Radio România Internațional

Tag: aparare

  • Retrospectiva săptămânii 12.11 – 18.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 12.11 – 18.11.2023

    Turneu prezidențial în țări africane


    Turneul pe care preşedintele Klaus Iohannis îl face în această perioadă în Africa include vizite de stat în Kenya, Tanzania, Capul Verde şi Senegal. Potrivit Administraţiei prezidențiale de la București, turneul reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african, dar și nevoia de revigorare a relaţiilor Uniunii Europene cu Africa, în spiritul unui nou parteneriat. În cadrul discuţiilor cu omologii săi, dar şi cu alţi înalţi demnitari africani, președintele Klaus Iohannis urmărește identificarea măsurilor pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi creşterea schimburilor economice, impulsionarea cooperării în domenii de interes comun, dar şi consolidarea profilului României ca furnizor de educaţie, pornind de la tradiţia cooperării în acest domeniu cu ţările din regiune.



    Noua lege a pensiilor, în Parlament


    Senatul de la București a adoptat proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. Legea a fost examinată în procedură accelerată, deoarece guvernul de coaliţie PSD-PNL doreşte ca aceasta să fie adoptată de Parlament până pe 20 noiembrie, pentru a fi aplicată de la 1 ianuarie. Aceeaşi procedură va fi şi la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Din opoziție, USR a transmis că situaţia este nemaiîntâlnită şi de neacceptat în cazul unei legi atât de importante, iar Alianţa pentru Unirea Românilor susţine că noua lege vine în beneficiul celor cu pensii mari. Deşi aflată în opoziţie, după ce a guvernat până acum câteva luni alături de PSD şi PNL, UDMR a votat în favoarea documentului. Proiectul prevede două majorări ale veniturilor pensionarilor în 2024: una în ianuarie şi alta în septembrie.



    Proteste în România


    Circa 2000 de angajaţi din numeroase domenii s-au adunat în faţa sediului guvernului din București, într-o acţiune de protest organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian. Principalale nemulţumiri sunt legate de sistemul noii legi a sistemului public de pensii și de unele măsuri fiscal-bugetare. Cererile sindicaliștilor au vizat normele de ieșire la pensie, care, spun ei, le suprimă anumite beneficii în ceea ce privește vârsta de ieșire din sistem și cuantumul pensiilor. De asemenea și legea supranumită a austerității va avea un impact major asupra bugetarilor, mai spun protestatarii. Proteste au avut loc și în țară. Nemulțumiți, în principal de condiţiile şi volumul mare de muncă, au protestat, în această săptămână, și funcţionari de la casele de pensii, de la agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi cele pentru plăţi şi inspecţie socială, de la direcţii județene de sănătate publică, angajați de la Ministerul Sănătății și farmaciști.



    Date și previziuni economice


    În România, rata anuală a inflaţiei a scăzut în octombrie la 8,1%, de la 8,8 procente în septembrie, potrivit datelor prezentate, în această săptămână, de INS. Pe de altă parte, previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene arată că România va înregistra o diminuare a creşterii economice din cauza inflaţiei ridicate. Astfel, creşterea PIB al României este corectată în scădere la 2,2%, din cauza inflaţiei mai ridicate decât media europeană, a cererii externe scăzute şi a condiţiilor restrânse de finanţare. Creşterea reală a PIB-ului României ar putea fi de 3,1% în 2024 şi 3,4% în 2025, iar deficitul public este prognozat că va scădea de la 6,3% din PIB anul acesta, la 5,3% în 2024 şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie implementate în ianuarie. România este în procedură de deficit excesiv şi, dacă nu reuşeşte să reducă diferenţa dintre cheltuielile publice şi venituri, riscă să piardă fonduri europene de zeci de miliarde.



