Radio România Internațional

Tag: Agricultura

  • O nouă Politică Agricolă Comună a UE

    O nouă Politică Agricolă Comună a UE


    Parlamentul European a dat undă verde noii politici agricole comune a UE (PAC), considerată mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă şi mai transparentă și una dintre cele mai importante reforme din exercițiul bugetar comunitar 2021-2027.



    În cadrul negocierilor pentru PAC, eurodeputaţii au subliniat că este esenţial să se îmbunătăţească biodiversitatea şi să se respecte legislaţia şi angajamentele Uniunii Europene în materie de mediu şi climă pentru a pune în aplicare politica agricolă comună reformată, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.



    PAC beneficiază de o tremie din bugetul UE



    Noua politică agricolă comună va intra în vigoare din ianuarie 2023 și are la dispoziție un buget de 387 de miliarde de euro până în 2027, circa o treime din bugetul multianual al Uniunii Europene. Din această sumă, 270 de miliarde de euro sunt direcționate către ajutoarele directe către agricultori și fermieri.



    Fermele mici şi mijlocii, o prioritate a europarlamentarilor în cadrul discuțiilor, vor primi cel puţin 10% din plăţile directe, iar tinerii agricultori, cel puţin 3% din bugetul PAC. Forul legislativ a mai obținut crearea unei rezerve permanente pentru situaţii de criză, cu un buget anual de 450 de milioane de euro. Fondurile vor fi folosite pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea preţurilor sau a pieţei.



    Comisia Europeană va evalua dacă planurile strategice naţionale aferente PAC sunt conforme cu aceste angajamente, iar agricultorii vor trebui să adopte practici care respectă clima şi mediul, se mai arată în comunicatul PE.



    Cele 27 de state membre vor trebui să se asigure că cel puţin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală şi cel puţin 25% din plăţile directe vor fi dedicate măsurilor de protecţie a mediului şi a climei.



    Reacții după votul pentru noua PAC



    Majoritatea eurodeputaților din cele mai mari grupuri politice s-au declarat mulțumiți de forma finală a noii politici agricole comune:


    Ne-am asigurat că noua politică agricolă este mai durabilă, mai transparentă şi mai previzibilă. Noul model de performanţă va reduce sarcina birocratică asupra fermierilor”, a declarat raportorul pentru “Regulamentul privind planurile strategice”, Peter Jahr (PPE).



    Noul model de performanţă va garanta că PAC se va concentra mai mult pe atingerea obiectivelor sale şi mai puţin pe simpla respectare a normelor. De asemenea, ne-am asigurat că plăţile PAC sunt mai transparente şi că interesele financiare ale UE sunt mai bine protejate. Această PAC va fi cu adevărat un succes”, a spus la rândul său raportoarea pentru “Regulamentul orizontal”, eurodeputata Ulrike Muller (Renew Europe).


    Raportorul pentru “Regulamentul privind organizarea comună a pieţei produselor agricole”, eurodeputatul francez Eric Andrieu (S&D) a afirmat: Pentru prima dată în peste 30 de ani, datorită organizării comune a pieţei în cadrul reformei PAC, reformele aprobate astăzi vor duce la o mai bună reglementare a pieţei, şi nu la dereglementare. Putem fi mândri de cât de departe am ajuns, deoarece progresele realizate sunt importante pentru fermieri, pentru sectorul agricol şi pentru consumatori.”



    Verzii și o parte din reprezentanții stângii, nemulțumiți de forma finală a PAC



    Însă, nu toți eurodeputații au fost încântați de versiunea PAC adoptată în forul legislativ. Grupul Verzilor a votat împotriva celor trei regulamente, la fel ca o parte a social-democraţilor (S&D) şi ca majoritatea stângii radicale (GUE/NGL).



    În opinia eurodeputatului ecologist lituanian Bronis Rope, această nouă PAC nu permite rezolvarea inegalităţilor sociale, nici atingerea obiectivelor de protecţie a mediului”. El a evidenţiat de asemenea că va exista o mai mare marjă de manevră pentru statele membre, ceea ce va împiedica o bună punere în aplicare a PAC”.

  • Noi reforme în agricultura europeană

    Noi reforme în agricultura europeană

    În această perioadă se dezbat foarte multe lucruri la Bruxelles
    legat de ceea ce înseamnă viitorul agriculturii la nivel european, la nivel
    mondial. Se discută în principal despre nevoia de a se asigura alimente de
    calitate și la prețuri accesibile pentru cetățenii Uniunii Europene. Comisia pentru Agricultură din
    Parlamentul European a votat recent pentru trei mari teme: planul strategic, organizarea
    comună a pieţelor agricole şi reglementarea orizontală.


