Radio România Internațional

Tag: Agricultura

  • Sprijinirea fermierilor din UE

    Sprijinirea fermierilor din UE

    Comisia
    pentru Agricultură a Parlamentului European a adoptat, în urmă cu o săptămână
    Regulamentul de Tranziție, care stabilește regulile pentru trecerea de la actuala
    la viitoarea Politică Agricolă Comună. Perioada de tranziție propusă și
    adoptată este de doi ani, iar pe parcursul acesteia vor rămâne măsurile din
    actuala Politică Agricolă Comună și vor fi păstrate aceleași reguli de acordare
    a plăților.


    În paralel, statele membre au, astfel, timp suficient pentru a-și
    pregăti planurile strategice naționale, precum și structurile administrative
    necesare pentru punerea în aplicare a noului cadru juridic al Politicii
    Agricole Comune. Acest vot este considerat, de către eurodeputata Carmen Avram,
    membră în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, ca un semnal de
    stabilitate și certitudine pentru acest sector, iar în ceea ce-i privește pe
    fermierii români Regulamentul de Tranziție permite menținerea tuturor măsurilor
    și bugetelor actuale din programul de dezvoltare rurală.


    Despre sprijinul
    acordat fermierilor din vest și cel acordat celor din est, eurodeputata Carmen
    Avram:

    Fermierul din Vest are o tradiție îndelungată ca
    tagmă și ca apartenență la Uniunea Europeană. El are deja un business solid,
    are credite avantajoase, pământul lui nu a fost ciopârțit de comuniști, n-a
    trebuit să o ia de la zero acum 30 de ani și să învețe cum se face agricultura
    modernă. Țara lui îl respectă și îl sprijină atât cât este lăsată de regulile
    europene, iar asta nu este valabil pentru Est întotdeauna, în special în
    România de exemplu unde a lua un credit și a face asigurare, sunt niște riscuri
    foarte mari. Deci fermierul din vest este sprijinit, cel din est mai puțin.


    Oriunde
    în Europa, fermierii sunt vulnerabili în fața corporațiilor care fixează
    prețurile unor produse, care scot produse similare cu cele ale fermierului sau
    care, pur și simplu, pun pe piață sub propriul brand produse ale fermierilor:

    Noua Politică Agricolă Comună va rezolva sper situația asta pentru
    ea vrea să întărească micul producător și trebuie spus din nou că unica armă pe
    care o au producătorii din toată Europa este asocierea. România trebuie să
    scape de traumele trecutului și să facem și noi asta pentru că altfel punem în
    pericol fermierul mic și mijlociu, iar fără ei o să dispară și dezvoltarea
    rurală și șansa să mai avem o nouă generație de agricultori care vor fi
    descurajați de ceeea ce văd pe piață.


    Sunt
    destui cei care consideră că, la nivelul Uniunii, oportunitățile de muncă în
    agricultură s-au înrăutățit, un aspect comentat de eurodeputata Carmen
    Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților:

    Problema majoră este că agricultura
    și-a pierdut forța de muncă. În România e foarte grav, evident, dar fenomenul e
    valabil în toată Uniunea Europeană. Între 2007 și 2017, deci doar în 10 ani,
    agricultura europeană a pierdut 2,5 milioane de fermieri, o parte dintre ei din
    cauza îmbătrânirii populației, o altă parte pentru că Europa nu și-a mai creat
    o generație suficientă de tineri fermieri. Au dispărut școlile profesionale pe
    alocuri, în alte locuri s-au împuținat, apoi această eră tehnologică a făcut
    posibilă crearea de noi meserii, mult mai simple și mai ușor de acceptat pentru
    că pot fi făcute de oriunde și sunt mult mai bănoase și mai este și agricultura
    de precizie care elimină foarte mult din forța de muncă. La noi se face mai
    puțin, dar în Europa a prins teren și este, altfel este și una din condițiile
    care se pun acum în noul Pact, se avem o agricultură de precizie, printre
    altele.


  • A treia rectificare bugetară a anului

    A treia rectificare bugetară a anului

    Executivul de la București a adoptat, luni, a treia rectificare bugetară din acest an, necesară, potrivit premierului Ludovic Orban, pentru a face faţă cheltuielilor provocate de pandemia de COVID-19, pentru plata pensiilor şi echilibrarea bugetelor locale. Au apărut noi şi noi provocări şi cheltuieli – a explicat premierul – în condiţiile în care pandemia, dar şi o serie de iniţiative legislative au sporit presiunea cu cheltuielile sociale. Contrar estimărilor din vară, deficitul bugetar va ajunge la finalului anului la 9,1% din PIB, iar economia va înregistra o scădere de 4,2%.

    Este ultima rectificare adoptată în acest an de Executiv, care duce deficitul bugetar la peste 96 de miliarde de lei (peste19,5 miliarde de euro). Bani suplimentari vor fi alocați Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a şomajului tehnic şi a programului flexibil de muncă. Şi ministerul Sănătății va primi mai mulți bani pentru lupta anti-COVID. Din cei aproximativ un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro), se vor aloca fonduri și pentru plata stimulentului de risc pentru ambulanțieri, care nu fuseseră cuprinși în actul normativ inițial, prin care se acordau aceste beneficii medicilor ce se confruntă cu epidemia de COVID-19.