    Centrul European de Instruire F-16


    La Baza 86 Aeriană de la Feteşti, în sud-estul României, a fost inaugurat, luni, Centrul European de Instruire F-16, în prezenţa miniştrilor apărării român și olandez. Va fi un hub internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe acest tip de aeronave, din statele aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina. Totodată, va contribui la accelerarea procesului de formare a piloţilor români, în contextul în care Armata română va primi 32 de aeronave F-16, achiziţionate din Norvegia. Centrul de antrenament are, deja, în dotare cinci avioane F-16, iar alte 18, din Țările de Jos, vor ajunge în România până la sfârșitul anului. Flota aeriană a Armatei Române deține în momentul de faţă 17 F-16, achiziționate din Portugalia. Centrul European de Instruire a fost realizat în baza unui acord de colaborare prin care România pune la dispoziţie baza, facilităţile de instruire şi sprijinul naţiunii-gazdă, Forţele Aeriene Regale Olandeze pun la dispoziţie aeronave F-16, iar compania americană Lockheed Martin, producătoare a aparatelor de zbor, asigură instructorii şi partea de întreţinere.



    Noi repatrieri din Gaza


    În această săptămână, alți cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza și au ajuns în România, la bordul unor curse speciale operate de compania naţională TAROM – a transmis Ministerul de Externe de la Bucureşti. Cei evacuați au ajuns pe teritoriul Egiptului prin punctul de frontieră Rafah fiind preluaţi, ulterior, de reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE i-a însoţit, apoi, până la Cairo, de unde au fost îmbarcaţi spre România. MAE precizează că dialogul cu autorităţile israeliene şi egiptene continuă, în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni români şi membri de familie aflaţi în Fâşia Gaza care au solicitat plecarea, în funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate.

  • Războiul continuă… ce impact are asupra tinerilor?

    Războiul continuă… ce impact are asupra tinerilor?

    Un an și 8 luni de la invazia Rusiei în Ucraina. Războiul continuă. După mobilizarea imediată a românilor, vreme de mai multe luni, pentru a veni în sprijinul ucrainenilor nevoiți să își părăsească locuințele și țara, oamenii discută tot mai puțin despre războiul care se desfășoară acum la granița cu România. Unul dintre mediile în care există preocupare pentru ceea ce înseamnă ideea de război este arta.



    Sunt scriitori din România, scriitori din Republica Moldova care adoptă o atitudine civică și vorbesc despre răul pe care războiul îl provoacă. Cosmin Perța este scriitor și, în colaborare cu muzicianul ucrainean Denys Vasyliev, a realizat instalația “Voices of War”. O instalație audio imersivă care încearcă să redea sonor și afectiv regimul de teroare pe care îl suportă cetățenii obișnuiți ai Ucrainei, confruntați cu bombardamente și stare continuă de asediu.



    Andreea Boșoi este studentă la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, secția de Relații Internaționale și Studii Europene. În februarie 2022 era în clasa a XII-a și nu poate uita frica simțită la momentul invaziei Rusiei în Ucraina. Andrei Robert are 15 ani și este foarte afectat de continuarea războiului.



    La nivel european se discută tot mai mult despre nevoia de apărare și intensificare a securității. Despre principalele priorități ale UE în politica de apărare și schimbările impuse de război vorbește europarlamentarul Dragoș Tudorache.



    Încă din primăvară, miniștrii din UE au recunoscut dificultățile cu care se confruntă tinerii în prezent din cauza pandemiei de COVID-19, a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a crizei energetice și a schimbărilor climatice. Se impune prioritar abordarea problemelor de sănătate mintală care afectează un număr tot mai mare de tineri ca urmare a acestor provocări.



  • Deltă şi drone

    Deltă şi drone

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a informat şi se consultă cu aliaţii din NATO asupra evoluţiilor de la frontiera dintre România şi Ucraina, după descoperirea a noi fragmente de dronă, foarte probabil rusească, pe teritoriul românesc. Este al treilea astfel de incident în ultimele zile, iar însărcinatul cu afaceri al ambasadei Federaţiei Ruse a fost convocat la sediul ministerului de Externe.