    Discutăm
    subiectul pe larg cu: Carmen Avram – europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul
    European și Ramona
    Duminicioiu – membru coordonator în cadrul Asociației Eco Ruralis.


  • Reducerea cantităţii de pesticide folosite în agricultură

    Reducerea cantităţii de pesticide folosite în agricultură

    Europa trebuie să producă alimente sănătoase în mod
    sustenabil şi de aceea este necesar să se reducă cantitatea de pesticide
    folosite în agricultură. Parlamentarii europeni au cerut Comisiei Europene să
    introducă obiective obligatorii de reducere a acestora, în cadrul strategiei
    sale -De la fermă la consumator.

    Astăzi aflăm cum se va realiza acest lucru
    şi care sunt procedurile privind controlul concentraţiei de pesticide din
    produsele agroalimentare care se comercializează în România.



    Cu: Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România şi Mihai Ponea, Director General al Direcției Generale
    Siguranța Alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi
    pentru Siguranţa Alimentelor.


  • Studii de impact pentru strategiile noului Pact Ecologic European

    Studii de impact pentru strategiile noului Pact Ecologic European

    Eurodeputata Carmen Avram,
    din Grupul Socialiștilor și Democraților şi membră a
    Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European AGRI din
    Parlamentul European, i-a adresat recent o interpelare Comisarului European
    pentru Agricultură Janusz
    Wojciechowski, prin care îi solicită detalii cu privire la studiile de
    impact pe cele două strategii fundamentale ale noului Pact Ecologic European:
    Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă.


    Am invitat-o pe eurodeputata Carmen
    Avram să ne explice de ce sunt necesare alte studii de impact:

    Studiile de impact sunt foarte necesare pentru orice schimbare care
    apare la nivel naţional, european, mondial dacă este cazul. Ar fi trebuit să avem
    studii de impact înainte de fi decise atât Politica Agricolă Comună, cât mai
    ales strategiile care vor produce schimbări majore în modul în care se face
    agricultură. La fiecare întâlnire cu membri ai Comisiei Europene, cu comisarul
    pentru agricultură, am întrebat dacă există studii de impact şi ce arată ele.
    Dacă nu există, când se vor face ele pentru că noi deja lucram la acele strategii,
    ţineam legătura în permanenţă cu fermierii din ţară şi chiar cu fermieri
    europeni şi cu asociaţii europene, aveam nişte informaţii de acolo cum că
    lucrurile s-ar putea să decurgă neaşteptat faţă de optimismul Comisiei
    Europene, dar aveam nevoie de nişte studii făcute de experţi. Ori, ceea ce
    descoperim acum, foarte târziu, este că este posibil să avem un impact negativ
    odată cu aplicare acestor strategii pentru Biodiversitate, De la fermă la
    furculiţă şi alte prevederi care apar în noua Politică Agricolă Comună.


    Interpelarea eurodeputatei Carmen Avram vine în contextul în
    care au apărut informații potrivit cărora există un studiu care evalua impactul
    strategiilor asupra agriculturii, definitivat în urmă cu un an, dar pe care
    Comisia Europeană nu l-ar fi făcut public. Asta, deși negocierile privind noua Politică Agricolă
    Comună erau în plină desfășurare la acel moment:

    Nu este neapărat un studiu de impact, dar analizează impactul pe care
    strategiile Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă le vor avea asupra
    agriculturii europene. Şi el este îngrijorător pentru că în el se arată că
    experţii au tras concluzia că, în cel mai bun scenariu, după implementarea tuturor
    acestor obiective de mediu, Uniunea Europeană, pe de o parte, ar reuşi să scadă
    emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 28,4%, sub ţinta de 50% şi apoi de
    100% pe care şi-ar dori-o Comisia Europeană. Şi mai mult, că această reducere
    la nivel european ar provoca o creştere cu 14% a gazelor cu efect de seră în
    afara Uniunii Europene. Deci practic noi am exporta poluarea în afara Uniunii
    Europene. Apoi, mai există studii făcute de cercetători de la diverse
    universităţi europene cu profil agricol, la comanda unor organizaţii de
    fermieri şi care au ajuns la concluzia că, odată cu ţintele care sunt propuse
    în aceste strategii şi anume de reducere la jumătate a pesticidelor, a
    fertilizatorilor, a antibioticelor, precum şi cu obiectivul de creştere a agriculturii
    organice cu până la 25%, producţia europeană de hrană va scădea dramatic. De exemplu,
    aceşti experţi estimează că Uniunea Europeană va înregistra o scădere cu 20% a
    producţiei de carne de vită, cu peste 6% a producţiei de lapte, cu peste 20% a
    producţiei de cereale.