    În plus, ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a anunțat că a fost suplimentată contribuţia României la efortul financiar european de producere a unui vaccin împotriva SARS-CoV-2.Bani în plus vor fi acordaţi și pentru investiţii. Florin Cîţu a precizat că această rectificare bugetară asigură continuarea investiţiilor, care vor fi de 55 de miliarde de lei (circa 11 miliarde de euro), în creştere faţă de bugetul iniţial. Educația și Agricultura au primit, de asemenea, bani suplimentari la ultima redistribuire de fonduri din acest an. Ministerul Agriculturii va primi bani în plus pentru a-i despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. La rândul lor, Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne vor pierde bani la această rectificare bugetară.

    Cele mai mari tăieri sunt, însă, la Ministerul Apărării, aproximativ 2 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro). Alte instituții care mai suferă tăieri bugetare sunt Administrația prezidențială și Camera Deputaților. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar pentru acest an va fi în jurul valorii de 9,8 la sută din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului Finanţelor. În opinia instituţiei cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului făcută de Guvern, poziţia finanţelor publice de la sfărșitul acestui an este importantă, întrucât reprezintă punctul de pornire al construcţiei bugetare pentru anul 2021. Consiliul Fiscal recomandă atât o restructurare a cheltuielilor, cât şi a veniturilor bugetare, între altele, prin lărgirea bazei de impozitare, îmbunătăţirea colectării taxelor şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

  • Albinele, parte vitală a agriculturii

    Albinele, parte vitală a agriculturii

    Parte integrantă a
    agriculturii europene, sectorul apicol are o contribuție semnificativă la
    menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității. În același timp, aduce
    un aport economic de circa 14 miliarde de euro pe an, fiind sursa principală
    sau adițională de venit pentru circa 620 de mii de cetățeni europeni. Rolul de
    polenizatori al albinelor este unul vital – ele contribuie la înmulțirea multor
    plante cultivate sau sălbatice, fapt ce se reflectă în producția alimentară,
    conservând, în același timp, biodiversitatea.

    Principala producție a albinei nu
    este mierea, ci este polenizarea, spune eurodeputatul Daniel Buda, cu care am
    discutat despre importanța apiculturii și despre sprijinul acordat
    apicultorilor europeni, inclusiv celor din România – țară care deține al doilea
    cel mai mare număr de stupi din Uniunea Europeană, peste 1,8 milioane:

    Aș putea să spun în privința apiculturii
    că este poate cel mai important sector, atât pentru componenta vegetală, cât și
    pentru componenta zootehnică, deoarece fără albine ar dispărea zeci de mii de
    plante și, practic, agricultura ar fi imposibil de practicat pe mai departe la
    același nivel. Spuneam uneori în dezbaterile cu diverse persoane sau cu diverse
    structuri că principala producție a albinei nu este mierea, ci este
    polenizarea. Acest lucru se cunoaște mai puțin de către cetățeni și de aceea
    este important, și la nivelul UE și la nivelul diverselor structuri importante,
    inclusiv din România, să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, adică apiculturii ce
    este al apiculturii.

    De asemenea, pot să vă spun că, după sectorul laptelui, în
    comisia de Agricultură cel mai dezbătut subiect este cel legat de apicultură.
    De ce? Pentru că ne propunem să venim cu forme de sprijin și noua Politică
    Agricolă Comună vine cu o formă de sprijin consistent pentru apicultură. De
    asemenea, la nivel național sectorul apicol a fost puternic sprijinit și este
    puternic sprijinit cu sute de milioane
    de euro. Pentru că altfel apicultorii nu au cum să reziste pe piață, mai ales
    că ei sunt extrem de dependenți de ceea ce înseamnă aceste schimbări climatice,
    deoarece albinele sunt foarte sensibile la aceste aspecte – și au nevoie de
    aceste forme de sprijin.

    Mesajul meu este unul foarte ferm pentru apicultori: să stea liniștiți, că de la nivelul UE,
    de la nivel național, suntem preocupați de nevoile lor, știm care le sunt
    nevoile și resursele financiare pe care le punem la dispoziție cu siguranță se
    vor constitui într-un ajutor sustenabil pentru aceștia, astfel ca mai departe
    să poată să reziste pe piață.

    Sprijinul financiar al UE, dublat de contribuțiile statelor membre, se aplică programelor
    naționale de apicultură, programe destinate îmbunătățirii condițiilor din
    sectorul apicol și comercializării produselor. Printre măsuri se află
    pregătirea apicultorilor, sprijinirea lor pentru a începe o afacere în acest
    sector, lupta împotriva paraziților care afectează stupii, respectiv
    îmbunătățirea calității produselor apicole.

    Datele Comisiei Europene arată că
    în UE, 78% din flora autohtonă și 84% dintre culturi depind parțial sau deplin
    de polenizatori precum albinele. În vederea refacerii și protejării
    ecosistemelor naturale, Comisia Europeană a inaugurat, pe de altă parte, un nou
    Centru de cunoștințe privind biodiversitatea, menit să pună la dispoziția
    publicului cele mai recente informații în domeniu.