    Diplomaţia română a cerut, din nou, ferm, “încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene şi a escaladării iresponsabile de către Federaţia Rusă a situaţiei de securitate, inclusiv la frontiera dintre România şi Ucraina”. Bucureştiul insistă, totodată, pentru “respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României”.



    Între timp, ministerul Apărării precizează că nu sunt elemente care să trimită la ideea că a fost un atac intenţionat asupra României”, iar în spaţiul aerian al ţării nu au fost zboruri neautorizate sau violări ale spaţiului aerian. Comunicatele oficiale nu diminuează, însă, angoasele omenilor care trăiesc lângă graniţă. Localnici din Delta Dunării au primit, deja, mesaje RO-ALERT, în care sunt avertizaţi cu privire la faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, pe fondul atacurilor armatei ruse de invazie asupra Ucrainei.



    Mesajul a fost transmis conform unei hotărâri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Oamenii sunt sfătuiţi să îşi păstreze calmul şi să se protejeze în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În paralel, un detaşament de militari genişti a instalat într-un sat două adăposturi din elemente prefabricate din beton, pe care le-au predat autorităţilor locale.



    Toată lumea pare că se aşteaptă ca astfel de incidente să se repete. Rușii țintesc frecvent porturile fluviale Ismail și Reni, din sudul Basarabiei, teritoriu românesc răsăritean anexat de Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, și preluat de Ucraina în 1991, ca stat succesor. Aceste porturi sunt o ieşire importantă pentru exporturile ucrainene, după ce, în iulie, Rusia s-a retras din acordul privind tranzitul cerealelor prin Marea Neagră. Esențiale pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, Reni se afla la circa 13 kilometri în linie dreaptă de orașul românesc Galați, iar Izmail e pe braţul Chilia al Deltei, devenit graniţă între România şi Ucraina.



    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus şi el, încă de săptămâna trecută, că nu există nici o informație care să indice un atac intenționat al Rusiei. El a amintit că incidente similare au mai avut loc în Polonia. Însă evenimentele din România, avertizează Stoltenberg, demonstrează riscul unui accident” provocat de conflictul din Ucraina. Opinia e împărtăşită şi de analiştii militari de la Bucureşti, care sublinează că armata rusă nu-i faimoasă nici pentru rigoare, nici pentru scrupule, cu atât mai puţin în vreme de război.






  • Exerciţiu aliat la Cap Midia

    Exerciţiu aliat la Cap Midia

    Dragi prieteni, aceasta este prima ediţie a noii rubrici săptămânale «România. Flancul Estic». Rubrica este realizată de Redacţia Militară şi conţine informaţii despre şi pentru militarii străini dizlocaţi în România.



    S-a încheiat în România, în poligonul Capu Midia, de la malul Mării Negre exerciţiul Arcane Thunder 23 planificat și condus de Forțele Terestre ale SUA din Europa și Africa (USAREUR-AF), prin intermediul Grupului de Luptă Multidomeniu 2 (2nd Multidomain Task Force). Exerciţiul a avut ca scop dezvoltarea operațiilor multidomeniu, desfășurarea procesului de ţintire în operații de mare anvergură și realizarea interoperabilității într-o gamă largă de misiuni pentru țările NATO și țările partenere. Au fost executate trageri reale asupra unor ţinte aflate în largul mării, cu instalațiile de lansare HIMARS ale Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice, dar şi ale Batalionului 3 din Regimentul 27 Artilerie al SUA. Cele două unităţi aliate dispun de o tehnică militară identică şi foarte modernă.


    Locotenent-colonel Christopher Hornsby, comandantul Batalionului 3, Regimentul 27 Artilerie de Câmp al SUA, a declarat:Lucrăm împreună ca aliaţi şi trebuie să avem capacitatea de a identifica ţinte în cadrul unor operaţii multidomeniu, în mediu terestru, aerian, spaţiu, cyberspaţiu. Aici la Capu Midia, specific pentru componenta terestră, furnizăm sprijin de foc în adâncime pe distanţe mari şi de mare precizie împreună cu aliaţii noştri români şi francezi.”



