Radio România Internațional

Tag: ancheta

  • Crevedia – anchete şi solidaritate

    Crevedia – anchete şi solidaritate

    Încă
    din prima zi a acestei săptămâni, la toate centrele de carburanţi şi de gaz
    petrolier lichefiat (GPL) din România se fac controale. Și, potrivit
    premierului Marcel Ciolacu, va fi sistată activitatea celor
    în cazul cărora vor fi constatate probleme care implică riscuri pentru
    siguranţa publică. Ce s-a întâmplat la Crevedia, comună din sudul țării, nu
    trebuie sub nicio formă să se mai repete! Sâmbătă seară, o staţie GPL din
    localitate, deși ar fi trebuit să nu mai funcționeze de trei ani, când îşi
    pierduse autorizaţia de securitate la incendiu, a sărit în aer.

    Parchetul
    General, care a preluat dosarul ce urmăreşte, în această fază, infracţiunea de
    distrugere din culpă urmată
    de un dezastru, desfăşoară cu dificultate cercetările, deoarece ar putea
    exista, încă, emisii de gaz de la cisternele din incinta firmei – a precizat
    şeful instituţiei, Alexandru Florenţa. El a adăugat că sunt în derulare
    percheziţii la primăria din Crevedia, la unul din punctele de lucru din
    Bucureşti, precum şi la locuinţele celor doi administratori ai societăţii.

    Alexandru Florenţa: Cele două direcţii principale pe care ne
    concentrăm, în acest moment, în anchetă reprezintă, pe de o parte, stabilirea
    activităţilor derulate de societate prin intermediul punctului de lucru din
    Crevedia, ulterior declarării închiderii acestui punct de lucru, din perspectiva
    indiciilor temeinice pe care le avem privind derularea unor activităţi
    neconforme. Şi o a doua linie pe care ne vom concentra o reprezintă verificarea
    modului în care s-a autorizat, pe de o parte, punctul de lucru al societăţii
    situat în Crevedia, iar ulterior anulării acelei autorizaţii şi închiderii
    formale a punctului de lucru, modul în care s-au realizat diferitele controale
    de către instituţiile abilitate.

    Cazul
    de la Crevedia este anchetat şi de procurorii anticorupţie cu privire la
    posibile infracţiuni de abuz în serviciu. La rândul lor, procurorii militari
    cercetează modul în care s-a intervenit, dat fiind numărul mare de răniţi în
    rândul salvatorilor.

    Pe de altă parte, în zona accidentului, trei case, din
    totalul celor şapte afectate de explozii în lanț urmate de un incendiu
    devastator, au fost distruse aproape în totalitate. Autorităţile judeţene şi
    centrale au promis să acorde sprijin pentru refacerea lor, de aceea, în
    perioada următoare, vor fi evaluate pagubele.

    De asemenea, ministerul Muncii va
    propune Guvernului acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru cei afectaţi în
    evenimentul de sâmbătă seara.

    Însă, de departe cel mai important este sprijinul
    medical și psihologic dat persoanelor rănite ori traumatizate. Încă de
    duminică, centrele de transfuzii din Capitală şi din 24 de judeţe ale țării au
    fost deschise pentru cei care au vrut să doneze sânge pentru zecile de răniți -
    majoritatea pompieri, dar și jandarmi sau polițiști, unii
    în stare gravă, surprinşi de a doua deflagraţie în timp ce încercau să stingă
    incendiul provocat de o primă explozie. Ei se află internați în mai multe
    spitale în principal din București sau au fost, deja, transferați pentru
    îngrijiri medicale în Austria, Germania, Belgia, Norvegia și Italia. Franța,
    Israel și Bulgaria sunt gata, și ele, să acorde sprijin medical României.


  • Planul Roşu de Intervenţie la Crevedia a fost dezactivat

    Planul Roşu de Intervenţie la Crevedia a fost dezactivat

    O aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a decolat duminică, în jurul orei 5,15, pentru transportarea la Bruxelles a doi pacienţi care au suferit arsuri în urma incendiului produs la depozitul de carburanţi din localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa. O a doua aeronavă C 27J Spartan a decolat la ora 8,00 cu destinaţia Milano, Italia, pentru transportul a încă doi pacienţi care au suferit arsuri.



    Echipele medicale pentru monitorizarea pacienţilor pe timpul transportului sunt formate din specialişti ai UPU-SMURD Bucureşti şi ai Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca din Capitală.



    Alţi pacienţi răniţi în exploziile din Dâmboviţa vor fi transportaţi duminică în străinătate, a anunţat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. El a adăugat că e posibil ca şi luni să fie transportate în străinătate unele persoane rănite, dar depinde de ce decid medicii.



    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că în urma exploziilor de la Crevedia au fost 58 de răniţi.



    Primele 8 victime au fost după prima explozie, dintre care o persoană decedată în urma unui infarct, fără arsuri, şi şapte persoane rănite (3 cu arsuri transportate la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, 4 cu arsuri transportate la Spitalul Bagdasar-Arseni). Alte 50 de persoane au fost rănite după a doua explozie, dintre care 3 persoane rănite transportate la UPU Târgovişte, 47 persoane la unităţi sanitare din municipiul Bucureşti, cu arsuri şi traumatisme.



    Din totalul victimelor, 43 de persoane sunt cadre ale MAI (39 pompieri, 2 poliţişti şi 2 jandarmi).



