Radio România Internațional

Tag: alegeri

  • Jurnal românesc – 3.05.2016

    Jurnal românesc – 3.05.2016

    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a realizat o rubrică de Întrebări frecvente pentru alegătorii din străinătate” privind procedura de votare la alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârşitul acestui an.


    Rubrica prezintă răspunsuri la cele mai uzuale întrebări adresate de cetăţenii români din afara graniţelor cu privire la procedura de vot pentru acest scrutin. Ea se regăseşte în secţiunea dedicată alegerilor parlamentare 2016 de pe site-ul MAE.



    În ultimii ani, relațiile economice dintre România și Republica Moldova au avansat semnificativ, ceea ce este un semnal că și cele politice sunt în ascensiune, a declarat recent într-o dezbatere publică ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, citat de Radio Chisinau.


    După mai mulți ani când majoritatea populației era pro-europeană, acum mai mulți și-ar dori integrarea în spatiul estic, astfel că din acest motiv al lipsei unei majorități solide incontestabile, mai multe partide nu-și pot crea un program de țară.


    Totuși, Marius Lazurca s-a arătat convins că indiferent de elita politică de la Chișinău relațiile cu România nu se vor mai degrada ca în trecut.


    “Oricine va guverna în viitor Republica Moldova nu va putea reinstala sârma ghimpată nici pe Prut, nici în mințele sau sufletele noastre, fiindcă s-a trecut deja de punctul de ireversibilitate al sincronizării dintre noi”, a explicat diplomatul.


    Aflat la sfârsit de mandat, ambasadorul Marius Lazurca a făcut o paralelă între relațiile moldo-române din 2010, când a venit la Chișinău și cele din prezent. El a menționat că între timp, România a urcat de pe trei pe primul loc în topul partenerilor externi ai Republicii Moldova.


    Iar principala explicație este că în această perioadă s-au îmbunătățit și relațiile politice dintre cele două state, pentru că agenții economici sunt foarte atenți în această privință. În plus, România a atras produsele moldovenești după ce Federația Rusă le-a impus embargou.


    Vorbind despre investiţiile românești în Republica Moldova, care, potrivit experților sunt încă foarte mici, Marius Lazurca a explicat că pe de o parte, românii încă nu investesc peste hotare, iar în al doilea rând, nu întotdeauna investițiile românești au fost bine primite în Republica Moldova.


    În acest sens, el a dat exemplul unei companii din Iași care de câțiva ani încearcă să deschidă o afacere de aproximativ 15 milioane de euro peste Prut, dar nu reușește, mai scrie Radio Chisinau.



    Ceea ce Republica Moldova primeşte de la Uniunea Europeană are o logică a integrării, a spus acelaşi Marius Lazurca.


    Potrivit diplomatului român, Uniunea Europeană este cel mai prestigios club politic, economic şi social din lume. E bine ca Republica Moldova să fie în anticamera” acestui club şi nu în stradă. Această poziţie este onorantă pentru Moldova şi i-a adus beneficii. Republica Moldova, dacă utilizează instrumentele din Parteneriatul Estic, din politica de vecinătate, se europenizează şi devine din ce în ce mai compatibilă cu valorile economice, politice, sociale ale UE şi din ce în ce mai aproape de statutul de ţară-candidat şi, la limită, de ţară membră”, a declarat ambasadorul Marius Lazurca




    Vă semnalăm o apariţie filatelică de excepţie, la Chişinău, în cinstea Zilei Românilor din Balcani: aromâni şi meglenoromâni.


    Este vorba despre timbre personalizate “Recunoașterea drepturilor naționale ale românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni). Iradeaua din 9 mai 1905” – emise de Biroul Marca Personalizată al Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei, la comanda Asociației “Răsăritul Românesc” din Chișinău. Colița cuprinde 3 serii a câte 5 timbre fiecare. Timbrele se află în circuit poștal, fiind acceptate de orice oficiu poștal din Republica Moldova pentru orice fel de expediții naționale și internaționale.


    Prima serie de 5 timbre reprezintă, în afara textului dispus eliptic și a semnăturii în alfabet arab a sultanului Abdul Hamid al II-lea care a semnat Iradeaua din 9 mai 1905, la cererea insistentă a României, imaginea Regelui Carol I, care, după Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost unul dintre protectorii culturali ai românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni).


    A doua serie reprezintă imaginea Ministrului Afacerilor Străine al României din 1905, generalul Iacob Lahovary.


    A treia serie reprezintă imaginea lui Alexandru Emanoil Lahovary, Trimisul Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al României la Constantinopol, care a avut principalul merit în obținerea Iradelei din 9 mai 1905.


    Semnarea Iradelei a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite meglenoromână și aromână.

  • Jurnal românesc – 2.05.2016

    Jurnal românesc – 2.05.2016

    Institutul Cultural Român lansează sesiunea de selecţie a ofertelor culturale, în cadrul Programului de finanţare şi de parteneriate culturale CentenArt, pentru anul 2016. Prin intermediul Programului CentenArt, ICR acordă finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale în domeniile: arte vizuale (arte plastice, arte decorative, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans), pentru o serie de evenimente organizate în afara țării, cu scopul de a evoca 100 de ani de la formarea României Mari. Acordarea finanțărilor nerambursabile prin programul CentenArt se realizează pe bază de selecție de oferte culturale. Finanţarea nerambursabilă se acordă numai în condiţiile existenţei unor surse de finanţare, proprii sau atrase, ale beneficiarului – altele decât cele provenite de la bugetul de stat – în procent de minimum 10% din valoarea proiectului. Pentru a participa la concurs, solicitantul trebuie să depună o ofertă culturală care să conţină documentaţia obligatorie prevăzută în Regulamentul de desfăşurare a sesiunii de selecţie. Înscrierea la sesiunea de selecţie se va realiza prin depunerea documentaţiilor la sediul Institutului Cultural Român din strada Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, cod 011824, Bucureşti, într-un dosar, cu mențiunea: În atenţia Direcţiei Relaţii Internaţionale sau se va transmite, prin poştă, la aceeaşi adresă, într-un plic închis, cu precizarea: Pentru programul CentenArt. Termenul limită pentru depunerea documentaţiilor este 19 mai 2016, ora 17:00 (data poștei). Documentațiile trimise prin e-mail sau fax şi cele care vor fi transmise la o dată ulterioară celei indicate mai sus, prin poștă și/sau servicii de curierat, nu vor participa la sesiunea de selecție.



