Radio România Internațional

Tag: alegeri

  • Trump, Donald J. Trump

    Trump, Donald J. Trump

    Este de departe cel mai comentat eveniment din istoria omenirii, nimeni şi nimic nu scapă discuţiei. O mare parte din acest concert este asigurat de evoluţia tehnicilor moderne de comunicare şi de expus opiniile, de la presa clasică, la reţelele de socializare care ne pun pe toţi la tribuna globalizării. Nimeni şi nimic nu lipseşte de la această dezbatere globală care îl are în centru pe preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii. Cum SUA sunt considerate cel mai puternic stat al omenirii, şeful său este cel mai puternic personaj individual din lume.



    Ca şi predecesorii săi, preşedintele nou ales al SUA va avea la dispoziţie instrumente şi pârghii uriaşe. Dar spre deosebire de aceiaşi, nu ştie să le folosească, pentru că nu le-a folosit niciodată ba chiar a fost împotriva lor. S-a manifestat tot timpul ca fiind împotriva sistemului şi mulţi consideră că această notorietate anti-sistem i-a adus succesul. Este un pic ilogic să cheltuieşti atâţia bani şi energie ca să ajungi în vârful unui sistem împotriva căruia ai luptat. Mai mult, Donald Trump s-a folosit chiar de sistemul acuzat pentru a ajunge în această funcţie. Cât timp a candidat independent la preşedinţia SUA, totul a fost luat drept o nouă glumă a excentricului om de afaceri de succes. Dar a trebuit să intre în sistem şi să se supună regulilor lui pentru a-şi îndeplini visul prezidenţial.



    Doar plierea pe regulile tradiţionale şi clasice ale sistemului i-a adus locul în vârful sistemului din a cărui negare şi criticare şi-a făcut un renume. Donald J. Trump a obţinut nominalizarea republicanilor ca personaj anti-sistem, ca om din afara sistemului partidelor politice. La care se adaugă o biografie vulcanică din care oricare filă ar fi pus orice jucător al scenei publice în poziţii cel puţin inconfortabile. La toate acestea s-au adăugat declaraţii contondente la adresa unor categorii de cetăţeni americani, discriminaţi din cauza sexului sau a orientării sexuale, din cauza religiei sau originii etnice, din tot felul de alte cauze.



    Multe dintre declaraţiile sale şi din revelaţiile campaniei electorale au devenit bancuri sau viralele” internetului. Iar în această veselie generală a picat rezultatul votului, singurul lucru serios în această scenă publică cu aspect de carnaval. Ca la Brexit, după aflarea rezultatelor, vom spune: şi, acum, ce facem mai departe? Până acum, sistemul a funcţionat normal, regulile fiind respectate, indiferent dacă rezultatul final mulţumeşte doar pe unii sau nu corespunde previziunilor sau speranţelor altora. Dar, tot vorbind de sistem, să notăm că el l-a impus definitiv pe Donald Trump, inclusiv prin sistemul de vot, strict american, care a schimbat din nou voinţa poporului.



    Este ştiut că poporul nu îl alege direct pe preşedintele Americii ci prin intermediul unui sistem de electori trimişi de fiecare stat. Este un specific american, vechi dar care a ajuns să schimbe rezultatul final oferit de aritmetica simplă a numărului de voturi exprimate. Votanţii din fiecare stat din componenţa SUA decid asupra electorilor care, într-un final, îşi vor exprima votul asupra preşedintelui. Desigur, este acesta funcţionează automat, chiar dacă, în principiu, electorii pot vota şi pentru altcineva numai că astfel de accidente sunt neînsemnate.



    Până la urmă, acest intermediar, electorul, nu schimbă nimic din funcţionarea sistemului, nici măcar pentru Donald Trump, un american anti-sistem. Donald Trump a câştigat alegerile, confortabil, cu 71 de electori mai mult decât Hillary Clinton, în timp ce Hillary Clinton le-a pierdut, având cu 136 de mii de voturi mai multe decât Donald Trump. Până la urmă, Donald J. Trump avea dreptate, sistemul este de vină.

  • Retrospectiva săptămânii 6-12.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 6-12.11.2016

    Reacţii româneşti la alegerea preşedintelui SUA


    Autorităţile de la Bucureşti l-au felicitat pe Donald Trump – câştigătorul, marţi, al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, într-o scrisoare, angajamentul ferm al României de a aprofunda, cu viitoarea administraţie americană, cooperarea în domeniul securităţii şi de a dezvolta componenta economică a Parteneriatului Strategic bilateral: “Suntem dispuşi să colaborăm, pentru a întări Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Dacă vor fi schimbări? Posibil să fie schimbări, în sensul că se întăreşte acest parteneriat cu cele trei componente – politică, de securitate şi economică. De multă vreme am spus că, dacă primele două funcţionează extraordinar de bine, este nevoie să avem mai multă colaborare economică şi poate aici avem o oportunitate.” Şi premierul Dacian Cioloş a vorbit despre importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite şi de o atenţie sporită ce trebuie acordată dezvoltării şi aprofundării relaţiilor în special economice.



    România, în campanie electorală


    De vineri, politicienii români sunt în campania electorală premergătoare alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Alegerile se vor desfăşura, anul acesta, după o nouă legislaţie. Astfel, se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată în 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Pentru cele 466 de posturi de parlamentari s-au înscris în competiţia electorală 6.493 de persoane. Cei mai mulţi candidaţi aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Parlament: PSD, PNL, ALDE, PMP, UDMR şi USR. Nu lipsesc candidaţii independenţi. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru români care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Ion Barbu, director în Compania Naţională Poşta Română, a precizat că a fost înregistrată, deja, prima opţiune electorală din străinătate: “Pot să vă confirm că un alegător din Austria a trimis pachetul cu buletinele de vot, pe care şi-a exercitat dreptul de vot, către România. Pachetul va fi în gestiunea Biroului Electoral pentru ‘Votul prin Corespondenţă’ până pe data alegerilor, de 11 decembrie. Atunci va fi momentul în care se vor desigila şi se vor număra voturile.”