    Pentru protecţia cetăţenilor, a fost stabilit un perimetru de siguranţă pe o distanţă de aproximativ 800 de metri faţă de locul intervenţiei şi au fost evacuaţi preventiv aproximativ 3.000 de locuitori. De asemenea, în proximitatea zonei de manifestare a fost transmis un mesaj de avertizare prin intermediul sistemului RO-ALERT.



    La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în prezenţa premierului Marcel Ciolacu şi a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a fost constituită o celulă de criză, care a reunit şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.



    Au fost activate şi două linii TELVERDE, unde aparţinătorii victimelor exploziei din judeţul Dâmboviţa au putut afla informaţii despre starea celor afectaţi de acest nefericit eveniment.



    A fost activat Mecanismul European de Protecţie Civilă, cu scopul realizării, în regim de urgenţă a transferului pacienţilor puternic afectaţi, pentru acordarea îngrijirilor medicale care se impun marilor arşi.



    Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preluat dosarul privind explozia care a avut loc sâmbătă în localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa. Au fost cooptaţi ofiţeri de poliţie judiciară, specialişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, experţi de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice din cadrul Ministerului Justiţiei, specialişti de la INSEMEX Petroşani, inspectori de inspecţia muncii.



    Circulaţia era în continuare oprită pe ambele sensuri pe DN 1A Bucureşti-Ploieşti, în localitatea Crevedia. Traficul rutier era deviat pe DC 77A – DJ 701B – DN 7 Tărtăşeşti, pe sensul către Ploieşti, iar pe celălalt sens, circulaţia era deviată pe DJ 101B Periş – Tâncăbeşti – DN1.

  • Omul Anului 2022 la Radio România Internaţional

    Omul Anului 2022 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, Radio România Internaţional continuă tradiţionala sa
    anchetã de opinie printre ascultãtori şi utilizatorii de Internet şi reţele
    sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, şi în acest an 2022, complicat şi greu
    pentru noi toţi. A fost un an dificil din cauza efectelor pandemiei de
    COVID-19, dar şi din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina, din cauza
    preţurilor ameţitoare la energie, a crizei alimentare din unele părţi ale
    globului, dar şi din cauza inflaţiei crescute, care a făcut ca acoperirea
    cheltuilelilor zilnice să devină o povară pentru tot mai mulţi oameni.


    Vă rugăm să decideţi care dintre personalităţile prezentului şi-au pus
    amprenta cel mai mult, în sens pozitiv, asupra lumii în anul 2022. Ne pregătim
    sã-l desemnăm, pe baza opţiunilor voastre scrise, pe Omul anului 2022 la Radio
    România Internaţional    . Cine ar putea fi acesta sau aceasta şi, mai ales, de
    ce? Va fi o personalitate cunoscută sau cineva necunoscut marelui public, dar
    cu o poveste exemplară? Rãspunsul vã aparţine, ca de obicei!


    Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, direct
    pe site, la www.rri.ro, trimiţând un comentariu
    la articol, prin e-mail la ro@rri.ro pe profilul nostru de Facebook sub formă de
    comentariu, pe WhatsApp la 0040.744.312.650, prin fax la 0040.21.319.05.62.


    Amintim că Omul Anului 2021 la RRI, de fapt Oamenii anului 2021 la Radio
    România Internaţional au fost desemnaţi, din nou, angajaţii din domeniul
    sănătăţii din întreaga lume, aflaţi în linia întâi a luptei împotriva pandemiei
    de COVID-19, dar şi toți dezvoltatorii de vaccinuri împotriva COVID-19.


    Vom anunţa cine este Omul anului 2022 la Radio România InternaţionaI
    în emisiunile noastre, ca şi în mediul online, duminică, 1 ianuarie 2023.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    COVID-19. 36.269 di noi infecții cu SARS-CoV-2 fură raportate tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru România, pi ningă ateali 193 di dicese asociate, dimăndă marți Grupul di Comunicare Strategică. Di la ahurhita-a pandimiillei aoa şi 2 ani, cama di 2 milioane di români avură lăngoarea și cama di 60.000 muriră. Tru aestu kiro, di la ahurhita a lansării vaccinului tru andreu 2020, cama di 8 milioane di oameni loară un ciclu complet di vaccinare, iara 2,4 milioane loară și doza di rapel.



    SĂNĂTATE Ministrul român a Sănătatillei, Alexandru Rafila, va s’llia parti tru perioada 9-10 şcurtu la ună conferință comună a miniștrilor di externe și a sănătatillei din UE pi tema a sănătatillei globale și la ună andamasi informală a miniștrilor sănătății, care va s’ţănă Lyon și Grenoble. Uidisitu cu ministerulu, ateali 2 evenimente sunt organizate di președinția franceză a Consiliului UE. Participanțăllii va să zburască ti misurile UE ti s’ndrupască craturli pi cali di dizvultari tru accesarea yitriilor tru contextul a pandemiillei di COVID-19 și tra s’anvărtuşeadză sistemele naționale di asistență medicală. Reuniunea informală a miniștrilor sănătatillei va s’aibă tu amprotusa intervenția și reziliența sistemelor di sănătate publică tru caz di criză și pi dizvoltarea comună a politiţlor tra s’adară ună Uniune a sănătatillei”.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Mafia defrişărilor ilegale

