Radio România Internațional

Tag: alegeri

  • Continuitate la FRF

    Continuitate la FRF

    Răzvan Burleanu va fi, şi în următorii patru ani, şeful fotbalului
    românesc. Preşedinte în exerciţiu al Federaţiei Române de Fotbal din 2014, el a
    obţinut, miercuri, un nou mandat. Burleanu a fost votat de 168 dintre cei 254
    de membri     afiliaţi. Principalul său contracandidat, fostul internaţional Ionuţ
    Lupescu    , nu a obţinut decât 78 de voturi. Marcel Puşcaş, fost preşedinte la FC
    Steaua Bucureşti, a primit 8 voturi, în timp ce al patrulea candidat, Ilie
    Drăgan    , fost lector al Şcolii Federale de Antrenori, nu a fost votat de nimeni.


    Succesul
    categoric al lui Răzvan Burleanu a surprins multă lume. Ionuţ Lupescu, fost component
    al Generaţiei de Aur a fotbalului românesc din anii ’90, părea favorit. Avea
    sprijinul multor oameni de fotbal de succes, de la Mircea Lucescu, antrenorul
    cel mai titrat al României, până la fotbalişti de top precum Cristian Chivu.
    Burleanu s-a bazat însă pe cei care aveau drept de vot, şi anume reprezentanţii
    cluburilor, pe care i-a convins bilanţul său. Federaţia Română de Fotbal de astăzi este o instituţie de management al
    fotbalului, şi nu un simplu gestionar de competiţii, de resurse, sau un simplu
    colector de taxe şi contribuţii. Avem o viziune, avem un plan şi avem o echipă
    foarte bună, cu care vom duce lucrurile mai departe.



    Victoria lui Răzvan Burleanu a fost asigurată de votanţii de
    la cluburile mici, de ligi inferioare, de la fotbalul feminin sau de la fotbalul
    în sală. Potrivit presei, l-au votat doar doua cluburi din Liga Întâi: CFR Cluj
    şi FC Botoşani, restul optând pentru Lupescu. A contat mult faptul că Burleanu
    s-a angajat clar, pe parcursul întregului său mandat, din 2014 încoace, în
    favoarea eşaloanelor inferioare: Suntem
    responsabili pentru miile de copii, de băieţi şi fete care astăzi joacă fotbal
    în competiţiile pe care le-am creat. Suntem datori faţă de ei, suntem datori să
    le asigurăm un viitor în fotbalul românesc. Suntem responsabili pentru liga a
    doua şi liga a treia, competiţii pe care ne străduim să le construim şi să le
    promovăm. Pe care alţii le-ar arunca mâine în bezna anonimatului, pentru că… nu
    produc bani mulţi. Federaţia Română de Fotbal, cum îi spune şi numele, trebuie
    să federeze, adică să aducă la un loc voinţa şi interesele fiecărui eşalon.


    La
    alegerile de miercuri au contat mai puţin rezultatele slabe pe plan internaţional,
    precum ratarea calificării la Cupa Mondială, unde România nu a mai fost
    prezentă din 1998. Burleanu a atins şi acest subiect, fără a face promisiuni:     Nu putem garanta calificări la
    turneele finale. Ne dorim cu toţii aceste calificări, dar nimeni nu le poate
    garanta. Nu pot face asta jucătorii şi antrenorii, darămite noi, cei din zona
    administrativă… Dar garantez, împreună cu echipa mea, că implementarea tuturor
    acestor proiecte va însemna cadrul optim pentru obţinerea calificărilor
    viitoare.


    Noul mandat
    al lui Răzvan Burleanu la şefia FRF expiră în 2022.

  • UE şi situaţia din Afganistan

    UE şi situaţia din Afganistan

    Așraf Ghani a anunțat, recent, că vrea să poarte discuții cu talibanii și că, în schimbul păcii, ar accepta, printre altele, transformarea mișcării acestora într-una politică, eliberarea prizonierilor capturați de forțele guvernamentale și ridicarea sancțiunilor care vizează gruparea. Planul lui Așraf Ghani – care este dispus să lanseze convorbiri de pace fără a pune pre-condiții – a primit sprijinul participanților la o conferință dedicată Afghnistanului organizată în capitala Uzbekistanului, Tașkent. Au participat reprezentanți ai statelor din regiune dar și ai puterilor europene, Japoniei, Statelor Unite, Rusiei și statelor din Golf. Dintre organizații, au fost prezente ONU și Uniunea Europeană, care este unul dintre principalii donatori ai Afghanistanului, cu o contribuție de peste 5 miliarde de dolari. Bruxellesul oferă, deja, asistență pentru reconstrucție, protejarea drepturilor omului, promovarea egalității de gen, antrenarea forțelor de securitate și managementul frontierelor.


    Prezentă la reuniune, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a atras atenția că Uniunea Europeană are o importantă expertiză în ceea ce privește asigurarea păcii: Afghanistanul s-a schimbat, deja, enorm. Această schimbare trebuie să fie păstrată, consolidată și ireversibilă. Anul acesta și anul viitor populația Afghanistanului își va desemna din nou reprezentanții în alegerile parlamentare și prezidențiale. Uniunea Europeană sprijină procesul electoral cu investiții și consiliere și vrem ca următoarele alegeri să fie inclusive, transparente și credibile pentru a consolida democrația în Afghanistan, întrucât acesta este un element cheie pentur orice renaștere afghană și pentru un Afghanistan pașnic. Dacă suntem aici astăzi este, în primul rând, pentru a sprijini procesul de pace. Propunerea președintelui Așraf Ghani reprezintă o oportunitate care nu poate fi irosită. Talibanii trebuie să ia o decizie și să arate că au curajul de a face pace. Sunt aici astăzi pentru a arăta disponibilitatea europeană de a sprijini procesul de pace cu toate instrumentele care ne stau la dispoziție: de la sprijin economic la forța noastră diplomatic, de la susținerea politică la expertiza noastră tehnică. Uniunea Europeană s-a născut ca un proiect pentru pace: asta a fost și va fi întotdeauna Uniunea noastră. La început, scopul săü a fost să aducă pacea în Europa și de aceea avem o experiență unică în ceea ce privește numeroasele căi care duc la pace, dar și numeroasele obstacole în calea acesteia – care pot fi depășite.


    Insurecția talibană se deșfășoară, deja, de mai bine de 16 ani, iar mișcarea pare imposibil de învins pe cale militară și a reușit, chiar, să obțină controlul unei părți din Afghanistan. La momentul invaziei americane din 2001, care a fost o reacție la atacurile din 11 septembrie, Afghanistanul se afla, deja, de mai bine de două decenii în conflict – mai întâi, în anii ’80, invazia Uniunii Sovietice și războiul mujahedinilor cu aceasta, apoi, în anii ’90, conflictul civil dintre mujahedini urmat de luptele dintre aceștia și mișcarea talibană.


  • Ce au adus alegerile din Germania?

    Ce au adus alegerile din Germania?

    Şocul alegerilor parlamentare, spun toţi comentatorii, este intrarea în parlament a radicalilor de dreapta, de la Alternativa pentru Germania, cu 12,6% din voturi, mai mult decât preziceau sondajele. Potrivit rezultatelor definitive, conservatorii au obţinut 33% din sufragii, cu 8,5% mai puţin decât la scrutinul din 2013, iar social-democraţii – 20,5%, cu 5,2% mai puţin. Partidul cancelarului Angela Merkel rămâne cel mai important din ţară, dar acesta e cel mai slab scor al creştin-democraţilor din 1949 şi până acum. Iar socialiştii lui Martin Schultz, îşi păstrează poziţia secundă, dar cu cel mai slab scor din toată istoria lor. Au mai intrat în noul Parlament liberalii, cu 10 procente, stânga radicală şi ecologiştii, cu circa 9% fiecare.