    Reuniune ministerială a NATO la Bucureşti


    Miniştrii de Externe din nouă state membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România) s-au reunit, săptămâna aceasta, la Bucureşti. Lansate anul trecut, la iniţiativa României şi a Poloniei, discuţiile în acest format reprezintă o platformă pentru cooperare pe problemele specifice regiunii şi pe iniţiativele pe care ţările participante vor să le promoveze în cadrul Alianţei. La reuniunea de la Bucureşti a participat şi secretarul general-adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. La o conferinţă de presă comună cu aceasta, şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a punctat: “Am avut aceleaşi evaluări cu privire la importanţa deosebită a întăririi prezenţei Alianţei în zona noastră, importanţa deosebită a unei atenţii sporite în privinţa componentei sudice a flancului estic al Alianţei, pentru că aşa cum putem să constatăm, cele mai importante provocări în materie de securitate vin din această parte a vecinătăţii NATO.”



    România susţine Serbia în Uniunea Europeană


    România şi-a reafirmat sprijinul pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, cu ocazia întâlnirii, la Timişoara, în vestul ţării, dintre premierul Dacian Cioloş şi omologul Aleksandar Vučić. Premierul Cioloş a declarat: (track) “Este şi în interesul nostru să avem o Serbie europeană din toate punctele de vedere în Balcanii de Vest. S-a semnat şi un protocol şi l-am asigurat pe domnul prim-ministru că va avea tot sprijinul nostru pentru reformele pe care Serbia are în vedere să le facă, în scopul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană.” Dacian Cioloş şi Aleksandar Vučić au abordat teme privind consolidarea colaborării inclusiv în domeniile forţei de muncă, economiei şi situaţiei minorităţilor. Au fost semnate mai multe acorduri, între care un Protocol privind constituirea şi activităţile patrulelor comune de-a lungul frontierei de stat comune şi unul pe tema prevenirii şi înlăturării dezastrelor. Totodată, s-a avansat în realizarea proiectului comun de construire a autostrăzii Belgrad-Timişoara.



    Marele laser de la Măgurele, prezentat societăţii civile şi oamenilor de afaceri


    Cercetătorii de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele au prezentat, la începutul săptămânii, reprezentanţilor societăţii civile şi oamenilor de afaceri domeniile în care va putea fi folosit laserul de mare putere de lângă Bucureşti. Înaltul reprezentant al Guvernului pe această problemă, Adrian Curaj, a transmis un mesaj al premierului Dacian Cioloş, în care a fost evidenţiată capacitatea proiectului de a genera dezvoltare şi creştere economică. Adrian Curaj: “Măgurele este un proiect unic, ştiinţific şi tehnolgic, are o forţă extraordinară de a genera dezvoltare, este un proiect nu al acestei regiuni, ci este un proiect al României, în care România spune că vrea, poate, iar rezultatele de acolo vor avea un impact fantastic asupra economiei româneşti – locuri de muncă, bunăstare. Am încredere că proiectul are deja dinamică destulă, are tracţiune destulă şi va fi pe agenda oricărui guvern. Sigur, abordările pot depinde de la guvern al guvern, dar interesul asociat proiectului şi proiectul în deplinătatea lui nu pot fi comentate.” Proiectul celui mai puternic laser din lume ar urma să devină funcţional până în anul 2019.


  • A început campania electorală

    A început campania electorală

    Scrutinul pentru legislativele de anul acesta e organizat după o nouă legislaţie. Astfel, se revine la votul pe listă, folosit ultima dată acum 12 ani, şi se renunţă la sistemul numit, impropriu, uninominal, care, la ultimele două rânduri de alegeri parlamentare, în 2008 şi 2012, a provocat nenumărate confuzii şi a condus la un for legislativ gonflat, cu 588 de aleşi. Acum sunt în joc doar 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute.



    Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Tot mai numeroasa diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare tot de 2 senatori şi 4 deputaţi. O premieră constă, însă, în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării.



    Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Ion Barbu, director în Compania Naţională Poşta Română, a declarat, pentru Radio România, că a şi fost înregistrată prima opţiune electorală a unui cetăţean român din străinătate: Pot să vă confirm că un alegător din Austria a trimis deja pachetul cu buletinele de vot, pe care şi-a exercitat dreptul de vot către România. Pachetul va fi în gestiunea Biroului Electoral pentru Votul prin Corespondenţă până pe data alegerilor, de 11 decembrie. Atunci va fi momentul în care se vor desigila şi se vor număra voturile”.



    În competiţia electorală s-au înscris 6493 de persoane. Cei mai mulţi candidaţi aparţin partidelor reprezentate în actualul Parlament şi care, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, se vor regăsi şi în cel viitor. Stânga spectrului politic e dominată confortabil de PSD, cotat drept virtual câştigător al scrutinului. La dreapta, PNL e considerat singurul capabil să ameninţe hegemonia socia-democraţilor, în timp ce ALDE, PMP sau UDMR gravitează în jurul pragului electoral de cinci procente. Închegată în jurul unui ONG bucureştean transformat în partid, USR e calificată de analişti drept cea mai importantă dintre formaţiunile nou apărute şi cu şanse reale de a intra în Parlament.