    O conferinţă, un spectacol de muzică şi dans al românilor din Balcani, aromâni şi meglenoromâni, dar şi o expoziţie de fotografie şi port popular sunt acţiunile care au loc în data de 9 mai 2016 în cadrul proiectului derulat de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română şi Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti. Evenimentele marchează 111 ani de la Iradeaua Imperială Otomană de recunoaştere a românilor (aromânilor şi meglenoromânilor) din Imperiul Otoman. “Ziua Românilor din Balcani: aromânii şi eglenoromânii. 111 ani de la recunoaşterea drepturilor naţionale” este un proiect dedicat celui mai important şi semnificativ eveniment din istoria contemporană a românilor din Balcani, în desfăşurarea lui implicându-se instituţii ale statului român, ong-uri, tinere talente autohtone, dar şi artişti ce provin din comunitatea aromână și eglenoromână din Dobrogea. Acţiunea are ca scop menţinerea unităţii de neam şi marcarea evenimentelor importante din istoria poporului român, prin intermediul activităţilor ştiinţifice şi culturale.



    Asociației Românilor din Italia reclamă, într-o scrisoare deschisă adresată Prefectului Romei, că cetățenii români din Italia, cei cu drept de vot local, nu au avut posibilitatea să se înscrie în registrul electoral și să voteze pentru nici un partid italian înscris în cursa electorală pentru că nici unul dintre acestea nu a avut o ofertă “pentru străini”, se arată în comunicatul de presă semnat de Eugen Terteleac, Președinte Asociației Românilor din Italia: “În data de 5 iunie anul curent, cetăţenii români sunt chemaţi a alege reprezentanţii pentru Primăria Romei. Deci, şi cetăţenii comunitari cu domiciliul în Roma ar trebui să fie chemaţi pentru a participa la aceste alegeri locale. “Ar trebui” deoarece acest lucru este trecut sub tăcere de partide, mass-media, instituţii publice, Primăria Romei. În calitate de preşedinte al Asociației Românilor din Italia şi rezident de 20 de ani la Roma, am asistat la mai multe alegeri locale, dar niciodată ca acum: tăcerea asupra dreptului de vot al cetățenilor comunitari a fost absolută. În acest an, tot în data de 5 iunie, şi la Bucureşti se votează pentru alegerea primarilor şi a consilierilor. Reprezentanți ai partidelor din România cheamă românii din Italia nu numai să voteze pentru aceste alegeri, dar şi pentru a candida la Bucureşti şi în țară. Deci, Bucureştiul promovează aceste drepturi, Roma NU. Pentru Primăria Romei, cetățeanul străin nu există. Articolul 40 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene citează “orice cetăţean al Uniunii are dreptul de a alege şi de a fi ales în cadrul alegerilor locale în statul membru în care acesta îşi are reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acestui stat”. De câteva zile, mai precis pe 26 aprilie a expirat termenul pentru înscrierea pe listele electorale suplimentare. Din aceste motive, cererem Prefectului Romei, amânarea termenului de înscriere a cetăţenilor comunitari pe listele electorale suplimentare până pe data de 10 mai, se arată în comunicat.

  • Jurnal românesc – 29.04.2016

    Jurnal românesc – 29.04.2016

    Ministerul
    Afacerilor Externe a realizat o rubrică de întrebări frecvente pentru
    alegătorii din străinătate referitoare la procedura de votare aferentă
    alegerilor parlamentare care vor avea loc la sfârşitul anului. Rubrica prezintă
    răspunsuri la cele mai uzuale întrebări adresate de cetăţenii români din afara
    graniţelor şi de presa din România cu privire procedura de vot pentru acest
    scrutin. MAE precizează că informaţiile menţionate se regăsesc în secţiunea
    dedicată alegerilor parlamentare 2016 de pe site-ul instituţiei. În cadrul
    secţiunii sunt, totodată, disponibile toate informaţiile utile exercitării
    votului în afara ţării la alegerile parlamentare.




    Diaspora este un mijloc eficient de consolidare a imaginii
    României în context internaţional, iar educaţia – una dintre cele mai eficiente
    modalităţi de păstrare a identităţii culturale şi lingvistice a românilor din
    afara graniţelor. Declaraţia a fost făcută de ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu, în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu ambasadorul Irlandei la
    Bucureşti, Derek Feely. Stoenescu a reiterat, în discuţiile cu diplomatul
    irlandez, susţinerea statului român pentru diversificarea interacţiunii
    interculturale dintre comunitatea românilor din Irlanda şi societatea
    irlandeză. El a reamintit contribuţia pozitivă a comunităţii româneşti la viaţa
    socială, culturală şi economică din ţara de reşedinţă. De asemenea, Dan
    Stoenescu a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat de autorităţile de la
    Dublin în implementarea programului de limbă, cultură şi civilizaţie românească
    în cadrul şcolilor publice din Irlanda.




    Ministerul
    Afacerilor Externe informează cetăţenii români care intenţionează să tranziteze
    sau să călătorească în Croaţia că, în contextul sărbătorilor pascale ortodoxe
    şi a controalelor vamale amănunţite în vigoare de la începutul crizei
    migranţilor, este posibilă prelungirea semnificativă a timpilor de aşteptare la
    frontieră, în special la punctele de trecere de la Bregana (Croaţia-Slovenia)
    şi Bajakovo (Croaţia-Serbia). De asemenea, este posibilă o intensificare
    semnificativă a circulaţiei rutiere pe autostrada A3 Bregana – Lipovac, care
    este ruta predilectă de tranzit între Slovenia şi Serbia. In situaţii de
    urgenţă, pe teritoriul Croaţiei, se poate apela numărul european unic de
    urgenţă 112. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de
    Internet www.mae.ro şi reaminteşte că cetăţenii români care călătoresc în
    străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă care oferă
    informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de alertare, în cazul în care
    apar situaţii speciale.




    Poliţiştii
    români desfăşoară, de vineri, o nouă misiune în staţiunea Nisipurile de Aur, în
    vederea consilierii şi acordării de sprijin cetăţenilor români ce aleg să-şi
    petreacă minivacanţa de Paşte pe litoralul Bulgariei. Potrivit unui comunicat
    al Inspectoratului General al Poliţiei Române, acestia au fost instruiţi şi
    pregătiţi pentru a-şi îndeplini cu succes misiunile încredinţate, un criteriu obligatoriu
    de selectare fiind acela de a fi un bun vorbitor de limbă bulgară. Este al
    şaptelea an în care se organizează asemenea misiuni. Activităţile anterioare
    s-au bucurat de apreciere din partea turiştilor români, care au avut, astfel,
    posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea
    unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

  • Dan Stoenescu, întâlnire cu deputatul britanic Keith Vaz

    Dan Stoenescu, întâlnire cu deputatul britanic Keith Vaz

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a întâlnit astăzi, 27 aprilie 2016, cu deputatul britanic Keith Vaz.


    În cadrul dialogului, cei doi oficiali au salutat relațiile excelente de cooperare între cele două state, fondate pe un Partenerial Strategic funcțional şi complex. De asemenea, au fost evocate calitatea şi eficiența colaborării româno-britanice pentru promovarea intereselor ambelor ţări pe plan intern şi la nivel UE.



    Ministrul delegat a reiterat importanţa pentru România a prezervării libertăților fundamente ale UE, cu accent pe libera circulaţie a forţei de muncă. A subliniat faptul că mobilitatea lucrătorilor contribuie la creşterea economică a statului în care aceștia muncesc.