    Potrivit trimisului special al Radio România la Berlin, Angela Merkel are cel de-al patrulea mandat de cancelar în buzunar, dar nu-l poate exercita decât în fruntea unui guvern de coaliţie, iar formarea acestuia va fi dificil de negociat. Şefa guvernului a exclus varianta unui guvern minoritar. Nici menţinerea aşa-numitei mari coaliţii cu stânga moderată nu mai e o certitudine. Liderul socialist Martin Schultz crede că scorul neobişnuit de slab al partidului său e tocmai un semnal dat de votanţi că nu mai vor o coaliţie de guvernare cu conservatorii. Apariţia dreptei radicale pe băncile legislativului german pare să provoace, deja, angoase. Sute de persoane au protestat duminică seară la Berlin, unde au scandat “afară cu naziştii!” şi “rasismul nu este o soluţie!”. Ţara se confruntă acum, odată cu intrarea în parlament a dreptei naţionaliste, cu cea mai mare provocare de la naşterea Republicii Federale, în 1949 – apreciază, într-un comunicat, Consiliul Central al Evreilor din Germania. Expertul în relaţii internaţionale Andrei Ţărnea afirmă, pentru Radio România: “Centrul politicii germane este sub asaltul extremelor. Alternativa pentru Germania va specula acest val de nemulţumire publică, care nu e legat exclusiv de chestiunea imigranţilor şi a valului de refugiaţi care a ajuns în Germania în 2014-2015, în primul rând, ci de modul în care funcţionează atât Germania, cât şi Europa la acest moment.”



    La nivel european, notează comentatorii, Germania era printre ultimele ţări membre ale Uniunii în care extremiştii şi populiştii de dreapta nu intraseră în parlamentul naţional. De altfel, liderii extremei drepte în Franţa, Marie Le Pen, şi din Olanda, Geert Wilders, cu acelaşi discurs antieuropean şi antimigraţie, au fost printre primii care şi-au felicitat partenerii din Alternativa pentru Germania. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat, în schimb, că a sunat-o pe d-na Merkel ca s-o felicite pentru realegere şi ca să-şi exprime hotărârea de a continua cooperarea franco-germană, esenţială pentru cele două ţări şi pentru Europa.

  • Ce schimbă alegerile din Franţa?

    Ce schimbă alegerile din Franţa?

    Centristul Emmanuel Macron, lider al unei mişcări
    înfiinţate cu doar un an în urmă – En Marche! – şi Marine le Pen, reprezentanta Frontului Naţional, de
    extremă dreaptă, se vor confrunta în turul al doilea al prezidenţialelor
    din Franţa. Scrutinul din 7 mai va marca, astfel, o premieră – absenţa reprezentanţilor
    dreptei conservatoare şi ai stângii socialiste. Explicaţia analiştilor pentru
    această situaţie este simplă – survine pe fondul unei campanii electorale confuze,
    într-o Franţă în care partidele tradiţionale funcţionează destul de prost, aşa
    cum se întâmplă, de altfel şi în restul Europei, şi într-un moment în care în
    lumea occidentală europeană au loc profunde transformări, pentru că
    instituţiile au rămas oarecum în defazaj faţă de evoluţiile politice şi faţă de
    evoluţia societăţii.

    Vreau
    încă de pe acum să construiesc o majoritate pentru a guverna şi a transforma
    lucrurile, declara la scurt timp după
    aflarea rezultatelor primului tur de scrutin, cel mai bine plasat dintre
    candidaţi, Emmanuel Macron. Aceasta va fi compusă, preciza el, din chipuri noi, din noi talente, şi oricine îşi poate
    găsi locul în ea. Nu-i voi întreba pe cei care mi se alătură de unde vin, ci
    dacă sunt de acord cu reînnoirea vieţii noastre politice, cu asigurarea vieţii
    francezilor, cu eliberarea energiilor pe piaţa muncii, astfel încât fiecare să
    poată progresa în sânul societăţii, indiferent de unde vine, dacă sunt de acord
    cu redinamizarea construcţiei europene.

    Situându-se la polul opus în ceea ce
    priveşte poziţia faţă de Europa, Marine le Pen şi-a continuat campania
    electorală spunându-le francezilor că se află în faţa unei oportunităţi
    istorice. Pentru că, spune ea, marea miză a acestor alegeri este mondializarea
    fără reguli, care ne pune în pericol civilizaţia. Francezii au de făcut o
    alegere simplă – fie continuăm pe aceeaşi cale, fără frontiere şi fără
    protecţie, a cărei consecinţă sunt delocalizarea locurilor de muncă, concurenţa
    internaţională neloială, migraţia în masă, libera circulaţie a teroriştilor,
    fie alegem Franţa cu frontiere care ne protejează locurile de muncă, puterea de
    cumpărare, securitatea şi identitatea naţională.

    Analizând rezultatele
    primului tur de scrutin, Valentin Naumescu, conferenţiar doctor la
    Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, consideră că, în primul rând, este vestea bună a
    calificării cadidatului proeuropean Emmanuel Macron în turul al doilea, acesta
    urmând să fie, foarte probabil, ales pe 7 mai drept viitorul preşedinte al
    Republicii Franceze: Prin această nouă preşedinţie Franţa va rămâne
    angajată în UE şi în liniile mari ale democraţiei liberale. Aceasta este vestea
    bună. La o privire mai atentă, însă, observăm că cele două mari partide
    tradiţionale ale Franţei postbelice, republicanii şi socialiştii, au pierdut
    suportul popular, suportul democratic, nereuşind, pentru prima dată în istoria
    celei de-a 5-a republici, să-şi califice candidaţii în turul al doilea. Acesta
    este un semn că asistăm la un anumit tip de polarizare politică, pe o nouă axă.
    Dacă până acum axa polarizării politice era centru-dreapta – centru stânga, cu
    extreme sub 10% şi cu partide de centru nesemnificative, iată că asistăm la o
    spectaculoasă schimbare a faliei politice după aliniamentul extreme – centru.
    Şi este vorba tot de o polarizare politică şi ideologică, de seturi diferite de
    valori, dar această creştere a extremelor, a populiştilor, a mişcărilor
    naţionaliste antieuropene, fie ele de dreapta sau de stânga, au alimentat, aşa
    cum era firesc, şi o reacţie a majorităţii raţionale, decente, a corpului
    democratic francez grupat în jurul centrului. Deci, este o nesperată şansă
    acordată centrului politic liberal, proeuropean, de a se reinventa, practic,
    politic şi de a intra într-o competiţie, sperăm câştigătoare, împotriva
    extremei drepte franceze.