    În afara partidelor, s-au înscris în cursă şi 44 de candidaţi independenţi. Scrutinul e foarte important, spun comentatorii, nu doar fiindcă trebuie să decanteze o viitoare majoritate guvernamentală, ce va prelua frâiele executive de la actualul cabinet tehnocrat şi va conduce România de anul viitor. Ci şi fiindcă, în funcţie de competenţa şi onestitatea viitorilor aleşi, ar putea reabilita imaginea Parlamentului, în prezent foarte impopular printre români din cauza nenumăratelor scandaluri de corupţie cu senatori sau deputaţi în prim-plan.

  • Jurnal românesc – 11.11.2016

    Jurnal românesc – 11.11.2016

    În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare de 2 senatori şi 4 deputaţi.


    Opt formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru diaspora, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Există aproape nouă mii de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Ministerul de Externe a propus organizarea a 417 secţii de votare în diaspora, în peste 90 de ţări, cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secţiile de votare din străinătate şi va fi folosit sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne.



    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100 de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica Moldova, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie. Cele mai multe secţii sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie pot vota, în baza paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.



    Programul “Prima Casă” va continua şi se încearcă optimizarea lui, în sensul că, în anumite condiţii, unele familii tinere ar putea avea acces la acesta fără să plătească un avans – a anunţat vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Potrivit lui Dîncu, ar trebui ca aceste avansuri, care sunt în prezent de 5%, să scadă şi să fie în corelaţie cu veniturile tinerilor, care nu sunt foarte mari. Totodată, Vasile Dîncu a spus că Strategia Naţională a Locuirii se află în dezbatere publică, urmând ca ulterior să se decidă schimbările legislative necesare.

  • UPDATE Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

    UPDATE Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

    Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Candidatul republican a reușit să o învingă pe democrata Hillary Clinton, creditată de sondajele de dinaintea zilei alegerilor ca favorită. Conform presei americane, Trump a obținut electorii necesari pentru a deveni noul președinte american.



    “Voi fi președintele tuturor americanilor, ceea ce este foarte important pentru mine”, a spus Donald Trump în discursul ținut după obținerea victoriei. Sub sloganul Let’s make America great again” (Să facem America măreață din nou), Trump a avut o campanie electorală bazată pe un discurs naționalist, îndreptat împotriva imigranților și cu promisiuni făcute clasei muncitoare precum crearea de locuri de muncă și reducerea taxelor. Trump a fost criticat în campania electorală pentru lipsa unei viziuni asupra politicii externe a SUA, dar și din cauza discursului temperamental.



    În vârstă de 70 de ani, Donald Trump are o avere estimată la circa, 3,7 miliarde de dolari. Republicanul este și fostă vedetă de televizune, realizând programul “The Apprentice”, un reality-show în care miliardaul oferea ca premiu un post de conducere într-una din companiile sale. Trump a câștigat ușor nominalizarea pentru Casa Albă din partea Partidului Republican, în fața altor șase candidați, deși a fost contestat chiar și din interiorul partidului.



    De cealaltă parte, Hillary Clinton l-a învins pe contracandidatul său, Bernie Sanders, într-o cursă mai echilibrată, atât din punct de vedere al voturilor obținute, cât și în ceea ce privește discursul electoral, devenind prima femeie care candidează la președinția Statelor Unite ale Americii. Clinton a mai luptat pentru poziția de candidat al democraților în 2008, când a fost învinsă de actualul președinte american, Barack Obama.


    Revenim cu amănunte.


  • Scena politică, în precampanie electorală

    Scena politică, în precampanie electorală

    Pe 11 noiembrie se dă, oficial, startul campaniei electorale. Aproape 6.500 de persoane se
    vor înfrunta pentru cele 466 de fotolii de parlamentar: 134 de senator şi 308 de
    deputat, plus 18 pentru deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea
    maghiară. Cât despre diaspora, aceasta va fi reprezentată de 2 senatori şi de 4
    deputaţi. Cei mai mulţi candidaţi
    aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Legislativ: PSD, PNL, ALDE,
    PMP, UDMR şi USR.

    În preambulul campaniei electorale, duminică, liberalii şi-au
    lansat, printr-un mare miting desfăşurat în centrul Bucureştiului, sloganul de
    campanie România înainte, precum şi candidaţii la parlamentare. La
    adunare a participat inclusiv premierul tehnocrat Dacian Cioloş. Nu candidează
    la scrutinul parlamentar şi nu este membru al niciunei formaţiuni politice, dar
    va beneficia de susţinerea liberalilor pentru a continua să conducă Guvernul şi
    după alegeri. Dacian Cioloş, care este susţinut şi de Uniunea Salvaţi România,
    a pledat pentru schimbarea atât a clasei politice, cât şi a mentalităţii
    generale: Să vă gândiţi în ce fel fiecare dintre noi
    putem să ne schimbăm pe noi înşine, pentru a cere leadershipului nostru să se
    schimbe, să fie mai onest, să fie mai direct atunci când are ceva de spus şi să
    fie cu bun simţ. Cred că schimbarea începe în primul rând cu noi înşine.