    Mafia defrişărilor ilegale

    Tăierile ilegale de păduri din România revin din nou în atenția autorităților, după un incident care a avut loc recent. Membrii unei echipe care filma un documentar internaţional despre defrişările ilegale au fost bătuți crunt de aproximativ 20 de indivizi, într-o pădure din județul Suceava. Echipamentul şi toate înregistrările au fost distruse. Alături de cei care realizau pelicula se afla și un activist de mediu, care îi ajuta să identifice dovezile crimelor forestiere din zona. Atacul a fost destul de sever, unele dintre victime pierzându-şi cunoştinţa în drum spre spital, potrivit Greenpeace România. Toate cele trei victime au primit ulterior îngrijiri medicale, iar starea lor este acum stabilă. Printre cei audiați de poliție se numără şi proprietarul pădurii în care a avut loc incidentul, precum şi șeful ocolului silvic, dar cercetările continuă pentru identificarea tuturor persoanelor implicate.


    Un alt incident tragico-comic atrăgea atenția presei, în toamna anului trecut. Atunci, un primar dintr-o comună din județul Argeș a fost prins de polițiști în timp ce transporta ilegal aproape 40 de metri cubi de material lemnos fără acte de proveniență. Lemnul și camionul au fost confiscate. Primarul, pe numele căruia a fost deschis un dosar penal, s-a apărat și a spus că nu are nici o legătură cu lemnele. A susținut că el doar conducea camionul, pentru că e o lipsa acută de șoferi la firma soției sale. Culmea ironiei este că edilul susține că nu a făcut nimic ilegal.


    Potrivit organizațiilor non-guvernamentale, în ultimii ani, în Romania, peste 600 de persoane au fost atacate în păduri de infractori, iar dintre acestea 6 au murit în urma acestor violențe.


    Poliția Română transmite că, în primele opt luni din 2021, infracțiunile din domeniul silvic au crescut cu peste 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele 8 luni ale acestui an au fost făcute peste 27.000 de controale și au fost date peste 5.500 de amenzi în valoare de 9 milioane de lei (cca. 1,8 milioane euro), o sumă care este însă extrem de mică, dacă ne raportam la valoarea lemnului furat.


    Circa 20 de milioane de metri cubi sunt tăiați ilegal în România în fiecare an, declara, la sfarștului anului 2019, fostul ministru al mediului, Costel Alexe, o parte din provenind din pădurile virgine.


    În România se găsesc circa două treimi din pădurile virgine ale Europei, majoritatea protejate în cadrul programului Natura 2000. În 2020, Comisia Europeană lansa procedura de infringement împotriva României din cauză că n-a reușit să adopte măsuri pentru protejarea pădurilor. Din păcate, aceasta n-a produs efecte, susțin activiștii de mediu. În opinia lor, oamenii politici români își consumă energia acuzându-se unii pe alții. Nici un guvern care a fost la putere nu a fost capabil, de-a lungul anilor, să facă ceva în privința tăierilor ilegale. Schimbările propuse recent de autorităţi în ce privește legislația forestieră, dezbătută în Parlament, urmează să înăsprească semnificativ regulile în privința tăierilor ilegale. Orice furt de lemn, indiferent de cantitate, va deveni infracțiune și se va pedepsi cu închisoarea, indiferrent de cantiatea defrișată. Pană atunci, infracțiunile silvice continuă.


  • UE cere măsuri pentru protejarea jurnaliștilor

    UE cere măsuri pentru protejarea jurnaliștilor

    Atacurile împotriva jurnaliștilor și presiunile la care sunt supuși aceștia au ajuns în atenția Comisiei Europene, în condițiile în care doar în 2020 au fost înregistrate, în UE, peste 900 de astfel de atacuri. Problema a fost abordată de președintele Ursula von der Leyen care, în discursul său privind Starea Națiunii, a spus că: Informațiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnaliști, căci ei sunt cei care asigură transparența.

    La doar o zi după susținerea discursului, Comisia a emis prima sa Recomandare privind protejarea jurnaliștilor. Statelor membre li se cere să ancheteze și să urmărească penal ferm toate infracțiunile care îi vizează pe jurnaliști și să stabilească mecanisme de cooperare între autorități și mass-media, astfel încât amenințările la adresa acesteia să poată fi identificate mai rapid și mai ușor.

    De asemenea, se are în vedere crearea unor servicii naționale independente de sprijin, care să le ofere jurnaliștilor consiliere juridică, sprijin psihologic și adăposturi sigure când sunt amenințați, se arată într-un comunicat al Comisiei. Acesta precizează că se are, totodată, în vedere și protecția jurnaliștilor atunci când relatează despre manifestații, dar și în mediul online.


    În ultimii ani, atacuri împotriva unor jurnaliști au zguduit mai multe țări europene. Unele au fost lansate de grupări teroriste – jihadiști din Al Qaida în Peninsula Arabică au ucis 12 persoane într-un asalt din 2015 asupra sediului Charlie Hebdo, iar alți câțiva jurnaliști și-au pierdut viața în atacuri ale Statului Islamic la Paris și Strasbourg. Daphne Carauna Galizia a fost asasinată cu o bombă în Malta, în 2017, din cauza investigațiilor sale anti-corupție. În Slovacia, Jan Kuciak, care ancheta infracțiuni economice, cazuri de corupție ale politicienilor și legături cu grupări infracționale, a fost împușcat mortal, în 2018, în locuința sa împreună cu prietena sa. Olandezul Peter N. de Vries a fost împușcat mortal la Amsterdam în iunie, anul acesta.