    Conform
    eurodeputatei Carmen Avram, nici pentru România estimările nu sunt optimiste: În cazul specific al României, există nişte scenarii făcute de un alt
    studiu care nu a fost încă publicat, dar pe care l-am consultat şi pot să vă
    spun, în premieră, că există aceste scenarii, după cum urmează! În scenariul 1,
    se ia în calcul doar reducerea cu 50% a pesticidelor, România va înregistra o
    scădere de 7% a producţiei de cereale şi de 4% la porumb. În scenariul 2, dacă
    reducem cu 50% pierderea nutrienţilor din sol, România va înregistra o scădere
    de 20% la cereale şi tot de 20% la porumb. În alt scenariu, o evaluare a
    impactului cumulativ, deci reducerea pesticidelor, sechestrarea nutrienţilor şi
    reducerea cu 10% a suprafeţei arabile, adică toate prevederile care apar în
    aceste strategii, deci dacă le cumulăm pe toate acestea, înregistrăm cele mai
    mari pierderi, până la 29% producţia de cereale şi 24% producţia de grâu.



  • Ziua europeană a produselor ecologice

    Ziua europeană a produselor ecologice

    Parlamentul
    European, Consiliul European și Comisia Europeană au semnat o declarație comună
    care stabilește că, în data de 23 septembrie, se sărbătorește anual Ziua europeană
    a produselor ecologice. Aceasta se înscrie în continuarea Planului de acțiune
    pentru dezvoltarea producției ecologice, adoptat de Comisia Europeană în 25
    martie 2021.


    Miriam Garcia Ferrer, purtătoare de cuvânt la Comisia Europeană,
    despre acțiunile care au condus la Ziua europeană a produselor ecologice.

    Scopul este acela de a impulsiona producția și consumul de produse
    organice, astfel încât să ajungem la 25% din teren agricol și cultivare
    organică până în 2030. Obiectivul general al Planului de acțiune pentru
    dezvoltarea producției ecologice este stimularea puternică a producției și
    consumului de produse ecologice, pentru a contribui la realizarea obiectivelor
    de reducere a utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și antimicrobienelor. Aceste
    obiective sunt cuprinse în strategia De la fermă la consumator și în strategia
    privind biodiversitatea. Planul de Acțiune are menirea de a oferi sectorului
    instrumentele necesare pentru a obține obiectivul de 25%. În continuarea,
    acțiunea este structurată de-a lungul a trei axe. Prima axă privește creșterea
    consumului, cea de-a doua e creșterea producției iar cea de-a treia privește
    îmbunătățirea și sustenabilitatea proiectului. Planul de acțiune pentru produse
    organice oferă instrumente adecvate și idei în vederea unei dezvoltări
    echilibrate a sectorului. Această dezvoltare va fi susținută de Politica
    Agricolă Comună pe care tocmai am fost de acord s-o renovăm, prin cercetare și
    in    ovație, dar și prin cooperare strânsă cu actori cheie și reprezentanți ai
    Uniunii Europene la nivel național și local.



    Ziua europeană a
    produselor ecologice a fost lansată în data de 21 septembrie de către
    Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană printr-o
    declarație comună.

    Ideea e un instrument util pentru a atrage
    atenția la nivel general asupra producției organice și a beneficiilor acesteia.
    Scopul acestei zile este acela de a promova rolul cheie pe care producția
    organică îl are pentru tranziția către un sistem alimentar sustenabil, care, firește,
    este unul dintre obiectivele cheie ale Politicii Agricole Comune din Uniunea
    Europeană. Acesta a fost aprobat anul acesta și este finalizat pentru a putea
    intra în vigoare în 2023. Producția organică are un număr de beneficii
    importante. În primul rând, terenurile organice au o biodiversitate mai mare cu
    30%. În al doilea rând, animalele crescute într-un mod organic se bucură de o
    calitate mai bună a vieții și li se administrează mai puține antibiotice. În al
    treilea rând, câștigurile fermierilor care cultivă produse organice sunt mai
    mari, iar, în al patrulea rând, consumatorii știu exact ce pun pe masă datorită
    siglei ecologice a UE. De asemenea, acesta e un mod de a atrage consumatorii
    către producția locală și de a cumpăra produse care sunt, într-un final, mai
    sustenabile.


  • Strategia “Farm to fork” a trecut și de Parlamentul European

    Strategia Farm to fork a fost votată și de Parlamentul European, raportul primind 452 de voturi pentru, 170 împotriva și 76 de abțineri. Opinii privind provocările agriculturii europene și româneşti după acest vot aflați în minutele următoare.

