.



    În cazul persoanele juridice, acestea trebuie să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte. Vor putea cumpăra terenuri arabile doar societăţile comerciale care au în obiectul de activitate cel puţin 75% activităţi derulate în agricultură.

  • Agricultura europeană se bazează pe progres și pe inovație

    Agricultura europeană se bazează pe progres și pe inovație

    La finalul anului de piață curent, se estimează că importurile de porumb ale UE vor depăși 23 de milioane de tone, mai mult cu 35% față de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Se vor încheia, astfel, trei campanii în care UE a devenit cel mai mare importator de porumb de pe Planetă. În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producția de porumb europeană se erodează: între 2012 și 2018, suprafața cultivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi importurile să asigure 27% din consumul UE. Membrii Confederației Europene a Producătorilor de Porumb, reuniți la Bruxelles, atrag atenția că sunt, astfel, afectate situația macroeconomică a UE, prin dezechilibrarea balanței comerciale, și interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producție locală, de calitate și durabilă, pe când porumbul importat, în mare parte din Ucraina, Brazilia și Canada, nu se supune acelorași standarde de producție impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricțiile privind utilizarea neonicotinoidelor, a atrazinei sau a OMG-urilor).


    Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a declarat: S-a lansat platforma «Agricultură și progres», o platformă care reunește actorii din diferite domenii din sectorul agricol. Sperăm să se tragă un semnal de alarmă prin această platformă, pe orice subiect legat de inovație și dezvoltare în agricultură. Considerăm că, în acest moment, fermierii europeni sunt vitregiți din acest punct de vedere, nu li se dau toate instrumentele de care ar beneficia în ceea ce privește producția agricolă performantă și durabilă, în același timp.

    Măsuri de sprijin al producătorilor din UE pot fi luate în cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC) astfel: să se aloce minimum 60% din anvelopa primului pilon pentru plata de bază; să se limiteze condiționalitatea la cerințele actuale și să se considere ca eligibilă orice practică alternativă la rotația culturilor care contribuie în mod eficient la calitatea solurilor; să se limiteze transferurile de la primul la cel de-al doilea pilon la 15%, pentru consistență în sprijinul acordat de statele membre; să se prevadă alocarea unui procent de 30% din pilonul 2 pentru gestionarea riscurilor în vederea asigurării competitivității și a rezilienței exploatațiilor.


  • PAC şi agricultura bio

    PAC şi agricultura bio

    În ultimii 10 ani, suprafața pe care se practică agricultura ecologică în Uniunea Euroepană s-a mărit de peste două ori și este încă în creștere. Agricultura bio va continua să se dezvolte prin intermediul eco-schemelor prevăzute în noua Politică Agricolă Comună, iar consumatorii vor putea avea încredere că produsele ecologice pe care le cumpără sunt de cea mai înaltă calitate.

    În perioada 20 – 21 iunie 2019, a avut loc la Bucureşti al 13-lea Congres European Bio, care a reunit politicieni europeni şi români, dar şi fermieri care produc legume, fructe, lapte şi carne bio. Tema principală a congresului a fost Inovaţie şi tehnologie. Discuţiile au vizat noua arhitectură ecologică a Politicii Agricole Comune din perspectiva fermierilor, a consumatorilor şi a comunităţilor rurale. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea implementării unui nou plan european de acţiune ecologică, pentru perioada 2020-2027.

    Agricultorii care produc alimente ecologice utilizează în mod responsabil resursele energetice și naturale, promovează sănătatea animalelor și contribuie la menținerea biodiversității, a echilibrului ecologic și a calității apei și a solului. Din ce în ce mai mulți consumatori din Uniunea Europeană cumpără alimente bio. Produsele alimentare bio nu mai sunt o nișă de piață, deși reprezintă doar o proporție mică din producția agricolă totală din Uniunea Europeană. În acest context, România şi-a propus să ajungă, până în 2021, la 500 de mii de hectare certificate în agricultura bio, în condiţiile în care în prezent există în jur de 364 de mii de hectare şi 10 mii de beneficiari înregistraţi.