    Social-democraţii au văzut atacuri politice în mesajele de la miting ale
    liberalilor. Iar Liviu Dragnea, liderul lor, a reiterat că exclude să participe
    la o eventuală guvernare cu Dacian Cioloş premier. Acelaşi premier tehnocrat şi-a atras critici şi din partea fostului preşedinte al ţării, Traian
    Băsescu, care crede că un Dacian
    Cioloş neimplicat în politică ar fi reuşit să fie o locomotivă mai
    convingătoare a PNL-ului. Or, prin participarea la mitingul liberal, premierul
    şi-a abandonat statutul de tehnocrat. Duminică, partidul lui Traian Băsescu -
    Mişcarea Populară – şi-a prezentat, şi el, candidaţii pentru alegerile din 11
    decembrie. Formaţiunea îşi doreşte să devină a treia forţă politică din ţară şi
    Traian Băsescu – prim-ministru: Obiectivul nostru politic, pe care îl
    afirmăm deschis, este unirea României cu Republica Moldova, majoritar
    românofonă. Unirea se va face atunci când România va proba cetăţenilor
    Republicii Moldova că este mai bine să fim uniţi, decât să trăim în două state
    independente.

    Cât despre Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,
    aceasta va sprijini orice guvern,
    indiferent de culoarea sa politică, care va contribui la dezvoltarea
    Transilvaniei, unde este concentrată minoritatea pe care o reprezintă. Preşedintele
    UDMR, Kelemen Hunor: Noi vrem ca după 2016 să fie o formulă prin
    care se poate reforma societatea românească, se poate asigura un climat mult
    mai calm şi mai echilibrat în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţii şi
    evident, să contribuim şi noi la o astfel de schimbare.

    Soarta Executivului de
    la Bucureşti va fi decisă la urne, dincolo de dorinţele politicienilor. Lor le
    revine misiunea să convingă electoratul că sunt cei mai buni.

  • Creşterile salariale şi perioada electorală

    Creşterile salariale şi perioada electorală

    Dacă România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de ce sunteţi împotriva creşterii salariilor? Cu această întrebare au atacat o parte din politicienii de la centru Guvernul de la Bucureşti, care se opune unora din deciziile – criticabile – pe care Parlamentul le-a luat, în ultima vreme, în perspectiva legislativelor din 11 decembrie. Mai precis, a devenit o practică ca, în prag de alegeri, oamenii politici să recurgă la ceea ce comentatorii numesc ‘pomeni electorale’.



    Dacă în primii ani după Revoluţia anti-comunistă, ele constau în ulei, faină, găleţi sau şorţuri de bucătărie, treptat, locul lor a fost luat de iniţiative legislative menite să aducă voturi. În prima parte a acestei săptămâni, Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Camera Deputaţilor au aprobat mărirea salariilor din Educaţie cu 15% de la 1 ianuarie 2017 şi tot cu 15%, dar de la 1 decembrie anul acesta, ale celor din Sănătate. S-a mai stabilit ca sporurile personalului administrativ din Sănătate să fie calculate în funcţie de salariile din 2016 şi nu din 2009, ca acum. Şi salariile angajaţilor de la casele de asigurări de sănătate au fost majorate cu 25%.



    În contextul în care plenul Camerei se va pronunţa luni asupra acestor propuneri, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a avertizat că majorările salariale ar putea afecta economia ţării. El spune că printr-o ordonanţă guvernamentală s-au prevăzut, deja, majorări salariale în medie de 15% pentru angajaţii din Sănătate şi Educaţie, la care s-ar adăuga alţi 15%. Or, din punctul său de vedere, creşterile salariale ar trebui să se facă etapizat până în 2021.



    Dragoş Pîslaru: “În orice ţară normală, suma de masă salarială pentru personal nu trebuie să depăşească un anumit procent din buget, pentru că în momentul în care investeşti în salarii şi nu investeşti în infrastructură, când ignori practic orice avertisment, trebuie să-ţi asumi suspiciunea, şi de data asta, cred eu, întemeiată, că este vorba de pomană electorală. Noi am pus, încă din vară, un plan pe masă: creşterea întregii mase salariale din sectorul public, până în 2021, cu 30% în medie.”



    Dacă va trece în forma dorită de Parlament, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării, după cum a anunţat şi vice prim-ministrul Costin Borc, ministru al Economiei. Potrivit Executivului, impactul bugetar al legilor cu iz electoral votate în ultimele luni se ridică la 9 miliarde de lei (2 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. În plus, dezechilibrele între diverse categorii de bugetari ar urma să crească.



    Din punct de vedere economic, România este într-o situaţie bună. Ce sens are să o distrugi doar pentru a lua, pe ultima sută de metri, câteva voturi în plus? Majorarea, din nou, a salariilor medicilor şi profesorilor riscă să întoarcă România în anul electoral 2008, când Parlamentul le-a dat românilor “cu o mână”, pentru ca apoi, pe fondul crizei economice, acestora să li se ia “cu două”.

  • Jurnal românesc – 03.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 03.11.2016 UPDATE

    Peste 800 de cetăţeni români, depistaţi că stăteau ilegal în străinătate, au fost repatriaţi voluntar anul trecut, în special din Germania, Austria şi Belgia, fiind pentru prima dată când România apare în top 15 al ţărilor de origine la repatrieri voluntare, anunţă Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). În 2015, la nivel mondial, peste 69.000 de migranţi au fost sprijiniţi de organizaţiile din domeniu pentru repatriere voluntară. Conform legilor şi programelor în vigoare, migranţii care optează să fie repatriaţi voluntar sunt sprijiniţi financiar, în cele mai multe cazuri cu bani ce provin din fonduri europene.

    Cotată drept cea mai mare companie aeriana low-cost din Europa Centrala şi de Est, Wizz Air a anunţat trei rute noi de la Aeroportul Internaţional din Suceava spre Italia. Noile zboruri spre Treviso, Bologna şi Roma Ciampino vor fi inaugurate pe 27 martie, respectiv 28 martie 2017. Cursele vor fi operate de trei ori pe săptămână spre Bologna şi Roma în zilele de marti, joi şi sâmbată, respectiv de doua ori pe saptamâna pentru Treviso, lunea şi vinerea.