    Voci: Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanta permanenta a României pe lângă UE si Nicu Vasile, fermier, președinte LAPAR.


  • Noua strategie UE pentru păduri

    Noua strategie UE pentru păduri

    Pădurile
    sunt extrem de importante pentru atingerea obiectivelor de neutralitate
    climatică și pentru menținerea biodiversității, precum și pentru menținerea
    unor zone rurale prospere. Pentru a ajuta pădurile să își îndeplinească pe
    deplin rolul, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie în domeniu, în
    centrul căreia se află silvicultura durabilă. Strategia pentru păduri trebuie
    să garanteze injecții de fonduri pentru acest sector, iar statele membre sunt
    invitate să creeze noi sisteme de plată în cadrul Politicii Agricole Comune.
    Cât privește viziunea pentru spațiile rurale, este promovată prezența masivă a
    pădurilor în mediul rural.


    Despre această strategie am discutat cu eurodeputatul
    Daniel Buda:

    În primul rând, pornim de la o realitate care nu poate fi
    contestată, și anume că pădurea joacă un rol extrem de important în ceea ce
    înseamnă asigurarea unei vieți de calitate pentru noi toți, deoarece este
    principalul rezervor de oxigen și, în același timp, aș putea spune, principalul
    coș al noxelor la nivel mondial. Și, de asemenea, o altă realitate, crudă,
    faptul că suprafețele de pădure sunt
    într-o continuă scădere la nivel mondial, ceea ce desigur că a determinat o
    acțiune și o reacție din partea Comisiei Europene, pe bună dreptate, pentru
    asigurarea durabilității acestui sector.

    Pentru că nu poate să existe viață
    fără să avem păduri bine dezvoltate și consolidate, deoarece pe lângă faptul că
    asigură păstrarea echilibrului climatic, în același timp, pădurea este un
    rezervor important de biodiversitate, extrem de important, la rândul lui,
    pentru sectorul agricol și pentru ceea ce înseamnă asigurarea unor alimente de
    calitate în lanțul alimentar. Pentru că nu poți să faci agricultură, de exemplu,
    fără polenizatori, care în bună parte se regăsesc în pădure.

    Plecând de la
    aceste realități, a importanței, a faptului că acest sector se află sub un
    asalt, să spunem așa, din punct de vedere al exploatării – și aici trebuie să
    vedem că pădurea trebuie să fie exploatată în mod rezonabil și durabil, pentru
    că și lemnul ajunge la o anumită maturitate și el trebuie să fie până la urmă
    tăiat și valorificat, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să împădurim mai
    departe suprafețele de pădure – avem această opinie, dacă vreți, a Comisiei
    Europene cu privire la ceea ce înseamnă dezvoltarea acestui sector. Evident că
    aici dezvoltarea sectorului trebuie să fie gândită într-un parteneriat strâns
    cu ceea ce înseamnă mediul agricol.

    Pentru că astăzi, dacă mă gândesc la
    România, de exemplu, avem foarte multe terenuri care sunt într-o stare de
    degradare destul de mare, din punct de vedere agricol mă refer, pentru că sunt
    improprii sectorului agricol, din varii motive, și atunci sigur că tu trebuie
    să faci o evaluare la nivel național, să vezi care sunt acele suprafețe care se
    pretează să fie împădurite și să vrei să faci acest proces de împădurire.
    Pentru că resurse financiare sunt foarte multe. Este nevoie ca fermierul sau ca
    proprietarul de teren să fie plătit pentru ceea ce înseamnă împădurirea
    terenului respectiv, la fel cum se plătește o subvenție pentru hectarul de
    grâu. Pentru că nu este cu numic mai puțin important faptul că cineva are un
    hectar sau are teren pe care cultivă grâu și se face pâinea, pe de o parte, și,
    pe de altă parte, cineva are pădure pe terenul lui și produce oxigen. Nu poți
    să trăiești nici fără pâine, nu poți să trăiești nici fără oxigen. De aceea,
    este foarte important să venim cu aceste pachet de măsuri prin care să
    sprijinim practic deținătorii de terenuri în așa fel încât să îi stimulăm să-și
    împădurească terenurile.

    Pentru că suntem într-o logică destul de complicată,
    în România sunt foarte multe terenuri care aparțin unor proprietari care nu mai
    pot să mai facă agricultură, din varii motive, terenurile, așa cum am spus, nu
    mai sunt proprii unei agriculturi performante, și atunci trebuie să vezi ce
    faci practic cu aceste terenuri. În același timp, așa cum am spus, și am
    ridicat această problemă și în cadrul dezbaterilor legate de ceea ce înseamnă
    exploatarea rațională a pădurilor, pentru că astăzi discutăm de o creștere a
    prețului la lemnul de construcții undeva cu peste 300 la sută, o creștere
    exorbitantă, este aproape un factor care frânează sectorul construcțiilor și
    trebuie să vedem, până la urmă, de ce suntem în situația asta și ce este de
    făcut.