  • Comitetul Economic şi Social European îşi înnoieşte echipa

    Comitetul Economic şi Social European îşi înnoieşte echipa

    Principalul
    rol al CESE este de a oferi consiliere legiuitorilor UE (Comisia Europeană,
    Parlamentul European și Consiliul) cu privire la proiectele legislative și la
    politici, prin intermediul lucrărilor celor șase secțiuni ale sale și ale unei
    comisii consultative, care acoperă o gamă largă de domenii de politică, cum ar
    fi aspectele sociale, economice, agricole, de mediu și privind transporturile.
    Membrii sunt numiți pentru o perioadă de cinci ani de către Consiliu, pe baza
    nominalizărilor de către statele membre. Astfel 137 dintre cei 329 de membri ai
    Comitetului Economic și Social European și-au preluat pentru prima dată
    funcția, la sfârşitul lunii octombrie, când CESE își începe mandatul 2020‑2025.
    Cei 329 de membri ai CESE sunt numiți la fiecare cinci ani. De această dată,
    peste 40 % dintre membri vor fi noi, lucând cu membrii care își reiau funcția.


    Femeile reprezintă
    33 % dintre membri în noul mandat, față de 27,30 % data trecută și 24,70 % în
    perioada 2010-2015. Țările cu cel mai mare număr de femei membre sunt Estonia,
    cu 85,71 %, urmată de Republica Cehă și Croația, cu 66,67 %. La celălalt capăt
    al clasamentului, delegațiile Portugaliei și Ciprului nu au femei în
    componență. Suedia prezintă un echilibru perfect între bărbați și femei. Cel
    mai tânăr membru are 27 de ani, în timp ce membrul cel mai în vârstă, care va
    prezida sesiunea plenară în care va fi aleasă noua conducere a CESE, are 76.


    Ne-a spus mai
    multe despre rolul CESE, Cristian Pîrvulescu, membru în grupul III, Diversitate
    european:

    În acest moment
    societatea civilă e foarte contestată şi asta pentru că puternice curente
    anti-democratice şi anti-liberale se manifestă, dar, cu sigurnţă, fără
    societate civilă nu poate să se
    constituie niciun fel de democraţie. Acesta este şi motivul pentru care în
    interiorul instituţiilor europene, prin Tratatul de la Roma, a fost introdus
    Comitetul Economic şi Social European (CESE).

    Iniţial el corespundea unui model
    franţuzesc, introdus în constituţia din 1946 şi păstrat în cea din 1958.
    România are reprezentare în CESE din ianuarie 2007, sunt 15 reprezentanţi, 5 în
    grupul I, grupul patronatelor, 5 în grupul II, grupul sindicatelor şi încă 5 în
    grupul al III-lea, care se numeşte acum Diversitate Europeană, iar înainte se
    numea Interese diverse şi în care sunt reprezentate diferite grupuri de
    interese, cum ar fi consumatorii, agricultorii, asociaţiile civice şi de
    drepturile omului şamd.


    Cristian
    Pîrvulescu a adăugat: Mie
    îmi place să spun că acest Comitet este ultima rămăşiţă a Europei consensuale.
    Noi nu putem funcţiona decât pe baza consensului. Şi dacă între patronate şi
    sindicate se stabileşte greu consensul, ne revine nouă, celor din grupul al
    III-lea de a stabili o relaţie între cele două grupuri. Şi această experienţă
    consensuală, care este extraordinară, ne învaţă pe toţi să ţinem cont şi de
    interesele celorlalţi, să învăţăm să negociem şi să învăţăm că linia mediană
    este întotdeauna cea mai bună.


    Dintre
    priorităţile CESE în noul mandat,
    Cristian Pîrvulescu a amintit Statul de drept, ce a devenit prioritate încă de
    la jumătatea mandatului precedent, creându-se un grup pentru statul de drept şi
    drepturile cetăţeneşti. O altă prioritate esenţială este redresarea economică
    şi socială după pandemie, şi reacţiile pe care societatea le are în timpul
    pandemiei.




  • Politica Agricolă Comună în viitorul exercițiu financiar

    Politica Agricolă Comună în viitorul exercițiu financiar

    Miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns,
    săptămâna trecută, la un acord asupra reformei Politicii Agricole Comune. În prim-planul
    reformei, se află provocările legate de schimbările climatice, drept urmare
    fermierii europeni pot avea acces la fonduri suplimentare pentru o agricultură
    mai prietenoasă cu mediul înconjurător, spune eurodeputatul Daniel Buda:


    Acest nou instrument care este
    creionat astăzi în Parlamentul European
    este unul puternic care asigură protejarea fermierilor și îi sprijină în
    activitățile pe care le vor avea în viitor, vine cu resurse financiare
    consistente și este important să se rețină faptul că vom avea parte de plăți
    directe ușor ridicate comparativ cu perioada anterioară.

    În același timp,
    desigur, vine și cu noi responsabilități pe componenta de înverzire. Aceste
    obligații care sunt aferente procesului numit combaterea schimbărilor climatice sunt condiții opționale pentru fermieri. Cu
    alte cuvinte, dacă un fermier dorește să acceseze schemele ecologice, atunci
    are posibilitatea să primească bani mai mulți, dar dacă nu dorește acest lucru,
    nu va fi obligat să facă aceste demersuri și va rămâne doar cu plata de bază
    pentru terenuri.