    În cadrul discuțiilor, demnitarul britanic și-a arătat deschiderea pentru a sprijini campania de informare a statului român privind înscrierea în Registrul electoral în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an. Totodată, acesta a afirmat că îi încurajează pe studenții britanici să studieze în România, precizând că mobilitatea academică contribuie la intensificarea dialogului multicultural.



    În final, ambii oficiali au convenit asupra menținerii unui dialog cât mai intens, pentru valorificarea oportunităților oferite de relațiile bilaterale pe plan cultural, educațional și social.

  • Reaşezări pe scena politică din România?

    Reaşezări pe scena politică din România?

    2016 este pentru România an electoral – în
    iunie vor fi alegeri locale, urmând ca spre sfârşitul anului să urmeze un
    scrutin parlamentar. Este a treia oară în istoria post-decembristă când un
    guvern tehnocrat organizează alegerile, după cel condus de Theodor Stolojan, în
    perioada 1991-1992, şi cel condus de Mugur Isărescu, în 1999-2000.

    Votat de
    cele două partide mari – PSD şi PNL -, executivul Dacian Cioloş are între
    misiuni şi pe aceea de a organiza alegeri corecte. Pentru alegerile locale din
    5 iunie, startul depunerii de candidaturi a fost dat deja, urmând ca, potrivit
    calendarului, pe 4 mai să fie anunţate candidaturile definitive. Comparativ cu
    situaţia de acum patru ani, când la alegerile locale Biroul Electoral Central a
    admis însemnele electorale a 82 de partide, alianţe electorale şi politice,
    pentru acest scrutin numărul s-a majorat la 126. Sunt în competiţie
    formaţiunile politice consacrate, PSD, PNL, UDMR, ALDE, UNPR, PMP, dar şi multe
    partide nou-înfiinţate, în condiţiile în care, conform legii partidelor, începând din 2015, se pot înfiinţa partide cu cel puţin 3
    membri.

    Cum arată scena politică din România înaintea
    acestor alegeri? Politologul Cristian Pârvulescu face o analiză în acest sens: Bulversată. În primul rând de scandalurile de corupţie, aşa arată
    scena românească acum, în momentul în care vorbim, la începutul lunii aprilie.
    Lucrurile s-ar putea să evolueze, dar, spre exemplu, retragerea unui candidat
    la primăria generală a capitalei, cum este Ludovic Orban, în urma unui scandal
    de corupţie, evident nu poate decât să certifice acest lucru, şi aceasta va
    crea foarte multe probleme partidelor, în condiţiile în care sistemul electoral
    pentru alegerea primarilor favorizează marile partide şi candidaţii care sunt
    deja primari în funcţie. Cu toate astea, există o mare doză de incertitudine -
    ea ţine, pe de o parte, de capacitatea partidelor de a-şi mobiliza propriul
    electorat, pe de altă parte, de reacţia societăţii, a votanţilor. Va fi o
    prezenţă mai mare la vot? Se vor prezenta la vot cei care au multe de reproşat
    clasei politice? Vor vota pentru partidele mici nou înfiinţate? Acestea sunt
    întrebări la care nu putem răspunde în momentul de faţă, dar asta arată cât de
    bulversat este spaţiul politic în acest moment.

    Un recent sondaj INSCOP
    relevă că alegerile locale, desfăşurate într-un singur tur, vor avea loc în
    condiţiile în care peste 90% dintre români susţin că nu ar mai vota pentru
    funcţia de primar o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de
    corupţie, în timp ce 88% sunt de părere că personalităţile publice care sunt
    condamnate definitiv pentru corupţie nu ar trebui să mai ocupe niciodată o
    funcţie publică. Poate fi considerată această atitudine un semn că ceva s-a
    schimbat în mentalitatea alegătorului român şi că în urma viitoarelor alegeri
    scena politică din România ar putea arăta cu totul altfel?

    Cristian
    Pârvulescu: Nu putem anticipa. Trebuie să vedem în primul rând ce se va întâmpla
    la alegeri. Avantajul este al primarilor în funcţie. Sigur DNA – ul este un
    actor important – a scos din cursa electorală nenumăraţi primari, a relansat
    cursa electorală în foarte multe localităţi din România – Bucureşti, Constanţa,
    Iaşi, Ploieşti – ca să dau câteva exemple, Braşov, dar restul, votul, rămâne al
    cetăţenilor, deci de ei va depinde. Vom vedea abia pe 6 iunie dacă aceştia sunt
    într-adevăr decişi să meargă până la capăt sau sunt doar declaraţii de
    convenienţă.

    Cât de importantă este, pe de altă
    parte, agenda anticorupţie pentru alegători în condiţiile în care foşti primari
    au cote de încredere de aproximativ 50%, deşi sunt anchetaţi pentru corupţie? Cum poate fi explicată
    această atitudine? Nu este nimic surprinzător, consideră Cristian Pârvulescu: Trebuie să înţelegem sondajele de opinie exact ca ceea ce sunt, adică
    instrumente care permit o măsurătoare a temperaturii opiniei publice, a modului
    în care opinia publică percepe diferite lucruri şi nu ca adevăruri absolute.
    Lucrurile evoluează. Vă aduc aminte că în 2014 sondajele de opinie îl dădeau pe
    Victor Ponta victorios, iar situaţia a fost schimbată de alegători şi asta se
    poate întâmpla şi la locale. Dar cu certitudine există o simpatie pentru
    primarii deja în funcţie datorită inerţiei electoratului, în special a
    electoratului care se mobilizează la vot. Şi probabil că vom avea mulţi primari
    care au probleme dar care nu sunt condamnaţi şi care pot candida şi vor fi
    realeşi. Dar asta nu înseamnă că problema corupţiei nu este o problemă care
    interesează opinia publică. Şi că opinia publică nu face o conexiune între
    corupţie, pe de o parte, şi alegerea primarului, pe de altă parte.

    Cum va arăta scena politică din România la finalul acestui an? În
    opinia lui Cristian Pârvulescu, pe datele existente până în momentul de faţă,
    nu va fi diferită de cea de acum: Probabil cu alte feţe. Pentru că
    partidele politice vor fi obligate să aducă noi feţe. Nu văd foarte mulţi
    independenţi şi foarte multe partide noi în contextul legislativ actual intrând
    în cursă, deşi, probabil, unele surprize mai pot apărea. Dar mă bazez pe ce s-a
    întâmplat până acum, pe experienţa din alegerile precedente. Nu a existat o
    prezenţă mare la vot decât la alegerile prezidenţiale, iar o prezenţă redusă la
    vot la locale şi la parlamentare favorizează partidele existente şi nu partidele
    noi.



    Rămâne, totuşi, loc pentru noi candidaţi şi
    probabil că marile oraşe, în special Bucureştiul, vor juca un rol central în
    fasonarea unei noi formule politice în România, mai spune Cristian Pârvulescu.

