Tag: Antonio Tajani

  • Incontro Bogdan Aurescu-AntonioTajani a margine del Consiglio Affari Esteri

    Incontro Bogdan Aurescu-AntonioTajani a margine del Consiglio Affari Esteri

    Incontro oggi a Bruxelles tra il ministro degli Esteri romeno, Bogdan Aurescu, e il collega italiano, Antonio Tajani, a margine della riunione del Consiglio Affari Esteri. Il MAE romeno precisa in un comunicato che Bogdan Aurescu ha ringraziato la parte italiana per il fermo e costante supporto concesso all’ingresso della Romania nell’Area Schengen. Il capo della diplomazia di Bucarest ha sottolineato la necessità di una soluzione costruttiva volta a sbloccare la situazione, poichè i cittadini romeni hanno pieni diritti di beneficiare dell’appartenenza a Schengen. Il ministro Bogdan Aurescu ha informato in merito alle azioni della parte romena in corso nel dialogo con l’Austria, gli altri stati membri e la Commissione Europea, per l’ulteriore promozione dell’obiettivo dell’adesione di Romania allo spazio di libera circolazione, in vista di una decisione positiva. Il ministro Antonio Tajani ha ribadito il sostegno risoluto e attivo dell’Italia all’adesione di Romania all’Area Schengen, indicando che si impegnerà per la soluzione del dossier.

    I due ministri hanno valutato positivamente lo sviluppo della cooperazione bilaterale nell’ambito del Partenariato Strategico Consolidato Romania-Italia, dalla cui firma è stato recentemente celebrato il 15/o anniversario, e hanno deciso di continuare le azioni per l’organizzazione di una riunione intergovernativa Romania-Italia nel corso del 2023 a Roma. Bogdan Aurescu ha espresso la fiducia che i negoziati per la revisione e l’aggiornamento della Dichiarazione congiunta dei ministri degli Affari Esteri dei due Paesi sul Partenariato Strategico Consolidato romeno-italiano siano ultimati entro brevissimo tempo. Inoltre, su proposta del capo della diplomazia romena, Bogdan Aurescu e Antonio Tajani hanno deciso di lavorare per l’organizzazione di un forum d’affari nel corso del corrente anno. Il ministro Aurescu ha evidenziato la tendenza crescente dell’interscambio che nel 2022 ha raggiunto quasi 19 miliardi di euro.

    Nel corso dei colloqui, Bogdan Aurescu ha ricordato anche la recente iniziativa riguardante la concessione dello status di minoranza nazionale alla comunità romena in Italia. Il ministro Antonio Tajani ha invitato il collega Bogdan Aurescu a fare una visita in Italia, invito accolto con favore dal capo della diplomazia romena, indica ancora il MAE.

  • O mai bună protecţie socială cetăţenilor UE

    O mai bună protecţie socială cetăţenilor UE

    Şefii de stat
    sau de guvern din ţările Uniunii Europene s-au reunit, de ziua Europei, 9 mai,
    la Sibiu, într-un summit informal, pentru a discuta despre viitorul Uniunii
    . Summitul
    a avut loc în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului
    Uniunii Europene şi a reunit şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE, mai
    puţin Marea Britanie, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt. Acestora
    li s-au alăturat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,
    preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi Înaltul Reprezentant al
    UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini. Liderii
    europeni au discutat Agenda strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024,
    cu accent pe provocăririle şi priorităţile viitoare ale UE.


    Preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani
    , a îndemnat la coeziune şi o mai bună
    protecţie a cetăţenilor din statele membre UE, în cadrul conferinţei de presă
    desfăşurate după ce în prima parte a zilei avusese loc reuniunea Consiliului
    European:

    Am spus
    conducătorilor europeni să se transforme din lideri locali, în lideri cu o
    viziune europeană. Instrituţiile europene sunt prea birocratice. Acesta este
    primul lucru pe care trebuie să îl schimbăm: sistemul de gândire. Avem de
    recuperat tot ceea ce putem devenind protagonişti în operaţiunea de a proteja
    mai bine cetăţenii UE. Avem nevoie de acţiuni la nivel european, acolo unde
    acţiunile la nivel naţional nu sunt suficiente. Trebuie să încetăm polemicile
    între statele membre. Trebuie să abordăm problemele în comun. Acesta este
    mesajul pe care l-am transmis în cuvântul meu. Parlamentul European consideră
    că Europa trebuie să fie o Europă politică şi Parlamentul European este
    singurul organism ales democratic. Aşa că Parlamentul European ar trebui să aibă
    dreptul la iniţiativă. Suntem singurul organism la nivel mondial cu acest drept,
    de iniţiativă.


    O Uniune
    Europeană mai apropiată de cetăţeni şi cu o activitate mai eficientă şi mai
    bine înţeleasă este obiectivul susţinut, pentru a combate fenomenul descris ca Europa
    neîncrederii (n.r. ce) înlocuieşte, în mod periculos, Europa speranţei.


    Preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, a subliniat, de asemenea, importanţa
    implicării statelor UE în rezolvarea problemelor ce există la nivel mondial
    ,
    astfel lucrând şi la reducerea provocărilor cu care se confruntă Uniunea. Pe
    plan economic, dezvoltarea ţărilor emergente, în special China, pe plan
    climatic, încălzirea globală sau pe plan politic, crizele africane, ce conduc
    la continuarea fenomenului migraţiei.


    Conceput ca o
    demonstraţie de unitate, Summitul de la Sibiu anticipează summitul decisiv
    programat la sfârșitul lunii iunie, unde sunt așteptate adevăratele decizii, de
    la cine va conduce Uniunea în perioada 2019-2024, până la cum vor fi abordate
    probleme precum clima, statul de drept, locul UE în lume, apărarea și
    securitatea.


  • Nachrichten 19.03.2019

    Nachrichten 19.03.2019

    Brüssel: Die rumänische Premierministerin Viorica
    Dăncilă hat am Dienstag einen zweitägigen Besuch in Brüssel begonnen. Geplant
    sind Treffen mit mehreren europäischen Würdenträgern. Zusammen mit dem
    Präsidenten des Europäischen Rates Donald Tusk und der Europäischen Kommission
    Jean-Claude Juncker wird Viorica Dancila am Mittwoch den dreigliedrigen
    Sozialgipfel leiten. Die Veranstaltung mit dem Thema Ein stärkeres, vereintes
    und für die Zukunft orientiertes Europa konzentriert sich auf das Wirtschaftswachstum
    und die Arbeitskraft. Die rumänische Ratspräsidentschaft hat sich stark
    angestrengt und die Verhandlungen mit dem Europäischen Parlament über die
    meisten legislativen Dossiers erfolgreich abgeschlossen. Die rumänische
    Premierministerin wird am Donnerstag in Brüssel eine Debatte eröffnen. Das
    Thema ist Europas Bedeutung für die Bürger.


    Bukarest: Das Europäische Komitee zur Verhütung von Folter (CPT) hat sich besorgt über das geäußert, was es als die Missbrauch und unangemessene Bedingungen bezeichnet, die es in rumänischen Haftanstalten immer noch gibt. In einem am Dienstag veröffentlichten Bericht nach dem Besuch bei 10 Haftanstalten im Februar dieses Jahres weisen CPT-Mitglieder auf Fälle von körperlicher Misshandlung der Inhaftierten durch das Gefängnispersonal und die Polizei sowie auf Gewalt unter Inhaftierten hin. Sie fordern das Innenministerium und die rumänische Polizeiinspektion auf, eine klare Botschaft zu senden, dass die Misshandlung von Inhaftierten illegal und unprofessionell ist und dementsprechend bestraft wird. Das CPT würdigt die seit 2014 unternommenen Anstrengungen zur Reform des Strafvollzugs in Rumänien, insbesondere im Hinblick auf die Entwicklung des Bewährungsdienstes, einen Rückgang der Gefängnisinsassen um 30% und die Einführung von Entschädigungen für die in überfüllten Gefängnissen inhaftierten Personen.