    Noua
    Strategie a UE pentru păduri reprezintă o
    inițiativă emblematică din cadrul Pactului verde european, contribuind la
    pachetul de măsuri propuse pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu
    efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și a neutralității climatice în UE
    până în 2050.



  • Politica Agricolă Comună și strategiile Comisiei Europene

    Politica Agricolă Comună și strategiile Comisiei Europene

    La reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit de vinerea trecută, miniștrii agriculturii din UE au acceptat acordul provizoriu încheiat cu Parlamentul European în privința PAC post-2020.

    Ce noutăți aduce noua PAC: consolidează angajamentul statelor membre față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor agricoli, încurajează fermierii să utilizeze politici agricole ,mai verzi, să sprijine fermele mici și să asigure o mai bună corelare a sprijinului cu rezultatele și performanța fermelor.

    (Voce: Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, dr.ing. Dumitru Manole, președinte, Asociația cultivatorilor de floarea-soarelui din România )


  • Acord pentru o agricultură europeană mai verde

    Suntem mulțumiți de rezultatul la care am ajuns, a afirmat ministrul portughez al agriculturii, Maria do Céu Antunes, la finalul ultimei runde de negocieri între statele membre și membrii Parlamentului European. Țara sa s-a aflat până ieri la cârma Uniunii și și-a dorit să încheie președinția cu un acord pe tema reformei politicii agricole comune.

    Este un success, dar din punctul meu de vedere, înțelegerea putea ținti mai sus, este de părere vicepreședintele executivului comunitar, Frans Timmermans, care se ocupă de tranziția către o economie verde. Totuși, el recunoaște că: Pornim cu Politica Agricolă Comună pe o altă cale, mai verde, iar acest lucru ne va permite să îi ajutăm pe fermierii să facă față mai ușor provocărilor legate de schimbările climatice și criza biodiversității.

    Reforma a avut de altfel două mari obiective: încurajarea fermelor mici prin direcţionarea mai multor fonduri şi protecția mediului înconjurător. Şi dacă în octombrie anul trecut, statele membre au reușit să se pună de acord între ele, disputa cu Parlamentul European a continuat. La mijloc, primele acordate fermierilor care participă la programe de mediu mai stricte.. Iniţial, membrii legislativului comunitar au cerut ca eco-schemele să reprezinte cel puţin 30% din plăţile directe către agricultori. Statele membre s-au arătat dispuse să accepte un prag de 25 la sută cu o perioadă de tranziţie de doi ani. Iar compromisul a fost de partea lor.

    Neînțelegeri au fost și pe alte teme, cum ar fi proporția terenurilor agricole care trebuie lăsate necultivate pentru protejarea biodiversităţii, stabilită între 4 și 7 la sută pe an, și obligația rotirii culturilor.

    Acordul prevede totodată sancționarea agricultorilor care nu respect drepturile muncitorilor. Autoritățile naționale vor face controale, iar fermele cu probleme riscă să piardă o parte din bani.

    Politica agricolă comună va fi, prin această reformă, mai echitabilă cu mediul, va asigura bunăstarea animalelor și va aduce beneficii fermierilor, este de părere comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

    Reformele vor fi puse în practică din ianuarie 2023. Bugetul va fi de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde vor merge sub formă de subvenţii directe către fermieri.


  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu

    Citită săptămâna trecută în plenul Parlamentului
    de la București, prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu este dezbătută și
    votată astăzi în Legislativ. Inițiatorii săi, social-democrații, spun că au
    purtat negocieri cu deputați și senatori de la toate formațiunile politice și
    că mulți sunt nemulțumiți, ceea ce îi face să fie încrezători că moțiunea are
    șanse să treacă. Aceasta, deși matematica parlamentară nu ar înclina balanța în detrimentul celor care
    formează arcul guvernamental, PNL – USR/PLUS – UDMR. AUR a anunțat, deja, că a
    decis să susțină demersul PSD, chiar dacă formațiunea este nemulţumită că propunerile pe care le-a formulat
    nu au fost introduse în textul moţiunii de cenzură. Nu votăm moţiunea, ci
    votăm înlăturarea guvernului Cîţu    , a anunțat George Simion, copreşedinte AUR.     Pentru
    ca moţiunea să fie adoptată și guvernul înlăturat este nevoie de votul favorabil
    a 234 de parlamentari, iar PSD, AUR şi parlamentarii independenţi au împreună
    doar 205 voturi.