    Pe lângă astfel de tragedii, există și numeroase alte cazuri în care jurnaliștii au avut de suferit în timp ce își făceau meseria. În România, doi jurnaliști și un activist de mediu au fost bătuți cu bestialitate pe 16 septembrie în timp ce anchetau tăierile ilegale de pădure. Un caz din Polonia a ajuns în atenția Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, care pe 17 septembrie le-a cerut autorităților de la Varșovia să renunțe la acuzațiile formulate împotriva a doi jurnaliști care au încercat să scrie despre criza refugiaților de la granița polono-belarusă.

    Recomandările Comisiei privind protejarea jurnaliștilor, dar și acțiunile întreprinse în sprijinul libertății și pluralismului mass-media, se înscriu în Planul de acțiune pentru democrația europeană.


  • UPDATE: Reţineri în dosarul eliberării unor adeverinţe care atestau în fals vaccinarea anti-COVID19

    UPDATE: Reţineri în dosarul eliberării unor adeverinţe care atestau în fals vaccinarea anti-COVID19

    UPDATE 2 Încă o persoană a fost reţinută de poliţiştii din Alba în cadrul anchetei privind eliberarea unor adeverinţe care atestau, în fals, vaccinarea anti-COVID-19, aceasta urmând să fie prezentată, alături de un medic pentru care a fost dispusă anterior aceeaşi măsură, Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.

    În urma perchezițiilor din data de 5 august a.c., privind documentarea activității infracționale a unor persoane bănuite de fals informatic, cercetările au fost extinse și asupra unui bărbat, din județul Cluj, pentru instigare la fals informatic. Bărbatul, de 41 de ani, a fost reținut, pentru 24 de ore.

    Din cercetări a reieșit că bărbatul ar fi determinat o tânără, de 26 de ani, din Cluj – Napoca, să acceseze o platforma de evidență națională a vaccinărilor și să elibereze adeverințe care atestau, în fals, vaccinarea anti Covid – 19., precizează comunicatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Alba.

    Cu ocazia perchezițiilor, au fost identificate și indisponibilizate bunuri în legătură cu care există suspiciunea că ar fi fost folosite în activitatea infracțională, respectiv un telefon mobil, un laptop și o unitate de calculator, conform sursei citate.

    10 persoane au fost citate și audiate, iar fată de o tânără, de 26 de ani, din Cluj – Napoca, județul Cluj, a fost luată măsura reținerii, pentru 24 de ore.


    Urmează ca cele două persoane reţinute să fie prezentate, vineri, Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru dispunerea măsurilor legale.

    ————————

    UPDATE1 Un medic din Cluj-Napoca a fost reţinut joi de poliţiştii din Alba pentru că ar fi eliberat mai multe adeverinţe care atestau în fals vaccinarea efectivă la centrul de vaccinare din Ocna Mureş a mai multor persoane care nu au fost imunizate în locaţia respectivă.

    Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, au efectuat joi două percheziţii domiciliare, în judeţul Cluj, la persoane bănuite de fals informatic.

    Din cercetări a rezultat că, la data de 28 iunie a.c., o persoană ar fi accesat registrul electronic de evidenţă a vaccinărilor al unui centru din judeţul Alba şi ar fi eliberat mai multe adeverinţe care atestau în fals vaccinarea efectivă la acel centru de vaccinare a mai multor persoane care nu au fost vaccinate în locaţia respectivă. În urma percheziţiilor, au fost identificate şi indisponibilizate bunuri în legătură cu care există suspiciunea că ar fi fost folosite în activitatea infracţională, respectiv un telefon mobil, un laptop şi o unitate de calculator, se menţionează într-un comunicat transmis AGERPRES de IPJ Alba.

    Conform sursei citate, zece persoane au fost citate şi audiate.

    ————————-

    Poliţiştii din Alba efectuează joi dimineaţă percheziţii domiciliare în judeţul Cluj la persoane bănuite de fals informatic, respectiv de eliberarea unor adeverinţe de vaccinare false.

    Potrivit IPJ Alba, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, efectuează două percheziţii domiciliare, în judeţul Cluj, la persoane bănuite de fals informatic. Acestea ar fi accesat o platformă naţională de evidenţă a vaccinărilor şi ar fi eliberat adeverinţe care atestau, în fals, vaccinarea anti Covid – 19

    ‘Din cercetări a rezultat că, la data de 28 iunie a.c., o persoană ar fi accesat registrul electronic de evidenţă a vaccinărilor al unui centru din judeţul Alba şi ar fi eliberat mai multe adeverinţe, care atestau, în fals, vaccinarea efectivă la acel centru de vaccinare, a mai multor persoane, care nu au fost vaccinate în locaţia respectivă’, se menţionează în comunicatul IPJ Alba.

    O persoană urmează să fie condusă la sediul poliţiei, iar alte 10 persoane vor fi citate, pentru audieri, mai precizează sursa citată.

  • Zeci de milioane de produse anti-COVID necorespunzătoare, confiscate (OLAF)

    Zeci de milioane de produse anti-COVID necorespunzătoare, confiscate (OLAF)

    Ancheta Oficiului European de Luptă Antifraudă a permis confiscarea a 52 de milioane de produse, precum geluri pentru mâini ce conţineau cantităţi periculoase de metanol, măşti care nu corespundeau normelor, kituri false de teste şi identificarea a 1.150 de operatori suspecţi – relevă ultimele date actualizate furnizate de serviciul de presă al OLAF.