    Bukarest: Die Verhandlungen zwischen dem Europäischen Parlament
    und dem Rat der EU über die Ernennung des neuen europäischen
    Generalstaatsanwalts haben am Dienstag begonnen. Die ehemalige rumänische Anti-Korruptions-Chefin Laura Codruţa Kövesi ist eine der Kandidaten für diesen Posten. Falls die Verhandlungsteams keine Einigung erzielen können, finden am 27. März sowie am 4. und 10. April weitere Runden statt. Der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani übermittelte kürzlich dem rumänischen Minister für Europafragen George Ciamba, dem amtierenden Vorsitzenden des EU-Rates, ein offizielles Schreiben, in dem Laura Codruţa Kövesi als Kandidatin des Europäischen Parlaments für die Leitung der Europäischen Staatsanwaltschaft angekündigt wurde. Der Rat der EU hingegen unterstützt Jean-Francois Bohnert aus Frankreich. Die Europäische Staatsanwaltschaft, die bis Ende 2020 funktionsfähig sein soll, wird ein unabhängiges Gremium sein, das für die Ermittlung und Verfolgung von Straftaten gegen den EU-Haushalt zuständig ist. Der europäische Generalstaatsanwalt hat eine nicht verlängerbare Amtszeit von sieben Jahren.



    Brüssel: Die EU-weiten Ausgaben für den Sozialschutz haben sich 2017 auf 2.890 Milliarden Euro belaufen, was 18,8% des BIP und 41,1% der gesamten Staatsausgaben ausmachte, teilte das europäische Statistikamt Eurostat am Dienstag mit. Die Rentenleistungen machten 10% des BIP der Union aus. Die Ausgaben für den Sozialschutz lagen in Irland, Litauen, Malta, Lettland, Rumänien, der Tschechischen Republik und Bulgarien unter 13% des BIP, während sechs Mitgliedstaaten – Finnland, Frankreich, Dänemark, Italien, Österreich und Schweden – mindestens 20% des BIP diesem Bereich zugewiesen haben.



    Brüssel: Die EU-Minister für europäische Angelegenheiten treten in Brüssel zusammen, um den Europäischen Frühlingsgipfel vorzubereiten. Sie werden auch die neuesten Entwicklungen im Fall Brexit erörtern, da der 29. März das Ende des Zweijahreszeitraums ist, seitdem das Vereinigte Königreich seine Absicht gemeldet hat, die Union zu verlassen. Die europäischen Staats- und Regierungschefs erwarten von London, dass es seine Absichten für die Zukunft klar zum Ausdruck bringt, und viele von ihnen möchten, dass der europäische Block eine neue Fristverlängerung ablehnt. Bis zu einer erneuten Abstimmung im britischen Parlament über den Rückzug, die London bereits zweimal abgelehnt hat, werden die EU-Minister die politischen und rechtlichen Konsequenzen einer Brexit-Stundung analysieren. Inzwischen hatte der Präsident des Europäischen Rates Donald Tusk Treffen mit wichtigen EU-Chefs, darunter die deutsche Bundeskanzlerin Angela Merkel und der französische Präsident Emmanuel Macron.



    Bukarest: Das Odeon Theater in Bukarest hat am Montagabend die 19. Ausgabe der Radio Rumänien Kultur Preisgala veranstaltet. Die Veranstaltung belohnte die wichtigsten Errungenschaften der rumänischen Kultur im vergangenen Jahr. Zu den Empfängern gehörten die Schriftstellerin Gabriela Adameşteanu, der Regisseur Radu Afrim und die Drehbuchautorin Ivana Mladenović. Der Verband Teach for Romania“ gewann die Sektion Bildung für Projekte, die in Schulen in benachteiligten Gemeinden durchgeführt wurden. Eine Auszeichnung für sein Lebenswerk erhielt auch der Pianist Valentin Gheorghiu.

  • 10.03.2019

    10.03.2019

    Justice — La Section spéciale d’investigation des magistrats de Bucarest a annoncé que l’ancienne procureure en chef du Parquet national anticorruption (la DNA), Laura Codruţa Kövesi, est mise en examen dans un deuxième dossier, accusée de création d’une association de malfaiteurs et de complicité de répression injuste. En 2015-2016, Mme Kövesi aurait coordonné, par ses ordres et dispositions, un groupe criminel créé par deux procureurs et par un officier de police judiciaire, soupçonnés d’enquête abusive, de répression injuste, d’avoir influencé les déclarations et d’avoir induit en erreur les organes judiciaires. L’ancienne cheffe de la DNA a estimé que ces accusations étaient des fabulations censées la dénigrer. Dans un premier dossier ouvert par la Section spéciale d’investigation des magistrats, Laura Codruţa Kövesi est accusée d’abus de pouvoir, de faux témoignage et de corruption passive. Rappelons que l’ancienne procureure en chef de la DNA a été révoquée de ses fonctions l’été dernier. Le ministre de tutelle, Tudorel Toader, lui reprochait, entre autres, d’avoir défié l’autorité du parlement et d’avoir contesté des décisions de la Cour constitutionnelle.



    Procureur européen — Le président du Parlement européen, Antonio Tajani, a adressé au ministre roumain des Affaires européennes et président en exercice du Conseil de l’Union européenne, George Ciamba, une lettre officielle lui annonçant que Laura Codruţa Kövesi est la candidate du Parlement européen pour les fonctions de procureur chef européen. Après les récentes auditions dans les commissions des libertés civiles et respectivement de contrôle budgétaire du Législatif communautaire, Laura Codruţa Kövesi a devancé par le nombre de voix obtenues ses contre-candidats Jean-François Bohnert (France) et Andres Ritter (Allemagne). Ultérieurement, la Conférence des présidents du Parlement européen a décidé de soutenir la nomination de Mme Kövesi aux fonctions de procureur chef du futur Parquet européen. Ce dernier sera nommé après des négociations entre le Parlement et le Conseil des Etats membres, qui préfèrent le candidat français. Le Parquet européen, qui devrait commencer son activité jusqu’à la fin 2020, sera un bureau indépendant chargé d’enquêter, de poursuivre et de renvoyer en justice les infractions contre le budget de l’UE. Le procureur européen aura un mandat de 7 ans non renouvelable.



    Tacot – En Roumanie, les programmes « Le tacot » et « Tacot + » subiront des modifications. Les nouvelles mesures figureront à l’agenda de la réunion gouvernementale de lundi, les membres du cabinet de Bucarest devant débattre d’un acte normatif. Celui-ci devrait modifier le décret d’urgence portant approbation du programme censé stimuler l’achat de voitures neuves. Le projet prévoit que pour les autos équipées de moteur à combustion interne le prix d’acquisition ne peut pas dépasser 50.000 lei (soit 10.500 euros), à cela devant s’ajouter la TVA. Les voitures dotées de système de propulsion hybride seront achetées contre 100.000 lei tout au plus, tandis que, pour les autos électriques hybrides, le prix d’acquisition est plafonné à 150.000 lei.



