Radio România Internațional

Tag: alegeri

  • Priorităţi politice

    Priorităţi politice

    Respectarea unor termene clare pentru modificarea legilor electorale — este acordul la care s-a ajuns în urma discuţiilor pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, le-a avut, luni, cu reprezentanţii partidelor parlamentare. La finalul lor, şeful statului a declarat:


    « Există un acord pe trei mari chestiuni: în primul rând, până la jumătatea lunii mai, să fie adoptate de Parlament şi trimise spre promulgare Legea privind alegerile locale şi Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale. A doua zonă de acord se referă la legislaţia privind alegerile parlamentare. Toate partidele s-au declarat de acord să finalizeze acest proiect până la finele acestei sesiuni parlamentare. Al treilea aspect priveşte votul pentru diasporă, respectiv votul prin corespondenţă. Toate partidele au dat asigurări că există voinţă politică şi că o soluţie legislativă va fi adoptată în timp util. »



    În urma scandalului răsunător din noiembrie trecut, de la scrutinul prezidenţial, când mii de români din diaspora nu au putut vota din cauza unei proaste organizări, formaţiunile politice de la Bucureşti evocaseră, deja, în nenumărate rânduri, necesitatea modificării legilor aferente. Partidul Social Democrat, principala formaţiune din coaliţia de guvernământ, considerat, de altfel, principalul vinovat pentru slaba organizare a prezidenţialelor, doreşte ca alegerile din diaspora să poată fi gestionate de Autoritatea Electorală Permanentă.



    Liderul social-democrat, premierul Victor Ponta, perdant al scrutinului din noiembrie, îşi făcuse, atunci, mea culpa, recunoscând existenţa unor lacune electorale importante. Luni, după convorbirile cu preşedintele Klaus Iohannis, el a declarat că PSD vrea ca românii din străinătate să se înscrie pe liste cu 6 luni înainte de procesul electoral, dar şi ca, în ţară, primarii să fie aleşi din primul tur de scrutin. Referindu-se la aceleaşi legi electorale, liderii liberalilor din opoziţie au susţinut că nu văd niciun impediment ca întregul pachet legislativ să fie adoptat în această sesiune parlamentară.



    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a menţionat, de altfel, că Senatul ar putea adopta chiar săptămâna aceasta trei legi din acest pachet, printre care Legea alegerilor locale: « Am menţinut amendamentele noastre referitoare la alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi. Dacă va trece varianta “primari într-un singur tur”, asta va fi, vom accepta, iar dintre două rele, preşedintele consiliului judeţean într-un tur sau ales dintre consilieri, acceptăm varianta alegerii de către consilierii judeţeni. »



    În contextul unei ofensive anti-corupţie în rândurile politicienilor de rang înalt, printre temele abordate la consultările şefului statului român cu formaţiunile politice din Legislativ s-a aflat inclusiv stabilirea procedurilor prin care senatorii şi deputaţii trebuie să răspundă diverselor cereri ale procurorilor. Justiţia nu trebuie să fie obstrucţionată în Parlament — au fost de acord formaţiunile parlamentare.

  • Jurnal românesc – 2.04.2015

    Jurnal românesc – 2.04.2015

    Campania ”Dialog cu Diaspora pe teme consulare”, lansată de Ministerul de Externe în februarie, a continuat în această săptămână la Bonn, în Germania. Astfel, conducerea Departamentului Consular din MAE a avut întâlniri cu membri ai comunităţilor româneşti din Germania şi Cehia. Cu această ocazie, directorul general al Departamentului Consular, Bogdan Stănescu, a prezentat proiectele de modernizare şi informatizare a reţelei şi serviciilor consulare oferite de MAE. De asemenea, s-a discutat despre riscurile implicării cetăţenilor români în raporturi de muncă ilegale şi despre ”Ghidul lucrătorului român în Germania”, editat de Ministerul Muncii de la Bucureşti. Conducerea Departamentului Consular a participat, tot la Bonn, la o reuniune regională, alături de diplomaţi cu atribuţii consulare în misiunile româneşti de la Berlin, Munchen, Bonn, Praga, Varşovia, Berna şi Copenhaga. Următoarea etapă a campaniei ”Dialog cu Diaspora pe teme consulare” se va desfăşura în Franţa.




    Zece români sau persoane de origine română candidează pe listele Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), principala formaţiune de opoziţie, la alegerile municipale din mai. Majoritatea vor candida în provincia Madrid, în localităţi cu peste 50 de mii de locuitori. Între aceştia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Spania (FEDROM), Miguel Fonda Ştefănescu. Acesta a amintit că la precedentele alegeri municipale, din 2011, niciun român nu a candidat pe un loc eligibil în marile localităţi. El a apreciat că, din cauza numărului mare al asociaţiilor, circa 150, comunitatea românească din Spania este slab organizată. Şomajul în rândul românilor depăşeşte 50%, a mai spus Miguel Fonda Ştefănescu.




    Unul din cinci tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani ar putea beneficia de programul ”Garanţii pentru Tineri”. Este vorba despre cei care nu sunt implicati în vreo formă de studiu şi nici nu au un loc de muncă. Proiectul, în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, bani europeni şi de la bugetul asigurărilor sociale, este menit să reducă rata şomajului în rândul tinerilor. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că programul se adresează şi angajatorilor, fiindcă aceştia vor beneficia de facilităţi fiscale, în cazul în care angajează tineri fără experienţă.




    Elevii pot studia religia în şcoli doar dacă părinţii fac o cerere scrisă, potrivit unui proiect adoptat în Camera Deputaţilor prin care Legea Educaţiei este pusă în acord cu recenta decizie a Curţii Constituţionale. Proiectul mai prevede că, tot în baza unei cereri scrise, se face şi schimbarea opţiunii ori retragerea de la curs. Camera Deputaţilor este prima sesizată în acest caz. Urmează votul în Senat, după care va fi stabilită şi metodologia de aplicare a proiectului. Judecătorii Curţii au stabilit că este neconstituţională obligarea unui elev sau a reprezentanţilor acestuia să facă o cerere scrisă pentru a nu participa la ora de religie.

  • Preşedintele României la Chişinău

    Preşedintele României la Chişinău

    Aplicarea reformelor în justiţie, lupta împotriva corupţiei şi dezvoltarea economică rămân, promite preşedintele Nicolae Timofti, priorităţile administraţiei din Republica Moldova, care, după ce a încheiat anul trecut acorduri de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul, speră să obţină admiterea în Uniunea Europeană în 2020. Iar susţinerea Bucureştiului e, adaugă preşedintele, esenţială: Avem în desfăşurare numeroase proiecte de infrastructură – în sistemul energetic, cel de transport, în educaţie, medicină etc. Sunt proiecte vitale pentru Republica Moldova şi, cu sprijinul preţios al României, ele se concretizează. I-am spus domnului preşente că îmi doresc ca în Republica Moldova să vină mai multe investiţii româneşti, în toate domeniile.”