  • Administraţia publică, între reformă şi corupţie

    Administraţia publică, între reformă şi corupţie

    Încă un miniseism politico-judiciar a zguduit, luni, Bucureştiul. Intrat
    nu demult în cursa electorală, vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a anunţat că
    renunţă la candidatura pentru Primăria Capitalei şi la toate funcţiile deţinute
    în partid, după ce a fost plasat sub control judiciar într-un dosar de
    corupţie.

    Procurorii DNA îl acuză că i-ar fi cerut, luna trecută, unui om de
    afaceri 50.000 de euro, care urmau să ajungă la persoane cu funcţii de decizie
    în două posturi de televiziune, în schimbul promovării imaginii sale de candidat
    la alegerile locale de pe 5 iunie. Astfel iese din scenă un personaj locvace şi
    carismatic, de o remarcabilă longevitate în politica la vârf, pe care o
    practică din primele zile de după Revoluţia anticomunistă din 1989, fără ca,
    până acum, să fi făcut obiectul vreunui scandal de corupţie.

    El a respins
    categoric acuzaţiile şi a afirmat că pleacă pentru a-şi proteja partidul, cel
    mai important pe partea dreapta a spectrului politic şi singurul adversar
    însemnat al stângii social-democrate. Ludovic Orban: Nu
    am încasat niciun folos necuvenit. Atâta timp cât a început urmărirea penală
    împotriva mea, îmi retrag candidatura. Nu vreau să periclitez sub nicio formă
    prin bănuielile legate de fapte de corupţie şansa Partidului Naţional Liberal
    de a câştiga alegerile pentru Primăria Capitalei.

    Comentatorii
    califică, deja, ieşirea din scenă a lui Orban drept un caz-şcoală pentru
    corupţia asociată cu administraţia locală din România. La Bucureşti, atât
    ultimul primar general, Sorin Oprescu, cât şi patru din cei şase primari de
    sectoare au plecat încătuşaţi din funcţii. Zeci de alţi edili şi preşedinţi de
    consilii judeţene, precum şi un prefect sunt, la rându-le, protagoniştii unor
    dosare întocmite de procurorii anticorupţie. Toate acestea îl îndreptăţesc pe
    premierul tehnocrat Dacian Cioloş să afirme că doar o reformă profundă a
    administraţiei, al cărei proiect l-a prezentat, tot luni, Parlamentului, ar
    putea să prevină noi cazuri de corupţie.     Şeful Executivului a atras atenţia că
    dezvoltarea economică riscă să rămână un deziderat, dacă nu va exista şi o
    administraţie publică performantă şi credibilă.


    Dacian Cioloş: Dacă
    lupta anticorupţie nu este urmată îndeaproape de o reformă a administraţiei
    publice, care să fie orientată spre transparenţă şi profesionalizare, riscăm
    doar să rămânem cu sublinierea cazurilor de corupţie şi reforma administraţiei
    publice asta îşi propune, să prevină problemele de corupţie şi să le corecteze
    la rădăcina lor.


    Pentru creşterea performanţei şi pregătirea unui
    personal calificat, Guvernul propune reînfiinţarea Institutului Naţional de
    Administraţie, introducerea unui sistem de recrutare prin concurs, la nivelul
    întregii ţări, precum şi corelarea venitului cu performanţa individuală. După
    două luni de consultare publică, Executivul va reveni în Parlament cu acest
    pachet legislativ, pentru a putea fi aprobat înaintea vacanţei parlamentare de
    vară.

  • Jurnal românesc – 7.04.2016

    Jurnal românesc – 7.04.2016

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat o propunere
    legislativă pentru înfiinţarea centrelor comunitare româneşti în străinătate,
    iniţiativă ce aparţine parlamentarilor PNL. Potrivit unui comunicat al
    deputatului PNL, Aurelian Mihai, statul va trebui să ia măsuri astfel încât să
    asigure o bună coordonare a activităţilor românilor din afara graniţelor ţării
    la nivel de comunitate, dar şi coeziunea în cadrul acestora. Se prevede, în
    acest sens, înfiinţarea unor centre comunitare româneşti în fiecare stat în
    care sunt înregistraţi la misiunile diplomatice ale României cel puţin 5.000 de
    cetăţeni români. Pentru înfiinţarea acestora este necesar să fie adresate
    solicitări Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni
    din MAE, în baza semnăturilor a cel puţin o treime din cetăţenii români
    înregistraţi la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv.
    Departamentul este responsabil pentru înfiinţarea centrelor comunitare
    româneşti şi pune la dispoziţia fiecărui centru un sediu în care să îşi
    desfăşoare activitatea. Centrele comunitare ar trebui să beneficieze de sprijin
    financiar, logistic şi material.


    Guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care Departamentul de
    Investiţii Străine a fost mutat de la Guvern în subordonarea Ministerului
    Economiei şi a primit rolul de a promova relaţiile comerciale externe, a
    declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. Potrivit oficialului,
    această ordonanţă stabileşte măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei
    publice centrale, respectiv transferarea şi clarificarea atribuţiilor pe care
    Departamentul de Investiţii Străine le avea până în prezent. Prin preluarea
    activităţilor legate de investiţii străine, noua direcţie aflată în subordinea
    ministerului are ca ţinte facilitarea schimburilor de expertiză sectorială,
    consolidarea impactului economic şi integrarea acţiunilor în planul de
    dezvoltare economică pe termen mediu şi lung a României.


    Rata de absorbţie efectivă a fondurilor europene în
    cazul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -
    2013 este de aproape 50% – cea mai mică rată dintre toate programele
    operaţionale, potrivit Coaliţiei ONG pentru Fonduri Structurale. Cifra este cu
    mult sub media de peste 58%. Potrivit expertului pe fonduri structurale,
    Roberto Pătrăşcoiu, în spatele acestei cifre se ascund o serie de deficienţe
    majore în modul în care POSDRU a fost operaţionalizat şi administrat -
    birocraţia excesivă, întârzieri nejustificate, atât în procesarea cererilor de
    rambursare, cât şi în procesarea cererilor de plată sau aprobării proiectelor,
    măsuri inadecvate de monitorizare şi control.


    Pentru prima dată de la prezidenţialele din 2014, PSD
    tinde să depăşească PNL în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare,
    existând o evoluţie continuă în acest sens. Potrivit Barometrului INSCOP
    Research, 38% din repondenţii care îşi exprimă intenţia de vot ar alege PSD,
    iar 37% PNL. Singurele formaţiuni care ar mai depăşi pragul electoral sunt
    ALDE, PMP şi UDMR, fiecare cu aproximativ 5 procente. România este guvernată,
    în prezent, de un guvern tehnocrat. Amintim că, in iunie, vor avea loc alegeri
    locale, urmate, în toamnă, de cele parlamanetare.

  • Jurnal românesc – 6.04.2016

    Jurnal românesc – 6.04.2016

    Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a anunţat redeschiderea aşa-numitului “Dosar al Revoluţiei”, în care sunt anchetate evenimentele ce au dus la prăbuşirea regimului comunist, în decembrie 1989. Clasarea acestuia, în octombrie anul trecut, de către Secţia Parchetelor Militare nu este temeinică şi legală, fiind o decizie bazată pe cercetări incomplete, cu ignorarea unor documente esenţiale, susţine Licu.