    Chisinau — La Cour constitutionnelle de République de Moldova a confirmé les résultats des élections législatives du 24 février et validé les mandats des 101 députés. Elle a rejeté les contestations déposées par le cartel électoral ACUM (Maintenant), qui avait demandé l’annulation du scrutin et l’invalidation des mandats des députés élus dans 5 circonscriptions uninominales. Les socialistes philo russes du président Igor Dodon se sont adjugé 35 sièges au Parlement, le Parti démocrate, de centre-droit, au pouvoir, sera représenté par 30 députés. Ils sont suivis par le bloc électoral ACUM (d’opposition, pro-européen) – 26 sièges-, et par le parti Șor (populiste) — 7 mandats. Les députés indépendants ont obtenu 3 mandats. Le Parti démocrate a plusieurs fois invité le cartel électoral ACUM à des négociations afin d’aboutir à une majorité parlementaire, mais ce dernier avait décliné l’invitation.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Simona Halep, numéro 2 mondiale, affrontera aujourd’hui Katerina Kozlova d’Ukraine au 3e tour du tournoi WTA dIndian Wells, aux Etats-Unis. Au deuxième tour, elle a disposé de la Tchèque Barbora Strycova par 6-2, 6-4. Simona a été championne en 2015 à Indian Wells. Toujours ce dimanche, le duo roumano-américain Monica Niculescu/Abigail Spears rencontre le couple Gabriela Dabrowski/Yifan Xu (Canada/Chine) dans les huitièmes de finale. Dans le concours masculin, à l’épreuve de double, le Roumain Horia Tecău et le Néerlandais Jean-Julien Rojer joueront au premier tour contre la paire Marton Fucsovics (Hongrie)/Guido Pella (Argentine).



    Météo — Il faut très chaud pour cette période de l’année. Le ciel est nuageux. On signale des pluies sur l’ouest et le nord-ouest du pays ainsi que des giboulées et des chutes de neige en haute montagne. Les maximales du jour vont de 10 à 20°, avec 18° à Bucarest.


  • Nachrichten 9.03.2019

    Nachrichten 9.03.2019

    BUKAREST: Die rumänische Sonderabteilung für Ermittlungen gegen Richter und Staatsanwälte gab bekannt, dass die ehemalige Chefin der Nationalen Anti-Korruptionsbehörde DNA, Laura Codruţa Kövesi, in einem zweiten Fall unter Anklage wegen Gründung einer organisierten kriminellen Gruppe und der Beteiligung an unrechtmä‎ßiger Repression strafrechtlich verfolgt wird. Im Zeitraum 2015-2016 hätte Kövesi durch Anordnung und Bestimmungen eine kriminelle Gruppe koordiniert, die von zwei Staatsanwälten und einem Justizpolizeibeamten initiiert wurde. Sie wurden verdächtigt, missbräuchliche Nachforschungen, ungerechte Unterdrückung, Beeinflussung von Äu‎ßerungen und Irreführung der Justizbehörden durchzuführen. Die ehemalige Leiterin der DNA erkläte, dass all diese Anklagen erfunden sind, um sie zu verunglimpfen. Laura Codruta Kövesi wird in einer ersten Akte Amtsmissbrauch, falsche Aussagen und Bestechung vorgeworfen. Die ehemalige Chefanklägerin der Nationalen Anti-Korruptionsbehörde wurde im vergangenen Sommer enlassen. Justizminister Tudorel Toader, warf ihr unter anderem vor, dass sie die Autorität des Parlaments missachtet und die Entscheidungen des Verfassungsgerichts angefochten habe.



    Der Präsident des Europäischen Parlaments, Antonio Tajani, hat dem rumänischen Minister für europäische Angelegenheiten George Ciamba, der zugleich amtierender Ratspräsident der Europäischen Union, ein offizielles Schreiben geschickt mit der Ankündigung, dass Laura Codruta Kövesi die Kandidatin des Europäischen Parlaments für das Amt des Europäischen Generalstaatsanwalts ist. “Laura Codruta Kövesi hat alle Qualitäten, um sehr gute Arbeit zu leisten.” – schrieb Antonio Tajani auf Twitter. Nach jüngsten Anhörungen in den Ausschüssen für bürgerliche Freiheiten und Haushaltskontrolle des Gemeinschaftsgesetzgebers bekam Laura Codruta Kövesi mehrere Stimmen als der Franzose Jean-François Bohnert und der Deutsche Andreas Ritter. Anschlie‎ßend beschloss die Konferenz der Präsidenten des Europäischen Parlaments, die Ernennung von Frau Kövesi für das Amt des Generalstaatsanwalts der künftigen Europäischen Staatsanwaltschaft zu unterstützen. Es folgen Verhandlungen zwischen dem EU-Parlament und dem EU-Rat, der den französischen Kandidaten unterstützt. Die Europäische Staatsanwaltschaft, die voraussichtlich Ende 2020 ihre Arbeit aufnehmen wird, wird eine unabhängige Stelle sein, die für die Untersuchung, Verfolgung und Ahndung von Verbrechen gegen den EU-Haushalt zuständig ist. Der Europäische Generalstaatsanwalt wird ein siebenjähriges Mandat haben, das nicht verlängert werden kann.



  • 09.03.2019

    09.03.2019

    Enquête — La Section spéciale d’investigation des magistrats de Bucarest a annoncé que l’ancienne procureure en chef du Parquet national anticorruption (la DNA), Laura Codruţa Kövesi, est mise en examen dans un deuxième dossier, accusée de création d’une association de malfaiteurs et de complicité de répression injuste. En 2015-2016, Mme Kövesi aurait coordonné, par ses ordres et dispositions, un groupe criminel créé par deux procureurs et par un officier de police judiciaire, soupçonnés d’enquête abusive, de répression injuste, d’avoir influencé les déclarations et d’avoir induit en erreur les organes judiciaires. L’ancienne cheffe de la DNA a estimé que ces accusations étaient des fabulations censées la dénigrer. Dans un premier dossier ouvert par la Section spéciale d’investigation des magistrats, Laura Codruţa Kövesi est accusée d’abus de pouvoir, de faux témoignage et de corruption passive. Rappelons que l’ancienne procureure en chef de la DNA a été révoquée de ses fonctions l’été dernier. Le ministre de tutelle, Tudorel Toader, lui reprochait, entre autres, d’avoir défié l’autorité du parlement et d’avoir contesté des décisions de la Cour constitutionnelle.



    Laura Codruţa Kövesi — Le président du Parlement européen, Antonio Tajani, a adressé au ministre roumain des Affaires européennes et président en exercice du Conseil de l’Union européenne, George Ciamba, une lettre officielle lui annonçant que Laura Codruţa Kövesi est la candidate du Parlement européen pour les fonctions de procureur chef européen. « Laura Codruţa Kövesi a toutes les qualités nécessaires pour faire un très bon travail », a écrit Antonio Tajani sur Twitter. Après les récentes auditions dans les commissions des libertés civiles et respectivement de contrôle budgétaire du Législatif communautaire, Laura Codruţa Kövesi a devancé par le nombre de voix obtenues ses contre-candidats Jean-François Bohnert (France) et Andres Ritter (Allemagne). Ultérieurement, la Conférence des présidents du PE a décidé de soutenir la nomination de Mme Kövesi aux fonctions de procureur chef du futur Parquet européen. Ce dernier sera nommé après des négociations entre le Parlement et le Conseil des Etats membres, qui préfèrent le candidat français. Le Parquet européen, qui devrait commencer son activité jusqu’à la fin 2020, sera un bureau indépendant chargé d’enquêter, de poursuivre et de renvoyer en justice les infractions contre le budget de l’UE. Le procureur européen aura un mandat de 7 ans non renouvelable.