    Aliat, partener, ghid al republicii vecine încă din 1991, când aceasta şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova, România va face, în continuare, tot ceea ce depinde de ea pentru pentru ieşirea Chişinăului din zona gri a spaţiului ex-sovietic. Doar apartenenţa la lumea liberă şi asumarea valorilor occidentale pot garanta democraţia, drepturile omului, statul de drept şi prosperitatea la care aspiră cetăţenii moldoveni — a subliniat, la Chişinău, şeful statului român. Klaus Iohannis: Am discutat cu domnul preşedinte despre beneficiile incontestabile ale integrării europene. Doar integrarea europeană reprezintă garanţia unui viitor prosper, în siguranţă şi demnitate pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Am fost amândoi de acord că priorităţile care apropie Republica Moldova de acest moment ţin de continuare reformelor în domenii cu impact asupra vieţii cetăţenilor – economia, sectorul financiar, justiţia, lupta împotriva corupţiei.”



    Iohannis îşi programase în Republica Moldova prima vizită oficială după preluarea mandatului, pe 21 decembrie. Dar, pentru că la Chişinău formarea noului executiv s-a făcut cu întârziere, a decis să îşi amâne vizita şi să aştepte instalarea guvernului. Creat, în cele din urmă, de coaliţia minoritară dintre liberal-democraţi şi democraţi şi susţinut de comuniştii pro-ruşi, Cabinetul condus de tânărul om de afaceri Chiril Gaburici e, potrivit analiştilor, fragil politic şi confuz geopolitic.



    Înaintea plecării la Chişinău, Iohannis apreciase ca varianta cea mai bună pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova ar fi fost un guvern format din toate partidele pro-occidentale votate, pe 30 noiembrie, de majoritatea electoratului — aluzie la cooptarea în executiv a liberalilor, care, deşi sunt promotorii cei mai decişi ai apropierii de Bucureşti şi Bruxelles, au rămas in opoziţie. Preşedintele a precizat, însă, că România poate doar să îşi exprime opţiunea, dar nu trebuie să dicteze Republicii Moldova ce are de făcut.

  • Difficulties in setting up a new Government in Chisinau

    Difficulties in setting up a new Government in Chisinau

    As anticipated by most political analysts in Chisinau, the Moldovan Prime Minister Iurie Leanca failed to win parliament’s vote of confidence on Thursday. Only 42 members of the minority coalition made up of the Liberal Democratic Party and the Democratic Party in the 101-seat parliament voted for the new coalition government, though the votes of at least 51 MPs were needed for the new government to be sworn in. The two parties hoped until the very last minute that they would win the support of the Liberals, their former partners in the Alliance for the European Integration, and even counted on the votes of the pro-Russian communists, who had suggested they might support a Cabinet that did not include them. Taking responsibility for the failure, PM Leanca defined it as the most embarrassing political moment in the last six years, since the pro-Europeans took over power from the Communists. The Moldovan PM also said it was important to resume negotiations with the Liberals, to forge a functional alliance.



    Iurie Leanca: “Today’s result proves that this game, by no means transparent, with the communists, is not working. It’s clear that there is no real support on their part and no chance for this minority alliance to be effective.”



    The leaders of the Liberal Democratic Party and the Democratic Party, Vlad Filat and Marian Lupu, respectively, have accused the Liberals headed by the former interim President Mihai Ghimpu, of acting irresponsibly when refusing to back the new Cabinet. Nevertheless, pundits speculate that the two party leaders, Filat and Lupu, would have probably liked to share with the Liberals only the investiture votes and not the ministerial portfolios.



    Judging by their main goals, the Liberals are far from being the ideal allies. They want their country to join not only the EU but also NATO, they see Moldova’s reunification with Romania as a viable solution and want their country’s general prosecutor to be brought from Romania. On behalf of Romania, which has been a staunch supporter of Moldova’s EU accession, the Foreign Ministry has again called on the pro-Western forces in the former Soviet republic to act in a responsible manner and form a solid alliance able to take the country to the EU.



    At the moment, the Parliament elected on November 30th has only 45 days to endorse a new Cabinet. If it fails to do so, it will be dissolved. Early parliamentary elections might be catastrophic for the three pro-European parties in Chisinau, which last year managed to sign association and free trade agreements with the EU and pledged to bring their country into the EU in 2020.







  • Dificultăţile constituirii unui nou guvern la Chişinău

    Dificultăţile constituirii unui nou guvern la Chişinău

    Fapt anticipat de cvasitotalitatea analiştilor de la Chişinău, premierul desemnat, Iurie Leancă, nu a primit, joi, votul de încredere al Parlamentului. Cum aritmetica e mai puternică decât speranţele pioase, programul şi echipa executivă cu care s-a prezentat Leancă în faţa deputaţilor au adunat doar 42 de voturi favorabile, din partea coaliţiei minoritare, formată din partidele Liberal-Democrat şi Democrat.



    Pentru învestire, noul guvern ar fi avut nevoie de 51 de sufragii, adică de susţinere din partea majorităţii celor 101 deputaţi. Negociatorii PLDM şi PD au sperat, până în ultima clipă, să strângă diferenţa necesară fie de la liberalii alături de care guvernaseră până anul trecut sub umbrela Alianţei pentru Integrare Europeană, fie de la comuniştii pro-ruşi care, cu jumătate de gură, anunţaseră că ar putea susţine un Cabinet din care nu fac parte.



    Asumându-şi eşecul, Leancă l-a calificat drept cel mai jenant moment politic din ultimii şase ani, de când tripleta pro-occidentală PLDM-PD-PL a preluat guvernarea de la comunişti. El a subliniat necesitatea reluării negocierilor cu liberalii, pentru formarea unei alianţe funcţionale, fiindcă: Ceea ce s-a întâmplat astăzi a demonstrat că acest joc netransparent cu comuniştii nu este unul funcţional. S-a văzut foarte clar că nu există o susţinere reală din partea comuniştilor, că nu există o şansă pentru ca această alianţă minoritară să funcţioneze cu eficienţă.”



    Atât şeful de partid al lui Leancă, liderul PLDM Vlad Filat, cât şi cel al PD, Marian Lupu, i-au acuzat pe liberalii conduşi de fostul şef interimar al statului, Mihai Ghimpu, de iresponsabilitate, pentru refuzul lor de a vota Guvernul.