    Vizat direct de moţiunea de cenzură, premierul liberal Florin
    Cîţu anunţa încă de luni că decizia coaliţiei de la guvernare este ca
    parlamentarii săi să fie prezenţi în sală la dezbaterea documentului, dar să nu
    participe la vot. Acuzele social-democraților la adresa Cabinetului Cîțu
    vizează măsurile Executivului în domenii-cheie de activitate – pensii,
    sănătate, educaţie şi agricultură, dar şi modul în care a fost întocmit Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În opinia PSD, actuala guvernare conduce
    economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare.

    Social-democrații spun
    că în timp ce pentru majoritatea românilor puterea de
    cumpărare se reduce în fiecare secundă, camarila politică şi firmele de partid
    au profituri grase – România trăieşte de pe o zi pe alta, din împrumuturi
    masive luate la dobânzi astronomice. Preţurile au explodat, buzunarele
    românilor s-au golit. Facturile s-au dublat, alimentele de bază au devenit
    bunuri de lux, medicamentele esenţiale ori nu se găsesc, ori sunt foarte
    scumpe. Cursul euro/leu a ajuns la 5 lei, iar litrul de benzină a depăşit 6
    lei. Datoria publică bate record după record, iar de ţinta de deficit de 3% nu
    îşi mai aminteşte nimeni! Cu toate acestea, alocaţiile, salariile şi pensiile
    sunt îngheţate şi antreprenorii se plâng că statul nu le plăteşte lucrările
    efectuate!     – spune PSD.

    Principalul partid de opoziție critică modelul de guvernare al actualei coaliţii de
    guvernare și pentru că, spun social-democrații, ar ajuta economic alte state şi
    nu România, în condiţiile în care 1.500 de euro pe minut se adaugă la deficitul
    comercial al ţării din faptul că importurile sunt mai mari decât exporturile. Consider
    că principalul inamic al dezvoltării României este fostul partid comunist, care
    a avut tot felul de avataruri indiferent cum s-a numit el FSN, FDSN, PDSR,
    PSD,     a replicat liderul liberalilor, Ludovic Orban.



  • Strategia Farm to Fork -de la Fermă la Furculiță

    Strategia Farm to Fork -de la Fermă la Furculiță

    În Parlamentul European au
    loc în aceste zile o serie de discuții cu privire la implentarea în țările
    membre UE a strategiei De la
    fermă la furculiță, parte a Pactului Verde European. Obiectivul global al acesteia este regândirea întregului lanț de
    aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil     din punct de vedere
    ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile. Aceasta reflectă
    un nivel crescut de ambiție în a reduce semnificativ utilizarea și riscul
    pesticidelor chimice, precum și utilizarea îngrășămintelor și
    antibioticelor.

    Discutăm subiectul pe larg cu: Carmen
    Avram, europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din
    Parlamentul European și Ramona Duminicioiu, membru coordonator al Asociației Eco
    Ruralis.




  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Germania relaxează din nou reglementările privind angajații străini care lucrează în agricultură.


  • Implementarea noii Politici Agricole Comune în România

    Implementarea noii Politici Agricole Comune în România

    Uniunea
    Europeană se pregăteşte pentru o nouă Politică Agricolă Comună, care să aibă în
    vedere furnizarea de alimente sigure și sănătoase în condiţii de protejare a
    mediului şi de combatere a schimbărilor climatice, fără a scăpa din vedere
    asigurarea unui nivel de viață corect pentru fermieri. În luna noiembrie a
    anului trecut, a fost realizat, la comanda Parlamentului European, un studiu
    intitulat Implementarea
    noii Politici agricole Comune în România. Conform celor peste 600 de respondenţi, toţi cu ferme mai mari de 30 de
    hectare, aceştia sunt optimişti în privinţa noii Politici Agricole Comune, însă
    gradul de optimism scade pe măsura creşterii suprafeţei exploatate.

    Eurodeputata
    Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei
    pentru Agricultură a Parlamentului European, a relevat necesitatea acestui
    studiu:

    Studiul a fost comandat chiar
    de mine pentru că am vrut să văd exact care este atmosfera şi care este starea
    fermierului român în perspectiva noii Politici Agricole Comune şi am descoperit
    că există un optimism, dar că oamenii nu sunt informaţi şi, din acest punct de
    vedere, cred că este imperativ ca noul guvern să înceapă de pe acum o campanie
    de informare a fermierului român, fără de care nu vom putea atinge ţintele care
    au fost trasate de Comisia Europeană.