    Royauté — La dépouille mortelle de l’ancien souverain de Roumanie, Carol II, est ré inhumée aujourd’hui dans une des cryptes de la nouvelle Cathédrale de l’Archevêché de Curtea de Argeş (sud), nécropole royale. Le cercueil a été sorti de la chapelle où il était depuis 2003, lorsqu’il a été apporté de Lisbonne, et a été déposé sur un catafalque. Après un service divin, le cercueil sera descendu dans une crypte non loin de celles où reposent le dernier roi de Roumanie, Michel Ier et son épouse la reine Anne. Carol II de Roumanie a régné entre 1930 et 1940. Son règne a été particulièrement controversé, et caractérisé par la prospérité économique, un épanouissement culturel et de la fidélité par rapport aux alliances traditionnelles avec les démocraties occidentales. D’autre part, il a été marqué par l’immoralité du roi, la corruption de sa camarilla, ses pratiques autoritaires et, à compter de 1938, la mise en place de sa dictature personnelle. En 1940, après avoir cédé sans combat aux voisins soviétiques, hongrois et bulgares environ un tiers du territoire national, Carol II a été obligé d’abdiquer en faveur de son fils Michel. Il a vécu en exil et il est décédé au Portugal en 1953.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Simona Halep, numéro 2 mondiale, s’est qualifiée au 3e tour du tournoi WTA dIndian Wells, aux Etats-Unis. Elle a disposé de la Tchèque Barbora Strycova par 6-2, 6-4. Simona, championne en 2015 à Indian Wells, affrontera Katerina Kozlova d’Ukraine. En revanche, Mihaela Buzarnescu s’est inclinée devant lAustralienne Daria Gavrilova 6-2, 6-2. Dans le concours de simple messieurs, le Roumain Marius Copil a été vaincu par le Moldave Radu Albot 6-2, 6-2.



    Météo — Temps particulièrement chaud en Roumanie, même si les températures sont en légère baisse par rapport à hier. Le ciel est nuageux et des pluies à verse ne sont pas exclues sur le sud-ouest, le centre et l’est notamment. Des giboulées et des chutes de neige sont signalées à plus de 1800 m d’altitude. Les maximales du jour vont de 10 à 20°, avec 19° sous le soleil à Bucarest.

  • EU-Staaten müssen für alle möglichen Brexit-Szenarien bereit sein.

    EU-Staaten müssen für alle möglichen Brexit-Szenarien bereit sein.

    Bis zum Austritt Gro‎ßbritanniens aus der EU am 29. März während der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft sind es nur noch zwei Monate, aber es lässt sich schwer einschätzen, wie dies tatsächlich geschehen wird. Das britische Parlament hat die Ministerpräsidentin Theresa May beauftragt, die mit der EU erzielte Einigung über den Brexit neu zu verhandeln, aber die EU-Beamten haben eine solche Option nachdrücklich abgelehnt.



    Die jüngsten Entwicklungen in der britischen politischen Szene haben das Risiko eines ungeordneten Austritts erhöht, erklärte der Präsident der Europäischen Kommission Jean-Claude Junker. Er hat die Mitgliedstaaten aufgefordert, sich auf alle möglichen Szenarien vorzubereiten, einschlie‎ßlich des düstersten. Der Präsident des Europäischen Rates Donald Tusk hat im Gegenzug erklärt, dass die von den Mitgliedstaaten gebilligte Vereinbarung der beste und einzige Weg ist, um einen geordneten Austritt Gro‎ßbritanniens aus der Europäischen Union sicherzustellen.



    Der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani hat seinerseits erklärt, dass die Wahrung der Rechte aller 3,5 Millionen Europäer, die in Gro‎ßbritannien leben, und auch der Briten, die sich entschieden haben, in den EU-Mitgliedsländern zu leben, eine Priorität ist. Der britische Botschafter in Bukarest Andrew Noble hatte inzwischen Treffen mit der rumänischen Ministerpräsidentin Viorica Dăncilă und der rumänischen Ministerin der im Ausland lebenden Rumänen Natalia Intotero. Viorica Dăncilă und Andrew Noble haben beide die sehr guten Beziehungen zwischen Rumänien und Gro‎ßbritannien, ihren gemeinsamen Beitrag zur Sicherheit und Verteidigung Europas sowie die engen wirtschaftlichen und sozialen Beziehungen zwischen den beiden Ländern hervorgehoben.



    Vor diesem Hintergrund hat die rumänische Ministerpräsidentin erneut betont, dass es für Rumänien von grö‎ßter Bedeutung ist, den Schutz der Rechte der rumänischen Bürger im Vereinigten Königreich zu gewährleisten, und sie hat auch garantiert, dass Bukarest seinerseits alle erforderlichen Ma‎ßnahmen ergreift die Rechte der in Rumänien lebenden britischen Bürger zu schützen, unabhängig davon, ob mit der EU eine Vereinbarung getroffen wird oder nicht. Die rumänische Gemeinschaft in Gro‎ßbritannien ist besorgt, wie Ministerin Natalia Intotero gesagt hat. Sie hat erklärt, dass in dem von ihr geleiteten Ministerium eine Arbeitsgruppe für europäische Angelegenheiten eingerichtet wurde, die sich unter anderem auf die Überwachung der Brexit-Entwicklungen konzentriert, damit die in Gro‎ßbritannien lebenden rumänischen Bürger angemessen informiert werden.



    Das Ministerium für die im Ausland lebenden Rumänen befindet sich in einem ständigen Dialog mit dem Au‎ßenministerium, der rumänischen diplomatischen Vertretung in London und den anderen Konsularstellen Rumäniens. Au‎ßerdem wurde eine E-Mail-Adresse erstellt, brexit@mprp.gov.ro, an die die in Gro‎ßbritannien lebenden rumänischen Bürger Fragen zu ihrer Zukunft auf britischem Boden übermitteln können. Ihre Hauptanliegen sind Wohnsitz, Studium und Transport.

  • Nachrichten 23.01.2019

    Nachrichten 23.01.2019

    Bukarest: Rumänien feiert am Donnerstag den 160. Jahrestag seit der Vereinigung der rumänischen Fürstentümer Moldau und der Walachei. Am 24. Januar 1859 war der bereits zum Fürsten der Moldau gewählte Alexandru Ioan Cuza von der Bukarester Wahlversammlung einstimmig auch zum Herrscher über die Walachei gewählt worden. So wurde Cuza zum Fürsten der vereinigten Rumänischen Fürstentümer ausgerufen. Drei Jahre später, am 24. Januar 1862, wurde die Vereinigung der rumänischen Fürstentümer auch international anerkannt und der somit entstandene Staat bekam den Namen Rumänien. 59 Jahre später, im Jahr 1918 wurde der moderne Staat Rumänien durch die Vereinigung des Rumänischen Königreichs mit Bessarabien (Basarabia), der Bukowina (Bucovina) und Siebenbürgen (Transilvania) gegründet. Die Herrscherzeit Cuzas gilt aufgrund der eingeleiteten radikalen Reformen als Beginn der Moderne in Rumänien. Präsident Klaus Iohannis präsentiert heute am Grab Alexandru Ioan Cuza im ostrumänischen Iasi einen Blumenkranz. Das Staatsoberhaupt wird eine Rede auf der Veranstaltung halten, die anlässlich der Erklärung der Stadt Iaşi als Historische Hauptstadt Rumäniens organisiert wird



    Brüssel:Rumänien
    bleibt ein vertrauensvoller Alliierter der NATO, erklärte die rumänische Premierministerin
    Viorica Dăncilă nach dem Treffen mit dem NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg.
    Dieser sagte seinerseits, die NATO und die EU arbeiten
    immer besser in Bereichen wie Cyber- und
    Seesicherheit. Die beiden haben die Hauptthemen auf der Agenda
    des Bündnisses geprüft und sich auf Themen konzentriert, die für Rumänien von
    Interesse sind, sowie auf die Beiträge Bukarests zur Umsetzung der alliierten
    Politiken und Beschlüsse. Die Bekämpfung des Antisemitismus sei eine der
    Prioritäten auf der Tagesordnung der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft. Das
    sagte die rumänische Ministerpräsidentin Viorica Dăncilă in Brüssel bei der
    offiziellen Zeremonie zum Internationalen Tag der Erinnerung an die
    Holocaust-Opfer, der vom Europäischen Jüdischen Kongress unter der
    Schirmherrschaft des Präsidenten des EU-Parlaments, Antonio Tajani veranstaltet
    wurde. Die rumänische Regierungschefin betonte die Notwendigkeit, gemeinsame
    europäische und internationale Anstrengungen zur Bekämpfung des Antisemitismus
    und zur Verbreitung aller Formen der Diskriminierung zu verstärken. Viorica
    Dăncilă ist bis Donnerstag in Brüssel zu einem Arbeitsbesuch, wo sie auf der
    Plenartagung des Europäischen Wirtschafts- und Sozialausschusses die
    Prioritäten der rumänischen EU-Ratpräsidentschaft vorstellt.