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) – asociaţie care reuneşte toate firmele de asigurări – a sesizat Comisia Europeană împotriva deciziei Guvernului de a îngheţa, pentru şase luni, preţurile RCA, la cererea patronatelor din transporturi. UNSAR anunţă, într-un comunicat, că va acţiona pe toate căile posibile pentru ca reglementările din domeniu să respecte cadrul legislativ existent atât la nivel naţional, cât şi european. În schimb, patronatele din transporturile rutiere au salutat măsurile luate de guvern în domeniul asigurărilor auto. În plus, acestea cer Parlamentului să emită o nouă lege a asigurărilor în cele şase luni, până când expiră ordonanţa guvernului privind plafonarea tarifelor RCA. Noua lege RCA va trebui să asigure transparenţă totală în privinţa modului de calcul al tarifelor pentru toate categoriile de autovehicule deţinute de persoanele fizice şi juridice – mai afirmă transportatorii.

    În Republica Moldova a început, oficial, campania pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, programat pe 13 noiembrie. Circa trei milioane de cetateni sunt din nou chemaţi la urne pentru a-şi alege prin vot direct preşedintele, după 16 ani în care acesta a fost desemnat de Parlament. Duminică, în primul tur, socialistul prorus Igor Dodon a obţinut 48% din voturi, iar pro-europeana Maia Sandu 39 de procente. Prezenţa la vot a fost de circa 49%, cea mai joasă din istoria alegerilor organizate în Republica Moldova. Analiştii subliniază ca scrutinul are nu doar o miză politică, ci şi una geopolitică. Dodon doreşte denunţarea acordurilor de integrare si liber-schimb cu Bruxellesul şi admiterea in Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, iar Sandu pledează pentru reformarea statului şi integrarea europeană.

  • Jurnal românesc – 31.10.2016

    Jurnal românesc – 31.10.2016

    Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în al doilea
    tur de scrutin, pe 13 noiembrie, între socialistul pro-rus Igor Dodon şi
    reprezentanta partidelor pro-europene, Maia Sandu. Potrivit rezultatelor
    oficiale, duminică, în primul tur, Dodon s-a clasat primul între cei nouă
    candidaţi, cu 48% din sufragii, iar Sandu a doua, cu 38 de procente. Rata de
    participare a fost cea mai scăzută din istoria alegerilor prezidenţiale sau
    parlamentare din Republica Moldova. Peste 67.000 de cetăţeni din Republica
    Moldova au participat, duminică, la alegerile prezidenţiale, votând în secţiile
    deschise în străinătate. Moldovenii din diaspora au votat masiv pentru Maia
    Sandu, în timp ce Igor Dodon a obţinut rezultate modeste. Cea mai mare prezenţă
    la urne în afara ţării a avut loc în Italia, acolo unde au votat peste 21.900
    de alegători. În România, numărul alegătorilor prezenţi la urne a fost de
    9.440, iar în Franţa circa 5.140. Totodată, în Rusia au votat peste 4.500 de
    cetăţeni moldoveni, în Marea Britanie 4.000, în SUA peste 3.700, iar în Canada
    aproape 2.500.


    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria
    Ligor, s-a aflat într-o vizită de lucru în Belgia, în perioada 27 – 30
    octombrie 2016. Cu această ocazie, oficialul român a prezidat Reuniunea de
    reflecţie strategică a European Endowment for Democracy (EED) şi a luat parte
    la lucrările Comitetului Executiv al organizaţiei, în calitatea sa de
    reprezentant al României. În cadrul reuniunilor EED, ministrul Ligor a urmărit,
    cu precădere, ca România să se profileze ca un actor cu pondere în efortul
    Uniunii Europene de promovare a democraţiei în spaţiile din vecinătate. Vizita
    a continuat cu o serie de întâlniri cu exponenţi ai comunităţii româneşti din
    Bruxelles, specialişti români care activează în instituţiile europene,
    reprezentanţi ai mediului asociativ şi mass media de limba română. Pe parcursul
    discuţiilor, ministrul Maria Ligor a expus noua viziune de relaţionare a
    statului cu românii din străinătate, fundamentată pe construirea unui
    parteneriat în cadrul căruia să fie abordată o agendă comună şi care să
    reflecte în mod autentic nevoile diasporei. Preşedinţia României a Consiliului
    UE în 2019 a constituit tema principală a discuţiilor cu membri TheRoundtable
    şi Europuls, reţele formate din tineri profesionişti români care lucrează în
    principal în instituţiile europene. Ministrul a salutat interesul acestora
    pentru implicarea în procesul de pregătire a preşedinţiei şi disponibilitatea
    pentru un dialog aprofundat între autorităţi şi specialiştii români.


    Preşedintele Klaus Iohannis a salutat semnarea Tratatului comercial între
    Uniunea Europeană şi Canada (CETA), care a avut loc duminică la Bruxelles.
    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, impactul deciziilor luate va fi dublu
    benefic pentru cetăţenii români. Pe de o parte, se elimină tratamentul
    diferit în comparaţie cu ceilalţi cetăţeni europeni în chestiunea circulaţiei
    fără bariere pe teritoriul Canadei, pe de altă parte cetăţenii români vor putea
    beneficia de efectele economice pozitive ale acestui acord de comerţ liber
    dintre Uniune şi Canada, se arată în comunicat. Semnarea Acordului
    Economic şi Comercial CETA a întârziat cu trei zile din cauza unor aprinse
    dezacorduri interne în Belgia. Şi
    executivul a salutat decizia Guvernului Canadei de a elimina complet
    vizele pentru cetăţenii români. In prezent, românii şi bulgarii sunt singurii
    cetăţeni din Uniunea Europeană care au nevoie de vize pentru a călători în
    Canada.