    Celelalte sume de bani care vin pe componenta de înverzire vor
    fi acordate prin scheme ecologice care înseamnă practici agricole prietenoase
    cu mediul, folosirea mai puținor îngrășăminte chimice, va fi o sumă de exemple
    care pot să fie accesate de fermieri, iar în momentul în care fermierul decide
    să aplice pentru oarecare schemă, el va fi plătit pentru că aplică acea schemă
    care sprijină combaterea schimbărilor climatice.




    Plafonarea subvențiilor agricole în
    noua Politică Agricolă Comună este un capitol urmărit cu interes de fermierii
    europeni. Daniel Buda prezintă variantele luate în calcul pentru următorul
    buget al Uniunii:


    În momentul de față se discută pe
    următoare formula de lucru la nivelul Parlamentului European, astfel încât
    statele membre, în mod voluntar, pot să opteze pentru a plafona sumele directe
    la nivelul unui cuantum de 100.000 de euro din care se vor scădea cheltuielile
    cu forța de muncă a fermei sau pot să meargă pe plata redistributivă între 10
    și 12 procente care să fie alocate fermierilor mici și mijlocii.

    Atât fermieri
    mari, cât și fermierii mici, au un rol foarte bine definit și important în
    acest sistem economic din agricultură deoarece cu toții acționează pe zone
    diferite și de aceea ei trebuie să se bucure, deopotrivă, de sprijinul Uniunii
    Europene.



  • AGREEN – un nou aliat al agriculturii în lupta cu schimbările climatice

    AGREEN – un nou aliat al agriculturii în lupta cu schimbările climatice

    Agricultura este tot mai vulnerabilă în
    faţa schimbărilor climatice.


    Seceta dar şi fenomenele extreme le dau
    bătăi de cap agricultorilor iar efectele le simţim cu toţii. În acest context,
    un lucru este cert: pentru a face faţă noilor provocări, agricultura trebuie să
    ţină pasul cu vremurile.


    AGREEN este un nou proiect european, la
    care Universitatea Ovidius a devenit partener şi care îşi propune chiar acest lucru – să
    promoveze agricultura SMART, să identifice problemele şi să găsească soluţii
    inteligente la provocările actuale şi viitoare.


    Inginer Liliana Panaitescu, de la
    catedra de Ştiinţe ale Naturii şi de Ştiinţe Agricole a Universităţii Ovidius:






    Ne propunem să identificăm vulnerabilităţile la
    riscurile climatice, să găsim soluţii pentru contracararea lor, să gestionăm
    mai bine resursele naturale, să protejăm natura şi biodiversitatea. La finalul
    proiectului, ne propunem să avem o comunitate de practică şi o alianţă a
    organizaţiilor, să avem un branding regional. De asemenea, ne propunem o marcă
    regională pentru produsele agricole din bazinul Mării Negre şi produse într-un
    mod ecologic. Un alt obiectiv al proiectului ese să identificăm şi să promovăm
    modele de culturi ecologice, adaptate condiţiilor de mediu din bazinul Mării
    Negre.

    De asemenea, vrem să avem o platformă de internet pentru legătura între
    producătorii care produc durabil. Este necesară promovarea unor practici de
    agricultură durabilă în ansamblul sectorului, să transferăm realizările
    cercetărilor în noile tehnologii, să formăm lucrătorii din agricultură, să
    realizăm mai bune legături între profesionişti şi antreprenori, în aşa fel
    încât, noile oportunităţi de dezvoltare, să fie utilizate cu înţelepciune în
    beneficiul regiunii.




    Colaborează
    pentru acest acest proiect România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Armenia şi
    Georgia iar finanţarea este asigurată din fonduri europene:




    Proiectul AGREEN este finanţat de Uniunea Europeană prin
    Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020. Universitatea
    Ovidius are la dispoziţie 105.000 euro, pe parcursul a 30 de luni, iar întregul
    proiect are 760 de mii de euro pentru toate cele 6 ţări partenere.




    Tot în cadrul proiectului, un curs de
    formare Antreprenoriat pentru o agricultură inteligentă din punct de
    vedere climatic în bazinul Mării Negre    , adaptat mobilităţii mixte, va fi
    dezvoltat şi testat cu un grup pilot de stagiari şi va fi integrat în platforma
    AGREEN.


    Proiectul este finanţat prin Programul
    Operaţional Comun de Cooperare Transfrontalieră în cadrul Instrumentului
    European de Vecinătate Bazinul Mării Negre 2014-2020, în cadrul
    Priorităţii 1.2 Creşterea oportunităţilor transfrontaliere pentru comerţ
    şi modernizarea agriculturii şi a sectoarelor conexe şi durează 30 luni /
    de la 01.06.2020 la 30.11.2022 /.


    Bugetul total al proiectului este: 799
    279,60 Euro / 3 764 606,91 LEI /.




  • Idei mari cu bani puţini la Cluj

    Idei mari cu bani puţini la Cluj

    De ce să cultivăm doar plante destinate alimentaţiei când ne putem extinde la culturi cu finalitate industrială, chiar mai avantajoase economic decât cele clasice?