    Brüssel: In Brüssel stellen die Minister des Regierungskabinetts in Bukarest in den Fachausschüssen des Europäischen Parlaments, die Prioritäten der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft. Im Ausschuss für bürgerliche Freiheiten, Justiz und Inneres (LIBE) des EU-Parlaments, erklärte Justizminister Tudorel Toader, dass eine Priorität der rumänischen Präsidentschaft des EU-Rates, die Stärkung des Vertrauens der Bürger in die Justiz, sei. Er sagte, Rumänien werde nicht von den Grundsätzen der Rechtsstaatlichkeit abweichen. Weitere Prioritäten seien laut Toader die Gründung der europäischen Staatsanwaltschaft und die Ernennung des europäischen Chefanklägers. Rumänische Präsidentschaft des EU-Rates handelt für ein wohlhabendes, sicheres, geeintes und bürgernahes Europa, das zugleich ein wichtiger globaler Akteur sein muss, sagte Innenministerin Carmen Dan. Sie wies darauf hin, dass für die rumänische Präsidentschaft des EU- Rates die Stärkung der inneren Sicherheit, das Sicherheitsmanagement der EU-Außengrenzen, das Migrationsmanagement, die Visapolitik und Asylpolitik und der Katastrophenschutz der EU prioritär seien. Man brauche mehr Einheit und Zusammenhalt um besser auf die Ängste und Interessen der europäischen Bürger reagieren zu können.



    Wetter: In Rumänien wird der Himmel in den nächsten 24 Stunden bewölkt sein. Im Nordosten und Zentrum des Landes wird es schneien, im Rest wird es regnen. Die Tageshöchsttemperaturen werden zwischen -6 und 11 Grad liegen.

  • Ceremonia de preluare a președinției Consiliului UE

    Ceremonia de preluare a președinției Consiliului UE


    Respectarea statului de drept și a valorilor europene au fost puse în prim-plan de liderii europeni, la ceremonia de preluare a președinției rotative a Consiliului UE de la București.



    Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut apel la unitatea statelor UE în lupta cu valul populist aflat în creșetere: “În faţa unei Uniuni incapabile să dea răspunsuri rapide sirenele populiste câştigă teren. Şi totuşi, într-o lume mai nesigură ca oricând, trebuie să avem, mai mult ca oricând, o Europă puternică pentru a ne proteja cetăţenii. Este esenţial să lucrăm împreună pentru o Europă mai eficientă.(…) Forţa Europei este opusul violenţei, drumului naţionalist. Ea se bazează pe valori, pe democraţie, pe statul de drept, pe respectul demnităţii şi libertăţii fiecăruia.”



    Tajani: Reducerea fondurilor de coeziune şi cheltuielile în agricultură ar fi o eroare



    Oficialul european și-a manifestat sprijinul pentru un viitor buget comunitar în care să primeze politica de coeziune. “Europa trebuie să-şi asigure mijloacele pentru a reuşi. Este primordial ca viitorul buget multianual al UE să fie unul politic, care reflectă priorităţile unei Europe eficiente. Ar fi o mare eroare să reducem fondurile de coeziune şi cheltuielile în agricultură. Trebuie să ajungem la un buget care stimulează investiţiile în economia reală”, a spus Tajani.



    Juncker: România trebuie să facă parte din Schengen



    “Uniunea Europeană este formată din compromisuri, dar când vorbim de statul de drept şi de lupta anticorupţie, nu există niciun compromis posibil”, a subliniat și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cadrul cermoniei găzduite de Ateneul Român.



    Totodată, Juncker și-a reiterat sprijinul includerea României în spațiul Schengen: “România are locul ei în centrul Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu este completă fără România. Locul natural al României este şi în centrul zonei Schengen. Pledam în 2014 că România trebuie să facă parte din Schengen. Rămân fidel acestei promisiuni. România trebuie să facă parte din zona Schengen.”



    Donald Tusk: Apărați respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia



    Însă dicursul în română al lui Donad Tusk, preşedintele Consiliului European, a fost cel care a ridicat sala în picioare nu numai sala Ateneului și a stârnit emoția românilor din fața televizor cu o trimitere le un moment istoric din fotbalul românesc:


    “Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionesco – sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele, la fel ca sportivii de talia Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europei la fotbal de la Sevilia, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins FC Barcelona.


    Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice – libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”



    La rândul lor, președintele României, Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, delegat în locul liderului PSD, Liviu Dragnea, plecat în vacanță, au dat asigurări că România își propune un mandat în care să consolideze unitatatea și coeziunea Europei.


  • Nachrichten 14.01.2019

    Nachrichten 14.01.2019

    Straßburg: Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă wird die Prioritäten der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft bei der Plenartagung des Europäischen Parlaments am Dienstag in Straßburg erörtern. Ein bedeutender Punkt sei der Brexit. Dancila hatte zahlreiche Mal behauptet, Bukarest wolle nach dem EU- Austritt Großbritanniens die sozialen Rechte der rumänischen Bürger, die in Großbritannien arbeiten, schützen. Am Dienstag werden die europäischen Abgeordneten mit der rumänischen Premierministerin Viorica Dancila die Prioritäten der rumänischen Präsidentschaft erörtern, wobei der Schwerpunkt auf Kohäsion und gemeinsamen Werten, Sicherheit und der Stärkung Europas als globaler Akteur liegt. Ebenfalls am Dienstag werden Frau Dancila und der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani eine gemeinsame Pressekonferenz abhalten. Nächste Woche wird das Europäische Parlament über den Stand des Brexit nach der Abstimmung vom 15. Januar im Unterhaus über die Vereinbarung, die von Premierministerin Theresa May und den EU-Chefs vereinbart wurde, debattieren.



    Bukarest: Die Außenminister der EU-Mitgliedstaaten treffen sich vom 31. Januar bis 1. Februar in Bukarest zu einem informellen Treffen im Rahmen der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft. Gastgeber des Treffens ist Außenminister Teodor Melescanu. Den Vorsitz führt die Hohe Vertreterin der EU für Außen- und Sicherheitspolitik, die Vizepräsidentin der Europäischen Kommission, Federica Mogherini, gemäß einer Pressemitteilung des Außenministeriums. Auf der Tagesordnung des Treffens stehen zwei Arbeitssitzungen, in denen aktuelle Themen der europäischen und internationalen Tagesordnung erörtert werden.