    Ascensiunea sau consolidarea extremismului produce
    reacţia firească de mobilizare la vot a unei majorităţi raţionale, decente,
    echilibrate, care doreşte să-şi apere valorile, mai spune Valentin Naumescu: Nu sunt într-atât de optimist să spun că valul populist antieuropean a
    trecut. Nu a trecut, este la cel mai mare nivel din istoria postbelică a
    Europei, dar, din fericire, nu formează încă o masă critică în stare să câştige
    alegerile. Aceasta este partea plină a paharului.     Potrivit lui Valentin
    Naumescu, acesta poate fi considerat cel mai important semnal al
    prezidenţialelor din Franţa, faptul că o parte importantă, şi din fericire încă
    majoritară a societăţii franceze, doreşte să-şi apere valorile – aşa cum au
    făcut-o şi olandezii, pe 15 martie, când procentul numărul celor care s-au
    mobilizat la vot a fost unul exemplar, de 83%. La primul tur al alegerilor din
    Franţa, pe 23 aprilie, rata de participare a fost de aproape 80%. Sunt exemple
    de angajare politică, de responsabilitate, şi toate lucrurile acestea ne arată
    că încă bătălia nu este pierdută, crede Valentin Naumescu. Cert este că date
    fiind miza şi contextul internaţional, prezidenţialele de acum din Franţa sunt
    poate între cele mai importante din ultimele decenii, francezii
    nealegându-şi doar un preşedinte, ci drumul pe care va merge ţara lor şi
    Uniunea Europeană în viitor.

  • Relaţiile româno-americane şi securitatea nord-atlantică

    Relaţiile româno-americane şi securitatea nord-atlantică

    Aliate în cadrul NATO şi unite printr-un parteneriat strategic
    privilegiat, Bucureştiul şi Washingtonul au legături prea trainice pentru ca
    acestea să fie afectate de schimbările politice interne pe care le antrenează
    ciclurile electorale. România are, duminica aceasta, alegeri legislative,
    americanii tocmai şi-au ales un nou preşedinte, dar nimic nu poate modifica
    esenţa raporturilor bilaterale.

    Congresmenul republican Michael Turner, membru
    al partidului care l-a trimis la Casa Albă pe Donald Trump în locul
    democratului Barack Obama, a subliniat că România este un aliat important al
    Statelor Unite, care, împreună cu alţi aliaţi europeni, continuă să asigure
    securitatea regiunii.

    În declaraţia dedicată Zilei Naţionale a României,
    celebrată pe 1 Decembrie, Turner a evidenţiat, în faţa Congresului, rolul
    semnificativ al sistemului de apărare antirachetă instalat la Deveselu pentru protejarea membrilor NATO. România şi Statele Unite lucrează
    împreună, îndeaproape, pentru a contracara provocările globale şi a consolida
    securitatea şi stabilitatea regională şi euro-atlantică – a adăugat
    politicianul republican.

    Ambasadorul român la Washington, George Maior, a
    salutat, într-un comunicat, gestul congresmanului, pe care l-a calificat drept un
    semnal important de sprijin privind dezvoltarea viitoare a Parteneriatului
    Strategic româno-american, precum şi o dovadă de respect pentru România. Maior
    mai afirmă că declaraţia lui Turner, co-preşedinte al Grupului de prietenie cu
    România din legislativul american şi preşedinte al Subcomitetului pentru forţe
    aeriene şi terestre din cadrul Comitetului pentru Forţe Armate din Camera
    Reprezentanţilor, subliniază interesul comun de promovare a securităţii
    transatlantice şi regionale.

    Pe celălalt mal al Atlanticului, la Bruxelles,
    secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, marţi, semnarea unui
    acord privind protecţia datelor între Statele Unite şi Uniunea Europeană. La
    reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre NATO, el a respins ideea că
    acest document ar marginaliza Alianţa şi a spus că, dimpotrivă, este o bază
    pentru întărirea relaţiei transatlantice.

    Potrivit trimisei Radio România la
    Bruxelles, pachetul de cooperare NATO-UE presupune consolidarea cooperării
    pentru contracararea ameninţărilor hibride, precum şi în domeniul securităţii
    şi apărării cibernetice. Participant la reuniune, secretarul american de stat
    în actuala administraţie democrată, John Kerry, a dat, din nou, asigurări ferme
    că schimbarea de administraţie de la Casa Albă nu va modifica principiile de
    bază ale Statelor Unite şi angajamentul lor pentru NATO şi pentru securitatea
    europeană. Aceasta e o temă care, a spus el, are susţinere politică în ambele
    mari partide americane.

  • Jurnal românesc – 06.12.2016

    Jurnal românesc – 06.12.2016

    Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota la alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie, pe baza paşaportului simplu, temporar sau electronic, anunţă Ministerul de Externe. De asemenea, cetăţenii români cu reşedinţa în afara ţării îşi pot exprima opţiunea la scrutin pe baza cărţii de identitate simplă, electronică sau provizorie, a buletinului sau a paşaportului. Pe lângă aceste acte, ei trebuie să prezinte şi un document oficial emis de către statul străin care dovedeşte stabilirea reşedinţei în acel stat.



    Pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, MAE organizează un număr record de secţii de vot în străinătate (417), cu 123 mai multe decât la prezidenţialele din 2014. La propunerea MAE s-a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care permite ministerului să organizeze secţii de vot în plus faţă de cele pe care le organiza în misiunile diplomatice, oficiile consulare, Institutele Culturale Române şi în plus faţă de cele pe care le solicitau cetăţenii români. Era nevoie de minimum 100 de cetăţeni români care să solicite crearea unei secţii de vot în propria localitate. În acest fel s-au aprobat 7 secţii de vot: patru în Republica Moldova, două în Spania şi una în Marea Britanie.



    Instanţa supremă a decis că cererea lui Alexandru Vişinescu, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă condamnat definitiv, de anulare a pedepsei de 20 de ani, este inadmisibilă. Alexandru Vişinescu a fost adus luni din penitenciar la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru a-şi susţine solicitarea. Alexandru Vişinescu a fost încarcerat în februarie 2016, după ce judecătorii instanţei supreme au decis condamnarea definitivă a acestuia la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.



    Cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene stabiliţi în Marea Britanie vor avea nevoie de documente pentru a avea dreptul de a rămâne pe teritoriul Regatului Unit, a anunţat luni ministrul britanic de Interne, Amber Rudd, potrivit BBC. Amber Rudd a făcut declaraţia în faţa membrilor Camerei Comunelor, unde a explicat ce va presupune ieşirea din Uniune a Regatului Unit pentru unii dintre străinii stabiliţi aici.



    Investiţiile nete realizate în economia României în primele nouă luni ale acestui an au crescut cu 4,1%, la 46,6 miliarde de lei(circa 10,3 miliarde euro), chiar dacă în trimestrul trei a fost consemnat un declin al investiţilor, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, în trimestrul III din 2016 a fost consemnat un declin al investiţiilor de 0,8%. Cu toate acestea, în perioada ianuarie-septembrie 2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în utilaje, inclusiv mijloace de transport, cu 0,8 puncte procentuale şi în lucrări de construcţii noi cu 0,1 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în alte cheltuieli a scăzut cu 0,9 puncte procentuale.



    O organizaţie non-guvernamentală din Drobeta-Turnul Severin a reuşit să atragă o finanţare europeană de aproape 150.000 de euro, în cadrul unui proiect destinat românilor din străinătate. Proiectul va fi implementat în 5 ţări europene în care se află comunităţi importante de emigranţi români. Îşi propune să îmbunătăţească percepţia străinilor despre comunităţile de români. În total, au fost selectate pentru finanţare şapte proiecte europene, iar cel al românilor s-a clasat pe primul loc la punctaj. Rasismul şi intoleranţa faţă de emigranţi au atins cote alarmante în statele europene, iar tinerii mehedinţeni îşi propun să combată discriminarea celor care şi-au părăsit casele în căutarea unei vieţi mai bune.