  • Jurnal românesc – 25.10.2016

    Jurnal românesc – 25.10.2016

    Elevii şi studenţii din Republica Moldova care studiază în România, cu vârsta de peste 18 ani, ar putea beneficia de o călătorie gratuită pe calea ferată, dus-întors, către şi dinspre localităţile cu secţii de votare, cu tren regio şi interregio, clasa a II-a, în perioada 29-30 octombrie, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. Eliberarea biletului de călătorie se va face la casele de bilete ale staţiilor şi agenţiilor de voiaj pe baza actului de identitate care să ateste calitatea de cetăţean al Republicii Moldova şi a carnetului de elev/student vizat pentru anul şcolar/universitar în curs, obligatorie fiind procurarea atât a biletului pentru dus, cât şi pentru întors. Călătoria de întoarcere se va efectua în ziua de 30 octombrie. Proiectul subliniază că persoanele care, prin fraudă, vor călători suplimentar faţă de călătoria gratuită acordată vor suporta consecinţele legii. În Republica Moldova, duminică, pe 30 octombrie, vor avea loc alegeri prezidenţiale.



    Pe 25 octombrie este Ziua Armatei Române. În toate garnizoanele din ţară şi în teatrele de operaţiuni sunt organizate ceremonii militare şi religioase. Au fost programate, între altele, depuneri de coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Republica Moldova şi Ucraina. O delegaţie a Ministerului Apărării Naţionale, condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Ştefan Tinca, i-a vizitat pe militarii români aflaţi în misiune în Afganistan. Din delegaţie au făcut parte şi veterani care au fost răniţi, în anii trecuţi, în această ţară. Astfel, în premieră, nouă militari răniţi în Afganistan, care erau în stare extrem de gravă în momentul evacuării medicale, au revenit în teatrul de operaţiuni pentru a se întâlni cu colegii lor. Ei au luat parte la pregătirea unei misiuni de luptă şi au vizitat spitalul din Kandahar unde au fost trataţi şi ei. În prezent, 780 de militari români se află în misiuni internaţionale, în mai multe locuri din lume, din care 629 în Afganistan. Armata României a pierdut, în teatrele de operaţiuni, 28 de militari, iar peste 180 au fost răniţi.



    În inima capitalei Bucovinei istorice, la sediul Societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu”, s-a desfăşurat pe 22 octombrie conferinţa ordinară a asociaţiei ştiinţifico-pedagogice Aron Pumnul”, asociaţie cu statut naţional, cu sediul în Cernăuţi — informează BucPress. Conferinţa a fost dedicată realegerii conducerii asociaţiei, precum şi discutării celor mai importante probleme ale comunităţii româneşti din Ucraina, în special cele ce ţin de educaţie şi învăţământ. Fostul preşedinte al asociaţiei Aron Pumnul”, Aurel Constantinovici, doctor în ştiinţe fizico-matematice, şi-a retras candidatura în favoarea vice-preşedintelui Mircea Pilat, care a devenit, astfel, noul preşedinte al asociaţiei oamenilor de ştiinţă români din Ucraina.



    Curtea Constituţională a României va discuta pe 23 noiembrie sesizarea Guvernului, care a contestat, luni, proiectul de lege adoptat de Parlament referitor la conversia în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul de la data acordării. La ora actuală, cursul francului elveţian este de circa 4,15 lei, faţă de 2 – 2,5 lei în perioada 2007-2008, când s-au acordat cele mai multe împrumuturi în această valută. Or, săptămâna trecută, Camera Deputaţilor – for decizional – a adoptat, în unanimitate, legea conversiei în lei a acestor credite. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act normativ pot beneficia şi cei care au luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele.

  • Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale

    Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale

    Zece candidaţi la postul de preşedinte al Republicii Moldova se află în cursă electorală, până la 30 octombrie, când, pentru prima oară dupa 1996, alegătorii îl vor vota, direct, pe şeful statului. Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat, în martie 2016, neconstituţionale mai multe modificări la Legea supremă, efectuate în anul 2000, inclusiv cea care prevede că preşedintele ţării este ales de către Parlament. Pe lista candidaţilor se află Marian Lupu, fost preşedinte al Parlamentului şi lider al Partidului Democrat care pledează pentru consolidarea statalităţii Republicii Moldova şi a “naţiunii moldoveneşti”, precum şi pentru o integrare europeană care să nu izoleze Republica Moldova de partenerii din Est.



    Fostul şef interimar al statului şi preşedinte al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, are o orientare pro-unionistă, iar în campania electorală pledează pentru unirea, de urgenţă, cu România. Maia Sandu este candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate. Sondajele o creditează cu cele mai multe sanse, 16%, dintre candidaţii democraţi pentru turul al doilea de scrutin, în care l-ar putea întâlni pe socialistul Igor Dodon. Potrivit acelorasi sondaje, Dodon se situează pe primul loc în opţiunile electoratului moldovean, cu 30-35% dintre sufragii.



    Dacă va deveni preşedinte, Igor Dodon are de gând să schimbe structura politică a republicii într-una federativă şi să propună Tiraspolului separatist să se alăture federatiei cu statutul de subiect cu prerogative extinse. În viziunea lui Dodon, Chişinăul va renunţa, de asemenea, la Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.



    În cursa electorală s-au mai calificat Iurie Leancă, fost ministru de Externe şi actual lider al Partidului Popular European din Moldova, Dmitri Ciubasenco, jurnalist, reprezentantul Partidului Nostru, formaţiune de centru-stânga condusă de controversatul om de afaceri milionar, Renato Usatai, lider al opoziţiei pro-ruse din Moldova.