    London: Die britische Premierministerin Theresa May hat am Montag erneut an die Abgeordneten appelliert, für das Brexit-Abkommen mit der EU zu votieren. Theresa May warnte, dass die Ablehnung der Vereinbarung sogar zur Annullierung des Brexits tragen könnte. Die EU Chefs Donald Tusk und Jean-Claude Junker haben am Montag einen Brief an Theresa May geschickt, in dem gezeigt wird, dass das Abkommen zwischen den zwei Seiten ein korrekter Kompromiss sei und darüber nicht neu verhandelt werde. Die EU-Chefs wollen in der Zukunft eine enge Beziehung zu Großbritannien und versichern, dass die Reservelösung des Grenzenproblems zwischen der Republik und der britischen Provinz Nordirland nur zeitweilig sei. Die endgültige Abstimmung über die Vereinbarung wäre am Dienstag, und die meisten Abgeordneten scheinen entschlossen, sie abzulehnen.

  • Le semestre européen de la Roumanie

    Le semestre européen de la Roumanie

    Admise dans les structures européennes le 1er janvier 2007, la Roumanie exerce, en première, la présidence semestrielle du Conseil de l’Union européenne, qu’elle a reprise de l’Autriche et qu’elle remettra à la Finlande. En mars prochain, le Brexit deviendra officiel et devra être géré, de même que les lignes fondamentales du prochain cadre financier, 2021-2027, et une stratégie cohérente dans le domaine de la migration. Au total, 257 dossiers seront débattus en l’espace de seulement quatre mois, parce que le début de la campagne pour les élections européennes est prévu en mai.



    Le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, et les membres du Collège des Commissaires, le président du Parlement européen, Antonio Tajani, et celui du Conseil européen, Donald Tusk, ont fait le déplacement à Bucarest. Le cadre des festivités a été le bâtiment emblématique de la capitale roumaine, l’Athénée, grande salle de musique du centre-ville. Le moment a été marqué aussi par un concert donné par l’Orchestre de l’UE. Les allocutions des plus hauts responsables politiques roumains et communautaires ont exprimé, à l’unisson, la confiance que le semestre de la présidence roumaine serait une histoire à succès. Dans un discours mémorable, prononcé intégralement en roumain, et qui a ému toute l’assistance, le président du Conseil européen, Donald Tusk, a avoué combien importante pour lui est l’œuvre des grands intellectuels ou encore les performances sportives de grands champions roumains. Donald Tusk :



    « L’épisode qui m’est resté le mieux en mémoire, c’était la finale de la Coupe des clubs champions européens de football de Séville, en 1986, quand Steaua Bucarest a vaincu le FC Barcelone. Et je voudrais faire appel à tous les Roumains de défendre, en Roumanie et en Europe, les fondements de notre civilisation politique — la liberté, l’intégrité, le respect de la vérité dans la vie publique, l’Etat de droit et la Constitution. De les défendre avec la même détermination que Helmuth Duckadam a défendu les quatre pénalités de suite », a-t-il dit, faisant référence au gardien de but légendaire de l’équipe roumaine.



    « 2019 sera une année déterminante pour la Roumanie. La présidence roumaine devra guider le Conseil de l’UE en un moment où les Européens réclament une Europe plus efficace », a rappelé le président du Parlement européen, Antonio Tajani. Tant lui que le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, ont réitéré leur conviction que la Roumanie doit faire partie de l’espace Schengen. Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a affirmé que, par la présidence du Conseil de l’UE, la Roumanie reprend un rôle de premier ordre au niveau européen, avec pour objectif principal de contribuer à consolider une Europe plus puissante :



    « En tant que partie intégrante de cette communauté européenne, il incombe maintenant à la Roumanie de faire avancer notre agenda commun. Plus d’unité et de cohésion, telle est la voie que nous proposons pour les six prochains mois et que nous devrons tous suivre avec esprit de suite. »



    A son tour, a cheffe du cabinet de Bucarest, Viorica Dăncilă, a promis :



    « Nous prouverons que la Roumanie a pleinement gagné son rôle et sa position d’Etat membre à part entière de l’UE. Nous prouverons que la Roumanie mérite le respect de la communauté européenne et le statut de partenaire égal dans la grande construction européenne. »



    Cependant, tout n’a pas été festif jeudi soir à Bucarest. Les accords classiques et les applaudissements à l’Athénée ont été doublés, dans la rue, sous la neige qui tombait sur la ville, par une protestation à l’initiative de plusieurs organisations civiques, sous la devise « Nous voulons l’Europe, pas la dictature ». Quelques centaines de personnes y ont pris part. « Nous sommes Européens, nous pensons comme les Européens, nous sommes guidés par les valeurs européennes, mais nos leaders sont encore corrompus, et les valeurs que nous apprécions ne sont rien pour eux », a affirmé l’un des protestataires. Les analystes et la presse — tant étrangère que roumaine — prévoient, d’ailleurs, que l’exercice par la Roumanie de la présidence tournante du Conseil de l’UE « ne gèlera pas la vie politique interne ». Surtout en une année aux enjeux électoraux majeurs — les élections européennes du printemps prochain et la présidentielle prévue en fin d’année.


    Trad.: Ligia

  • Terorismul loveşte în inima Europei

    Terorismul loveşte în inima Europei

    Europa a fost, din nou, afectată de terorism, de data aceasta chiar în inima sa, la Strasbourg, oraș care găzduiește Parlamentul European. De altfel, acest for era în plină activitate în seara de 11 decembrie, când a avut loc atacul.

    3 persoane au fost ucise și 12 rănite – 6 dintre acestea grav – de un bărbat care a deschis focul în zona celebrului târg de Crăciun din Strasbourg. Suspectul, căutat de sute de polițiști francezi, este Cherif Chekatt – născut în Strasbourg într-o familie de origine marocană. El ar fi strigat Allahu Akbar, Dumnezeu este și mai mare. Această expresie, denumită takbir, este folosită de musulmani în numeroase situații, însă a devenit cunoscută și pentru utilizarea sa de către jihadiști. De altfel, Chekatt era în atenția autorităților franceze și s-ar fi radicalizat în închisoare, unde s-a aflat în repetate rânduri pentru tot felul de infracțiuni, de la furt la jaf armat și tentativă de crimă. Profilul lui nu este atipic pentru jihadiștii care dețin cetățenia europeană. Mii dintre aceștia și-au părăsit țările pentru a se alătura grupărilor jihadiste, în principal Statul Islamic, în Siria și în Irak. Au fost, însă, destui și cei care au lansat atacuri pe teritoriul European – Parisul, Londra, Bruxelles-ul și Berlinul sunt doar câteva dintre orașele vizate de teroriști în ultimii ani. Atacul din 11 decembrie s-a desfășurat chiar în timp ce se desfășurau lucrările Parlamentului European, care a reacționat prin vocea președintelui Antonio Tajani:

    Un criminal a ucis trei cetățeni europeni și a rănit 12 cetățeni europeni în centrul orașului Strasbourg. Orașul-sediu al Parlamentului European. Orașul simbol al păcii. Orașul care se află la frontiera dintre Franța și Germania. Un atac criminal împotriva păcii, împotriva democrației, împotriva modelului nostrum de viață. Trebuie să reacționăm făcând exact contrariul a ceea ce ar face cei care vor să rănească democrația. Trebuie să mergem mai departe, nu trebuie să ne schimbăm obiceiurile. Iată de ce aseară am continuat să lucrăm și am terminat munca la miezul nopții. Astăzi suntem aici pentru a merge mai departe. De ce? Pentru că forța libertății și democrației câștigă în fața violenței, crimei și terorismului.




    Strasbourg-ul a mai atras atenția teroriștilor și în trecut – Al Qaida a încercat în 2000 să atace exact târgul de Crăciun din oraș. Astfel de târguri, data fiind asocierea lor cu creștinismul dar și numărul mare de vizitatori, reprezintă unele dintre cele mai tentante ținte ale jihadiștilor. De alfel, și la Berlin, în urmă cu doi ani, la a avut loc un atac, tot la un târg de Crăciun, soldat cu moartea a 12 persoane și rănirea altor câteva zeci. În Franța, cele mai sângeroase atacuri teroriste s-au desfășurat la Paris și la Nisa. În sfârșit, și celălalt oraș important pentru instituțiile europene – Bruxelles-ul – a fost ținta teroriștilor islamiști care aveau cetăţeania unui stat European.