    În raportul său anual, OLAF notează că mulţi dintre aceşti operatori au sediul în afara Uniunii Europene şi sunt numeroase firmele care, în mod oportunist, pentru a încerca să profite de pandemia de COVID, s-au lansat într-o activitate fără să aibă nicio experienţă în domeniu. Reţele lungi de intermediari au fost create de la o zi la alta în numeroase ţări ale Uniunii şi în afară, cu scopul de a ascunde identitatea infractorilor, făcând dificilă identificarea lor – a explicat directorul general adjunct al OLAF, Ernesto Bianchi.

    Acţiunea OLAF a permis în special confiscarea, anul trecut, în urma unei alerte a autorităţilor daneze, a circa 140.000 de litri de gel de mâini provenit din Turcia, care conţinea o cantitate periculoasă de metanol – o substanţă toxică. OLAF a participat şi la o operaţiune comună cu serviciile vamale din state membre, care a permis între altele confiscarea, până în prezent, a 50 de milioane de măşti suplimentare.

    Printre altele, OLAF a avertizat asupra pesticidelor contrafăcute care reprezintă în prezent până la 13,8% din pesticidele utilizate în Uniunea Europeană şi constituie un pericol pentru sănătate, o sursă de poluare a aerului, solurilor şi a apei, precum şi o ameninţare în special pentru albine.

    Totodată, în 2020, OLAF a finalizat 230 de anchete asupra unor cazuri de fraudă şi a emis 375 de recomandări autorităţilor naţionale şi europene. Oficiul va lucra de acum în colaborare cu foarte noul Parchet European, intrat în funcţiune la 1 iunie, care are de asemenea competenţe în materie de fraudă, dar care, spre deosebire de OLAF, are putere de urmărire penală.


  • Anchetă în tragedia de la “Victor Babeș”

    Anchetă în tragedia de la “Victor Babeș”

    În aprilie, pacienți aflați în unitatea mobilă de Terapie Intensivă amplasată în curtea spitalului “Victor Babeș” din București și-au pierdut viața în urma unei defecțiuni tehnice. Din primele informaţii, tragedia ar fi avut loc după o creştere bruscă a presiunii în instalaţia de oxigen la care era conectat TIR-ul, care a dus la blocarea completă a ventilatoarelor la care erau conectate opt persoane. Trei dintre ele au decedat. Tragedia este pusă pe seama unei erori umane.



    Judecătorii au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a şefului Serviciului Tehnic şi a unui instalator de la spital. Magistraţii români au decis, totuşi, plasarea lor în arest la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile, cei doi fiind acuzaţi de ucidere din culpă. Pe lângă interdicţia de a părăsi domiciliul fără încuviinţarea organelor de anchetă, şeful Serviciului Tehnic şi instalatorul de la spital nu au voie să comunice cu persoanele vătămate, cu alţi inculpaţi, cu martorii sau cu experţii în cauză. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de procurori și de inculpaţi.



    Procurorii precizează că, pe fondul neasigurării funcţionării în parametri optimi a instalaţiei de oxigen, precum şi a instruirii deficitare a personalului din subordine, s-a creat necesitatea intervenţiei asupra instalaţiei. Intervenţia, spun aceștia, a fost realizată defectuos de unul dintre cei doi inculpați, ceea ce a dus la oprirea automată a ventilatoarelor din dotarea unităţii mobile de Terapie Intensivă şi la decesul celor trei pacienţi.



    Pe de altă parte, unitatea medicală a transmis o poziție potrivit căreia angajaţii Serviciului tehnic din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş” care au fost reţinuţi miercuri în urma tragediei din aprilie îndeplinesc toate condiţiile legale şi de pregătire profesională pentru ocuparea posturilor pe care au fost angajaţi. Potrivit unei informări de presă, ancheta fiind în derulare, conducerea spitalului şi întreg personalul medical şi auxiliar din cadrul unităţii sanitare vor continua să sprijine autorităţile competente în vederea aflării depline a adevăruluiˮ.



    Accidentul de la Victor Babeș a survenit la numai câteva luni după producerea altor două tragedii în unități medicale din România. În noiembrie anul trecut, un incendiu izbucnit la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț, tot la o secție ATI destinată pacienților cu COVID-19, a curmat viețile a zece persoane internate acolo. Medicul Cătălin Denciu, cel care și-a riscat viața pentru a-și salva pacienții și care a suferit răni grave, fiind internat în Belgia, a fost premiat de Organizația Mondială a Sănătății. Belgienii, la rândul lor, l-au numit Eroul anului 2020ˮ.



    Un alt incendiu care a avut loc, anul acesta, la sfârșitul lunii ianuarie, la o unitate medicală de elită din București, aflată în prima liniei în lupta cu pandemia, spitalul “Matei Balș”, a provocat moartea mai multor pacienți.






  • UE a deschis o anchetă contra Facebook

    UE a deschis o anchetă contra Facebook

    Îngrijorările sunt legate de rata neobișnuit de mare a tranzacțiilor prin intermediul platformei de vânzări Facebook Marketplace, Comisia urmând să examineze modul în care serviciul este integrat în reţeaua de socializare pentru a stabili dacă este vorba de un avantaj anticoncurenţial.