    Ceilalţi patru candidaţi, cu şanse minime, sunt Silvia Radu – independent, om de afaceri, consul onorific al Spaniei în Moldova, Maia Laguta – independent, actriţă şi jurnalistă, Ana Guţu, fost deputat, susţinător al unirii Republicii Moldova cu Romania, Valeriu Ghileţchi – independent, pastor baptist şi deputat. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, vor fi tipărite circa 3 milioane de buletine de vot, dintre care un sfert în limba rusă. Studenţii şi elevii majori din Republica Moldova, care studiază în România, ar putea beneficia, pentru exercitarea dreptului de vot, de o călătorie gratuită pe calea ferată, dus-întors. Potrivit ultimelor sondaje, 56,8% dintre respondenţi au declarat că vor participa la alegeri.

  • Demonstraţii pentru unirea României cu Republica Moldova

    Demonstraţii pentru unirea României cu Republica Moldova

    Doar circa două mii de oameni, adică mult mai puţini decât sperau organizatorii, au participat, sâmbătă, în centrul Bucureştiului, la un nou marş de susţinere a Unirii României cu Republica Moldova. Mulţi veniţi din statul vecin, participanţii spun că, în actualul context geopolitic, Unirea celor două state este singura soluţie pentru ca etnicii români din Republica Moldova să intre sub umbrela NATO şi UE, din care România face parte, şi să nu cadă victime unei agresiuni ruseşti, precum aceea declanşată împotriva Ucrainei. În plus, statutul de cetăţeni români, şi, deci, europeni le va garanta accesul la standardele occidentale de legalitate, prosperitate şi democraţie.



    Deja tradiţionale la Bucureşti, marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii româneşti de către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, intrată în componenţa României după Primul Război Mondial şi reanexată de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova. De data aceasta, participanţii la marş au cerut ca Unirea să devină viitorul proiect de ţară al politicienilor români.



    Duminică, după discuţiile cu lideri ai celor mai importante partide care vor participa la alegerile parlamentare de pe 11 decembrie, militanţii unionişti au spus că au primit asigurări că lucrurile merg în sensul pe care şi-l doresc. Ei s-au întâlnit cu reprezentanţii PSD, formaţiunea cu cel mai numeros grup parlamentar în actualul Legislativ, ai ALDE, condusă de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi PMP, al fostului şef al statului, Traian Băsescu, precum şi ai USR şi PRU, ambele extraparlamentare.



    Parte întunecată a sfârşitului de săptămână au fost incidentele, fără precedent la marşurile unioniste din anii trecuţi, exuberante şi paşnice, dintre manifestanţi şi jandarmi. Câţiva participanţi au încercat să forţeze barajul forţelor de ordine de pe Calea Victoriei, una dintre cele mai importante artere rutiere bucureştene, pentru care nu aveau autorizaţie de acces din partea Primăriei. Imobilizaţi de forţele de ordine, cinci dintre ei, în frunte cu însuşi liderul mişcării unioniste, George Simion, au fost ţinuţi câteva ore într-o secţie de poliţie şi apoi lăsaţi să plece.



    Dar imaginile, de o violenţă moderată, în care români se bat cu români, au făcut, deja, turul televiziunilor autohtone şi străine, spre deliciul adversarilor Unirii. Chiar participanţii paşnici la marş ori comentatorii de presă favorabili cauzei unioniste spun că marele câştigător al îmbrâncelilor de sâmbătă e liderul socialiştilor pro-moscoviţi din Republica Moldova, Igor Dodon. Un antioccidental şi românofob virulent, despre care mulţi spun că-i telecomandat din Rusia, Dodon e cotat, în sondajele privind intenţiile de vot, drept favorit al alegerilor prezidenţiale de pe 30 octombrie. Iar sâmbătă a primit un cadou nemeritat tocmai de unde se aştepta mai puţin.

  • Retrospectiva săptămânii 16.10-22.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 16.10-22.10.2016

    Preşedintele român la Consiliului European de la Bruxelles



    Românii vor putea
    intra fără vize în Canada de la 1 decembrie 2017. Anunţul a fost făcut, vineri, de preşedintele Klaus
    Iohannis, aflat la Bruxelles, la Consiliul European. În urma unor negocieri intense
    între Bucureşti şi Ottawa, s-a convenit că, din mai 2017, nu vor mai avea nevoie de viză pentru
    Canada cei care au mai fost în această ţară, iar din decembrie 2017, vizele vor
    fi eliminate total. România şi Bulgaria erau singurele membre ale Uniunii ai
    căror cetăţeni aveau nevoie de vize pentru Canada. Acum, în urma acordului la
    care s-a ajuns cu canadienii, România renunţă la rezervele pe care le avea faţă de tratatul comercial dintre
    Uniunea Europeană şi Canada, care ar urma să fie semnat. Bucureştiul condiţiona
    semnarea documentului de renunţarea la vize. Pe de altă parte, tot la
    Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România se va implica
    foarte mult în negocierea statutului imigranţilor din Marea Britanie, în cadrul
    tratativelor de separare a Regatului Unit de Uniunea Europeană. Şeful
    statului a discutat,
    joi, problema Brexit-ului cu premierul britanic, Theresa May, constatând
    dorinţa comună ca negocierile să se poarte în termeni corecţi. Klaus Iohannis: Nu dorim ca românii din Marea Britanie să fie supuşi unor presiuni
    inutile. Am găsit mare înţelegere, doamna prim-ministru mi-a garantat că se va
    implica personal ca să nu existe astfel de incidente nici până la Brexit, nici
    după.