    Cum lucraţi cu partenerii români şi francezi?, l-am întrebat pe comandantul american:


    Datorită poziţionării geografice şi antrenamentului fiecare dintre noi acţionează puţin diferit faţă de ceilalţi, fie că vorbim de capabilităţi şi tehnică sau de comunicare, de felul în care vorbim. Dacă am fi pe teren, cu toţii integraţi într-o unitate mai mare, cum comunicăm unii cu alţii, cum ştim ce fac aliaţii din dreapta sau din stânga noastră, care sunt diferenţele dintre tehnica pe care o avem în dotare, aşa că trebuie să anticipăm toate acestea pentru a putea lucra împreună ca o echipă.”



    La exerciţiu au participat şi partenerii francezi cu instalaţiile LRU din Regimentul 1 Artilerie. Elementul de noutate al exerciţiului au fost tragerile efectuate de obuzierele autopropulsate CAESAR din cadrul Regimentului 68 Artilerie, cu garnizoana în Valbonne de lângă Lyon. Este vorba despre cele 4 unităţi sosite la sfârşitul lunii iulie la Cincu, în cadrul Grupului de Luptă NATO şi care au tras în premieră la Capu Midia.


    Domnul căpitan Guillaume, comandantul Bateriei de Artilerie Mixtă, Grupul de Luptă NATO din România, a declarat:Sistemul CAESAR a venit, în premieră în România, în luna iulie la Cincu şi săptămâna aceasta l-am deplasat aici în Capu Midia pentru prima dată pentru un exerciţiu de trageri de artilerie cu muniţie reală cu obuze explozive care tocmai s-a încheiat.”



    Aţi venit aici cu toate cele patru sisteme?, l-am întrebat pe comandantul francez:Am venit cu toată secţia, patru unităţi, la care se adaugă şi celelalte mijloace de suport logistic sau pentru muniţie. Sistemul CAESAR, acronimul de la Camion Echipat cu un Sistem de Artilerie, este un tun de calibrul 155 milimetri care poate trage până la distanţa de 40 de kilometri toate tipurile de muniţie, explozivă, de iluminare, etc. şi care este capabil să ofere trupelor de la sol o putere de foc mai mare decât cea a mortierelor sau a echipamentelor similare.”

  • Atacă arusească la Gurli a Dunăllei

    Atacă arusească la Gurli a Dunăllei



    Ministerlu ali Apărari di la Bucureşti cundilleadză că, tru aestă oară, nu ari ună fuvirseari militară directă la adresa a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ale Românie. Şi ministrul di Externe, Luminiţa Odobescu, declară că, tru aestu kiro, România, ca membru NATO şi ali Uniuni Europeană, ari nai ma importante şi ma vărtoasi garanţii di securitate ditu tută istoria a llei. Ea avu ună muabeti telefonică cu secretarlu di stat american, Antony Blinken, deadunu cu cari condamnă atacurile fapti tora ma ninti di Moscovei contra a ţivililor ditu Ucraina şi tru infrastructura fluviale şi maritime, catacum şi turlia cinicătru cari Federaţia Rusă zñiipseasti securitatea alimentară globală.



    Dclaraţiile s’fac după ţi ună atacă arusească cu droni agudi ună infrastructură portuară ucraineană tru reghiunea Odesa şi asparsi un hangar cu yiptu. Comandamentul operaţional ucrainean ditu sudul a văsiliille spuni că inamicul avu tru scupo maxus porturile ditu partea ucraineană a Dunăllei, lugursiti călliuri alternative ti purtarea di yiptu.