    Comisia Europeană a publicat recent
    recomandările pentru fiecare stat membru cu privire la acţiunile pe care
    trebuie să le facem şi ne-a recomandat câteva direcţii pe care trebuie să le
    includem în planurile naţionale strategice. Una, internetul pe bandă largă în
    zonele rurale, care este extrem de important pentru a putea face agricultura
    digitală şi de precizie. Şi acest lucru se poate realiza nu numai prin bugetul
    de la agricultură, din fericire, ci şi prin alte programe europene, cum ar fi
    Fondul European Social sau Mecanismul de redresare şi rezilienţă.


    Potrivit studiului, mulţi fermieri nu sunt
    pregătiţi pentru a se conforma cerinţelor noii Politici Agricole Comune, în
    special cei care au exploataţii mici. Pe de altă parte, cei mai mulți fermieri
    doresc să investească în următorii 3 … 5 ani în dezvoltarea de ecoscheme, în
    special cei tineri sau cei care operează ferme cu suprafeţe mai mici.

    Eurodeputata Carmen Avram:
    Am văzut că sunt foarte mulţi fermieri care vor să treacă la agricultura
    ecologică şi nu numai că vor să treacă, ei înţeleg exact necesitatea trecerii
    la agricultură ecologică, România fiind penultima în acest clasament, având
    doar 2,4% din suprafaţa pe care o avem noi astăzi cultivată în regim organic.
    Prin comparaţie cu restul Uniunii Europene, suntem foarte, foarte departe. Ca
    să înţelegeţi diferenţa, pe primul loc este Austria, cu peste 24%, aproape un
    sfert din suprafaţa cultivată este în regim organic şi noi avem un drum foarte
    mult şi greu de parcurs până acolo, iar fermierii înţeleg şi cât de geu va fi,
    dar şi ce oportunitate e asta. Pentru că s-a constatat, culturile organice
    rezistă cel mai bine secetei. În al doilea rând, se vede deja că există o
    cerere de produse bio din ce în ce mai mare, atât la nivel naţional, cât şi la
    export. România are o mare şansă pentru că avem pământul foarte bun şi putem să
    devenim exportatori de produse organice. Şi în al treilea rând, cei care
    pornesc pe acest drum vor primi subvenţii mai mari.



  • Practici ecologice în agricultură

    Practici ecologice în agricultură

    Politica
    Agricolă Comună (PAC) se află într-un proces de reformare la nivelul Uniunii
    Europene. Viitoarea PAC va juca un rol vital în gestionarea tranziției către un
    sistem alimentar durabil și în sprijinirea fermierilor europeni pe tot
    parcursul acesteia. Programele ecologice vor contribui în mod semnificativ la
    această tranziție și la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Comisia a
    publicat Strategia De la fermă la consumator.



    Margaret
    Bateson-Missen, șef de unitate Direcția generală agricultură a Comisiei
    Europene, a prezentat noua abordare a Comisiei:

    Preşedinta Comisiei
    Europene, Van Der Leyen a spus care sunt directivele politice ale Comisiei
    rurale şi voi cita:.


    Comisia
    Europeană a şi publicat o listă a potențialelor practici agricole pe care
    programele ecologice le-ar putea sprijini în cadrul viitoarei politici agricole
    comune (PAC). Această listă urmărește să contribuie la dezbaterea privind
    reforma PAC și rolul acesteia în atingerea obiectivelor Pactului verde
    european. Lista sporește, de asemenea, transparența procesului de elaborare a
    planurilor strategice PAC și le oferă fermierilor, administrațiilor, oamenilor
    de știință și părților interesate o bază pentru discuțiile ulterioare cu
    privire la utilizarea optimă a acestui nou instrument.


    Practicile
    agricole care ar putea fi susținute de eco-scheme trebuie să îndeplinească
    următoarele condiții: să acopere activități legate de climă, mediu, animale,
    bunăstare și rezistență antimicrobiană; acestea trebuie definite pe baza
    nevoilor și priorităților identificate la niveluri naționale / regionale;
    nivelul lor de ambiție trebuie să depășească cerințele și obligațiile stabilite
    în baza liniei de bază (inclusiv condiționalitatea); acestea vor contribui la
    atingerea obiectivelor acordului verde al UE.