  • Alegeri pentru viitorul Europei

    Alegeri pentru viitorul Europei

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, afirmă că rezultatul referendumului din Italia dezamăgeşte, dar nu este o catastrofă. Aproape 60% dintre italieni au respins reformele propuse de premierul Matteo Renzi, iar votul a fost interpretat ca o manifestare euro-sceptică. Într-un interviu pentru Televiziunea publică olandeză, Jean-Claude Juncker s-a declarat îngrijorat de numărul tot mai mare al celor care întorc spatele integrării europene şi consideră că ideile populiştilor sunt periculoase. Jean-Claude Juncker: “Câteodată, adresează întrebările care trebuie, dar nu aud niciun răspuns corect formulat. Trăim vremuri periculoase. Să nu credeţi că dacă noi, pro-europenii, nu avem întotdeauna soluţiile potrivite înseamnă că le au cei care sunt mereu împotriva noastră”.



    Juncker a recunoscut că are colegi în Comisia Europeană care cred că Uniunea va eşua ca proiect, însă este convins că spiritul european va învinge. Jean-Claude Juncker: “La un moment dat, oamenii îşi vor da seama că e mai bine să rămânem uniţi, decât să repetăm experienţele tragice ale acestui continent”.



    2017 se anunţă un an greu pentru Uniunea Europeană. Bucuria provocată de alegerile prezidenţiale din Austria, unde extrema-dreaptă europeană a pierdut în faţa curentului proeuropean, s-ar putea risipi destul de repede, din cauza referendumului din Italia. Înfrângerea suferită de premierul Matteo Renzi dă apă la moară, încă o dată, mişcărilor extremiste şi eurosceptice. Totul, în condiţiile în care anul viitor sunt programate alegeri prezidenţiale şi parlamentare în mai multe ţări europene.



    Se anunţă un an electoral foarte greu, cu mize uriaşe – alegeri prezidenţiale în Franţa, parlamentare în Germania şi Olanda, foarte posibil şi în Italia. Ecourile votului anti-elite din Italia se resimt la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru că Matteo Renzi era ultimul dintre premierii marilor state europene care mai vorbea de viitorul UE, notează comentatorii.



    În Germania, cancelarul Angela Merkel este mult prea prinsă în jocul politic intern şi va trebui să lucreze intens pentru a-şi asigura sprijinul pentru obţinerea celui de-al patrulea mandat, atât în plan politic în propriul partid, cât şi la urne, la alegerile parlamentare de anul viitor. În Franţa, retragerea lui Francois Hollande din viitoarea cursă prezidenţială lasă un gol în tabăra proeuropeană, iar intrarea în cursa a premierului Manuel Valls nu este o garanţie pentru avansul faţă de Frontul Naţional şi preşedinta acestuia, Marine Le Pen, spun analiştii.



    Şi în Marea Britanie ar putea fi alegeri anticipate, dacă Theresa May va dori mai mult sprijin parlamentar în perspectiva Brexit. Cât priveşte relaţia Uniunii cu Statele Unite, victoria surpriză a lui Donald Trump reprezintă un risc pentru relaţiile dintre SUA şi Uniunea Europeană, crede Jean-Claude Juncker, care îl consideră pe viitorul lider de la Casa Albă un ignorant în ceea ce priveşte UE şi mecanismele acesteia.

  • Jurnal românesc – 05.12.2016

    Jurnal românesc – 05.12.2016

    Aceasta este ultima săptămână de campanie electorală.
    Duminica viitoare sunt programate alegeri legislative, când românii din ţară şi
    din diaspora îşi vor alege membrii viitorului Parlament. Potrivit legislaţiei,
    campania electorală se încheie sâmbătă, 10 decembrie, la ora 7:00. Ministerul
    de Externe a încheiat instruirea experţilor electorali care se vor ocupa de
    secţiile de votare din străinătate. Sesiunile de instruire au fost destinate
    misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare din mai multe ţări europene care
    vor face parte din corpul experţilor electorali din străinătate. Ei vor
    gestiona sistemul de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului
    ilegal în cadrul birourilor electorale din secţiile de votare. De asemenea, la
    dispoziţia românilor din afara ţării este şi un call-center în cadrul Centrului
    de contact şi suport a cetăţenilor români din străinătate dezvoltat de
    Departamentul consular al MAE. Acest call-center oferă informaţii despre
    condiţiile de exercitare a dreptului de vot în străinătate, modalităţile de
    exercitare a votului fie prin corespondenţă, fie la secţiile de votare, detalii
    despre actele de identitate necesare pentru exercitarea votului sau locaţiile
    secţiilor de votare.



    Românii din Germania vor avea la dispoziţie 15 secţii de votare pentru
    alegerile parlamentare, de trei ori mai multe decât la prezidenţialele din
    2014. Incidentele de atunci au determinat MAE să tripleze şi numărul oraşelor
    în care se vor organiza secţii. Ambasadorul Emil Hurezeanu spune că Ministerul
    de Externe a ţinut cont de solicitările comunităţilor de români şi a încercat
    să organizeze secţii pe tot teritoriul Germaniei, astfel încât alegătorii să nu
    fie nevoiţi să parcurgă distanţe foarte mari. Potrivit datelor MAE, în Germania
    locuiesc în jur de 500 de mii de români. Ambasada îi asigură că, anul acesta,
    votul va decurge fără probleme şi îi încurajează să îşi exprime opţiunea. În
    total, în străinătate vor fi organizate 417 secţii de votare, respectiv cu 111
    secţii mai multe decât numărul celor înfiinţate în contextul alegerilor
    parlamentare din 2012 şi cu 123 de secţii de votare mai multe decât la
    alegerile prezidenţiale din 2014.


    Studenţii români din străinătate au sărbătorit Ziua Naţională a României
    în toate colţurile lumii. Astfel, LSRS Olanda a sărbătorit la Haga, la
    evenimentul organizat de Ambasada României în Regatul ţărilor de Jos. De
    asemenea, pe 9 decembrie, filiala olandeză a Ligii va organiza evenimentul ‘National Day of Romania’. Tot pe 9
    decembrie va fi sărbătorită Ziua Naţională a României şi de către LSRS Belgia.
    Participantii vor viziona filmul ‘Bacalaureat’, urmat de un bufet românesc şi o
    sesiune de networking. Filiala LSRS Italia a participat la o recepţie şi la un
    concert extraordinar organizat de Ambasada României în Italia. LSRS Turcia şi
    studenţii români din Istanbul au participat la un spectacol prezentat de
    ansamblul folcloric ‘Cununa Carpaţilor’. Liga Studenţilor din Spania a sărbătorit prin momente autentice
    româneşti susţinute de ansamblul Transilvania din Maramureş. LSRS China
    organizează, pentru al şaptelea an consecutiv, proiectul 24h/China sărbătoreşte România în cadrul căruia studenţii români
    din China trimit fotografii şi clipuri video în care apar alături de colegii
    lor străini. Liga Studenţilor din Germania a început a treia ediţie a campaniei
    ‘Romanian is…’. Proiectul cuprinde postere create pe diverse teme şi idei
    care să ilustreze cât mai bine spiritul românesc. La rândul său, LSRS Austria a
    pregătit un scurt video în care românii din Austria sunt întrebaţi ce aşteptări
    au de la România, ce fac sau ce vor face pentru ţara lor şi ce au învăţat de la
    România. LSRS Franţa a participat la Ambasada României din Paris la o recepţie,
    pe 2 decembrie. În SUA, voluntarii au celebrat Ziua Naţională la Columbia
    University. Filiala LSRS Australia şi Noua Zeelandă a sărbătorit Ziua Naţională
    a României printr-un picnic în aer liber la Royal Botanic Gardens Victoria din
    Melbourne.