    Comisia urmează să stabilească și dacă reţeaua de socializare a folosit date de la agenţiile de publicitate (există aproape 7 milioane de companii care îşi fac reclamă pe Facebook) pentru a le face apoi concurenţă în mod direct.
    Vicepreşedinta Comisiei Europene, însărcinată cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, spune că ancheta vrea să afle dacă aceste date oferă reţelei Facebook un avantaj concurenţial incorect, mai ales în sectorul anunţurilor online.

    În urmă cu doi ani, Bruxelles-ul a lansat o investigație generală axată pe datele colectate de compania americană și platforma Marketplace. Facebook a pus inițial la dispoziția autorităților europene nu mai puțin de 315 mii de documente, echivalentul a 1,7 milioane de pagini. Anul trecut însă, Facebook a acționat în judecată Comisia Europeană, reclamând că i-ar fi cerute informații excesive, dincolo de ce ar fi necesar.

    De data aceasta, o investigație similară cu cea a executivului comunitar are loc și în Marea Britanie. Autoritatea pentru concurenţă de la Londra a anunţat că a început propria sa anchetă pentru a stabili dacă Facebook abuzează de poziţia sa dominantă prin colectarea şi utilizarea de date.

    La rândul lor, oficiali din cadrul Facebook au dat asigurări că vor coopera deplin pentru a demonstra că investigațiile nu au justificare. Potrivit rețelei de socializare, serviciul marketplace oferă utilizatorilor mai multe opțiuni și funcționează într-un domeniu foarte competitiv, în care sunt mulți jucător mari.

    Mai trebuie spus că și alți giganţi americani din domeniul tehnologiei au intrat de-a lungul timpului în vizorul Comisiei Europene. Google, cel mai mare motor de căutare online din lume, a primit în ultimii trei ani amenzi de peste 8 miliarde de euro pentru că şi-a blocat rivalii în achiziţiile pe internet sau în publicitatea online.

    Iar compania Amazon este acuzată că a distorsionat concurența pe piețele de comerț online.

    Apple, la rândul său, se află sub investigație pentru competiţie neloială pe piața de streaming de muzică, deoarece a abuzat de poziția sa dominantă.


  • Premiu pentru medicul-erou de la Piatra Neamț

    Premiu pentru medicul-erou de la Piatra Neamț

    Medicul
    român Cătălin Denciu, care, anul trecut în noiembrie, şi-a riscat viaţa pentru
    a salva dintr-un incendiu pacienţi internaţi la secţia ATI a Spitalului din
    Piatra Neamţ a fost premiat de Organizația Mondială a Sănătății.


    În
    discursul de deschidere a Adunării Mondiale a Sănătăţii de la Geneva,
    directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus, a precizat că, prin acest
    premiu, organizaţia pe care o conduce îl onorează pe medicul român pentru
    sacrificiul său, amintind că, specialist în terapie intensivă, Cătălin Denciu
    era de gardă, îngrijind bolnavi de Covid, când un incendiu a izbucnit în secție.
    Încercând să îi salveze, doctorul a suferit arsuri de
    gradul trei pe 40% din suprafața corpului. Poveștile despre curaj, suferinţă,
    disperare, luptă şi triumf ale personalului medical aflat în luptă cu pandemia
    sunt de ordinul milioanelor – a mai precizat directorul general al OMS, care a
    amintit și că, în lume, cel puţin 115.000 de angajaţi din domeniul sănătăţii au
    murit din cauza Covid-19.


    Organizația Mondială a Sănătății a postat pe contul
    său de Twitter și un mesaj video din partea medicului-erou Cătălin Denciu:
    a primit premiul în numele
    personalului medical din România şi din toată lumea, dar și în numele tuturor
    pacienţilor care au cunoscut suferinţele bolii şi al familiilor personalului
    medical, care stau alături la bine și la greu:

    Haina de doctor vine cu responsabilități și așteptări uriașe. Vă îndemn
    să fiți alături de personalul medical, să îl sprijiniți și să luptați împreună
    cu el pentru a învinge pandemia. Eroi sunt cei care, zi de zi, de mai mult de
    un an, continuă, în ciuda tuturor greutăților, să fie alături de pacienți și de
    familiile lor. Este un premiu al celor rezistenți, al celor care nu cedează,
    care merg mai departe. Sunt mândru să fiu unul dintre acești oameni. Sănătatea
    este o victorie asupra suferinței și bolii. Împreună vom învinge.


    10
    oameni au pierit pe 14 noiembrie, în incendiul care a devastat secția de
    terapie intensivă a Spitalului Județean Piatra Neamț. De gardă, Cătălin Denciu
    a intrat în flacări pentru a scoate cât
    mai mulți pacienți din foc și nu s-a gândit că-și pune viața în pericol.
    Medicul a fost dus cu un avion militar în Belgia, unde i-a fost salvată viața
    și unde se află, încă, pentru recuperare. Gestul său eroic a fost, de altfel,
    recompensat inclusiv de belgieni, care l-au declarat Eroul anului
    2020    .


    În această vreme, ancheta privitoare la incendiul din secția ATI de
    la Piatra Neamț a continuat. Nu se știe nici la ora actuală care sunt cauzele
    exacte ale tragediei. În urma unui control efectuat imediat după, la nivelul
    întregii țări, au fost descoperite aproape 2 mii de deficiențe legate de
    apărarea împotriva incendiilor.