    Rușllii agudiră, cama di tamamu, porturile fluviale Ismail și Reni, ditu sudlu ali Basarabie, teritoriu românescu ditu apirită arăkitu di Uniunea Sovietică stalinistă tru 1940, dupu unu ultimatum, și priloatu di Ucraina tru 1991, ca stat clirunomu. Portul Reni, esențial tră purtrea a părmătiilori pi Dunăre, easti la aproape13 kilometri tru linie ndreaptă di căsăbălu românescu Galați. Nai ma pţănu trei drone fură surpati di apărarea antiaeriană di aclo, ama uă a patra agudi ună măyăzie di yiptu.



    Și șeful ali administrației a căsăbălui portuar Ismail, Rodion Abașev, confirmă, pi Facebook, ataca cu rachete lansată di Rusia, di itia a curi șase persoane fură pliguiti.



    Cu ună săptămână ma ninti, ruşlliidimăndară abandonarea a unlui acord mutrinda exportul di yiptu pritu Amarea Lae, adoptat tru alunaru 2022, sumu egida ONU și cu medierea ali Turchie, ţi deadi izini, acă avea polimu, ti exportul a 33 di milioane di tonuri di produse agricole ucrainene. Uidisitu cu Kievului, cama di 400 di milioane di oameni ditu lumi au ananghi di hrana exportată di ucraineni.



    Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, condamnă sertu” atacurile armatei ruse di invazie contra ali infrastructură ucrainene civile di pi Dunăre, multu aproapea di România. Aestă escaladare, cari s’feaţi tora ayoñea, spuni un risc salami tru aţea ţi mutreaşti securitatea la Amarea Lae. Tutunăoară, zñiipseaşti tranzitlu a yipturloru ditu Ucraina tru yinitorlu aprukeatu şi, impliţit, securitatea alimentară la nivel global” – ngrăpsi şeflu a statlui român pi Twitter.



    Tt București, premierul Marcel Ciolacu declară că agudearea a obiectivelor di infrastructură portuară easti nica ună spuneari a naetillei ali Rusiei ta s’li submineadza exporturile di yipturi ucrainene cătră păzărli globale, lucru ţi destabilizeadză greu securitatea alimentară mondială.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Atac rusesc la Gurile Dunării

    Atac rusesc la Gurile Dunării

    Ministerul Apărării de la Bucureşti precizează că, în acest moment, nu există o ameninţare militară directă la adresa teritoriului naţional sau a apelor teritoriale ale României. Şi ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat că, în prezent, România, ca membru NATO şi al Uniunii Europene, deţine cele mai importante şi mai solide garanţii de securitate din întreaga sa istorie. Ea a avut o convorbire telefonică cu secretarul de stat american, Antony Blinken, alături de care a condamnat atacurile recente ale Moscovei asupra civililor din Ucraina şi asupra infrastructurii fluviale şi maritime, precum şi modul cinic în care Federaţia Rusă afectează securitatea alimentară globală.



    Declaraţiile survin după ce un atac rusesc cu drone a lovit o infrastructură portuară ucraineană în regiunea Odesa şi a distrus un hangar cu grâne. Comandamentul operaţional ucrainean din sudul ţării susţine că inamicul a vizat în special porturile din partea ucraineană a Dunării, considerate căi alternative pentru transportul de cereale.



    Rușii au țintit, mai exact, porturile fluviale Ismail și Reni, din sudul Basarabiei, teritoriu românesc răsăritean anexat de Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, și preluat de Ucraina în 1991, ca stat succesor. Portul Reni, esențial pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, se află la circa 13 kilometri în linie dreaptă de orașul românesc Galați. Cel puțin trei drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană de acolo, dar o a patra ar fi reușit să lovească un depozit de cereale.



    Și șeful administrației orașului portuar Ismail, Rodion Abașev, a confirmat, pe Facebook, atacul cu rachete lansat de Rusia, în urma căruia șase persoane au fost rănite.