    El a mai spus că, deşi Serviciul Român de Informaţii a întocmit un document amplu, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut un demers pentru obţinerea lui. Procurorul general interimar a precizat că în dosar nu a intervenit prescripţia răspunderii penale. România a fost condamnată de CEDO pentru întârzierile din “Dosarul Revoluţiei”. Potrivit Curţii, importanţa acestui dosar pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Trecerea timpului, a apreciat Curtea, dăunează anchetei şi riscă să compromită definitiv şansele ca ea sa fie dusă la bun sfârşit. Potrivit statisticilor oficiale, în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi circa trei mii au fost rănite.




    Numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral până pe 5 aprilie este 18.267.000, cu peste şapte mii mai puţin faţă de ultima informare publică a Autorităţii Electorale Permanente (AEP), din 2 martie. Potrivit unui comunicat al AEP, diferenţele apar ca urmare a modificărilor făcute de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia. Din totalul celor înscrişi, peste 95.000 au vârste cuprinse între 90 şi 100 de ani, iar circa 6.000 au peste 100 de ani. Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Este structurat pe judeţe, municipii, oraşe şi comune şi este dedicat cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară.




    Legea dării în plată a trecut de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi va intra, săptămâna viitoare, în dezbaterea plenului. În forma aprobată de deputaţii jurişti, actul normativ nu se aplică programului “Prima casă” şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de mii de euro. Vor putea apela la darea în plată cei care au contractat un împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Camera Deputaţilor este for decizional.




    Europarlamentarul Siegfried Mureşan a declarat, în plenul Legislativului comunitar, că este necesară desemnarea unui Înalt Reprezentant din partea UE care să păstreze permanent dialogul cu autorităţile de la Chişinău pentru gestionarea parcursului european al Republicii Moldova. Mureşan, care şi-a propus ca această idee să fie lansată în dezbaterea publică atât în România, cât şi la Bruxelles, a afirmat ca Uniunea trebuia să joace un rol mai activ în perioada de instabilitate politică din Rep.Moldova, de la căderea Guvernului Streleţ, în octombrie 2015, până la instalarea actualului cabinet. În schimb, jucătorul dinspre Est, adică Rusia, este activ la fiecare etapă, a mai spus europarlamentarul.

  • Jurnal românesc – 4.04.2016

    Jurnal românesc – 4.04.2016

    Bucureştiul îşi menţine angajamentul de a contribui la întărirea flancului estic al Alianţei Nord Atlantice, au afirmat preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş, cu prilejul Zilei NATO în România, marcată pe 3 aprilie. Şeful statului român a afirmat ca aderarea la NATO constituie unul dintre cele mai remarcabile succese ale politicii externe contemporane a României. Bucureştiul, pentru care întărirea relevanţei şi eficacităţii NATO ca pilon fundamental al securităţii euro-atlantice este un obiectiv central, îşi valorifică profilul strategic bine conturat şi contribuie activ la misiunile şi operaţiuile Alianţei, a mai spus Klaus Iohannis. Provocările de securitate din regiune şi din întreaga lume au evoluat într-o direcţie care confirmă necesitatea întăririi capacităţii NATO de descurajare a conflictelor şi de apărare, inclusiv pe flancul estic, a declarat şi premierul Dacian Cioloş. La rândul său, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a amintit că în cei 12 ani care au trecut de la aderarea la NATO, România a dovedit că este un aliat de încredere, contribuind major la toate operaţiunile şi misiunile derulate de NATO în teatre.



    Românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să voteze prin corespondenţă la viitoarele alegeri parlamentare trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. Perioada de înscriere a început pe 1 aprilie, şi se încheie cu aproximativ trei luni înaintea alegerilor. De asemenea, românii înscrişi în registru şi care trăiesc în aceeaşi zonă pot cere înfiinţarea de secţii de vot aproape de casa lor, dar asta numai dacă se adună cel puţin 100 de cereri. Secretarul general al Ministerului de Externe de la Bucureşti, Sorin Moise, a precizat că autorităţile competente nu vor mai putea înfiinţa secţii de votare în afara celor din misiuni decât la cererea alegătorilor care se înscriu în Registrul Electoral. Românii care doresc să se informeze cu privire la desfăşurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative făcute de Autoritatea Electorală Permanentă şi de Ministerul de Externe, accesibile în secţiunile speciale de pe pagina de Internet a fiecărei instituţii.



    Luni şi marţi se află la Bucureşti o delegaţie de oameni politici şi de afaceri din Finlanda, scopul vizitei fiind de a extinde relaţiile economice dintre cele două ţări. Potrivit unui comunicat, Finlanda îşi propune să fie mai bine cunsocută în general, dar şi în special pentru domenile în care are expertiză recunoscută mondial: agricultura, tehnologia aplicată la mediu, energie şi noi tehnologii în comunicare şi informaţii. Delegaţia, care include şi reprezentanţi ai mai multor companii din aceste domenii, are întâlniri la nivel înalt la ministerele Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al Energiei şi al Sănătăţii. Oamenii de afaceri au pregătite seminarii în care vorbesc despre experienţa lor pe piaţa românească. Recent, în România s-a aflat un grup finlandez de jurnalişti şi reprezentanţi ai agenţiilor de turism, invitaţi la Băile Felix dintr-o iniţiativă particulară, românească de această dată, pentru a descoperi potenţialul turistic şi a revigora şi în sens invers relaţiile comerciale.

  • Politicieni acuzaţi de corupţie

    Politicieni acuzaţi de corupţie

    Lupta anticorupţie din
    România a înregistrat o premieră. Procurorii au dispus, joi, măsura controlului
    judiciar, contra unei cauţiuni record, de 13 milioane de euro, faţă de
    deputatul Sebastian Ghiţă, după ce plenul Camerei Deputaţilor respinsese
    cererile DNA de reţinere şi arestare preventivă a acestuia.

    Un apropiat al
    fostului premier social-democrat Victor Ponta, Ghiţă
    este acuzat de un complex de infracţiuni, între care dare de mită, şantaj,
    cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
    În acelaşi dosar, au fost, deja, arestate preventiv
    personaje care, din funcţiile lor, era de presupus că vor veghea nu la
    încălcarea, ci la aplicarea legii: procurorii Liviu Tudose şi Aurealian
    Mihăilă, fostul subsecretar de stat ministerul de Interne Viorel Dosaru şi
    fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie din Poliţia Prahova,
    Constantin Ispas. Ghiţă a respins acuzaţiile şi a afirmat ca ţinta
    procurorilor ar fi, de fapt, Ponta.