    Comentatorii afirmă, însă, că, probabil, celor doi le-ar fi plăcut să împartă cu PL doar voturile de învestitură, nu şi portofoliile ministeriale. Mai ales că, prin obiectivele lor maximale, liberalii nu sunt nişte aliaţi tocmai comozi. Ei doresc nu doar admiterea în UE, ci şi în NATO, continuă să considere viabilă ideea reunirii cu România şi, promotori intratabili ai luptei anticorupţie, îşi doresc un procuror general importat de la Bucureşti.



    În numele României — avocatul cel mai tenace şi fidel al europenizării Chişinăului -, ministerul de Externe a cerut, din nou, forţelor prooccidentale din Republica Moldova să manifeste responsabilitate şi solidaritate, astfel încât să constituie o alianţă solidă, care să continue procesul de integrare europeană.



    În acest moment, Parlamentul, format în urma alegerilor de pe 30 noiembrie, mai are la dispoziţie doar 45 de zile pentru a vota un nou executiv, în caz contrar urmând să fie dizolvat. Un scrutin legislativ anticipat ar fi o catastrofă pentru cele trei formaţiuni pro-occidentale, care, după ce anul trecut au obţinut încheierea acordurilor de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul, promiteau să aducă Republica Moldova în UE în 2020.

  • Europa noastră – 31.01.2015

    Europa noastră – 31.01.2015

    În această săptămână, opinia publică europeană îşi concentrează atenţia asupra reacţiilor oficialilor și mediului de afaceri față de victoria partidului Syriza din Grecia, în urma alegerilor care au avut loc în 25 ianuarie.


  • Jurnal românesc – 29.12.2014

    Jurnal românesc – 29.12.2014

    Mai mulţi deputaţi şi senatori UDMR (opoziţie) ar vrea ca preoţii să poată oficia şi cununia civilă, tot în biserică, înainte de slujba religioasă. În aceste condiţii, tinerii însurăţei nu vor mai fi nevoiţi să treacă pe la Primărie în ziua nunţii. Potrivit iniţiatorilor, Biserica Ortodoxă Română susţine această lege. Totodată, adeverinţa de căsătorie va fi semnată în faţa preotului şi tinerii căsătoriţi nu vor mai merge la Primărie. UDMR-iştii spun că astfel vor fi cheltuiţi mai puţini bani. Politicienii au înaintat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. În expunerea de motive, se arată că în România căsătoria religioasă este facultativă, iar, potrivit articolului 48 din Constituţia României, ea poate fi celebrată numai după căsătoria civilă”.



    Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti analizează modul în care au fost pregătite şi în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din noiembrie în străinătate. Într-un interviu acordat unei televiziuni locale, preşedintele Klaus Iohannis a spus că pregătirea alegerilor prezidenţiale în secţiile de votare din străinătate a fost parţial adecvată, cu toate că unii ambasadori au avertizat că este necesară deschiderea mai multor secţii de votare şi a mai multor cabine de vot. El a precizat că, dacă s-ar fi dorit, aceste lcururi s-ar fi putut remedia. După cele două tururi de scrutin, când zeci de mii de români nu au putut vota în străinătate, Parchetul General a deschis un dosar penal care a fost preluat de DNA. Votul din diasporă a determinat şi demisia a doi miniştri de externe, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, în mai puţin de două săptămâni.



    Anul 2015 vine cu scumpiri la energia electrică, asigurarea auto şi locuinţe. La polul opus, carburanţii şi tutunul se vor ieftini. Preţurile la energia electrică vor creşte cu cca. 0,26%, de la 1 ianuarie. Şi asigurarea auto obligatorie va fi mai scumpă cu 3 procente, după ce, în acest an, s-a scumpit deja cu peste 30%. Analiştii imobiliari susţin că şi preţurile locuinţelor vor fi mai mari cu până la 5%. În schimb, de anul viitor, un pachet de ţigări ar urma să se ieftinească cu un procent.



    În România, elevii se întorc din vacanţa pe 5 ianuarie 2015, conform calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). Următoarea vacanţă, intersemestrială, va fi în perioada 31 ianuarie – 8 februarie, iar din 9 februarie va începe semestrul al doilea. Săptămâna 6–10 aprilie 2015 va fi dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Potrivit MEN, pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat.



    În perspectiva organizării alegerilor municipale spaniole în luna mai 2015, Ambasada României la Madrid reaminteşte cetăţenilor români rezidenţi în Spania faptul că au dreptul de a vota în cadrul acestui scrutin. Astfel, până pe 30 decembrie, românii se pot înscrie pentru a-şi execita acest drept. Românii care doresc să voteze în Spania trebuie să aibă 18 ani împliniţi până în ziua de 24 mai 2015 (inclusiv) şi se pot înscrie în Registrul Electoral prin intermediul primăriilor din localitaţile de reşedinţă(empadronamiento), prin internet accesând portalul Institutului Naţional de Statistică (https://sede.ine.gob.es) sau prin poştă. Ambasada recomandă şi susţine participarea cât mai numeroasă a românilor la acest proces electoral, având în vedere faptul că votul este atât un drept cât şi o datorie civică, iar prin exercitarea acestuia comunitatea românească îşi poate face vocea” cât mai auzită şi puternică!

  • Înscrieri pentru alegerile municipale din Spania

    Înscrieri pentru alegerile municipale din Spania

    Românii rezidenți în Spania se mai pot înscrie în Registrul Electoral până la 30 decembrie 2014, pentru a putea vota în cadrul alegerilor municipale de anul viitor, informează RADOR. Ambasada României la Madrid susține participarea cât mai numeroasă a românilor la scrutinul din luna mai, votul fiind o ocazie bună ca întreaga comunitate românească să își facă vocea cât mai auzită și puternică.



    Astfel, pentru a putea exercita dreptul la vot cu ocazia alegerilor municipale din Spania (2015), trebuie îndeplinite următoarele condiții:


    – să aveți 18 ani împliniți până în ziua de 24 mai 2015 (inclusiv);


    – să fiți înregistrați la Primăria localității de reședință din Spania (empadronamiento);


    – să solicitați înscrierea în Registrul Electoral. Cei care nu s-au înscris cu ocazia anterioarelor alegeri locale sau europarlamentare pe listele electorale spaniole (în Registrul Electoral) o pot face până la termenul limită de 30 decembrie 2014.