    Cu o săptămână mai devreme, ruşii au anunțat abandonarea unui acord privind exportul de cereale prin Marea Neagră, adoptat în iulie 2022, sub egida ONU și cu medierea Turciei, ce a permis, în ciuda războiului, exportul a 33 de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Potrivit Kievului, peste 400 de milioane de oameni din întreaga lume depind de hrana exportată de ucraineni.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a condamnat ferm” atacurile armatei ruse de invazie împotriva împotriva infrastructurii ucrainene civile de pe Dunăre, foarte aproape de România. Această escaladare, care a avut loc recent, prezintă un risc serios în ceea ce priveşte securitatea la Marea Neagră. De asemenea, afectează tranzitul cerealelor din Ucraina în viitorul apropiat şi, implicit, securitatea alimentară la nivel global” – a scris şeful statului român pe Twitter.



    Tot la București, premierul Marcel Ciolacu a declarat că ţintirea obiectivelor de infrastructură portuară este încă o dovadă a intenţiei Rusiei de a submina exporturile de cereale ucrainene către pieţele globale, ceea ce destabilizează grav securitatea alimentară mondială.






  • Consiliul European, noi cerințe privind apărarea și achizițiile de muniție

    Consiliul European, noi cerințe privind apărarea și achizițiile de muniție


    Șefii de stat sau guvern din UE s-au întâlnit joi și vineri, la Bruxelles, unde au discutat despre sectorului european al apărării, războiul de agresiune din Ucraina, dar și despre extinderea Uniunii Europene.



    Cu ocazia acestui summit de vară, Consiliul European a salutat decizia de majorare a plafonului financiar al Instrumentului european pentru pace cu 3,5 miliarde de euro. Decizia este luată cu scopul de a menține dimensiunea globală a instrumentului, de a continua sprijinul militar acordat Ucrainei, precum și pentru a prezerva capacitatea Uniunii Europene de prevenire a crizelor și conflictelor și posibilitatea de a răspunde rapid acestora.



    Totodată, liderii statelor membre au lăudat progresele înregistrate în punerea în aplicare a Busolei strategice, inclusiv în ceea ce privește securitatea și apărarea cibernetică, amenințările hibride, mobilitatea militară, spațiul cosmic și securitatea maritimă.



    În concluziile adoptate după dejunul de lucru cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Consiliul European a solicitat Comisiei “să prezinte o propunere privind un program european de investiții în domeniul apărării (EDIP) pentru a consolida capacitatea și reziliența bazei industriale și tehnologice de apărare europeană, inclusiv în ceea ce privește IMM-urile. Totodată, reprezentanții celor 27 de țări din UE au solicitat adoptarea rapidă a actului privind sprijinirea producției de muniție și intensificarea eforturilor pentru achizițiile publice comune și livrarea de muniție și rachete.

    instrumentul-european-pentru-pace.jpg



    În ceea ce privește războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Consiliul European a subliniat că Uniunea și statele membre își vor intensifica eforturile de a stabili contacte diplomatice și vor continua să colaboreze cu Ucraina și alte țări pentru a obține un sprijin internațional cât mai amplu posibil pentru principiile și obiectivele cheie ale formulei de pace, inclusiv printr-un summit mondial.



    Liderii din blocul comunitar au luat poziție și față de recentele evenimente din Ucraina și a condamnat “distrugerea intenționată a barajului de la hidrocentrala Kahovka, care are repercusiuni devastatoare din punct de vedere umanitar, ecologic, agricol și economic și pune în pericol siguranța și securitatea centralei nucleare Zaporijia. Totodată, liderii din blocul comunitar au reiterat sprijinul UE pentru activitatea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în vederea consolidării securității și siguranței nucleare în Ucraina.



    Prezent la summit-ul de la Bruxelles prin videoconferință, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou deschiderea negocierilor de aderare la UE și a mulțumit liderilor europeni pentru sprijinul acordat.


    Dacă solidaritatea continuă să funcționeze, dacă cooperarea noastră în domeniul securității și al economiei nu este ruptă de restricții artificiale și ilegale, dacă deciziile pe termen lung și de principiu ale Europei continuă să trimită semnale lumii că Europa crede în pace, atunci acest război cu siguranță nu se va prelungi, a transmis Zelenski.