    In 2017, AgroTransilvania Cluster, organizaţie clujeană cu 86 de membri, s-a alăturat unui proiect european cu 18 participanţi şi 2 milioane de Euro finanţare.

    Managerul general al AgroTransilvania Cluster, prof.univ.dr. Felix Arion, care este, în acelaşi timp, şeful Departamentului de Stiinţe Economice de la Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj:

    Proiectul are ca acronim PANACEEA şi este parte a Programului de Cercetare şi Inovare HORIZON 2020 al UE. Scopul este de a crea o reţea care să favorizeze schimburile de informaţii între cercetători, fermieri şi procesatori, astfel încât să fie găsite soluţii funcţionale, ce pot fi apoi diseminate la nivelul întregii Uniuni. In paralel, căutăm idei novatoare care să favorizeze răspândirea aşa-numitelor culturi agricole non-alimentare.

    Agricultura nu produce doar alimente, ci şi alte produse, de pildă biodiesel-ul, sau materii prime pentru industriile medicală şi cosmetică. Am creat o bază de date cu cele mai importante culturi non-alimentare din Europa – detaliat pe fiecare ţară – şi un instrument de educare a celor ce doresc să se implice în cultivarea acestor plante pe care UE se străduieşte să le promoveze. Am reuşit crearea unei reţele tematice cu ecouri la nivelul Comisiei Europene (CE), care deja are un grup de lucru dedicat culturilor non-alimentare.

    Cea mai delicată problemă este educarea mediului academic, astfel încât să înţeleagă care este importanţa acestor culturi şi cum vede CE viitorul lor. Fireşte, cursurile ar fi trebuit derulate face to face, să vizităm ferme implicate în cultivarea acestor plante non-alimentare. Totuşi, o parte din cursuri se vor derula online, pentru că materialele deja există. Acum ne pregătim să fundamentăm propunerile finale şi ne bucurăm că, pe baza succesului acestui proiect, am fost invitaţi să ne alăturăm unor proiecte noi, care se ocupă tot de produsele agricole non-alimentare.


  • Măsuri de sprijin pentru sectorul agroalimentar

    Măsuri de sprijin pentru sectorul agroalimentar

    Agricultura
    și sectorul alimentar au fost grav afectate de pandemie, iar fermierii
    așteaptă noi măsuri de sprijin. Se poartă încă negocieri între Consiliul
    European și Parlamentul European, urmând ca la jumătatea lunii octombrie,
    europarlamentarii să voteze în Parlamentul European un nou Regulament privind
    Politica Agricolă Comună.

    Discutăm subiectul pe larg cu europarlamentar Maria Grapini, vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din
    Parlamentul European și Ramona Duminicioiu, membru coordonator al Asociației
    Eco Ruralis.


  • Digitalizarea în mediul rural

    Digitalizarea în mediul rural

    Printre prioritățile Uniunii Europene din următorii șapte ani se află și
    digitalizarea, un capitol la care România nu stă deloc bine. Țara noastră se
    situează pe penultimul loc în rândul statelor membre, conform Indicelui
    economiei și societății digitale pentru anul 2019. Mai mult, România
    înregistrează un decalaj mare al digitalizării între mediul urban și cel rural.

    Eurodeputatul Cristian Ghinea explică cum accesul la internet de mare viteză
    poate influența procesul de întinerire al localităților din mediul rural:


    Există în România o platformă care
    se numește mutatlațară.ro, realizată de niște tineri care propovăduiesc mutarea
    în mediu rural și vor să atragă alți tineri din marile orașe pentru o viață
    tihnită la țară. Există și un grup mare pe Facebook unde discută și cea mai
    întâlnită problemă acolo este lipsa de internet de mare viteză la țară. Iar
    pentru un tânăr din mediul urban, obișnuit să lucreze de acasă, este absolut
    vitală această problemă. Apoi, dacă dezvoltăm educația la distanță, educația
    online pentru copiii acestor tineri, pot exista parteneriate între primării și
    ONG-uri pentru a crea asemenea platforme pentru a li se spune tinerilor:
    uitați, ce puteți să faceți mai ales în această pandemie, cum munciți de acasă
    din oraș, o puteți face la fel de bine și de la țară prin internet. Fondurile
    europene ar trebui să aducă un fel de pachet pentru fiecare comună cu care se
    poate asigura acces la internet de mare viteză, facilități pentru educație,
    infrastructură, telemedicină, astfel încât să se creeze o comunitate în jurul
    acestei idei, ca mai mulți tineri odată să se mute într-o comună.




    Una dintre problemele cu care se confruntă persoanele din mediul rural este
    accesul la serviciile medicale. Internetul de mare viteză și noile tehnologii
    pot înlesni atât consultațiile, cât și efectuarea de teste și analize medicale.

    Din nou, Cristian Ghinea: Tineretul din ziua de astăzi nu va
    sta la țară dacă învestim doar în agricultură pentru că omul modern are nevoie
    de mai mult: are nevoie de servicii, de educație de calitate, de internet de
    mare viteză. Nu poți să aduci spital modern în fiecare sat din România, dar ce
    poți să faci, de pildă, este să extinzi serviciile de telemedicină, o
    modalitate prin care oamenii să fie consultați online, să poată veni caravane
    mobile pentru a face teste sau scanere, pentru tot ce înseamnă medicina modernă,
    iar aceste probe să fie analizate la un centru de telemedicină. Din păcate, au
    fost bani pentru medicină, până în 2013, care nu au fost folosiți.