    Margaret
    Bateson-Missen, șef de unitate Direcția generală agricultură a Comisiei
    Europene, ne-a spus cum încearcă legiuitorii CE să-i încredinţeze pe locuitorii
    zonelor rurale de sustenabilitatea politicilor comune:

    Uitându-ne la zonele
    rurale de astăzi şi la cele din viitor, ne punem şi problema guvernării lor. Şi
    asta pentru că a existat această percepţie că cetăţenii din zonele rurale sunt
    lăsaţi în urmă, iar asta a inspirat-o pe preşedinta Van Der Leyen să vină cu
    ideea unei viziuni pe termen lung, în care să stabilim ce se poate face în
    această privinţă. Unele zone se depopulează, se înregistrează exodul creierelor
    şi un exod al tinerilor, în particular
    din ţările mediteraneene şi din unele ţări estice şi mulţi tineri calificaţi
    lucrează în alte ţări, din vestul Europei, şi în afara Europei.


    Planurile
    strategice ale PAC vor avea în vedere o legătură mai strânsă între domeniile de
    activitate din zonele rurale şi vor pune în practică planuri de dezvoltare a
    ecosistemelor, consultanță agricolă, servicii, precum și măsuri și investiții
    agro-ecologice și climatice, precum și investiții pentru abordarea Obiectivelor
    Pactului Verde, în special cele care decurg din strategia numită Farm to Fork
    (De la fermă la consumator) și din Strategia pentru biodiversitate pentru
    2030.




  • Regulamentul de Tranziţie spre noua Politică Agricolă Comună

    Regulamentul de Tranziţie spre noua Politică Agricolă Comună

    Comisia pentru Agricultură a
    Parlamentului European a aprobat, în luna decembrie a anului trecut,
    Regulamentul de Tranziție, care introduce o perioadă de doi ani necesară ca
    statele membre să își pregătească planurile strategice naționale și structurile
    administrative necesare pentru punerea în aplicare a noului cadru juridic al
    Politicii Agricole Comune.

    Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul
    Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a
    Parlamentului European, prezintă noutățile introduse de acest Regulament:

    Parlamentul European a reuşit să adopte
    Regulamentul de Tranziţie. Au fost negocieri care au durat aproape un an. Şi ce
    s-a reuşit şi este foarte important a fost să dubleze perioada de tranziţie, de
    la un an cât era iniţial, la doi, ceea ce înseamnă că, până în 2023, fermierii
    noştrii şi fermeirii din celelalte state membre au un interval în care se pot
    adapta noilor cerinţe de la Bruxelles.

    Acum, acest Regulament de tranziţie
    aduce noutăţi importante. Una ar fi dublarea sumelor acordate pentru instalarea
    tinerilor fermieri, de la 50 la 100 de mii de euro. Sau alocarea unui procent
    de minimum 5 % pentru sprijinirea grupurilor de acţiune locală.

    În plus,
    fermierii vor beneficia de suplimentarea bugetului pentru agricultură cu bani
    din Fondul de redresare şi rezilienţă, foarte important, pentru acest ajutor
    disponibil încă de la 1 ianuarie 2021 şi finanţat, atenţie, 100% din bani
    europeni.

    Regulamentul de Tranziție permite menținerea tuturor
    măsurilor și bugetelor actuale din programul de dezvoltare rurală, iar tipul de
    ajutor și condițiile de acordare pentru anii 2021 și 2022 vor fi identice cu
    cele din anii anteriori. Mai mult, Regulamentul de Tranziție aduce beneficii fermierilor din statele care
    au aderat recent la Uniunea Europeană, precum România. Este cunoscut faptul că
    fermierii din România au primit subvenții mai mici în comparație cu fermierii
    din statele vest-europene, însă diferențele se vor reduce.

    Regulamentul de
    Tranziție corectează și unele bedreptăți, după cum am aflat de la eurodeputata
    Carmen Avram:

    Tot Parlamentul European a venit în sprijinul fermierilor prin
    aprobarea ca, prin schimbarea datei de referinţă la acordarea ajutoarelor
    naţionale tranzitorii pentru bovine. Acest an trebuie să fie 2018 şi s-a
    acceptat asta. Este o decizie foarte importantă pentru că, până acum, an de
    referinţă era 2013 şi s-a corectat o situaţie nedreaptă pentru fermierii care
    au înscris exploataţii după anul 2013, dar care între 2013 şi 2020 nu au
    beneficiat de ajutorul naţional tranzitoriu.

    Deci s-a corectat acest an de
    referinţă astfel încât şi fermierii intraţi după 2013 să poată primi bani, iar
    printre condiţiile impuse prin acest Regulament de tranziţie avem şi nişte
    obligaţii cum ar fi alocarea a cel puţin 37% din bugetul de tranziţie pentru
    măsurile de mediu şi de climă şi 55% pentru investiţii în dezvoltare rurală
    printre care sprijinirea activităţilor non-agricole şi a măsurilor de
    cooperare, deci avem şi beneficii.