    Moţiunea simplă Şi minciuna poate să ucidă


    Premierul Dacian Cioloş
    a luat act de moţiunea simplă votată, săptămâna aceasta, în Parlament împotriva ministrului
    Justiţiei, Raluca Prună, dar consideră că aceasta trebuie să rămână în funcţie.
    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a explicat că parlamentarii nu
    au avut obiecţii asupra mandatului dnei Prună, ci doar au clarificat anumite
    declaraţii ale sale. În
    moţiunea simplă pe Justiţie Şi minciuna poate să ucidă depusă
    la Camera Deputaţilor, social-democraţii, semnatari ai documentului, solicitau
    demisia ministrului Raluca Prună, după ce aceasta afirmase, în plenul
    Consiliului Superior al Magistraturii, că a minţit la CEDO despre situaţia
    fondurilor alocate pentru penitenciare. Înaintea votului, Raluca Prună s-a
    adresat, la solicitarea sa, deputaţilor, cărora le-a transmis: Ar trebui construit
    un consens politic şi social pe subiecte strategice, care se întind pe mai
    multe cicluri de guvernare. Poate a sosit timpul să ne uităm cu atenţie în
    jurul nostru şi să admitem că există tot mai mulţi cetăţeni care ştiu foarte
    bine ce fel de ţară vor şi care se pot raporta critic la ceea ce facem noi, cei
    aflaţi la guvernare. O justiţie independentă nu poate fi o justiţie
    subfinanţată, o justiţie cu infrastructură precară, sufocată de cereri şi cu o
    încărcătură de dosare ca cea care există în România.



    Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni



    Mulţi români care au
    decis să ia credite în franci elveţieni s-au trezit peste noapte, în ianuarie
    2015, cu ratele dublate exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar. Ca
    urmare, marţi, Camera Deputaţilor – for decizional – a adoptat, în unanimitate,
    legea conversiei în monedă naţională, la cursul din momentul împrumutului, a
    creditelor în această valută. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind
    menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la
    bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare
    de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act
    normativ pot beneficia şi cei care au
    luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele. Reprezentanţii
    partidelor politice spun că, prin lege, repară o nedreptate şi că băncile ar trebui să-şi regândească abordarea
    în relaţiile cu clienţii. În schimb, Banca Naţională a României este de părere
    că actul normativ e discriminatoriu, pentru că îi favorizează numai pe cei
    aproximativ 50.000 de români cu credite în franci elveţieni. Legea ar putea
    crea un precedent periculos, pentru că, de pildă, românii cu credite în euro,
    mult mai numeroşi, ar putea cere şi ei să beneficieze de aceleaşi drepturi,
    ceea ce ar crea probleme majore sistemului bancar. În plus, guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, întrevede un risc legat de disciplina contractuală care, prin
    legi de natură similară, ar putea deveni irelevantă. Pentru a putea fi
    aplicată, legea conversiei creditelor în franci elveţieni mai trebuie
    promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.



    Supravegherea electronică a numărării voturilor



    Pregătirile pentru
    alegerile legislative din 11 decembrie, din România, sunt în toi. Luni, pe
    site-ul Ministerului de Interne a fost publicat un proiect de hotărâre de
    Guvern potrivit căruia partea finală a scrutinului va fi înregistrată
    audio-video. Înregistrările vor fi puse la dispoziţia Serviciului de
    Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra timp de trei luni, după care le va
    distruge. Va fi pentru prima oară când procesul de numărare a voturilor va fi
    filmat, la fel ca examenul de bacalaureat, pentru a se evita orice suspiciune
    de fraudă. Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, le-a transmis prefecţilor,
    reprezentanţii Guvernului din teritoriu, că obiectivul organizării procesului
    electoral este acela de a avea cele mai puţin contestate alegeri.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Românii din diaspora vor putea afla, printr-o simplă aplicaţie, unde se află cea mai apropiată secţie de votare, Interviu cu Gabriel Păunescu, bursier al programului GovITHub, responsabil de proiect.



  • A murit Radu Câmpeanu, primul președinte al PNL

    A murit Radu Câmpeanu, primul președinte al PNL

    S-a stins din viață Radu Câmpeanu, primul președinte al Partidului Național Liberal, după revoluția din 1989. Vestea decesului seniorului liberal, la vârsta de 94 de ani, a fost dată chiar de PNL, miercuri seară, într-o postare pe Facebook: “Anunțăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viață. Rămâne în inimile noastre ca primul președinte al partidului după 1989, cel care a reînființat PNL după cumplita perioadă comunistă și anii petrecuți în închisoare ca deținut politic. Suntem cu toții alături de familia îndoliată.”



    La rândul său, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanțe: “Reconstrucţia Partidului Naţional Liberal şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă şi despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în ţară. Odată cu dispariţia sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii româneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”



    Născut la 28 februarie 1922, Radu Câmpeanu a absolvit Facultatea de Drept, la Universitatea Bucureşti. În perioada 1944-1947 a fost preşedintele Tineretului Universitar, iar între 1947 – 1956 a fost deţinut politic. În 1973, Câmpeanu a emigrat în Franța și s-a întors în țară imediat după Revoluție.



    La 6 ianuarie 1990 a fondat Partidul Național Liberal, fiind și primul candidat liberal în alegerile prezidențiale din 1990. A fost vicepreședintele CPUN (primul parlament format după Revoluție) și al Senatului, între 1990 și 1992. Ulterior, a fost ales senator din partea Alianței PNL-PD. În ultimii ani ai vieții, Radu Câmpeanu a fost numit președinte de onoare al PNL.