  • Alegerile Europene 2019: Ce face Europa pentru mine

    Alegerile Europene 2019: Ce face Europa pentru mine

    Aproape 70% dintre europeni sunt de acord că ţara lor a avut beneficii datorită
    apartenenţei la Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru. În
    cadrul aceluiaşi sondaj, însă, au fost foarte puține încercări de a enumera
    beneficiile concrete pentru cetăţenii obişnuiţi. Un website nou şi inovator,
    care demonstrează impactul pozitiv al UE asupra fiecărui cetățean a fost lansat
    recent de Antonio Tajani, președintele Parlamentului European.




    Site-ul interactiv, multilingv Ce face Europa
    pentru mine/ What Europe does for me
    (www.what-europe-does-for-me.eu)
    reprezintă una dintre iniţiativele din cadrul campaniei de comunicare a
    Parlamentului European cu privire la alegerile de anul viitor
    , a declarat
    preşedintele Antonio Tajani, la conferinţa de lansare a web site-ului: Una dintre întrebările care ne sunt adresate
    de fiecare dată este: ce a făcut UE pentru noi, pentru mine? Scopul meu ca
    preşedinte este să aduc instituţiile europene mai aproape de cetăţenii lor şi
    vreau, de asemenea, să atribui Parlamentului European un rol mai puternic. De
    exemplu, astăzi vom vota propunerea noastră cu privire la Cadrul Financiar
    Multianual, astfel încât să transmitem un semnal politic care să ateste că vrem
    mai multă putere legislativă. Nu este suficient să fim co-legislatori şi să
    aşteptăm propunerile Comisiei şi deciziile Consiliului. Suntem instituţia
    europeană numărul unu în tratate şi vrem ca acest lucru să se întâmple nu doar
    pe hârtie, ci şi în realitate.



    Înaintea alegerilor europene din luna mai a anului
    viitor, acest site îşi propune să ilustreze în ce măsură UE produce o schimbare
    în viaţa oamenilor. Realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului
    European, prezintă sute de fişe ușor de citit, de o pagină, care oferă exemple
    de schimbări pozitive în viaţa oamenilor, realizate cu contribuţia UE.
    Utilizatorii pot găsi cu ușurință informații specifice despre ceea ce face
    Europa pentru regiunea lor, profesia lor sau modalitatea lor preferată de a-şi
    petrece timpul.


    Etienne Bassot, directorul Serviciului de Cercetare
    a vorbit în cadrul conferinţei despre cele trei secţiuni: În primul rând, o bază regională, În regiunea mea. Cetăţenii se
    identifică în mod evident cu mediul lor imediat. Astfel încât în inima acestui
    proiect stă dezvoltarea unei narațiuni despre ceea ce a făcut Europa la nivel
    local și regional. A doua intrare a portalului face referire la grupurile
    sociale. Am încercat să ne punem în locul cetăţenilor, pentru a ne da seama
    care sunt interesele lor şi cum pot să şi le urmărească. În primul rând, este
    viaţa profesională, dar, de asemenea, este şi familia, sunt banii, sporturile,
    timpul liber şi altele. În sfârşit, ultima secţiune, pe care am numit-o, în
    engleză, In focus. Aceasta conţine fişe detaliate de natură mai tradiţională,
    pe care Serviciul de Cercetare al Parlamentului European le face în mod
    obişnuit. Acestea oferă o privire de ansamblu asupra legislaţiei.


    Aproximativ 1 800 de fişe, de o singură pagină sunt
    disponibile pentru citire, distribuire sau reutilizare ca pagini on-line sau ca
    fișiere PDF. Secțiunea În regiunea mea permite utilizatorilor să selecteze
    locurile în care aceștia și familia lor trăiesc sau lucrează şi acoperă peste 1
    400 de localități din fiecare parte a Uniunii Europene. De exemplu, printre
    fişele din România se află Castelul Corvinilor din Hunedoara, Aeroportul din
    Iaşi, Metroul din Bucureşti.
    Secțiunea În viața mea permite fiecărui
    utilizator să găsească în cele 400 de pagini unice lucruri importante pentru
    sine. Cum influențează UE, de exemplu, familiile, sănătatea, hobby-urile,
    călătoriile, securitatea, alegerile consumatorilor și drepturile sociale?


  • Câştigătorul Premiului pentru Film LUX 2018

    Câştigătorul Premiului pentru Film LUX 2018

    Filmul Femeie în război, o coproducţie Islanda/ Franţa/ Ucraina, a câștigat a
    12-a ediţie a Premiului pentru Film LUX, acordat de Parlamentul European
    .




    Femeie în război (Kona fer í stríð), al regizorul
    islandez Benedikt Erlingsson, este un film politic, o saga feministă și o
    fabulă, potrivit comunicatului de presă al Parlamentului European. În timp ce
    regizorul își descrie astfel filmul într-un interviu: Filmul meu este un
    strigăt la adunare. Există o cultură de negare bizară, de amânare a problemei.
    Modul nostru de viață trebuie schimbat și asta reprezintă o provocare imensă
    pentru generația noastră. Pelicula are în centrul său un personaj feminin – o
    profesoară de muzică implicată în lupta pentru protejarea mediului. Femeile
    salvează lumea în mod constant,
    a argumentat Benedikt Erlingsson alegerea unui
    personaj feminin pentru rolul principal.


    Anunţarea
    câştigătorului a fost făcută de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului
    European, care a felicitat cele trei filme finaliste: Sunt extrem de mândru de competiţia noastră de film, care, din 2007,
    este dedicată producțiilor cinematografice europene, axate pe teme fundamentale
    pentru Uniunea Europeană: universalitatea valorilor europene, integrare și
    toleranță și apărarea diversității culturale. Filmele finaliste abordează trei
    teme-cheie pentru viitorul Europei: riscurile asociate cu naționalismul extrem,
    necesitatea de a acţiona urgent pentru salvarea mediului și nevoia de a găsi
    răspunsuri coerente și coezive la problema migrației.


    Acest
    premiu are o valoare incredibilă pentru filmele cărora le este acordat
    , a
    declarat regizorul Benedikt Erlingsson: Toate
    filmele nominalizate tratează problematici importante. Şi toate cele trei filme
    finaliste au primit un impuls din partea Parlamentului. pentru că, până la
    urmă, noi vrem doar să fim auziţi şi văzuţi. Suntem povestitori şi avem nevoie
    de public. Eroina din filmul nostru este o activistă care luptă cu băieţii răi,
    cu multinaţionalele. Ea are un mesaj politic. Şi anume că suntem ultima
    generaţie care trebuie să facă ceva şi trebuie să acţionăm acum. De aceea, ea
    ridică steagul cu adevărat, punând presiune economică prin sabotaj în spiritul
    lui Mandela sau al lui Ghandi, sabotaje conomice care au creat lumea noastră de
    azi. În acest sens, este o revoluţionară, este radicalistă şi asta ridică multe
    întrebări în fim. Cum poţi face asta şi ce implică? Deci, misiunea mea a fost
    să spun o poveste despre chestiuni foarte complicate, să păstrez adevărul
    asupra acestor chestiuni şi să nu simplific conflictul.


    Celelalte
    două filme finaliste pentru Premiul LUX 2018 au fost Cealaltă parte a tuturor
    lucrurilor, de Mila Turajlić (Serbia, Franța, Qatar) şi Styx, de Wolfgang
    Fischer (Germania, Austria)
    .