  • Planuri NATO în noul context geopolitic

    Planuri NATO în noul context geopolitic


    Preşedintele Vladimir Putin a făcut o greşeală subestimând Ucraina şi NATO, iar Alianţa continuă să se angajeze să sprijine Kievul “atât timp cât va fi nevoie”, a reiterat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Potrivit liderului militar, va fi o mare tragedie pentru ucraineni dacă preşedintele Putin va câştiga, dar, a adăugat el, va fi, de asemenea, periculos pentru noi, deoarece mesajul pentru el şi pentru toţi liderii alternativi, inclusiv de la Beijing, ar fi că, atunci când folosesc forţa, obţin ceea ce vor şi asta ne-ar face şi pe noi, aliaţii NATO, Statele Unite, Europa, mai vulnerabili.



    “Nu ştim cum se va încheia acest război, dar ceea ce ştim este că, atunci când se va încheia, este extrem de important să fim capabili să împiedicăm ca istoria să se repete”, a mai spus Jens Stoltenberg.



    În paralel cu sprijinul acordat Ucrainei, NATO se pregătește de schimbări fundamentale. Alianța nu a avut nevoie să elaboreze planuri de apărare la scară largă de zeci de ani, deoarece Rusia postovietică nu mai era percepută ca o ameninţare existenţială, dar acum NATO se pregăteşte să facă un mare pas în viitor la următorul său summit.



    O analiză Reuters susţine că la Vilnius liderii NATO ar urma să aprobe planuri militare secrete, care vor detalia, pentru prima dată de la Războiul Rece, modul în care Alianţa ar răspunde unui atac rusesc. Analiza porneşte de la declaraţia unui înalt oficial militar NATO, Rob Bauer, care spune că “diferenţa fundamentală între gestionarea crizelor şi apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul stabileşte calendarul evenimentelor. Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate izbucni în orice moment”.



    George Scutaru, director general New Strategy Center, explică: Sunt diverse ipoteze de evoluţie a acestui conflict din Ucraina. Iar una dintre ipotezele care trebuie luate în calcul, nu poate fi ignorată, este aceea a unei escaladări care să determine în final o confruntare directă între NATO şi Federaţia Rusă, determinată de comportamentul agresiv al ruşilor. Militarii trebuie să ia în calcul o asemenea variantă, la fel cum şi politicienii trebuie să asculte şi să valideze, să spunem, o asemenea ipoteză de lucru pusă pe masă de militari. Deci, până la urmă, este firesc să se întâmple acest lucru în actualul context, fiindcă vedem, războiul va continua, agresivitatea Rusiei nu scade, din contră, se amplifică. Putin şi conducerea politico-militară a statului rus nu dau semne că vor să ajungă la o soluţie de pace. Iar lucrurile se îndreaptă spre un război de uzură care va dura şi care poate să determine şi un curs nedorit, o escaladare bruscă a situaţiei. Lucrul acesta este determinat de modul în care va acţiona Rusia în continuare, tocmai de aceea trebuie să fim pregătiţi.”



    Marea Neagră s-a dovedit a fi un spaţiu foarte vulnerabil, aş putea spune chiar cel mai vulnerabil, adaugă George Scutaru, fiindcă în această regiune găsim conflictele îngheţate ale Europei, găsim acţiunile militare în forţă, începând cu Georgia, apoi, cu anexarea Crimeei şi acum cu invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei. Trebuie să fim pregătiţi să luăm în calcul toate variantele. Lumea trebuie să înţeleagă că NATO are capacitatea de a face faţă oricărei provocări, iar NATO suntem noi, forţa NATO înseamnă un cumul de capabilităţi puse la dispoziţie de toţi membrii NATO”, mai spune directorul general New Strategy Center.