  • Raport controversat privind morţii de COVID-19

    Raport controversat privind morţii de COVID-19

    Concluziile anchetei privind diferenţele de raportare a deceselor COVID în cele
    două platforme informatice folosite de autorităţi vor fi folosite pentru
    îmbunătăţirea procedurilor, astfel încât erori de acest fel să nu mai apară.

    Declarația aparține ministrului român al sănătăţii, Ioana Mihăilă, care a mers
    luni în Parlament pentru a explica această situație controversată, la
    solicitarea PSD.


    Un raport publicat anterior arată că a existat o
    diferența de circa 13 la sută între cele două platforme și oferă și o serie de
    explicații privind erori tehnice sau de natură umană. Ministerul Sănătății,
    care a elaborat documentul, consideră că situația este justificată într-o
    oarecare măsură, parţial acceptabilă și inevitabilă și a fost generată inclusiv
    de agravarea situaţiei epidemiologice la sfârșitul lui 2020. Altă cauza
    indicată în raport se referă la organizarea din spitale, care fie nu au
    raportat toate decesele COVID la DSP, fie au raportat la minister decese de
    toate cauzele. Documentul conchide că dubla raportare, pe principii diferite,
    atrage după sine confuzii, implică eforturi adiţionale de validare a datelor şi
    consum de resurse.


    Potrivit ministrului, audiat luni în parlament, diferenţa de
    raportare se datorează unor erori umane sau neînţelegeri ale metodologiilor,
    care au fost schimbate de mai multe ori de la începutul pandemiei. Ioana
    Mihăilă, care nu era în funcție în perioada investigată, a subliniat că în
    sistemul de sănătate din România există sincope şi că vor fi luate măsuri
    pentru asigurarea reformei. Ea a explicat că responsabil este un comitet numit
    într-un mandat precedent şi că vor avea loc cercetări disciplinare.

    Nu vom
    începe o vânătoare a vinovaţilor, dar avem la dispoziţie informaţiile necesare
    pentru a lua măsurile care se impun    , a mai declarat Mihăilă.


    Parlamentarii
    social-democraţi nu au fost mulţumiţi de răspunsurile oferite și afirmă că
    guvernul de centru dreapta nu a dat dovadă de profesionalism în gestionarea
    pandemiei. Deputatul Alexandru Rafila susține că punerea la îndoială în
    repetate rânduri a cifrelor referitoare la testare, la numărul de pacienţi,
    registrele privind persoanele vaccinate, decese, prin declaraţii contradictorii
    şi cifre eronate din partea autorităţilor, au creat un val de nemulţumire în
    rândul populaţiei. El a amintit și că PSD a solicitat constituirea unei comisii
    parlamentare care să investigheze această situaţie fără precedent, să audieze
    reprezentanţii instituţiilor responsabile şi să facă publice concluziile, dar
    actuala majoritate parlamentară s-a opus.


    Modul de gestionare a pandemiei a
    fost criticat şi de reprezentanţii AUR.


    La dezbaterile din plen,
    PNL şi UDMR au cerut o comunicare fără echivoc a datelor, iar deputaţii
    USR-PLUS au subliniat că o creştere a încrederii în măsurile aplicate de
    autorităţi depinde de restituirea adevărului cu privire la datele legate de
    pandemie.


    Premierul Florin Cîţu a afirmat săptămâna trecută că astfel de
    diferenţe au existat în toate ţările Uniunii Europene.


  • Anchetă privind accidentul de la Spitalul Victor Babeş

    Anchetă privind accidentul de la Spitalul Victor Babeş

    Continuă ancheta în dosarul penal al tragediei de la spitalul de boli Infecţioase şi tropicale Victor Babeş din București, unde trei paciente COVID-19 au murit după ce în unitatea mobilă unde erau îngrijite toate ventilatoarele s-au oprit brusc. Anchetatorii nu au precizat încă dacă a fost vorba de o eroare umană sau una tehnică. Primele date arată că toate ventilatoarele din tirul de terapie intensivă, unde a avut loc accidentul, au intrat în avarie în acelaşi timp, ca urmare a unui flux de oxigen peste limita admisă. Se fac expertize la faţa locului – a precizat şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, Marian Mihoci:

    Au fost audiate în cauză până în acest moment 15 persoane, atât personal medical, cat și tehnic. Au fost ridicate documente, precum şi imaginile surprinse pe camerele de supraveghere instalate în interiorul spitalului. Bineînţeles, vom reface filmul evenimentului, prin corelarea acestor declaraţii date în cauză cu datele tehnice pe care le deţinem în acest moment, precum şi datele pe care le vom obţine prin dispunerea expertizelor, precum şi celorlalte rapoarte de constatare în cauză.

    Opt pacienţi erau internaţi în tirul de terapie mobilă atunci când s-a produs incidentul. Personalul medical a reuşit să ţină în viaţă cinci dintre ei, iar ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a dat asigurări că s-a făcut tot ceea ce era posibil pentru salvarea bolnavilor, iar prioritatea a fost transferul lor la alte spitale. El a mai spus că avizul temporar de funcţionare a secţiei mobile indică respectarea tuturor normelor. Nu există deocamdată informaţii că defecţiunea ar fi fost la regulatorul de presiune din exteriorul tirului sau în interiorul unităţii, a explicat Vlad Voiculescu:

    Ştim că a fost o problemă care ţine de presiunea oxigenului şi, este o supoziţie în momentul ăsta, asta ar fi putut duce la oprirea tuturor ventilatoarelor. Este vorba de o companie care a făcut o lucrare cu o ţeavă de o anumită dimensiune, care a fost înlocuită de o altă companie, care a dus lucrarea la bun sfârşit. Vorbim despre o instalaţie făcută special pentru unitatea mobilă de terapie intensivă.