    În
    ultimii doisprezece ani, Premiul LUX acordat de Parlamentul European a
    contribuit la promovarea a zeci de filme europene, printre altele, prin plata
    costurilor de subtitrare în 24 de limbi UE pentru fiecare dintre cele trei
    filme din lista scurtă finală. În plus, filmul câștigător este adaptat pentru
    persoanele cu deficiențe de vedere și auz și primește sprijin pentru promovare
    internațională.


  • Die Woche 19.11.-23.11.2018 im Überblick

    Die Woche 19.11.-23.11.2018 im Überblick

    Umbildung der Regierung wird aufgeschoben



    Der rumänische Staatspräsident, Klaus Iohannis, hat am Donnerstag erklärt, in nächster Zeit werden keine weitere Änderungen im Regierungskabinett vorgenommen, nachdem Anfang dieser Woche eine Umbildung des Kabinetts Dancila stattgefunden hat. Iohannis zeigte sich damit unzufrieden, dass während der bisherigen Regierungszeit von nur 2 Jahren die Regierungskoalition PSD-ALDE etwa 70 Minister gewechselt hat, was, seiner Ansicht nach, viel zu viel sei. Über eine nächste Regierungsumbildung sollte man erst nach dem Nationalfeiertag Rumäniens, das am 1. Dezember gefeiert wird, diskutieren, sagte Präsident Iohannis. Anfang dieser Woche hatte der Staatschef sechs Vorschläge der Premierministerin Viorica Dăncilă angenommen und zwar für die Bereiche Verteidigung, Arbeit, Wirtschaft, Kultur, Kommunikationen sowie für Sport und Jugend. Die Minister, die die oben erwähnten Ämter bekleiden werden und Ecaterina Andronescu, die vergangene Tage für das Bildungsministerium nominiert wurde, haben das Eid abgelegt. Am Dienstag hat aber Staatspräsident Klaus Iohannis die Vorschläge für zwei Ministerien abgelehnt: Lia Olguţa Vasilescu für das Transportministerium und Ilan Laufer für das Ministerium für Regionale Entwicklung. Daraufhin wurden im Rahmen eines Exekutivkommitees der Sozialdemokratischen Partei PSD, der stärksten Partei der Regierungskoalition, die Nominierungen geändert: Lia Olguţa Vasilescu für das Ministerium für Regionale Entwicklung und Mircea Draghici für das Transportministerium. Der noch amtierende Transportminister Lucian Sova ist am Donnerstag zurückgetreten, um das Amt des Transportministers frei zu lassen. Klaus Iohannis dazu:



    Diese Woche wird kein Minister mehr ausgewechselt und der neue Vorschlag der wichtigsten Regierungspartei, der Sozialdemokratischen Partei (PSD) zur Regierungsumbildung, wird nach den Feierlichkeiten zur 100. Jubiläum der Großen Vereinigung und dem Nationalfeiertag, am 1. Dezember gepruft werden.



    Dies hat Landespräsident Klaus Iohannis mitgeteilt, der die Entscheidung mit den Worten begründete: Die Nationalfeiertage müssen, so wie es sich gehört, respektiert werden“.


    Andererseits hat der rumänische Präsident Klaus Iohannis am Mittwoch den Vorschlag des Justizministers Tudorel Toader abgelehnt, Adina Florea zum Oberstaatsanwalt der Nationalen Anti-Korruptions-Direktion zu ernennen. Minister Toader hat den Vorschlag Mitte Oktober dem Staatsoberhaupt übermittelt. Zuvor hatte Adina Florea eine negative Stellungnahme des Obersten Rates der Justizbehörde erhalten, die schätzte, dass sie eine geringe Stressresistenz und eine geringe Analyse- und Synthesekapazität habe. Die Stellungnahme des Obersten Rates der Justizbehörde war beratend. Wir erinnern daran, dass die Position des Generalstaatsanwalts der DNA im Juli frei wurde, nachdem Laura Codruta Kovesi vom Präsidenten Klaus Iohannis entlassen wurde, der eine Entscheidung des Verfassungsgerichts umsetzte.



    Der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani besucht Bukarest



    Ich denke, es ist an der Zeit, den Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum zu beschleunigen, sagte der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani am Ende des Treffens der Konferenz der Präsidenten der Gemeinschaftsgesetzgebung mit der rumänischen Regierung in Bukarest, die im Hinblick auf die Übernahme der EU-Ratspräsidentschaft durch Rumänien organisiert wurde. Premierministerin Viorica Dăncilă versicherte, dass Bukarest bereit sei, die EU-Ratspräsidentschaft zu übernehmen. Die letzte Form des Programms soll in kurzer Zeit vom rumänischen Parlament genehmigt werden. Die rumänische Seite hat die vier großen Themen der Amtszeit vorgestellt: ein kohesives Europa, ein Europa mit einer globalen wichtigen Rolle, ein Europa der Sicherheit, sowie ein Europa der Werte. Staatspräsident Klaus Iohannis wies darauf hin, dass Rumänien konstruktiv und einvernehmlich zur Förderung der gemeinsamen europäischen Agenda beitragen will.



    Gemeinsame Regierungssitzung Rumänien – Republik Moldau in Bukarest



    In Bukarest haben am Donnerstag rumänische und moldauische Minister eine Absichtserklärung für die Beseitigung der Roaming-Tarife und weitere bilaterale Vereinbarungen in Bereichen wie Tourismus, Verteidigung, Gesundheit, Kommunikationen und Kultur unterzeichnet. Dies geschah im Anschluss einer gemeinsamen Sitzung der Regierungen Rumäniens und der benachbarten, mehrheitlich rumänischsprachigen Republik Moldau. Vor der Sitzung waren die Ministerpräsidenten der zwei Länder Viorica Dancila und Pavel Filip für bilaterale Gespräche zusammengekommen. Diskutiert wurde über den Stand und die Perspektiven der bilateralen Beziehungen und über Optionen für neue Kooperationsprojekte. Die gemeinsame Regierungssitzung findet auf dem Hintergrund der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft im ersten Halbjahr 2019. Dies sei eine gute Gelegenheit für die Republik Moldau, sich weiterhin zu bemühen, die im Rahmen des EU-Assoziierungsabkommens bestimmten Reformen in Praxis umzusetzen. Das ist die zweite gemeinsame Regierungssitzung Rumänien – die Republik Moldau, nach dem Treffen im Februar dieses Jahres in Chisinau. Damals hatte Ministerpräsidentin Dancila erklärt, Rumänien sei daran interessiert, mehr Investitionen in der Republik Moldau zu betätigen und die EU-Bestrebungen des Nachbarlandes zu unterstützen. Auf dem Programm des moldawischen Premierministers Pavel Filip stehen noch Treffen mit dem rumänischen Staatspräsidenten Klaus Iohannis und mit den Vorsitzenden des Senats und der Abgeordnetenkammer des Bukarester Parlaments.




    RadiRo in Bukarest



    In der rumänischen Hauptstadt entfaltet sich bis Sonntag das internationale Festival RadiRo – das einzige Festival der Rundfunkorchester in der Welt. Auf dem Programm dieser Woche standen acht symphonische Konzerte und vier Jazz-Konzerte. Unter den Gästen des vierten Festivals RadiRo zählt auch das älteste europäische Rundfunkorchester MDR Leipzig Radio Symphony Orchestra. Weitere Gäste sind BBC Philharmonic (Großbritannien), Orchestra de la Svizzera italiana – Lugano (Schweiz) und RTÉ National Symphony Orchestra (Irland). Alle Konzerte des Festivals werden von Radio Rumänien live übertragen, und von allen Radio-Mitgliedern der Europäischen Rundfunkunion ausgestrahlt. RadiRo wird von Radio Rumänien produziert und organisiert.