  • Preşedinta

    Preşedinta

    În doar câteva zile, nu mai puţin de trei finaliste ale unor alegeri prezidenţiale au fost înfrânte la urne. Primul şi cel mai cunoscut caz este cel al lui Hillary Clinton, care a fost depăşită destul de mult de controversatul Donald Trump, la prezidenţialele americane din acest an. Victoria sa era dată ca fiind atât de sigură, încât o revistă de renume a şi tipărit chipul său pe coperta numărului cu rezultatele alegerilor.



    Cei care au fost convinşi că Hillary Clinton va câştiga aveau toate motivele să o facă. Printre aceste motive era şi convingerea că America este pregătită să aibă o femeie în fruntea sa. Calculul era şi el simplu, pornind de la ideea că nu se poate ca jumătatea feminină a populaţiei să nu susţină acest demers firesc. Dar cercetarea sociologică de după alegeri a demonstrat şi faptul că femeile nu au votat atât de covârşitor cu doamna Clinton.



    De aici, însă, e nevoie de elemente mult mai subtile de analiză sociopsihologică pentru a înţelege de ce nu au votat femeile cu cea care ar fi putut fi prima preşedintă a Americii. Mai ales că, de ceva timp, rulează cu succes un serial despre viaţa unei vicepreşedinte care aspira intens să devină titular la Casa Albă.



    De dincolo de Ocean, din îndepărtata Americă, să venim mai aproape de România, dincolo de Prut, atât de aproape încât face clar parte din fiinţa noastră naţională. Republica Moldova, după numele său oficial, a avut alegeri prezidenţiale în duminca de 13 noiembrie, care încheia săptămâna alegerilor pentru şefia SUA. În Republica Moldova se înfruntau două lumi, una prorusească, rămasă într-o hipnotică admiraţie de sorginte sovietică, la ani buni de la dispariţia imperiului comunist, şi o alta care priveşte spre Europa. În spatele acestor poziţii vine multă suferinţă şi o istorie traumatizantă.



    Paradoxal, deşi au avut de suferit zeci de ani sub ocupaţia sovietică şi peste un secol sub cea rusă, basarabenii se uită încă la Moscova. În Republica Moldova, Partidul Comunist a reînviat şi a fost ales copios, şi în Parlamentul de la Chişinău, dar şi la preşedinţia ţării, prin liderul său, Vladimir Voronin. La alegerile din 13 noiembrie au concurat, în al doilea tur, Maia Sandu, reprezentanta curentului pro-european, şi Igor Dodon, un tânăr criptocomunist, care îşi reneagă neamul şi limba în favoarea orientării moscovite.



    A promis în campania electorală că va şterge, pur şi simplu, tot ce s-a reuşit în apropierea de Uniunea Europeană a Republicii Moldova. Şi a câştigat alegerile, pe fondul unei contestaţii puternice care acuză fraudarea alegerilor, mai ales prin alocarea unui număr insuficient de buletine de vot, astfel încât un număr însemnat de cetăţeni moldoveni din străinătate, susţinători ai candidatei Maia Sandu, nu au mai putut vota.



    La secţiile de votare din Republica Moldova s-au descoperit cazuri în care rezultatele au fost schimbate, desigur, în defavoarea Maiei Sandu. Şi, la fel ca în America, femeile nu au votat cu cea care ar fi putut deveni prima preşedintă a Republicii Moldova.



    În aceeaşi zi de 13 noiembrie, în altă ţară vecină României, Bulgaria, aveau loc, de asemenea, alegeri prezidenţiale la care unul dintre cei doi candidaţi din finală este femeie. Uşor de anticipat, ea a pierdut. Ţeţka Ţatceva era deja preşedintă, dar a Parlamentului. A câştigat Rumen Radev care conducea aviaţia militară bulgară.



    În toate cele 3 cazuri la care ne-am referit, diferenţele cu care bărbaţii au câştigat prezidenţialele nu au fost mici. Dimpotrivă, au avut o victorie fără echivoc, în care opţiunea publică a fost destul de puternică pentru a transmite mesaje clare. Acum, trebuie înţelese şi analizate aceste învăţăminte, pornind de la studiul raportării femeilor la un candidat şi posibil preşedinte femeie, şi până la constatarea că bărbaţii câştigători au opţiuni pro-ruse.



    Să ne amintim simpatia lui Trump pentru Putin, permanentul devotament al lui Igor Dodon pentru tot ce este sovietic şi rus, în paralel cu reactivarea prăfuitei campanii anti-româneşti, şi cel puţin declaraţia preşedintelui ales al Bulgariei care dădea ruşilor toate drepturile asupra Crimeii.

  • Retrospectiva săptămânii 13-19.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 13-19.11.2016

    Creştere economică
    record în România



    Creşterea economică a României pe primele 9 luni ale
    anului este de 4,9 la sută şi a fost resimţită, inclusiv, în îmbunătăţirea
    nivelului de trai al populaţiei, a afirmat, joi, ministrul de finanţe, Anca
    Dragu. Ea a mai spus că această creştere este cea mai mare din Uniunea
    Europeană şi a subliniat că principalii indicatori economici au înregistrat
    creşteri consistente în raport cu perioada similară a anului trecut. Pe de altă
    parte, anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale
    din istoria sa, ca urmare a reducerilor de taxe şi impozite curpinse în noul
    Cod Fiscal. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ
    Dumitru, care a avertizat că o continuare la nesfârşit a acestor reduceri poate
    duce chiar la disoluţia statului. De asemenea, el a mai atras atenţia că, în
    privinţa deficitului bugetar, există riscul de a depăşi ţinta de 3% din
    Produsul Intern Brut.


    Legea care prevede eliminarea a 102 taxe, la CCR



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a contestat, la
    Curtea Constituţională, legea prin care sunt eliminate peste o sută de taxe
    nefiscale, lege adoptată, luna trecută, pe repede înainte de Parlament. Legea
    prevede, între altele, eliminarea, de la 1 ianuarie 2017, a timbrului de mediu
    pentru autovehicule, a taxei pentru eliberarea paşaportului temporar, a taxei
    radio-tv. In sesizarea trimisă magistraţilor Curţii, preşedintele Iohannis
    susţine că legea încalcă normele constituţionale referitoare la principiul
    separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului
    cu Guvernul şi rolul Executivului. Iniţiatorul legii, liderul PSD, Liviu
    Dragnea, consideră că decizia şefului statului în acest caz este un gest politic.
    De cealaltă parte, liberalii susţin că sunt de acord cu cele mai multe din
    prevederile legii, dar apreciază că este nevoie de păstrarea timbrului de mediu
    şi a taxei radio-TV. Eliminarea acesteia din urmă a născut dezbateri aprinse pe
    scena publică. Apărătorii taxei Radio-TV – organizaţii şi experţi în media din
    România, dar şi din străinătate – spun că renunţarea la ea şi finanţarea
    exclusivă a posturilor publice de la buget ar crea premizele subordonării lor
    politice. Curtea a stabilit ca termen pentru analiza solicitării şefului
    statului data de 14 decembrie.