    Autoritățile spaniole au pus la dispoziția rezidenților trei modalități de înscriere în Registrul Electoral:


    1. prin intermediul primăriei: la Evidența Populației (Oficina de Empadronamiento), prin completarea unui formular special;


    2. prin internet: accesând portalul Institutului Național de Statistică (https://sede.ine.gob.es);


    3. prin poștă: răspunzând la scrisorile pe care cetățenii UE rezidenți în Spania le-au primit în cursul lunii octombrie.

  • Cum votăm?

    Cum votăm?

    Imaginile cu mii de români aşteptând la coadă în faţa secţiilor de votare din străinătate pentru a-şi alege preşedintele, la începutul lunii noiembrie, au deschis zile în şir jurnalele televiziunilor din România. Şi, în pofida avertismentelor insistente venite din diaspora , situaţia s-a repetat două săptămâni mai târziu, la cel de-al doilea tur de scrutin.



    În perspectiva acestuia, oficialii români însărcinaţi cu organizarea alegerilor au luat măsuri pentru îmbunătăţirea procesului de vot, care s-au dovedit, însă, insuficiente. Doi miniştri de Externe au demisionat pe fondul situaţiei create, iar premierul social-democrat Victor Ponta a plătit politic, după propriiile spuse, prin pierderea alegerilor în faţa contracandidatului său, liberalul Klaus Iohannis.



    Lucrurile nu se opresc, însă, aici. Pe 18 noiembrie, Parchetul General a început urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, pe baza mai multor plângeri primite de la români din străinătate care nu au putut vota deşi au aşteptat mai multe ore la rând.



    Ulterior, dosarul votului în diaspora a fost preluat de Direcţia Naţională Anticorupţie, întrucât faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Conform Codului Penal, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Una din temele dosarului este dacă se puteau organiza sau nu mai multe secţii de votare în străinătate şi dacă exista cadru legal pentru suplimentarea acestor secţii între tururile de scrutin. Dincolo de aspectul juridic al problemei, disfuncţionalităţile constatate au readus în discuţie sistemul de votare, decidenţii din România fiind de ceva timp în căutarea unei variante îmbunătăţite.



    Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, explică: Au existat două proiecte de lege privind votul prin corespondenţă. Primul a fost iniţiat în 2011, a fost adoptat de Senat, a fost iniţiat de grupul parlamentar PDL, a fost adoptat de Senat, ulterior a fost trimis la Camera Deputaţilor şi a stat la Camera Deputaţilor aproape 2 ani. El a fost respins în martie 2013 de către actualul guvern PSD. Al doilea proiect a fost iniţiat de patru deputaţi. Era o propunere legislativă care a fost respinsă de Senat pe 25 februarie 2014.”



    Un alt proiect care permitea votul prin corespondenţă al electorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate a fost respins de deputaţi chiar în această săptămână. O discuţie care să analizeze toate implicaţiile şi toate aspectele, dar şi să garanteze că nu poate fi fraudat votul prin corespondenţă nu s-a desfăşurat până la ultima consecinţă şi pe această bază nu s-a putut adopta legislaţia în materie, explică europarlamentarul Victor Boştinaru.



    Pe de altă parte, reaminteşte Victor Boştinaru, foarte multe state din Uniunea Europeană nu practică şi nu acceptă votul prin corespondenţă. Există, însă, spune el, nişte modele, 3-4 existente la nivelul Uniunii Europene, pe care România trebuie neapărat să le analizeze pentru a decide ce trebuie făcut: O formulă este votul obligatoriu pentru toţi cetăţenii, inclusiv imaginaţi-vă că foarte numeroasa diasporă greacă trebuie să vină în Grecia să voteze. Ei îşi pot exercita dreptul de vot doar în Grecia. Probabil că este foarte restrictivă. O a doua soluţie este cea cu listele în care sunt înregistraţi rezidenţii unui stat pe teritoriul altor state. Ei sunt obligaţi cu aproximativ şase săptămâni înainte, dacă vor să-şi exercite dreptul de a vota, să meargă la o reprezentanţă diplomatică a României, îşi afirmă dorinţă de a vota, precizează localitatea unde sunt rezidenţi şi secţia de votare unde vor să voteze.”



    După ce au făcut acestă înregistrare, ei vor fi în ziua votului, fără nicio îngrădire, admişi la vot, dar numai aceia care şi-au anunţat această intenţie. A treia formulă este cea a votului electronic, spune europarlamentarul român: Votul electronic este o soluţie facilă, puţin costisitoare, dar în egală măsură ea trebuie să se bazeze pe un acord politic al tuturor actorilor din parlamentul României, pentru a nu se specula în viitor şi, de asemenea, pentru a garanta că soluţiile tehnice împotriva fraudării sunt acceptate de toţi. În sfârşit, există şi soluţia aceasta prin corespondenţă ca atare, soluţie care este utilizată, spre exemplu, în Italia, dar toate partidele politice au avut o discuţie substanţială şi au ajuns la concluzia că într-un anume mod formula aceasta este de necontestat de către actorii politici.”



    România trebuie de urgenţă să găsească o soluţie fezabilă, şi nu una ideală, pentru că altfel – adaugă Victor Boştinaru – a organiza secţii de votare pentru cei 3 milioane de români care trăiesc în străinătate şi au dreptul de vot, în ipoteza că toţi vor merge la urne, este tehnic imposibilă.

  • Republica Moldova alege Europa

    Republica Moldova alege Europa

    Asociate, încă din 2009, în Alianţa pentru Integrare Europeană, componentele actualei coaliţii guvernamentale, partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal, şi-au adjudecat, cumulat, 55 din cele 101 de mandate din Parlamentul unicameral de la Chişinău şi şi-au anunţat, deja, decizia de a continua în aceeaşi formulă.



    Liderii PLDM, fostul premier Vlad Filat, PD, ex-speakerul Parlamentului, Marian Lupu, şi PL, fostul şef interimar al statului, Mihai Ghimpu, par de acord că, după expresia celui din urmă, partidele lor sunt condamnate să guverneze împreună. Nu totul a funcţionat, până acum, perfect în tripleta pro-occidentală. Filat şi Ghimpu s-au acuzat reciproc de corupţie şi incompetenţă. Liberalii doresc nu doar admiterea în Uniunea Europeană, ci şi în NATO, şi păstrează vie ideea reunificării cu România.



    Democraţii, în schimb, sunt adepţi intratabili ai neutralităţii militare, prevăzute în Constituţie, şi ai aşa-numitei statalităţi moldoveneşti. Dar dorinţa de a scoate republica din zona gri, de la periferia fostului imperiu sovietic, şi a o conecta la scara de valori europene — democraţie, stat de drept, prosperitate — e mai puternică decât neînţelegerile punctuale. Defel simple, de multe ori dureroase, reformele promovate de partidele proeuropene au fost recompensate de Bruxelles cu încheierea, în vară, a acordurilor de asociere şi liber schimb.