    Care este viitorul sectorului bio în contextul noii politici agricole comune, aflăm de la Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei BioRomânia: Politic, se va încerca să se facă bilanțul dosarului pentru subvențiile în agricultura bio pe viitoarea politica agricolă comună și se va analiza în ce stadiu am ajuns cu aceste eco-scheme de calitate. Asta este oarecum inovația pentru viitoarea politică agricolă comună, adică vor putea beneficia de subvenții ecologice, să spunem aşa, toți fermierii, aplicând diferite eco-scheme. Marea noastră bucurie este că fermierii bio beneficiază de toate acestea eco-scheme, pentru că nu folosesc nici îngrășăminte chimice, nici pesticide, obligatoriu fac rotația culturilor și așa mai departe, și toți suntem foarte interesați și nerăbdători să vedem că viitoarea politică comună va fi într-adevăr verde.

    Noile norme ale Uniunii Europene privind producția ecologică vor garanta calitatea alimentelor, protecția mediului și bunăstarea animalelor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.


  • Procesarea materiilor prime provenite din agricultură

    Procesarea materiilor prime provenite din agricultură

    Procesatorii din agricultură, au avut la dispoziţie prin PNDR, 359 de milioane de euro, bani europeni pentru investiţii în prelucrarea de produse agricole. Sesiunile de depunere a cererilor de finanţare, pentru actuala perioadă de finanţare, s-au încheiat. În acest moment are loc evaluarea cererilor.

    Peste 270 de unități de procesare din România beneficiază de finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, prin submăsura 4.2 Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole.

    Despre avantajele oferite de această submăsură ne vorbeşte Claudiu Coadă, director general adjunct Active fizice și Plăți directe din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale:

    Este submăsura, probabil, din Programul Național de Dezvoltare Rurală care aduce valoarea adăugată cea mai mare, pentru că vorbim de procesare. Odată cu ultima sesiune, respectiv aceasta din anul 2019 a apărut și o noutate legată de sprijinul public acordat solicitanților, respectiv solicitantul cooperativă primește un sprijin public mai mare cu 20%, față de situația în care ar fi elaborat o cerere de finanțare și ar fi solicitat sprijin de sine finantare europeamstătător. Asta înseamnă că poate primi un sprijin public de până la 70% din valoarea proiectului, sprijin public care poate să ajungă până la 2 milioane jumătate de euro. Este o submăsură care s-a bucurat de success, dar trebuie să recunoaștem și să menționăm că acest succes a venit mai ales în ultimele sesiuni, mai precis în ultima sesiune și ca urmare a popularizării mai vaste pe care am făcut-o noi și probabil și ca urmare a faptului că procesatorii au înțeles mai bine care sunt condițiile şi au înțeles mai bine care sunt oportunitățile pe care le aduce această submăsură, submăsură care a avut alocat 359 de milioane de euro pentru toată perioada de programare. În acest moment, din păcate dar în același timp am putea spune din fericire, această alocare a fost epuizată. Practic, ultima sesiune de depunere s-a încheiat.

    Evaluăm şi sperăm ca până la începutul lunii iulie să publicăm toate rapoartele de selecție și îi asigurăm pe toți cei care sunt selectați în această sesiune dar și în sesiunile anterioare că vor avea tot sprijinul din partea noastră pentru a implementa cu succes ceea ce au stabilit în cererea de finanțare, cu mențiunea, foarte important, că din păcate nu toate cererile de finanțare care s-au depus în cadrul sistemului nostru online au fost declarate eligibile sau nu toate cererile de finanțare au avut finanțare. Asta înseamnă că pentru cei care nu au reușit în această ultimă sesiune și pe toată perioada de programare, îi încurajăm să aștepte şi probabil primele sesiuni pentru viitoarea perioadă de programare vor fi lansate undeva în anul 2021. Să își corecteze ce consideră că e de corectat în cererea de finanțare și îi așteptăm și pe aceștia, de ce nu, în 2021.


  • Sprijinirea fermierilor din România

    Sprijinirea fermierilor din România

    În agricultură nu ai cum să te dezvolți fără a avea forme asociative consistente și bine organizate. Statele membre vor fi obligate să investească bani europeni în servicii de consultanță, pentru a le explica fermierilor ce pot și ce nu pot să facă, ce e bine și ce nu a spus eurodeputatul Daniel Buda. Acesta s-a referit și la dezvoltarea capacităților de procesare, pentru ca România să nu mai fie importator net de produse finite. Fermierii trebuie să înțeleagă, că e nevoie să se asocieze și să-și dezvolte capacitățile de procesare, în așa fel încât să nu mai fim exportatori neți de produse brute și, în același timp, să fim importatori neți de produse finite. De exemplu grâul, noi exportăm grâu în alte state și importăm pâine congelată, paste făinoase sau alte produse din făină.