    Guvernul condus de tehnocratul Dacian Cioloş, la un an
    de guvernare



    La un an de la instalarea cabinetului său, premierul român, tehnocratul Dacian Cioloş a
    declarat că obiectivul principal al guvernării a fost asigurarea stabilităţii
    politice, economice şi sociale a ţării într-un an electoral. Sănătatea şi
    Educaţia au fost priorităţile executivului, a mai spus el, şi a arătat că s-a
    reuşit deblocarea proiectelor legate de infrastructură, iar Guvernul s-a
    concentrat inclusiv pe politicile sociale prin măsuri de integrare în câmpul
    muncii şi stimularea creării de noi locuri de muncă. Pe de altă parte,
    primul-ministru a arătat că reforma administraţiei publice nu a mers bine şi că
    este nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi
    politic.



    Reacţii româneşti după alegerile din Republica Moldova



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, consideră că
    Republica Moldova (ex- sovietică, majoritar românofonă) trebuie să îşi menţină
    parcursul european, iar noul preşedinte să dea dovadă de înţelepciune şi
    echilibru în mandatul său. Declaraţia survine
    după alegerile prezindenţiale, din 13 noiembrie, din Republica Moldova,
    câştigate de socialistul pro-rus Igor Dodon, în faţa pro-europenei Maia Sandu. România
    trebuie să îşi redefinească modelul relaţiei cu Republica Moldova, a mai spus
    preşedintele Klaus Iohannis, care consideră că Bucureştiul va trebui să
    păstreze şi să apere caracterul special al acestei relaţii, însă trebuie să
    vizeze sprijinirea instituţiilor moldoveneşti, nu a anumitor persoane. Si
    Guvernul de la Bucureşti speră că instituţiile din Republica Moldova vor
    colabora pentru a susţine parcursul european al statului vecin. La rândul său,
    ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, care a participat, în această
    săptămână, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe de la Bruxelles, a
    pledat pentru continuarea implementării reformelor asumate de Republica
    Moldova.


    Sentinţe de arestări în dosare de corupţie



    In această săptămână s-au dat sentinţe în mai multe dosare
    de corupţie. Fostul europarlamentar român Adrian Severin a fost condamnat la
    patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi trafic de
    influenţă. El a fost acuzat că, în perioada decembrie
    2010 – martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia
    britanică The Sunday Times, care
    efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în
    schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale
    Parlamentului European. Miercuri, fosta şefă a Autorităţii Electorale
    Permanente din România, Ana Maria Pătru, a fost arestată preventiv într-un
    dosar în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit
    procurorilor anticorupţie, eaar fi cerut şi primit mită peste 200 de
    mii de euro, în schimbul derulării unor contracte informatice cu o firmă
    favorizată. Tot săptămâna aceasta, fosul
    şef al Secretariatului pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva
    regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Adrian Sanda a
    fost arestat preventiv pentru 29 de zile într-un dosar care vizează acordarea
    ilegală a unor titluri de luptător cu rol determinant în Revoluţia
    anticomunistă din decembrie 1989.

  • Republica Moldova, încotro?

    Republica Moldova, încotro?

    Contestaţiile din Justiţie, ale contracandidatei învinse, reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, şi din stradă, ale societăţii civile, care acuză, la unison, fraudarea scrutinului, nu i-au permis socialistului rusofil Igor Dodon să-şi savureze victoria în alegerile prezidenţiale de duminică din Republica Moldova. La doar 41 de ani, acest economist care a ucenicit în politică la umbra fostului lider comunist Vladimir Voronin, înainte de a-şi disputa cu el favorurile Moscovei şi a-şi fonda propriul partid socialist, devine numărul unu la Chişinău la primele alegeri, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova şi-au votat direct şeful statului.



    Până acum, acesta era ales de Parlament. OSCE, care a monitorizat campania şi votul, notează că finanţarea candidaţilor nu a fost transparentă şi că numeroşi alegători nu au putut vota din cauza lipsei buletinelor de vot. Observatorii interni acuză, la rându-le, îngrădirea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, precum şi faptul că alegători din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, simpatizanţi ai lui Dodon, au fost transportaţi organizat, cu zeci de autobuze, la secţiile de votare. După scrutin, Dodon şi-a reluat într-un interviu acordat gazetei moscovite Izvestia – un brand celebru încă de pe când era oficios sovietic – temele din campania electorală.



    Reorientarea Chişinăului către Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, ideea unui referendum de anulare a acordului de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi promisiunea că prima sa vizită ca şef de stat va avea loc la Moscova — nimic nu lipseşte din meniul diplomatic al socialistului şef. La Bucureşti, profesorul Iulian Chifu, preşedintele al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor Early Warning şi fost consilier prezidenţial de specialitate, a comentat pentru Radio România:


    În ceea ce priveşte Republica Moldova, într-adevăr, suntem într-o altă realitate. Vorbim despre un stat care era oricum un stat de falie, iar alegerea lui Igor Dodon nu este cea mai bună veste pentru Bucureşti, având în vedere trecutul său şi afirmaţiile din campania electorală, respectiv programul său electoral. Dar, din nou, vorbim de bună vecinătate, vorbim despre un stat vecin şi vorbim despre un guvern şi un parlament care rămân în continuare proeuropene, chiar dacă preşedintele Dodon îşi doreşte alegeri anticipate şi să preia pe deplin puterea. O să trebuiască să cumpănim şi să vedem în perioada următoare cum se aşează politicile acestor două state, dar din nou, atât timp cât există continuitate pentru marii actori e puţin probabil să vedem lucruri atât de puternice.”



    Experţii, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, avertizează că alegerea lui Dodon ar putea provoca turbulenţe în politica externă a republicii, iar în plan intern acesta va fi pus în imposibilitatea de a-şi realiza promisiunile electorale, fiindcă sprijinul financiar vine din vest — Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi România vecină. Ceea ce nu l-a împiedicat pe Dodon să uzeze, în timp, de o retorică virulent antiromânească. El a ameninţat cu scoaterea în afara legii a formaţiunilor care militează pentru reunificarea cu România, cu retragerea cetăţeniei moldoveneşti acordată unor cetăţeni români ori chiar cu modificarea drapelului de stat, aproape identic cu cel românesc.



    De la Chişinău, comentatorul politic Octavian Ţîcu: Discursul său moldovenist nu va fi înghiţit la Bucureşti. Eu cred că aici este mai degrabă vorba despre o capcană şi pentru Partidul Socialiştilor şi Igor Dodon, care, în condiţiile acestei imposibilităţi de îndeplinire a prevederilor campaniei electorale, vor fi într-un proces de decădere exact la fel cum s-a întâmplat şi cu Partidul Comuniştilor.”



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţenii Republicii Moldova”. El pledează pentru asigurarea stabilităţii interne, continuarea reformelor şi a parcursului european. Şi Guvernul român speră că instituţiile din Republica Moldova vor colabora pentru a continua drumul spre Europa. În niciunul din cele două comunicate nu este menţionat numele lui Dodon. Klaus Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Profesorul Chifu avertizează, însă, asupra setei de putere a socialiştilor ex-comunişti conduşi de noul şef al statului: În momentul de faţă, puterea lui Dodon, dacă ne uităm strict la poziţia sa de preşedinte, este evident îngrădită de Constituţie, însă nu trebuie să uităm un lucru foarte important. Igor Dodon are în continuare cel mai mare partid din Republica Moldova, cel mai mare partid de opoziţie, care în momentul de faţă a dobândit şi un anumit impuls de creştere ca urmare a câştigării alegerilor prezidenţiale. În asta rezidă puterea reală a lui Igor Dodon, e un Vladimir Voronin cu un partid mare care nu a acces încă la putere şi va avea tot interesul, ca orice om politic, cu instincte de politician, să preia întreaga putere în Republica Moldova.”