    Deputatul a avut o ascensiune şi o
    prăbuşire la fel de brutale. Era încă student când talentele sale de IT-ist şi
    de om afaceri l-au transformat în milionar în euro. Patron de televiziune,
    abonat al contractelor cu statul, a intrat în politică şi a devenit una dintre
    vedetele grupului de tineri social-democraţi din jurul lui Ponta şi o
    figură-cheie al comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI.

    Odată intrat în vizorul DNA, imperiul pe
    care-l clădise a început să se surpe ca un castel din cărţi de joc. A fost
    exclus din PSD şi din comisia SRI, iar controlul judiciar presupune că nu poate
    intra în contact nici măcar cu propriii angajaţi de la trustul de televiziune.

    Tot joi, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă, la domiciliu,
    pentru 30 de zile, a primarului Craiovei, social-democrata Lia Olguţa
    Vasilescu. Ea fusese reţinută, în ajun, sub acuzaţiile de luare de mită,
    folosire a influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase
    necuvenite şi spălare de bani.

    E o nouă lovitură pentru PSD, pe care toate
    prognozele îl cotează drept marele favorit al alegerilor locale de pe 5 iunie.
    În condiţiile în care, în premieră pentru România post-comunistă, edilii vor fi
    aleşi într-un singur tur de scrutin, Vasilescu avea şanse maxime la propria-i
    succesiune în fruntea unui oraş în care e foarte populară. Acum, procurorii anticorupţie o acuză că, prin infracţiunile
    enumerate, şi-a finanţat, practic, ilegal, cu circa 130 de mii de euro,
    campania electorală din 2012, în urma căreia a devenit primar.

    Vizibil marcat,
    liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a declarat că arestarea ei trebuie
    să reprezinte o preocupare serioasă a tuturor candidaţilor, nu doar a celor din
    PSD. El a anunţat că va propune realizarea unui aşa-numit ghid al candidatului,
    adică o listă de lucruri pe care acesta să nu le facă pentru a nu ajunge după
    gratii. Unii comentatori găsesc ideea oportună, alţii ridicolă, iar aceştia din
    urmă spun că, în locul unui ghid pentru candidaţi, e suficientă respectarea
    poruncii biblice să nu furi!

  • Jurnal românesc – 10.03.2016

    Jurnal românesc – 10.03.2016

    Românii din afara graniţelor trebuie să fie implicaţi în procesul decizional şi electoral, a declarat premierul Dacian Cioloş. Totodată, primul ministru consideră că diaspora poate să joace un rol mult mai important în schimbarea imaginii ţării în străinătate. Românii din afara graniţelor – a spus el – sunt o valoare care trebuie folosită în procesul de reconstrucţie a societăţii, de reconstrucţie instituţională, de dezvoltare economică. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu acordat Radio România, după intâlnirea pe care premierul Cioloş a avut-o cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Olanda.

    Într-o şedinţă a Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost aprobată propunerea membrilor Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi ai Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni, în zilele de 24 şi 25 iunie.De asemenea, la aceeaşi şedinţă, a fost aprobat amendamentul care modifică Metodologia privind organizarea alegerii delegaţilor la Congresul românilor de pretutindeni, astfel încât evenimentul să se poată organiza cu cel puţin cinci luni înainte de data de desfăşurare a alegerilor parlamentare, în loc de şase luni, aşa cum s-a stabilit iniţial.Conform procedurilor organizatorice preliminare, Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului urmează să înfiinţeze Secretariatul tehnic al Congresului, iar Ministerul de Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni şi misiunile diplomatice, va aduce la cunoştinţa comunităţilor procedura de înscriere a delegaţilor la Congres, prin publicarea pe site-urile proprii şi prin orice alte mijloace de comunicare disponibile.

    Parlamentarii liberali reprezentanţi ai diasporei vor să modifice legislaţia electorală privind alegerile legislative, astfel încât să fie posibilă suplimentarea secţiilor de votare, la solicitarea misiunilor diplomatice. Senatorul liberal Viorel Badea a declarat că, în cazul comunităţilor mari de români, este nevoie de această masură pentru evitarea situaţiilor întâlnite la prezidenţialele din 2014. PNL a anunţat că va depune, săptămâna viitoare, proiectul pentru modificarea legii.

    Legea dării în plată va genera o scădere a preţurilor pe piaţa imobiliară de 10%, cel putin pe termen scurt, ceea ce va duce la scăderea avuţiei populaţiei cu două mii de euro per gospodărie. Declaraţia a fost făcută de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, potrivit căruia legea va avea consecinţe negative pentru sistemul bancar, pentru Guvern şi pentru întreaga economie, din cauza scăderii consumului. La finele lunii trecute, Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, Legea dării în plată, care prevede stingerea datoriei dacă împrumutatul predă băncii imobilul ipotecat. Cei pentru care s-a început procedura de executare silită sau cei cărora banca le-a luat casa ar putea obţine ştergerea datoriilor rămase. Legea este la Camera Deputaţilor, ca for decizional.

  • Președintele AEP, întâlnire cu românii din Germania

    Președintele AEP, întâlnire cu românii din Germania

    La finalul săptămânii trecute, românii din Germania au fost beneficiarii campaniei de informare derulate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2016.


    Timp de două zile (27 și 28 februarie 2016), președintele AEP, Ana Maria Pătru și ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, au avut discuții cu alegătorii români cu domiciliul sau reședința în Germania, în cadrul unor întâlniri găzduite de Consulatele Generale ale României din Munchen și Bonn.


    Întâlnirea cu oficialii AEP și MAE le-a oferit reprezentanților comunităților de români din Germania ocazia de a primi lămuriri și explicații pe tema modalităților și procedurilor de vot valabile la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, în contextul modificărilor aduse legislației în domeniu. Ei au solicitat informații detaliate privind înscrierea în Registrul electoral și exercitarea dreptului de vot prin corespondență, prevederi introduse în premieră în legislație pentru românii din străinătate și aplicabile la alegerile parlamentare din anul 2016.


    Pentru aceste întâlniri, delegația Autorității a venit pregătită cu numeroase broșuri și pliante realizate de AEP pentru informarea românilor din străinătate: ”Ghidul alegătorului român din străinătate”, ”Votezi. Expediezi. Contezi”, ”Expertul electoral” și ”Operatorul de calculator în secția de votare”.


    Președintele AEP, Ana Maria Pătru, i-a încurajat pe participanții la discuții să distribuie comunității de români din Germania atât informațiile și explicațiile primite cu ocazia acestor întâlniri, cât și materialele tipărite.


    La finalul celor două zile de dezbateri cu alegătorii români din Germania, președintele AEP a declarat:


    ”Atât la Munchen, cât și la Bonn, am fost plăcut surprinsă de interesul manifestat de românii din Germania în legătură cu modificările legislației electorale și procedurile care implică exercitarea drepturilor lor electorale. Consider că din această campanie de informare câștigă toată lumea: concetățenii noștri din străinătate își vor cunoaște mai bine drepturile electorale și se vor implica mai mult în alegeri, iar autoritățile române vor avea o mai bună reprezentare a acestui important segment al populației cu drept de vot”.