    Sistemul
    medical din România, birocrația se opun acestei abordări și de-abia anul acesta
    avem o inițiativă plecată de jos în sus, de la un primar și o comunitate din
    Munții Apuseni care vor să atragă tineri în regiunea lor și care au propus
    guvernului să aloce bani europeni pentru un proiect-pilot de telemedicină. Am
    mari așteptări de la acest proiect care ar avea centrul la Zlatna, în Munții
    Apuseni și, dacă se dovedește de succes, sper să devină o practică larg
    răspândită pe viitor, cu ajutorul banilor europeni.



  • Tendinţe privind forţa de muncă din agricultură

    Tendinţe privind forţa de muncă din agricultură

    Schimbările
    climatice, progresul tehnologic și mobilitatea forței de muncă au transformat
    profund domeniul agriculturii. Utilajele agricole sunt din ce în ce mai
    performante, iar computerele contează tot mai mult în tehnologiile de procesare
    a produselor agricole, însă munca fizică din agricultură nu va dispărea prea
    curând. În ultimii ani, fermierii din Uniunea Europeană s-au confruntat cu un deficit
    al forței de muncă, compensat parțial de o migrație a lucrătorilor din statele
    est-europene. La nivelul Uniunii Europene, deficitul nu poate compensat
    deoarece forța de muncă din agricultură înregistrează un declin, de la an la
    an.

    Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților și
    membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, consideră că în
    ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a pierdut 30% din forța de muncă din
    agricultură, iar la întâlnirile cu responsabili din instituțiile europene – cea
    mai recentă fiind cu ministrul federal al agriculturii și alimentației din
    Germania, Julia Kloeckner – a atras atenția asupra acestei tendințe:

    Am solicitat președinției germane a Consiliului Uniunii
    Europene, dar și tuturor comisarilor și reprezentanților Comisiei Europene pe
    care i-am întâlnit în primul an de mandat, să acorde o mai mare atenție asupra
    noii generații de agricultori europeni și mai multe investiții atunci când vine
    vorba de pregătirea acestei noi generații, care este crucială. Noi avem în
    Uniunea Europeană 450 de milioane de europeni pe care trebuie să-i hrănim, plus
    avem contracte pe care le-am încheiat cu țări terțe. Avem nevoie să ne asigurăm
    hrana pentru aproape 500 de, de milioane de oameni și, cu toate acestea, suntem
    în pericol să nu ne mai putem ține de cuvânt, să nu mai putem să ne hrănim
    populația, să nu mai putem să ne achităm de contractele pe care le-am încheiat
    pentru că, pur și simplu, preocuparea față de asigurarea transmiterii acestei îndeletniciri
    nobile de la o generație la alta, lasă de dorit.


    Atunci când vorbim despre declinul forței de muncă din
    agricultura europeană, este vorba nu numai despre muncitori, ci și despre
    antreprenori care, din diferite motive, își abandonează fermele.

    Eurodeputata
    Carmen Avram: În Europa, între 2007 și 2017,
    deci în doar 10 ani, au fost 2,5 milioane de muncitori care au părăsit sectorul
    agricol. Avem această problemă de care trebuie să ne ocupăm pentru că există
    mai multe motive care au dus la criza în care suntem în acest moment. La nivel
    european aveam această schimbare de generații și tinerii care au oportunități
    noi de muncă, oportunități care nu existau acum 25 … 30 de ani și care astăzi
    nu implică neapărat muncă manuală, dar, cred că în timp ce țările occidentale
    se ocupă totuși, sunt avizate și par să aibă planuri de viitor în această
    problemă, cea mai afectată va fi, cu siguranță, România care nu pare să
    perceapă pericolul și nu pare să fie pregătită pentru viitor. De aceea, noi
    suntem într-o situație mult mai gravă pentru că, pe lângă problema generației
    tinere, mai avem în plus migrarea în masă, exodul de la sat la oraș,
    distrugerea școlilor profesionale și un dezinteres tot mai mare al
    autorităților la nivel național față de agricultură. Gândiți-vă că România are
    o capacitate de angajare în domeniul agricol de 23% din totalul forței de
    muncă, adică vă imaginați câtă nevoie avem de oameni pe câmpuri, în fermele
    României și, în același timp, ce lipsă de personal o să avem în anii care vin.



  • Primul împrumut în România finanţat prin EaSI

    Primul împrumut în România finanţat prin EaSI

    Primul contract de împrumut în România finanţat prin programul european pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială este în valoare echivalentă de 7,3 milioane euro şi este menit să acorde microfinanțare pentru dezvoltarea a cel puțin 700 de microîntreprinderi din sectorul agricol. Împrumutul va permite grupului Agricover – furnizor de servicii financiare specializat în agricultură pe piaţa din România – să ajungă la un număr mai mare de agricultori din sectorul micro-agricol.

    Comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, a subliniat că în această perioadă dificilă, Uniunea Europeană rămâne hotărâtă să susţină accesul la microfinanțare, care poate contribui la stimularea ocupării forţei de muncă, a egalităţii de şanse şi incluziunii, în cadrul eforturilor de relansare în Europa.