    Guvernul condus de liberal-democratul Iurie Leancă speră ca Republica Moldova să obţină statutul de candidat până în 2017 şi să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în 2020. În tabăra învinşilor, opoziţia pro-rusă de stânga, socialistă şi comunistă, continuă să ceară abandonarea parcursului european şi îşi asumă, astfel, perpetuarea vasalităţii faţă de Moscova. Votaţi de alegători recrutaţi din comunităţile alogene şi dintre nostalgicii Uniunii Sovietice, socialiştii au anunţat, prin liderul lor, Igor Dodon, că vor insista asupra denunţării acordului de asociere cu UE.



    La Washington, Departamentul de Stat a calificat alegerile din Republica Moldova drept un “reper important pe calea democraţiei” şi i-a îndeamnat pe liderii de la Chişinău să formeze “cât mai rapid un guvern”, cu care Statele Unite se declară pregătite să colaboreze. Iar la Bucureşti, preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu, cel ales, Klaus Iohannis, şi premierul Victor Ponta au trecut peste toate disputele interne şi, aproape la unison, au salutat victoria partidelor proeuropene.



    În România – avocat consecvent, în numele comuniunii de limbă, cultură, istorie şi destin, al integrării europene a statului vecin – rezultatul scrutinului este calificat drept cea mai bună veste care putea fi primită la Bucureşti.

  • Retrospectiva săptămânii 23.11 – 29.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 23.11 – 29.11.2014

    PSD, după prezidenţiale


    Tensionat, lung, dar necesar — astfel califica premierul Victor Ponta Comitetul Executiv Naţional al PSD. A fost prima reuniune a unui for de conducere al social-democraţilor români după ce şeful executivului însuşi a pierdut recentele alegeri prezidenţiale. Ce s-a decis? Ca PSD să continue să guverneze ţara. După ce UDMR a hotărât să renunţe la a mai face parte din Executiv, populiştii din PPDD au anunţat că sunt dispuşi să intre într-o nouă coaliţie de guvernare alături de PSD-UNPR-PC şi Partidul Liberal Reformator. Impactantă pentru opinia publică a fost şi hotărârea Comitetului ca din rândurile partidului să fie excluşi trei membri marcanţi.


    Victor Ponta: “Cei 80 de colegi care au votat pentru au considerat că este un moment în care fiecare trebuie să meargă pe drumul lui. Am vorbit despre viitor aici şi despre faptul că o echipă trebuie să fie coezivă ca să aibă o şansă să reziste în momente dificile.”



    Că spiritele la Comitetul Executiv Naţional al PSD au fost încinse o atestă reacţia pentru presă a lui Marian Vanghelie, fost vice-preşedinte, unul din cei proaspăt excluşi: “Nu am văzut în viaţa mea asemenea execuţie nici la Partidul Comunist. Le e frică de un congres adevărat şi au vrut să ne dea afară din partid. O să rămâneţi surprinşi ce se va întâmpla şi cine vine cu mine.“


    Congresul PSD va fi organizat la primăvară, în luna martie. Vor fi prezentate un nou proiect politic şi o nouă echipă; aceasta pentru ca PSD să scape de etichetele de ‘comunist’, ‘corupt’ şi ‘condus de baroni’.



    Bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie


    Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, afirmă că fenomenul corupţiei reprezintă cea mai mare problemă internă de siguranţă naţională, care duce la segregare economică şi socială şi la răsturnarea valorilor. De aceea — spune el — este necesar un proces de asanare morală a clasei politice. Potrivit procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, încrederea oamenilor în instituţia pe care o conduce a crescut. O indică numărul mare de denunţuri şi sesizări venite de la cetăţeni şi de la instituţiile publice, altele decât serviciile de informaţii, pe baza cărora au fost constituite 83% din dosarele din primele zece luni ale anului.


    Laura Codruţa Kövesi: “Până în acest moment, în 2014, am primit peste 1.600 de sesizări de la persoane fizice şi juridice, faţă de anul 2010, când au fost primite doar 1.032. Cred că te adresezi unei instituţii doar atunci când ai încredere în ea şi atunci când ştii că există o şansă rezonabilă să primeşti soluţia corespunzătoare.” Numai anul acesta au fost condamnate pentru acte de corupţie 1.007 persoane.



    O afacere de zeci de milioane de euro în vizorul anchetatorilor




    Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este în vizorul DNA. Fosta şefă, Crinuţa Dumitrean, este, de marţi, în arestat preventiv pentru 30 de zile, iar fosta vicepreşedintă, Oana Vasilescu, este cercetată în libertate sub control judiciar într-un dosar în care fusese, deja, arestată Alina Bica, până de curând şefa DIICOT. Cele trei sunt acuzate de abuz în serviciu pe vremea când erau membre ale Comisiei centrale care se ocupă de restituiri de terenuri confiscate pe timpul regimului comunist.



    În 2011, ele ar fi acceptat să-i plătească despăgubiri de trei ori mai mari unui om de afaceri pentru un parc din Bucureşti. Prejudiciul depăşeşte 60 de milioane de euro. Cum din Comisie făceau parte inclusiv deputatul democrat-liberal Cătălin Teodorescu şi cel al UDMR, Marko-Attila Gabor, procurorii au cerut încuviinţarea Camerei Deputaţilor pentru reţinerea lor. Nici omul de afaceri Dorin Cocoş nu ar fi străin de cele întâmplate. Fostul soţ al liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, candidată, anul acesta, la Preşedinţia României, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni în sprijinul cererii de despăgubire.



    Microsoft — un dosar cu nume grele



    Senatorul UNPR, Şerban Mihăilescu, fost secretar general al Guvernului, s-a prezentat, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă învinuirile în “dosarul Microsoft”, privitor la achiziţionarea de licenţe IT pentru şcolile din România. Parlamentarul este acuzat că ar fi cerut mită pentru a face trafic de influenţă în favoarea firmei Fujitsu Siemens Computers, intermediarul licenţelor Microsoft.