    În perioada următoare, Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Externe au planificate alte 25 de astfel de întâlniri, care vor avea loc în capitale ale statelor europene și în localitățile cu o prezență românească semnificativă.


    Reamintim că AEP a demarat campania de informare a alegătorilor români din afara țării încă de la începutul anului trecut, prin realizarea unor clipuri informative, care au fost postate pe site-ul instituției, pe pagina oficială de Facebook și pe canalul de Youtube.



    Comunicat AEP

  • Jurnal românesc – 25.02.2016

    Jurnal românesc – 25.02.2016

    Partidele de
    stânga, proruse, se bucură de cea mai mare încredere în rândul populaţiei din
    Republica Moldova, în timp ce formaţiunile aflate la guvernare nu ar mai trece
    pragul electoral pentru a intra în parlament, în cazul în care ar avea loc
    alegeri, duminica viitoare, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie.
    Partidul Nostru, al controversatului om de afaceri Renato Usatîi, este creditat
    cu 19,8% optiuni de vot, acesta fiind urmat, cu 12,8%, de Partidul Socialiştilor,
    al lui Igor Dodon. Pe lângă cele două partide care militează pentru o apropiere
    de Rusia, ar mai trece pragul electoral de 6% două formaţiuni – platforma
    civică Demnitate şi Adevăr, organizatoarea protestelor antiguvernamentale de la
    Chişinău, cu 8,3% din intenţiile de vot şi Grupul de iniţiativă, condus de
    fostul ministru al educaţiei, Maia Sandu, cu 6,2% din opţiuni.






    Cetăţenii Republicii Moldova şi ai Ucrainei care au depus actele
    pentru redobândirea cetăţeniei române pot afla, acum, mult mai uşor, la ce
    etapă se află dosarele lor. Cei interesaţi trebuie să acceseze site-ul
    cetatenie.just.ro, la rubrica Stadiu Dosar, transmite Romanian
    Global News. Aceştia pot vizualiza, pe baza numărului dosarului, informaţii
    precum data înregistrării, numărul şi data ordinului prin care a fost aprobată
    sau respinsă cererea de acordare sau redobândire a cetăţeniei române.
    Actualizarea informaţiilor se va face periodic, în conformitate cu evoluţiile
    înregistrate pe parcursul procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Până
    acum, cei care aveau nevoie să afle la ce etapă se află dosarele erau nevoiţi
    să se adreseze personal la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din Bucureşti
    sau să expedieze o solicitare prin intermediul unei scrisori recomandate.










    Bucureştiul va
    privilegia oraşele şi comunele din Republica Moldova care au înfrăţiri cu
    localităţi din România – a declarat premierul român, Dacian Cioloş la Adunarea
    Generală a Asociaţiei Comunelor din România. La evenimentul desfăşurat la
    Bucureşti au fost prezenţi şi primari din Republica Moldova. Dacian Cioloş a
    menţionat că doreşte, în afara relaţiilor la nivelul celor două guverne, să
    stimuleze cooperarea la nivel local între România şi Republica Moldova. Vrem
    să privilegiem acele comune sau acele oraşe din R. Moldova care au înfrăţiri cu
    comune sau oraşe din România, a declarat prim-ministrul. Daţi-mi voie să
    vedem că avem un obiectiv comun. România şi Republica Moldova: ‘Nu’,
    desfiinţării comunelor şi satelor. Da, unificării statelor! a spus
    şi Emil Drăghici, preşedintele Adunării.
    La Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor au participat aproximativ 400 de
    primari de comună din România, primari din Republica Moldova, preşedintele
    Comitetului European al Regiunilor, Markku Markkula, diplomaţi străini.












    Revista Biz şi compania de publicitate DDB România au lansat campania Sunt un taran, demers de susţinere a valorilor autentice
    româneşti. Iniţiatorii proiectului
    afirmă că vor ca românii să redescopere
    ce înseamnă, de fapt, să fii ţăran şi să-şi
    aducă aminte de înţelesul primar al cuvantului şi de valorile cu care e
    asociat: cinste, respect, bunătate, simplitate, modestie. Sunt un ţăran este
    o campanie de reabilitare şi de conştientizare a valorilor primordiale cu care
    este asociat ţăranul român, faţă de sensul peiorativ ce i se dă, astăzi, când
    este folosit cu precadere ca o insultă. În demersul de susţinere a valorilor româneşti s-a apelat la oameni de valoare, personalităţi
    care să sprijine mesajul campaniei,
    între care : Smiley – artist şi vedeta TV, Tudor Giurgiu – regizor, scenarist
    şi producător şi Vlad Petreanu – jurnalist şi blogger. La încheierea campaniei,
    în luna aprilie, Biz va organiza Gala Valori de România, în cadrul căreia vor
    fi premiate valorile autentice româneşti.

  • Preşedintele Iohannis despre starea României

    Preşedintele Iohannis despre starea României

    Un an electoral lipsit de populism, preocupare pentru agenda cetăţenilor şi colaborare cu celelalte puteri ale statului – este ceea ce îşi doreşte, în plan intern, preşedintele Klaus Iohannis, în perioada următoare, de la Parlament. Experienţa i-a învăţat pe români că încheierea unui ciclu electoral a antrenat, în preajma fiecărei primeniri a clasei politice, măsuri care să avantajeze o formaţiune sau alta, politici adoptate în urma unor meschine calcule electorale, alocări de fonduri după culoarea politică, promisiuni populiste sau nesustenabile şi chiar legi niciodată aplicate. Nimeni nu contestă dorinţa legitimă a partidelor de a câştiga voturi.



    Dar, cum orice derapaje pot fragiliza democraţia şi economia României, în 2016 – an al alegerilor locale şi parlamentare – politicienii au şansa de a face lucrurile altfel, a spus preşedintele Iohannis. Competiţia pentru voturi nu trebuie să excludă preocuparea pentru construcţia pe termen lung, febra campaniilor nu trebuie să oprească dezbaterea aşezată, iar subiectele spectaculoase nu trebuie să elimine de pe agenda publică teme majore de interes pentru viaţa românilor.



    Apropierea finalului de mandat politic poate să însemne, deci, mai multă atenţie, mai multă responsabilitate şi mai multă preocupare de a asculta în mod autentic ce-şi doresc cetăţenii. În discursul susţinut, luni, în faţa Legislativului, Klaus Iohannis a punctat: “Ceea ce vă propun este un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al măsurilor hazardate.



    Plecând de la aceste consideraţii, mizele majore ale anului 2016 sunt recâştigarea încrederii în politică, buna funcţionare a instituţiilor democratice, continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese şi a câştigat respectul partenerilor externi şi edificarea de temelii pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere.



    Preşedintele Klaus Iohannis îşi menţine angajamentele referitoare la consolidarea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie. În acest context, el este nemulţumit că Parlamentul blochează, în continuare, cererile justiţiei. “Sunt neplăcut surprins de faptul că, în anumite speţe, încă nu s-a înţeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor justiţiei. Aşa se face că, în materie de răspuns la solicitările justiţiei, după câţiva paşi înainte urmează unul înapoi, care pune din nou în discuţie credibilitatea Parlamentului şi voinţa unor raporturi corecte cu justiţia.