    La începutul acestei luni, Agricover Credit IFN, principala instituţie financiară dedicată finanţării agriculturii româneşti, a anunţat că a obţinut o nouă finanţare în valoare de 12,5 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare , împrumuturile urmând să ajute producătorii locali să depăşească impactul pandemiei de coronavirus.

    Noua tranzacţie va spori capacitatea de creditare a Agricover, a cărei ofertă financiară este completată de servicii nefinanciare. Pentru anul 2019, compania a raportat venituri consolidate de peste 1,65 miliarde de lei şi împrumuturi acordate în valoare de 1,88 miliarde de lei, obţinute din operaţiunile derulate prin subsidiarele sale.

    În prezent, grupul deserveşte un portofoliu de peste 6.500 de clienţi fermieri, care exploatează peste 2,4 milioane de hectare de teren arabil la nivel naţional.

    Programul european pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială este un instrument de finanțare la nivelul Uniunii menit să promoveze crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă de calitate și durabile, să garanteze o protecție socială adecvată și decentă, să lupte împotriva excluziunii sociale și sărăciei și să îmbunătățească condițiile de muncă.


  • Livadă cu bani europeni în judeţul Cluj

    Livadă cu bani europeni în judeţul Cluj

    Micile afaceri create pe baza fondurilor europene, chiar dacă nu sunt spectaculoase, asigură locuri de muncă, venituri pentru cetăţean şi pentru bugetul de stat, ca şi limitarea importurilor, ceea ce nu e deloc de neglijat.



    Între municipiile Cluj-Napoca şi Turda, o tânără şi-a lansat propria afacere agricolă chiar din primul an de studenţie. Se numeşte Alina Cărpinean şi dovedeşte, la fel ca mulţi din generaţia ei, că primul lucru necesar pentru a reuşi este să vrei.



    “- În 2015 eram în primul an de facultate, la Management, şi mi-am zis că ar fi o oportunitate minunată să încep o mică afacere. Am vorbit cu un consultant pentru proiecte în agricultură. În acelaşi an am depus actele. Proiectul a fost aprobat în 7 luni, la valoarea de 40.000 de euro şi am început activitatea propriu-zisă. Am investit într-o livadă, situată în Valea Caldă Mică, între Turda şi Ceanu Mic. Am cumpărat pomi, un tractor, utilaje pentru lucrul în livadă, cum ar fi stropitorile şi un automatizor. În spaţii de depozitare n-am investit, pentru că produsele sunt vândute în stare proaspătă. În acest an am obţinut o recoltă chiar bogată.


    – Aţi încheiat toate încasările şi decontările?


    – Da, suntem în perioada de supraveghere.


    – Aţi creat şi locuri de muncă sau e o afacere familială?


    – Deocamdată este strict familială, PFA. Probabil în viitor voi dezvolta afacerea şi voi angaja oameni, dar acum nu e necesar, fiindcă avem doar două hectare de livadă şi suntem în dubiu privind speciile care se pretează cel mai bine în această zonă. După ce ne lămurim care sunt cele mai productive vom extinde plantaţia şi vom angaja lucrători.


    – Ce specii de pomi aveţi acum?


    – Predomină caisul, dar avem şi piersic, nectarin, măr, păr, prun, vişin şi cireş.


    – Cine se ocupă de problemele de specialitate, tehnologie, fitosanitare?


    – Tatăl meu, care lucrează la livadă şi cere mereu sfaturile unui inginer pomicultor.”



  • De la secetă la intemperii

    De la secetă la intemperii

    Seceta
    şi pandemia de COVID-19 fac din acest an unul atipic, în care agricultura nu va
    mai putea aduce mulţi bani la bugetul statului şi în care au de pierdut atât
    producătorii cât şi fermierii şi comercianţii – a declarat, la Radio România,
    preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu.
    Potrivit acestuia, preţul cerealelor va creşte, la fel şi cel al nutreţurilor,
    şi de asemenea, se vor majora şi preţurile cărnii şi produselor de panificaţie.
    Ţările UE vor încerca să-şi protejeze producţia pentru consumul propriu, şi în
    acest context este posibil să scadă exportul în cazul anumitor produse pe care
    România le importă.


    Dragoş Frumosu a vorbit despre soluţii în această situaţie: Singura soluţie, din punctul meu de vedere – sau salvare, dacă
    vreţi – este să ştim să ne gestionăm, în sensul de a ne crea şi o oarecare
    rezervă de stat în produse de bază, astfel încât să asigurăm pentru un an, până
    la următoarea recoltă, produsele – măcar să rămână constante la preţ, să nu fie
    fluctuaţii pe perioada întregului an, pentru că este foarte important lucrul
    acesta. Cred că întreaga clasă politică are o mare vină pentru situaţia la care
    a ajuns agricultura după 30 de ani.


    Nu
    doar seceta din această primăvară, dar şi furtunile şi căderile de grindină din
    ultimele săptămâni au afectat grav culturi agricole din mai multe zone ale
    României. Spre exemplu, fermierii din nord-vestul țării spun că au pierderi
    mari mai ales la culturile de legume şi cereale, pomi fructiferi şi viţă de vie    . Pierderi sunt şi în apicultură.
    Apicultorii români solicită autorităţilor acordarea unui sprijin financiar
    pentru compensarea pierderilor din sector, având în vedere că fenomenele meteo
    nefavorabile au compromis în acest an producţia de miere, la care România ocupa
    locul patru în Europa.