    Daniel Buda: În ceea ce înseamnă zona sectorului agricol am insistat foarte mult pe susținerea de nou fermier. Este un concept preluat de la americani. Americanii au această chestiune nu este foarte bine privit. Agricultura are foarte mult de câștigat de pe urma acestui nou concept. Avem astăzi în politica agricolă comună pe de o parte o formă de sprijin pentru fermieri cei care vor să se apuce dar din păcate fac parte din aceată categorie de până la 30 de ani, până la 40 de ani și vor să prelungească până la 45 de ani, însă vreau să consolidez acest concept de nou fermier acea persoană care vrea să se apuce de agricultură, dar care în urmă cu 10 ani de zile nu a mai practicat sau nu a mai avut activități în sectorul agricol.


    Ținta mea este in primul rând cei care sunt înafara României ma refer aici la cei care sunt in Diasoora și care ar dori să se întoarcă acasa care s-au săturat să trăiască sau să muncească pe câmpurile străinilor dacă ne gândim ce se întâmplă în Italia, în sudul Italiei să găsim forme de sprijin pentru acești noi fermieri. Dacă vin și ii oferi posibilitatea de a accesa acele fonduri pe care poate să le acceseze orice fermier fără să le dea o formă de sprijin oarecare unei astfel de persoane nu va putea rezista pe piață și de aceea cred că trebuie să ne preocupăm de ceea de înseamnă sprijinirea acestor noi fermieri astfel încât ei să poată să aibă un bun start în agricultură.

    Fermierii europeni trebuie sprijiniți în practicarea unei agriculturi ,,verzi şi trebuie să fie plătiți atunci când decid practicarea unei agriculturi ecologice de natură să asigure un mediu curat și oxigen de calitate pentru întreaga Europă.

    Convergența externă sau egalizarea subvențiilor între fermierii din vest și cei din est trebuie să devină un obiectiv clar pentru următorul Parlament European, dat fiind faptul că toți fermierii sunt actori pe aceeași piață a mai spus eurodeputatul Daniel Buda.


  • Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune

    Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune

    Țările membre ale Uniunii Europene sunt în continuare în căutarea unei poziții comune cu privire la viitoarea politică agricolă comună. Reformele au fost propuse în urmă cu un an, dar au fost primite încă de la început cu prudență. Unul din motive – nu se știe deocamdată câți bani va primi agricultura în viitorul buget multianual al Uniunii.

    Dacă vorbim în termeni de tactică și strategie, statele membre ale Uniunii Europene consideră că ar trebui să știe cum va arăta viitorul buget comunitar multianual înainte de a ajunge la vreo concluzie referitoare la viitoarea politică agricolă comună, cu aceste cuvinte a sintetizat comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, stadiul negocierilor purtate între statele membre la un an de când Comisia Europeană și-a făcut publice planurile privind reforma politicii agricole comune.

    Propunerile au fost primite încă de la început cu prudență de miniștrii europeni ai agriculturii, iar nemulțumirile au fost legate în primul rând de intenția executivului comunitar de a aloca mai puțini bani. Ar fi vorba, potrivit planurilor făcute publice de Comisia Europeană, de 365 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

    La un calcul simplu, înseamnă cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii față de actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020. De vină ar fi ieșirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, unul din marii contributori la bugetul comunitar, dar și dorința Bruxelles-ului de a finanța noi priorități, precum apărarea, securitatea internă sau migrația. Comisia promitea în schimb mai multă flexibilitate și o atenție sporită acordată schimbărilor climatice.

    Sunt încă rezerve și se poartă în continuare negocierii și în privința ideii Comisiei Europene de a intoduce un nou sistem în care obiectivele generale să fie stabilite la Bruxelles. Potrivit planurilor, statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Cum ar funcționa acest sistem, explica anul trecut Phil Hogan:

    Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților. Totul depinde de progresele realizate!

    Se poartă așadar în continuare discuții între statele membre. Phil Hogan a ținut să precizeze că pe timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene au fost înregistrate progrese considerabile. Revine acum Finlandei, care preia președinția de la 1 iulie, să ducă la bun sfârșit negocierile, a mai spus comisarul european pentru agricultură.

    În paralel, propunerile sunt studiate și de Parlamentul european. Documentul a trecut de comisia pentru agricultură, însă nu a existat un vot în plen înainte de încheierea actualei legislaturi. Și cum luna trecută au fost alegeri și a fost desemnat un nou Parlament European este de așteptat ca și aici discuțiile să mai dureze ceva timp.