    Şeful statului avertizează că nu va fi un simplu spectator în ceea ce priveşte numirea noilor şefi ai DNA şi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi speră că în această zonă va fi o competiţie serioasă, fără implicarea politicului. În plan extern, unul dintre obiectivele României la summitul NATO de la Varşovia este confirmarea interesului puternic al Alianţei pentru zona Mării Negre. România trebuie să participe, totodată, activ nu doar la identificarea soluţiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci şi la reîntărirea angajamentului şi încrederii în proiectul european.

  • Retrospectiva săptămânii 7.02 – 13.02.2016

    Retrospectiva săptămânii 7.02 – 13.02.2016

    Alegerile locale din România în linie dreaptă



    Guvernul tehnocrat al
    României a stabilit, miercuri, că alegerile localevor avea loc
    duminică, 5 iunie. Pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii
    a alegerii consilierilor locali şi judeţeni şi a primarilor, executivul a
    alocat de la bugetul de stat mai mulţi bani decât în urmă cu patru
    ani – peste 350 de milioane de lei, echivalentul a circa 75 de milioane de
    euro. Candidaturile pot fi depuse în perioada 11 – 26 aprilie. Campania
    electorală va începe pe 6 mai şi va dura 30 de zile. În caz de balotaj sau de
    fraudă electorală, un nou tur de scrutin va fi organizat pe 19 iunie.
    Nemulţumit de actuala Lege electorală şi cu scopul de a introduce votul în două
    tururi, Partidul Naţional Liberal a anunţat că dă în judecată Guvernul. Copreşedintele
    liberalilor, Alina Gorghiu: Nu există democraţie în România,
    dacă nu vom reuşi să impunem două tururi de scrutin. Dacă vom avea un singur
    tur, primarii care vor fi schimbaţi vor fi în jur de 15-17 procente. În condiţiile
    în care legislaţia va permite şi un al doilea tur de scrutin, vom depăşi 70% de
    primari noi în funcţie. De notat că alegerile locale din
    vară vor fi urmate, în toamnă, de cele legislative.



    Strategie guvernamentală antisărăcie



    România – a
    atras atenţia premierul Dacian Cioloş – are foarte mulţi oameni aflaţi sub
    pragul sărăciei, iar 1,7 milioane dintre aceştia sunt copii. Pentru sprijinirea
    lor, Executivul a aprobat, săptămăna aceasta, o strategie pe termen lung pentru
    combaterea sărăciei. Şeful Executivului a propus un plan de măsuri care să
    combine fondurile de la buget cu cele europene. Dacian Cioloş: La naştere, să asigurăm, dincolo de un sprijin pentru screening medical,
    vaccinuri şi să ne asigurăm că toţi copiii pot primi identitate. Sunt cazuri de
    copii ale căror familii nu au un domiciliu precis şi, din acest motiv, rămân fără
    identitate şi sunt excluşi apoi. Să completăm Programul naţional Fiecare
    copil în grădiniţă cu câteva măsuri care să ajute la achiziţia de
    rechizite, îmbrăcăminte, vitamine. Totodată, la vârsta şcolară să reducem
    abandonul şcolar.În plan mai sunt incluse, între altele,
    programe de asistenţă socială şi integrare profesională.



    Sănătatea
    la români



    Prevenirea bolilor
    costă mai puţin decât tratarea lor, iar efectele unui program de prevenţie ar
    fi vizibile în cinci-zece ani. Plecând de la acest
    principiu, mai mulţi parlamentari liberali au depus o iniţiativă legislativă potrivit
    căreia românii care ar refuza să participe la programele naţionale de prevenţie
    în sănătate ar putea fi obligaţi să suporte, parţial sau total, costurile
    tratamentelor, în cazul în care se îmbolnăvesc. Proiectul – controversat – se
    află în dezbatere publică până la 1 martie. Pe de altă parte, Centrul Naţional
    de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a anunţat că gripa porcină
    a făcut 8 victime în prima săptămână a lunii februarie. În total, în acest
    sezon, 9 români au murit după ce au fost infectaţi cu virusul AH1N1.
    Autorităţile sanitare sunt în alertă şi după ce zeci de copii cu vârste sub doi
    ani au fost internaţi în spitale din Bucureşti şi din judeţul Argeş cu
    infecţii digestive grave, care le-au provocat unora dintre ei complicaţii
    renale.



    Conducerea ANAF, demisă



    Daniel Diaconescu a preluat atribuţiile de preşedinte interimar al Agenţiei
    Naţionale de Administrare Fiscală din România.
    Anunţul fost făcut după ce premierul Dacian Cioloş l-a demis, joi, pe Gelu
    Diaconu din fruntea instituţiei. El şi
    vicepreşedintele ANAF – şi el demis – Mihai Vătăşoiu sunt urmăriţi penal într-un dosar de corupţie în care sunt anchetaţi şi deputaţii Mădălin Voicu (PSD) şi
    Nicolae Păun, reprezentant în Parlament al minorităţii rome. Pentru
    aceştia doi din urmă, procurorii anti-corupţie
    au cerut încuviinţarea
    reţinerii şi arestării preventive. Mădălin Voicu şi Nicolae Păun sunt acuzaţi
    de obţinere şi folosire incorectă a fondurilor europene în
    cadrul unor proiecte destinate comunităţilor de romi. Potrivit procurorilor, în
    perioada 2010-2015, sub
    pretextul că vor ajuta mii de romi să îşi găsească un loc de muncă ori să
    devină antreprenori, ei ar fi pus la cale un plan prin intermediul căruia ar fi
    deturnat peste 6 milioane de euro în interes personal.



    Primul torţionar român arestat



    La cei 90 de
    ani ai săi, fostul comandant al Penitenciarului de la Râmnicu Sărat, din
    sud-estul României, Alexandru Vişinescu, a fost întemniţat, miercuri, la câteva
    ore după ce fusese condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    la 20 de ani de închisoare pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Este prima
    soluţie de acest fel pronunţată de instanţele româneşti care vizează fapte
    petrecute în perioada comunistă. Între 1956 şi 1963, când Vişinescu s-a aflat la
    conducerea penitenciarului, deţinuţi politici – opozanţi ai regimului comunist
    – au fost supuşi unor condiţii inumane de existenţă.Judecătorul
    Valentin Şelaru explică: În sarcina inculpatului Vişinescu
    Alexandrus-a reţinut că,
    în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a supus din motive
    politice colectivitatea deţinuţilor la tratamente neomenoase, tortură fizică şi
    psihică şi exterminare. Decesul
    deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace de tortură
    fizică şi psihică.Potrivit
    istoricilor, peste 600 de mii de români au fost întemniţaţi din motive politice
    în timpul dictaturii comuniste dintre 1947 şi 1989.