    Cei cinci pacienţi aflaţi în unitatea mobilă care au supravieţuit au fost transferaţi în alte spitale şi sunt bine în acest moment. Tragedia de la Victor Babeş nu este singulară. În noiembrie, un incendiu a izbucnit la secția ATI, destinată pacienților cu Covid-19, a Spitalului de Urgență Piatra Neamț, iar în ianuarie, în București, în cel mai modern spital de boli infecțioase din țară, Matei Balș. Ambele incendii s-au soldat cu morți, unii carbonizați.

    Între timp, conducerea Camerei Deputaţilor a decis ca noua moţiune simplă la adresa ministrului Voiculescu depusă de PSD să fie dezbătută luni şi votată miercuri, săptămâna viitoare. Social-democraţii îi reproşează lui Vlad Voiculescu, între altele, incapacitatea realizării unui program de testare şi eşecul privind creşterea numărului de paturi pentru Terapie Intensivă.

  • Comisia declanșează o anchetă privind măsuri de sprijin acordate de România CE Oltenia

    Comisia declanșează o anchetă privind măsuri de sprijin acordate de România CE Oltenia

    Complexul Energetic Oltenia, un producător român de energie electrică pe bază de lignit, deținut majoritar de stat, se confruntă cu dificultăți financiare. Statul român a acordat acestei companii un ajutor temporar pentru salvare, care a fost aprobat de Comisie în februarie anul trecut. În urma acestuia, România a transmis Comisiei, la 4 decembrie 2020, un plan de restructurare a societății respective.

    Planul de restructurare prevede un sprijin de aproximativ 2 miliarde EUR, din care 1,33 miliarde EUR reprezintă sprijin public din partea statului român, sub formă de granturi și de împrumuturi (inclusiv împrumutul pentru salvare în valoare de 251 de milioane EUR pe care compania nu l-a rambursat). Suma rămasă ar urma să fie acoperită din fondurile Uniunii Europene, mai precis dintr-un grant acordat prin Fondul pentru modernizare, pentru care România ar urma să solicite finanțare.

    Normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, permit statelor membre să acorde pentru o perioadă de până la șase luni un ajutor pentru salvare. Apoi, fie ajutorul trebuie rambursat, fie statul membru trebuie să prezinte Comisiei un plan de restructurare pentru ca sprijinul să fie aprobat cu alt statut.

    În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare și ajutorul pentru sprijinirea acestuia ar îndeplini condițiile prevăzute în orientări, aşa că a declanşat o investigaţie. Se va verifica în special dacă dacă planul de restructurare propus poate restabili viabilitatea pe termen lung a societății într-un interval de timp rezonabil fără continuarea ajutorului de stat; dacă societatea sau investitorii ar urma să contribuie suficient la costurile de restructurare; şi dacă planul de restructurare ar urma să fie însoțit de măsuri adecvate de limitare a denaturărilor concurenței create de ajutor.

    Deschiderea unei investigații oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații și nu anticipează rezultatul acesteia.

    Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.


  • Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    FRONTEX, o agenţie responsabilă de organizarea celor mai importante misiuni de patrulare a frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, a fost acuzată că desfășoară manevre ilegale și foarte periculoase în Marea Egee, menite să descurajeze solicitanții de azil să ajungă în Grecia, respectiv, în Europa. O investigație apărută recent în publicaţia germană Der Spiegel relevă că personalul Frontex pare a fi implicat direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la ţărm. Jurnaliştii germani subliniază că acest tip de incident ajunge foarte rar să fie raportat la sediul central al Frontex din Varșovia.

    Zilele trecute, directorul executiv al Frontex Fabrice Leggeri a transmis că a lansat o anchetă despre care a informat-o pe Ylva Johansson – comisarul european pentru Afaceri Interne – şi a dat asigurări că agenţia urmăreşte respectarea celor mai înalte standarde şi nu tolerează încălcări ale drepturilor fundamentale în activităţile sale. Directorul Frontex spune că a mai solicitat în acest an, în cadrul dialogului operaţional cu Grecia, investigarea a două incidente produse în apropiere de insulele elene din estul Mării Egee şi că, în legătură cu unul dintre aceste incidente, nu s-au găsit dovezi privind comportamente ilegale, investigaţiile continuând în legătură cu al doilea. Leggeri i-a alertat pe membrii Parlamentului European şi în legătură cu un alt incident produs mai devreme în acest an, când un echipaj de pe vasele daneze desfăşurate de Frontex a primit instrucţiuni incorecte de la Paza de coastă a Greciei.

    În urma respectivului incident, Frontex a contactat autorităţile greceşti şi neînţelegerile au fost reglementate cu Paza de coastă elenă, iar până în acest moment investigaţiile care continuă nu au identificat alte cazuri suspecte decât cele raportate deja de directorul executiv autorităţilor greceşti.

    Leggeri mai spune că misiunea navelor Frontex de patrulare a frontierelor externe în estul Mării Egee a fost complicată şi de dezacordul dintre Grecia şi Turcia în legătură cu frontierele lor maritime, care a afectat activităţile de căutare şi salvare din zonă.