    Sarcastici, alţi comentatori afirmă că orice politician abil şi-ar dori mai degrabă partajarea puterii şi, deci, şi a responsabilităţii, într-un stat precum Republica Moldova, cotat în clasamentele de specialitate drept cel mai sărac din Europa.

  • Republica Moldova, alegeri cu probleme

    Republica Moldova, alegeri cu probleme

    Mii de oameni au ieşit, luni, în stradă la Chişinău ca să denunţe trucarea scrutinului prezidenţial de duminică în favoarea câştigătorului, socialistul filorus rus Igor Dodon, care a obţinut 52% din sufragii. Creditată cu doar 47 de procente, contracandidata lui Dodon, reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, şi-a anunţat, deja, decizia de a contesta la Curtea Constituţională rezultatul scrutinului. Ea şi-a reiterat şi cererea privind demisiile preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Alina Rusu, şi a ministrului de Externe, Andrei Galbur, pentru proasta gestionare a procesului electoral la amabasadele şi consulatele Republicii Moldova.



    Maia Sandu: Aceste alegeri nu au fost nici corecte, şi nici libere. Oponenţii noştri au folosit metode necinstite: manipulare, minciună, bani murdari, resurse administrative, chiar şi servicii speciale. Vom folosi toate pârghiile legale pentru a cere examinarea fiecărei contestaţii.”



    Şi OSCE, care a monitorizat campania şi votul, notează, într-un comunicat, că finanţarea candidaţilor nu a fost transparentă şi că numeroşi alegători nu au putut vota din cauza lipsei buletinelor de vot. Observatorii interni acuză, la rându-le, îngrădirea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, precum şi faptul că alegători din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, simpatizanţi ai lui Dodon, au fost transportaţi organizat, cu zeci de autobuze, la secţiile de votare.



    Între timp, Dodon şi-a reluat, imperturbabil, într-un interviu acordat celebrei gazete moscovite Izvestia, temele din campania electorală. Reorientarea Chişinăului către Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, ideea unui referendum de anulare a acordului de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi promisiunea ca prima sa vizită ca şef de stat să aibă loc la Moscova — nimic nu lipseşte din meniul diplomatic al socialistului şef.



    Experţii, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, avertizează că alegerea lui Dodon ar putea provoca turbulenţe în politica externă a republicii, iar în plan intern acesta va fi pus în imposibilitatea de a-şi realiza promisiunile electorale, fiindcă sprijinul financiar vine din vest — FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi România vecină.



    La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţenii Republicii Moldova”. El pledează pentru asigurarea stabilităţii interne, continuarea reformelor şi a parcursului european. Şi Guvernul român speră că instituţiile din Republica Moldova vor colabora pentru a continua drumul spre Europa. În niciunul din cele două comunicate nu este menţionat numele lui Dodon. Klaus Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.

  • Jurnal românesc – 15.11.2016

    Jurnal românesc – 15.11.2016

    Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, şi al Apărării, Mihnea Motoc, au participat, luni, la Bruxelles, la prima reuniune româno-franceză în format 2+2 pe teme strategice împreună cu omologii de la Paris, Jean-Marc Ayrault, respectiv Jean-Yves Le Drian. Potrivit MAE român, decizia organizării reuniunii ministeriale în acest format a fost luată în septembrie, cu ocazia vizitei de stat în România a preşedintelui francez François Hollande. Aceasta are drept scop intensificarea dialogului strategic bilateral, având în vedere multiplele dosare în care cele două state au poziţii comune şi potenţial de cooperare sporită. MAE de la Bucureşti precizează că discuţiile au reliefat interesul părţilor de a aprofunda cooperarea în plan european şi în cadrul NATO. Ministrul Lazăr Comănescu şi-a exprimat satisfacţia pentru rezultatele obţinute în aplicarea Foii de Parcurs a Parteneriatului Strategic dintre România şi Franţa şi a exprimat intenţia fermă a ţării noastre de a păstra un ritm susţinut în implementarea proiectelor prevăzute în document.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, l-a primit, luni, pe ambasadorul Croaţiei în România, Davor Vidis. Discuţiile au evidenţiat interesul Croaţiei pentru experienţa pe care România o are în domeniul asigurării drepturilor minorităţilor naţionale şi în implementarea programelor pentru diaspora. Maria Ligor şi Davor Vidis şi-au exprimat satisfacţia cu privire la proiectele bilaterale privind educaţia în limba maternă, precum înfiinţarea Şcolii de la Susnjevica, în care este studiat dialectul istroromân, şi reţeaua şcolară în limba croată din judeţul Caraş-Severin. Cei doi au vorbit despre aprofundarea cooperării în domeniu, prin organizarea unor reuniuni la nivel de experţi care să discute despre noi proiecte bilaterale în domeniul accesului minorităţilor etnice înrudite din cele două state la educaţie, mass-media şi serviciu religios în limba maternă.



    Preşedintele Klaus Iohannis a luat act de votul exprimat de cetăţenii Republicii Moldova în turul al doilea, de duminică, al alegerilor prezidenţiale şi consideră că este necesar ca noul şef al statului vecin să îşi îndeplinească mandatul cu înţelepciune şi echilibru. Klaus Iohannis apreciază că singurul drum care poate oferi prosperitate pe termen lung Republicii Moldova este cel al asigurării stabilităţii politice interne şi al implicării responsabile a tuturor factorilor politici şi instituţionali în continuarea şi consolidarea procesului de reforme destinate modernizării statului şi susţinerii parcursului european, în beneficiul direct al moldovenilor. Şi Guvernul român îşi exprimă speranţa că instituţiile fundamentale din Republica Moldova vor colabora pentru asigurarea stabilităţii politice a ţării, pentru continuarea agendei de reforme şi a procesului de modernizare, menite să suţină parcursul european al Republicii Moldova. Scrutinul prezidenţial a fost câştigat de socialistul Igor Dodon.



    Mii de persoane au protestat, luni, la Chişinău şi în România faţă de neregulile înregistrate în timpul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Printre neregulile semnalate de observatori se numără votul organizat în localităţile din apropierea Transnistriei, unde alegători ai lui Igor Dodon au fost duşi cu autobuzele, şi faptul că nu au ajuns buletinele de vot pentru alegători din diaspora aflaţi în ţări în care contracandidata pro-europeană a lui Igor Dodon, Maia Sandu, a fost preferată.