    La rândul lor, fermierii solicită autorităţilor programe
    de investiţii pentru încurajarea producătorilor autohtoni. Ei susţin, într-o
    scrisoare deschisă, că agricultura românească traversează o perioadă foarte
    grea pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se
    suprapune peste o secetă fără precedent în ultimii 30 de ani. Ei propun o serie
    de măsuri ce trebuie luate imediat, între care se află acordarea de sprijin
    financiar pentru micii fermieri și continuarea reabilitării urgente a
    sistemelor de irigaţii.


    Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Adrian Oros,
    declara că intenţionează să acorde fermierilor despăgubiri pentru secetă până
    la toamnă, valoarea acestora urmând să fie stabilită după finalizarea
    evaluărilor. Marți, Adrian Oros a anunțat că în urma verificărilor de până acum
    a reieşit că suprafaţa afectată de secetă în România este de 1.165.000 de
    hectare din cele circa trei milioane de hectare însămânțate în toamnă. Recent,
    analiștii de la Bloomberg anunțau că cea mai gravă secetă din ultimul secol
    afectează România şi mai multe ţări din Europa de Est.

  • Egalizarea plăților către fermieri

    Egalizarea plăților către fermieri

    Încă de la aderarea la UE, fermierii români au avut parte de plăți directe mult mai mici față de cei din alte țări membre UE. Acestea au crescut treptat, dar nici până în prezent nu au ajuns la media europeană(250 euro/ha).

    Acest lucru este important pentru agricultorii români având în vedere că aceștia produc pentru piața comună, o piață liberă, fără bariere tarifare, dar cu o susținere financiară pe suprafață mult mai mică.

    În acest sens, o opinie avem din partea europarlamentarului Maria Grapini, care continuă să facă demersuri pentru egalizarea plăților, precum şi din partea domnului Florian Ciolacu, director executiv, Clubul fermierilor români.


  • Seceta ar putea scumpi alimentele

    Seceta ar putea scumpi alimentele

    România poate cheltui 80 de milioane de euro pentru sprijinirea
    fermierilor şi agricultorilor afectaţi de criza de COVID-19, după ce forurile
    europene au acceptat solicitarea ţării noastre de a folosi în acest scop sumele
    neutilizate din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală – a anunțat
    ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Valoarea maximă a sprijinului nu va depăşi
    5.000 de euro pentru un fermier şi 50.000 de euro pentru procesatori. Acest nou
    ajutor vine în completarea sumelor destinate agricultorilor afectaţi de secetă,
    care vor fi plătite din bugetul naţional.

    Executivul pregăteşte un fond de
    creditare şi de garantare, precum şi formule de sprijin pentru plata zilierilor
    prin care să vină în ajutorul producătorilor – a mai spus, la Radio România,
    ministrul Agriculturii. Potrivit acestuia, peste un milion de hectare de teren
    agricol sunt afectate, în acest an, de secetă, zonele cu cele mai mari probleme
    fiind cele de sud-est și nord-est. Ministrul dă, însă, asigurări că există
    rezerve suficiente pentru asigurarea necesarului intern de produse alimentare.

    Cât privește evoluția prețurilor la alimentele de bază, Adrian Oros a declarat: Eu nu pot să fac acum o estimare. De exemplu, acum, preţurile
    pentru multe produse sunt scăzute pentru că sunt stocuri foarte mari. Nu ştim
    care va fi evoluţia, nu ştim care vor fi producţiile acum, în toamnă, cât de
    mult se va prelugi această criză şi cât de mult această criză se va răsfrânge
    şi asupra preformanţelor economice ale fermierilor şi a celor din industria alimentară. Până acum sunt doar câteva domenii afectate de criză. Dacă o să ne
    revenim rapid, în maximum o lună, din această criză şi va începe şi consumul să
    crească puţin şi să se reaşeze relaţiile între consumator-producător-procesator
    şi comerciant, s-ar putea să nu constatăm pierderi foarte-foarte mari    .

    Oroș a menţionat că în cele mai sumbre scenarii legate de consecinţele acestei
    secete, consumul intern de cereale va fi totuşi acoperit de producţia din
    toamna acestui an. Oficialul a adăugat că nu este exclusă sistarea vânzării
    peste graniţă a produselor de strictă necesitate, dacă va fi nevoie. Adrian
    Oros: Avem certitudinea că rezervele de cereale sunt suficiente
    până la noua recoltă, iar apoi vom proceda astfel încât să ne asigurăm că în
    rezerva de stat şi în depozitele din România ale agenţilor economici sunt
    suficiente cereale pentru consumul zilnic al cetăţenilor români, Şi, dacă va fi
    cazul, vom recurge iar la acea măsură, sigur, mai puţin uzitată, să sistăm
    anumite exporturi    .

    Potrivit datelor ministerului Mediului de la
    București, luna aprilie 2020 a fost cea mai secetoasă din istorie, depăşind
    recordul înregistrat în 2007.