    Suspectată de abuz în serviciu, şi fostul ministru social-democrat al educaţiei, Ecaterina Andronescu, a fost pusă sub acuzare în acelaşi dosar în care DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a 9 foşti miniştri din guvernări atât de dreapta, cât şi de stânga. Implicaţi şi ei în această poveste, oamenii de afaceri Nicolae Dumitru şi Dorin Cocoş, fostul ministrul al comunicaţiilor Gabriel Sandu şi primarul oraşului Piatra Neamţ (nord-est), Gheorghe Ştefan, ar putea rămâne în arest pentru încă 30 de zile, magistraţii instanţei supreme prelungindu-le mandatele de arestare preventivă.



    Republica Moldova la ora alegerilor



    De rezultatul alegerilor parlamentare de duminică, din Republica Moldova ex-sovietică, majoritar românofonă, depinde încotro se va îndrepta ţara — către Occident sau înapoi către Rusia. Electoratul este favorabil, potrivit sondajelor de opinie, celor trei partide pro-europene care sunt reprezentate în parlament şi care, împreună, vor obţine aproximativ 40% din voturi. Aceleaşi sondaje dau, însă, Partidul Comuniştilor drept formaţiunea cu cei mai mulţi votanţi — circa 20%. La Bucureşti, unde clasa politică susţine parcursul european al Chişinăului, rezultatul scrutinului este aşteptat cu interes.



  • Alegerile Republicii Moldova

    Alegerile Republicii Moldova

    Republica Moldova înseamnă pământurile dintre Prut şi Nistru, corespunzător, în linii cam largi, provinciei istorice româneşti a Basarabiei. Sudul şi nordul Basarabiei nu se află în Republica Moldova, ci în Ucraina. Basarabia a fost parte a principatului medieval al Moldovei până în 1812, când imperiul ţarist a ajuns la Nistru şi a decis să încorporeze pământurile de dincolo de Nistru, până la Prut, cam jumătate din Moldova.



    La sfârşitul Primului Război Mondial, românii basarabeni decid, pe căi plebiscitare, să intre în componenţa Regatului României. În 1940, însă, Stalin decide să răzbune această decizie populară şi firească şi ia României, prin ultimatum şi ameninţarea cu forţa armată, această parte, Basarabia dintre Prut şi Nistru. Începe lunga noapte a stăpânirii sovietice deznaţionalizante, care se încheie, cel puţin în forma sa administrativă, în 1991, la 27 august, când Republica Moldova din Uniunea Sovietică îşi proclamă independenţa. În acelaşi timp, criptocomuniştii rusofoni, sprijiniţi direct de Armata a XlV-a sovietică, declanşează secesiunea armată a provinciilor estice, de dincolo de Nistru, ale Republicii Moldova.



    În prezent, acolo funcţionează fără probleme un stat-fantomă, cu capitală, la Tiraspol, parlament, guvern, preşedinte, administraţie şi, mai ales, armată proprie. Nu este un stat de drept. ci unul de facto, iar în acţiunea de acum 25 de ani recunoaştem procedeul revelat la anexarea Crimeii de către Rusia, în acest an. Desigur, mai puţin sângeros, pentru că acţiunea declanşată de o parte a armatei sovietice, voluntari cazaci şi alte structuri paramilitare, împotriva unui stat aflat în primele sale zile de existenţă, seamănă mai mult cu violenţa incredibilă ce se derulează acum în Estul Ucrainei.



    De un sfert de secol, cetăţenii Republici Moldova au posibilitatea opţiunii electorale, chiar dacă scena politică nu a fost una perfect democratică sau stabilă. Pe 30 noiembrie, în Republica Moldova se vor desfăşura alegeri parlamentare, iar sondajele dau câştig de cauză Partidului Comunist. Desigur, cunoscând istoria acestui stat, acestor pământuri şi a locuitorilor săi, apare ca fiind extrem de straniu ca acolo să se voteze majoritar pentru un partid comunist.



    Mai mult, Partidul Comunist din Republica Moldova este unul dintre cele mai reacţionare organizaţii politice din Europa. Comuniştii de la Chişinău duc o politică anti-occidentală şi puternic anti-românească. Paradoxal, succesul comuniştilor la alegerile din Republica Moldova durează din 1998, când acest partid venit din negura istoriei a câştigat alegerile parlamentare cu 40 la sută din voturi. Era primul şi singurul stat fost sovietic, ajuns independent, în care comuniştii reveneau la putere, prin procedeul democratic al alegerilor libere.



    Toate alegerile parlamentare ce au urmat din 1998 au fost câştigate de Partidul Comuniştilor, cu rezultate din ce în ce mai mari, inclusiv cu un incredibil 70%, în 2001. Problema se complică dacă avem în vedere că preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament, astfel că, timp de două mandate, maximul prevăzut de Constituţie, preşedinte statului a fost Vladimir Voronin, un personaj sinistru, fost general de miliţie al hulitei Uniuni Sovietice, lider de necontestat al comuniştilor moldoveni.



    În prezent, Republica Moldova este una dintre puţinele republici fost-sovietice care au semnat acordul cu Uniunea Europeană şi duce o politică pro-occidentală, cu sprijinul României vecine. Cu toate acestea, electoratul din Republica Moldova pare să încline, în procente decisive, spre politica anacronică propusă de comuniştii contemporani ce nu au uitat nimic din ideologia şi practicile sovietice.

  • Jurnal românesc – 28.11.2014

    Jurnal românesc – 28.11.2014

    România are o datorie de necontestat faţă de Republica Moldova: constituirea unui spaţiu comun de democraţie, prosperitate şi stabilitate, a declarat, vineri, la Chişinău, preşedintele ales al României, Klaus Iohannis. El a mai spus că unul din obiectivele principale de politică externă a Bucureştiului este susţinerea cu orice preţ a parcursului european al Republicii Moldova. Iohannis şi-a exprimat speranţa că la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie, cetăţenii moldoveni vor opta spre un viitor pro-european. La rândul său şeful guvernului de la Chişinau, Vlad Filat, a sublinat că alegerile de duminică sunt cele mai importante de la proclamarea independenţei ţării, în 1991. Provocările externe ne determină să fim maxim responsabili şi solidari pentru a oferi cetăţenilor un viitor european, a mai spus Filat.



    Europarlamentarul Mircea Diaconu a fost achitat definitiv de instanţa supremă pentru conflict de interese. Magistraţii au respins recursul Parchetului General şi au menţinut decizia Curţii de Apel de achitare şi sancţionarea doar cu amendă administrativă de 1.000 de lei. Mircea Diaconu a fost trimis în judecată acum doi ani pentru de conflict de interese, dosarul fiind deschis în urma unei sesizări a Agenţiei Naţionale de Integritate. Procurorii au susţinut că Mircea Diaconu, în calitate de director al Teatrului Nottara, a participat la negocierea contractelor soţiei sale, Diana Lupescu, dar a prezidat şi comisia de examinare a unui concurs pe care l-a câştigat aceasta.