  • Jurnal românesc – 14.11.2016

    Jurnal românesc – 14.11.2016

    Liderul Partidului Socialist, filorus, Igor Dodon, a
    câştigat, cu peste 52% din voturi, al doilea tur, de duminică, al alegerilor
    prezidenţiale din Republica Moldova. Adversara sa, pro-europeana Maia Sandu,
    lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, a acumulat aproape 48% din sufragii
    – relevă rezultatele comunicate de Comisia Electorală Centrală. Au participat
    peste 53% din cetăţenii moldoveni cu drept de vot. Scrutinul a fost marcat de
    proteste, după epuizarea buletinelor de vot la numeroase secţii din diaspora,
    inclusiv din Bucureşti. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu,
    şi-a manifestat regretul faţă de situaţia creată. Aceasta a declarat, într-o
    conferinţă de presă susţinută după închiderea urnelor, că problemele cu care
    s-au confruntat alegătorii din diaspora sunt o lecţie care trebuie învăţată. Ea
    a subliniat că decizia de organizare a secţiilor de votare din străinătate a
    fost luată în funcţie de numărul de cereri prealabile depuse de cetăţenii din străinătate,
    dar şi de participarea acestora la alegerile parlamentare din 2014. La ultimele
    alegeri parlamentare, la cele 95 de secţii de votare deschise în afara ţării,
    s-au prezentat 73.000 de persoane cu drept de vot, în condiţiile în care la
    alegerile prezidenţiale de duminică numărul acestora a depăşit 130.000.
    Alegerile au fost primele, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova
    şi-au votat direct preşedintele. Până acum, acesta era ales de Parlament.


    Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în
    ultimul an, a crescut uşor în luna octombrie, faţă de luna precedentă, potrivit
    datelor Institutului Naţional de Statistică. Cifrele INS arată că toate
    categoriile de produse şi serviciile s-au scumpit luna trecută, dar cel mai
    mult au crescut preţurile la alimente, precum cartofii, fructele proaspete şi
    ouăle. De asemenea, energia termică s-a scumpit cu 3,2%, chiar în luna în care
    populaţia a început să folosească sistemele de încălzire. La polul opus,
    ieftiniri importante s-au înregistrat doar la citrice, celelalte preţuri având
    fluctuaţii mici. În urma evoluţiei din ultimele luni, BNR a menţinut prognoza
    de inflaţie pentru finalul anului 2016, dar a urcat uşor estimarea pentru
    inflaţia de la sfârşitul anului viitor.


    În România, puţin peste o treime din populaţia rurală are acces la
    servicii financiare de bază precum un cont bancar. Astfel, 85% dintre adulţii
    din mediul urban mare şi metropolă, 78% din urbanul mic şi doar 35% din rural,
    au un cont bancar, conform unui studiu prezentat cu ocazia aniversări a
    20 de ani de carduri în România. Mai mult, în mediul rural se remarcă şi un
    abandon accentuat în materie de produse bancare. Datele cercetării mai relevă
    faptul că un sfert dintre cei care au declarat că nu deţin un cont bancar spun
    că au avut dar, din diverse motive, au renunţat la el. Situaţia
    abandonului de servicii financiar-bancare este mai pronunţată
    pentru populaţia din mediul rural. O altă concluzie a cercetării de piaţă este
    că peste 50% dintre respondenţii de la oraş îşi primesc salariul pe card, faţă
    de doar 23% dintre cei de la sat. Cu toate acestea, 95% din populaţie
    utilizează numerarul des şi foarte des. O notă interesantă este apetitul în
    creştere al românilor pentru comerţul electronic, notează realizatorii
    studiului. În primele nouă luni din acest an, 20% dintre respondenţi au făcut
    cumpărături din magazinele online româneşti şi 6% din magazinele online din
    afara ţării.

  • UPDATE: Alegeri prezidențiale în Republica Moldova

    UPDATE: Alegeri prezidențiale în Republica Moldova

    UPDATE: Buletinele de vot s-au epuizat și la secția de votare organizată la Ambasada Republicii Moldova de la București. Alegătorii sunt îndrumați spre secșia de la consulat. Alte secții de votare din Londra (Marea Britanie), Bologna (Italia), Dublin (Irlanda), Paris (Franța) și Moscova (Rusia) au rămas fără buletine de vot, conform Publika.md. Conform Codului electoral, secțiile de votare din afara Republicii Moldova pota avea maximum 3.000 de buletine tipărite.



    UPDATE: Moldovenii ies în număr mare la vot în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Numărul de voturi înregistrat la ora 19.00 este de 1.542.000, cu 100.000 de voturi mai mult decât totalul înregistrat în primul tur, la închiderea urnelor. La aceeași oră, 116.000 de persoane și-au exprimat opțiunea la secțiie de votare din afara Republicii Moldova. Cele mai multe voturi vin din Italia (peste 40.000) și România (peste 14.000). Secțiile de votare se închid la ora 21.00. Reamintim că buletinile de vot s-au epuizat șa secția din Stratford, Londra. Situația s-ar putea repeta și la alte secții de votare din străinătate, deoarece cantitatea maximă stabilită de Codul electoral este de 3.000 de buletine de vot. Cetățenii moldoveni din București sunt îndrumați spre secția de votare de la consulat.



    UPDATE: Până la ora 17.30 au votat 1.445.000 de cetățeni cu drept de vot (48,76% din total). Peste hotare votaseră peste 102.000 de cetățeni moldoveni cu drept de vot. Comisia Electorală Centrală a informat că la secția de votare din Stratford, Londra, Marea Britanie, au fost epuizate cele 3000 de buletine de vot distribuite, cantitatea maximă stabilită de Codul electoral. Au fost întreprinse toate măsurile de comunicare în vederea redirecționării cetățenilor pentru a-și exercita dreptul de vot la cea mai apropiată secție de votare, din cadrul Ambasadei R. Modova în Marea Britanie, unde mai eau disponibile circa 800 de buletine de vot.



    UPDATE: Moldovenii votează în număr mare la secțiile organizate peste hotare. Până la ora 16.00, au votat peste 80.000 de cetățeni ai Republicii Moldova din diaspora. În România, sunt organizate secții de votare la București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Galați, Constanța, Brașov, Bacău, Suceava și Craiova. La Ambasada Republicii Moldova la București, alegătorii stau la coadă pentru a își exprima votul în al doilea tur al prezidențialelor.



    Aproape 3 milioane de cetățeni moldoveni sunt așteptați la urne, duminică, pentru a vota viitorul președinte al țării. Este pentru prima oară în istoria Republicii Moldova când președintele este ales prin scruti electoral. La finalul zilei, cetățenii moldoveni voar afla dacă voturile lor au fost pentru continuarea parcursului către Uniunea Europeană sau către o influență mai puternică a Rusiei.



    În turul doi al alegerilor prezidențiale se înfruntă liderul socialist pro-rus, Igor Dodon, și pro-occidentala, Maia Sandu. Candidații s-au prezentat, deja, la urne și ambii sunt încrezători în șansele de a ieși învingători.



    “Am votat pentru viitorul țării noastre. Eu sunt ferm convins că Moldova are viitor. Moldova va fi o țară integră, independentă, suverană. Am votat pentru viitorul copiilor noștri, al tuturor în această țară”, a declarat Igord dodon, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).



    “Am votat pentru oamenii minunați ai acestei țării, am votat pentru oamenii pe care i-am redescoperit în aceste săptămâni și de care sunt tare impresionată, am votat pentru oamenii care cred în corectitudine, în adevăr, în munca cinstită, în educație, în bun simț. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au mobilizat și au ajuns la vot”, a spus la ieșirea de la urne, Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).



    Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova prezintă în timp real prezența la vot, în Republica Moldova și în străinătate:



    Prezenta la vot

    Pe parcursul zilei alegerilor, CEC vă invită să urmăriți, în timp real, participarea la votare atît în țară, cît și peste hotare #prezidențiale2016


    Posted by Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova on Saturday, November 12, 2016