    Un raport al Consiliului Concurenţei arată că, în România, comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte state UE, aceste costuri depăşind cu aproximativ 50 euro media înregistrată la nivelul Uniunii. Comisioanele bancare analizate sunt administrarea lunară a contului, eliberarea extrasului de cont, internet banking, administrarea cardului de debit, retragerea de numerar (de la ATM propriu sau al altei bănci) şi tranzacţiile internaţionale. Conform datelor instituţiei, bazate pe informaţiile furnizate de bănci la 1 octombrie cu excepţia Marfin Bank şi Banca Transilvania, toate celelalte bănci aveau taxe de cel puţin 2,5 lei/lună pentru administrarea unui cont curent de bază. Cele mai mari taxe pentru administrare lunară a contului se percep de UniCredit, OTP şi BCR. Pentru serviciul de Internet Banking, gratuit în cele mai multe state UE, se percepe lunar aproximativ 1 euro, cel mai mare tarif fiind perceput de OTP Bank – 1,5 euro.



    Marea Britanie se confruntă cu o creştere semnificativă a imigraţiei, în fruntea clasamentului fiind românii şi bulgarii. Numai numărul românilor a crescut în perioada septembrie 2013 – septembrie 2014 cu 103.900, potrivit datelor oficiale publicate joi de Oficiul Naţional de Statistică al Marii Britanii. În ce priveşte imigranţii bulgari, numărul acestora a sporit în intervalul menţionat cu 31.500. Datele arată ca dintre cei 583 de mii de noi imigranţi, jumătate provin din statele Uniunii. Un raport întocmit recent de University College London estimează, pe de altă parte, că activitatea imigranţilor europeni a adus statului britanic venituri de circa 20 de miliarde de lire sterline (26 de miliarde de euro), în ultimul deceniu.

  • Retrospectiva săptămânii 16.11 – 22.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 16.11 – 22.11.2014

    Castigator surpriza al alegerilor prezidentiale din Romania



    O mare surpriză s-a consemnat în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România, din 16 noiembrie – victoria detaşată, la o diferenţă de aproape 9 procente, a candidatului Alianţei Creştin Liberale, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, în fata candidatului PSD — UNPR- PC, premierul Victor Ponta, cotat principalul favorit. Neaşteptată a fost prezenţa masivă la urne a românilor, 64,10%, cea mai ridicată din ultimii 18 ani. Numărul mare al românilor din diasporă, aproape 380 de mii, care s-au prezentat la vot în turul doi a reprezentat o surpriză plăcută. In schimb, cozile kilometrice cu români aşteptând, în frig sau ploaie, în faţa ambasadelor şi consulatelor din mai multe oraşe europene pentru a vota, au constituit o surpriză neplacută. Curtea Constituţională a validat, vineri, alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de şef al statului. El va fi cel de-al patrulea preşedinte al României de la Revoluţia din 1989. Actualul primar la Sibiului va prelua funcţia după 21 decembrie, când expiră mandatul preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu.




    Efectele eşecului organizatoric al alegerilor pentru românii din diasporă



    Deficienţele înregistrate în organizarea în străinatate a alegerilor prezidenţiale nu au ramas fără consecinţe. Ele au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlatean, după primul tur de scrutin, şi a înlocuitorului său, Teodor Melescanu, după turul doi, ambii asumându-şi responsabilitatea dar acuzand legislaţia electorală în vigoare, prea rigidă, şi care nu ar fi permis deschiderea de noi secţii. Eşecul organizatoric de la secţiile votare din străinătate a obligat Parlamentul de la Bucureşti să reia discuţiile despre modificarea legislaţiei electorale. Pe de alta parte, joi, Parchetul General a anunţat începerea urmăririi penale în cazul modului cum autorităţile cu atribuţii în domeniu au asigurat dreptul la vot pentru românii din afara granitelor. Parchetul a primit numeroase sesizări îndreptate împotriva unor miniştri şi reprezentanţi ai autorităţilor, care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţii în organizarea celor doua scrutine.





    Mai mulţi senatori şi deputaţi români au rămas fără imunitate pentru ca justiţia să-şi poată spune cuvântul în legătură cu acuzaţiile care planează asupra lor privind diverse cazuri de corupţie sau incompatibilitate



    Camera Deputaţilor de la Bucuresti a votat, marţi seara, în cvasiunanimitate, pentru respingerea unui proiect legislativ privind graţierea şi amnistierea. Depus în urma cu aproape un an, proiectul a suscitat proteste vehemente din partea societăţii civile. Pe de altă parte, în urma votului acestei Camere, deputaţii Ion Diniţă – PC, Ioan Adam – PSD şi Mircea Roşca — PNL , acuzaţi de acte de coruptie, au rămas fără imunitate parlamentară. Ulterior, instanţa Supremă a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Ioan Adam si Mircea Rosca, respectiv cercetarea în libertate, sub control judiciar a lui Ion Diniţă. Pe de altă parte, în Senat s-a votat ridicarea imunităţii în cazul a doi parlamentari acuzaţi în dosarul Microsoft — social-democrata Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, de la UNPR. Dosarul priveşte alocarea de licenţe IT pentru şcoli. Preşedintele Traian Băsescu a dat şi el avizul pentru urmărirea penală a fostului ministru liberal Cristian David, acuzat de procurori că ar fi primit mită.




    Premieră în istoria judiciară a României post-comuniste, unui procuror-şef în funcţie i s-a deschis dosar penal



    Şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, a fost reţinută într-un dosar în care DNA o acuză de abuz în serviciu. Infracţiunea ar fi fost comisă în perioada în care şefa DIICOT era subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri. Ei i se impută că, în 2011, împreună cu doi colegi de comisie, şi ei cercetaţi, ar fi înlesnit plata unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 13 hectare de la periferia capitalei. Prejudiciul adus statului ar fi de peste 62 de milioane de euro.




    Rusia este invitatul de onoare a celei de a 21-a editii a Târgului internaţional de carte de la Bucureşti



    La Bucureşti se desfaşoară până duminica a 21-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură. Peste 300 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ şi institute culturale prezintă cărţi pentru toate gusturile. Invitatul de onoare al ediţiei 2014 este Federaţia Rusă. 17 scriitori, critici literari şi jurnalişti ruşi vor avea lansări şi prezentări de carte, sesiuni de autografe şi dezbateri. Vizitatorilor li se oferă 750 de evenimente editoriale – număr record în istoria târgului. La această ediţie a Târgului menţionăm şi lansarea a volumului bilingv Depărtările nu ne vor despărţi niciodată/Distance will never come between us, alcătuit pe baza interviurilor şi a declaraţiilor, a fotografiilor ascultătorilor RRI din aproape 20 de ţări, care au câştigat Marile Premii ale concursurilor de cultură generală organizate de Radio România Internaţional din 1995 încoace.




    2014 a fost unul bun pentru nationala de fotbal a Romaniei



    Naţionala de fotbal a României a câştigat ultimul meci din 2014, amicalul de la Bucureşti cu Danemarca, cu scorul de 2-0. In urma acestui rezultat echipa va urca, luna aceasta, pe locul 15 în clasamentul FIFA, cea mai bună clasare din septembrie 2008 încoace. După 1-0 cu Grecia şi 2-0 cu Finlanda, ambele în deplasare, şi, respectiv, 1-1 cu Ungaria şi 2-0 cu Irlanda de Nord la Bucureşti, naţionala ocupă primul loc în Grupa F a preliminariilor. În ultimii doi ani, România a recuperat 42 de locuri în ierarhia FIFA, după ce, în septembrie 2012, se afla pe poziţia a 57-a, cea mai slabă din istorie. Cea mai bună clasare a României în clasamentul FIFA s-a înregistrat în septembrie 1997, locul 3.

  • Parcursul european al Chişinăului

    Parcursul european al Chişinăului

    Principala cauză pentru care Republica Moldova nu se află în prezent în Uniunea Europeană alături de alte foste republici sovietice precum ţările baltice este ezitarea demonstrată de către societate şi clasa politică în privinţa direcţiei de dezvoltare a ţării.



    Este părerea exprimată de premierul Iurie Leancă în cadrul forumului Viitorul Republicii Moldova în UE”, organizat recent de Fundaţia Konrad Adenauer la Chişinău, părere pe care oficialul moldovean o argumentează — Moldova şi Letonia erau în 91 două republici sovietice cu un nivel de pornire apropiat atât din punct de vedere economic, cât şi social. Astăzi, Letonia este o ţară cu o pensie medie de 300 de euro, cu un salariu mediu de 800 de euro, subvenţii în agricultură de 180 de euro pe hectar, ca să nu mai vorbesc de siguranţa socială sau de cea politică. Eu sunt convins că Letonia a reuşit şi noi mai puţin nu din cauza faptului că am fi mai puţin inteligenţi, nu că am fi puţin harnici, ci pentru că din 91 încoace tot am ezitat. Am ezitat neavând un obiectiv foarte clar, o viziune despre viitorul acestei ţări şi despre ce fel de sistem politic ne dorim, unde vrem să fim ancoraţi, ce fel de reguli vrem să impunem şi, ca rezultat, avem un stat cu instituţii încă slabe, încă puternic afectate de politic”. Moldova este, însă, acum mai aproape ca niciodată de Bruxelles.



    Preşedintele Nicolae Timofti şi-a exprimat convingerea că fosta republică sovietică, majoritar românofonă, va depune cererea de aderare la UE în 2015, pe fondul apropiatelor alegeri parlamentare prevăzute să se desfăşoare la 30 noiembrie, în cadrul cărora coaliţia de guvernare proeuropeană se va confrunta cu partidele de stânga, care pledează pentru o apropiere de Rusia. Statutul de ţară candidată la aderare va accelera procesul de modernizare a structurilor de stat şi va permite majorarea nivelului de securitate al Republicii Moldova”, consideră Timofti, amintind importanţa rezultatului scrutinului din 30 noiembrie pentru continuarea parcursului proeuropean al Chişinăului — Acordarea statutului de candidat la aderare va fi în masură să impulsioneze politicile de integrare, să contribuie la modernizarea instituţiilor publice, să plaseze Republica Moldova într-un spaţiu convenţional de securitate, la adăpost de provocările care se înregistrează în regiune.”, a subliniat liderul de la Chişinău. Ratificarea, în urmă cu o săptămână, de către Parlamentul European a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE, a fost apreciată drept o realizare majoră atât pentru Chişinău, cât şi pentru Bruxelles, esenţială pentru a spori transparenţa şi creşterea economică şi a susţine stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări.



    Acordul a fost semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles, ulterior acesta fiind ratificat de Parlamentul Republicii Moldova pe 2 iulie. Şapte parlamente naţionale din cele 28 de state comunitare au ratificat, până acum, documentul, primul dintre ele fiind parlamentul de la Bucureşti.



    Cel mai recent sondaj de opinie relevă că partidele pro-europene au un uşor avans faţă de cele care promovează ideea integrării în structurile eurasiatice, controlate de Rusia. Analiştii moldoveni nu exclud că va fi necesară formarea unui guvern de largă coaliţie, care să includă şi comuniştii, dacă formaţiunile pro-occidentale nu vor obţine suficiente voturi ca să se menţină la putere. Corespondentul Radio România la Chişinău, Vasile State: Şase formaţiuni politice sunt creditate cu şanse de a intra în viitorul legislativ unicameral de la Chişinău, potrivit barometrului de opinie publică realizat de Institutul de Politici Publice. Trei dintre acestea – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal şi-au definit clar opţiunea pro-europeană, în timp ce altele trei – Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor şi Partidul Patria sunt mai degrabă favorabile apropierii de Rusia. Trebuie precizat însă că, în ultimul timp, formaţiunea ex-preşedintelui Vladimir Voronin(n.red comuniştii) şi-a nuanţat mesajul, anunţând că nu va denunţa acordul de asociere cu UE. Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cele trei partide pro-europene, PRDM, PD şi PL ar acumula împreună 33%, iar PCRM, Partidul Patria şi PSRM – 29%. Chiar şi aşa, formarea unei majorităţi parlamentare va fi extrem de dificilă, ţinâ cont de raportul de forţe aproximativ egal între cele două tabere.”



    Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie nu exclude o alianţă formată din partidele pro-europene şi Partidul Comuniştilor: Ar trebui să ne gândim eventual la o coaliţie largă cu participarea, spre exemplu, a PCRM-ului, coaliţie care ar asigura stabilitatea politică pentru următorii şase ani. Pentru că, dacă peste doi ani nu avem preşedinte, o să avem iarăşi alegeri anticipate, deci avem nevoie de ceva care ar dura 4-6 ani de zile, mai mult sau mai puţin stabil.” Î



    n opinia sociologului Ion Jigău, o eventuală alianţă a comuniştilor, socialiştilor şi a celor din Partidul Patria nu va reuşi să asigure stabilitatea în Republica Moldova.