    La deciziile care ar urma să fie luate în calcul la Vilnius s-a referit și analistul politico-militar Claudiu Degeratu. Ce s-a schimbat în modul cum gestionăm crizele:


    “S-a schimbat într-adevăr fundamental perspectiva, pentru că un plan de apărare aşa cum era făcut înainte de 1989 în NATO şi aşa cum va fi făcut şi acum ia în calcul profilul de ameninţări din partea unui adversar. În ultimii 30 de ani am discutat de planuri NATO pentru situaţii de criză, pentru luptă la distanţă, pentru intervenţii în afara ariei noastre a Articolului 5. Ne planificam operaţiunile în funcţie de situaţie, nu de un adversar. În acest moment, adversarul principal este Federaţia Rusă, iar NATO şi-a elaborat, pe baza deciziilor de anul trecut de la Madrid, un concept de apărare şi descurajare pentru toată aria euroatlantică.


    Deci, discutăm de un plan de apărare aşa cum n-am mai avut după 1989 şi nu seamănă cu ce era înainte de 1989, pentru întregul teatru strategic european. Ca să înţelegem, discutăm de fapt de zona Atlanticului până în frontul estic, Polonia, România, şi din nord, din Norvegia până în flancul sudic, în zona Mediterană. Pentru prima dată vom avea şi planuri naţionale de apărare, care trebuie făcute în concordanţă cu acest concept mare de descurajare şi apărare a teatrului strategic european. Sunt integrate la nivel NATO şi, mai mult decât atât, trebuie să se integreze cu noul model de forţe NATO, acela care este alcătuit din trei categorii de forţe, trei contingente şi care ar trebui să ajungă undeva la aproximativ 800.000 de soldaţi NATO, cu diferite grade şi capacităţi de reacţie. NATO trebuie să aibă capacitatea ca pe baza acestui concept să poată să intervină în paralel în mai multe condiţii, în mai multe situaţii şi pentru mai multe evoluţii posibile în toată zona strategică europeană.”



    Nu discutăm doar de un plan de contingenţă pentru Polonia, cum discutam până acum, sau un plan de contigenţă pentru Turcia sau România, spune Claudiu Degeratu – acum, Federaţia Rusă va trebui să ştie că NATO va putea interveni în diferite zone cu aceeaşi forţă şi cu aceeaşi capacitate de impact şi capacitate de a duce lupta imediat în zona în care este nevoie.






  • Summitul UE – Coreea de Sud

    Summitul UE – Coreea de Sud

    Uniunea Europeană și Coreea de Sud au semnat, în marja summitului, mai multe proiecte de colaborare în domenii precum economia, apărarea, protecţia mediului sau cercetarea.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a arătat că dezvoltarea economică puternică a Coreei de Sud este cea mai bună dovadă a faptului că regimurile democratice sunt cele care pot livra cel mai înalt grad de bunăstare. Iar Coreea de Sud oferă această bunăstare, în ciuda unei regiuni divizate şi ameninţate de înarmarea nucleară a Coreei de Nord, spune vor der Leyen.

    În ceea ce privește Coreea de Nord, liderii prezenți la summit au reiterat angajamentul pentru denuclearizarea completă a peninsulei coreene. Iar UE și-a arătat sprijinul pentru reunificarea pașnică a peninsulei.

    Totodată, UE și Coreea de Sud au cerut tuturor membrilor Națiunilor Unite, în special Consiliului de Securitate al ONU, să adopte o poziție unitară și fermă împotriva programului de arme ilegale al Coreei de Nord.

    În domeniul securității, la summit-ul UE – Coreea de Sud s-au pus bazele unui dialog strategic.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Am convenit, de asemenea, să ne intensificăm cooperarea în domeniul securității și apărării. Vom lansa un dialog strategic care se va extinde la gestionarea crizelor, securitatea maritimă, securitatea cibernetică sau combaterea terorismului, pentru a numi doar câteva dintre ele.

    În cadrul Parteneriatului verde, UE și Coreea de Sud vor lucra la reglementări privind prețul carbonului, defrișările, produsele din plastic și vor avea proiecte comune în ceea ce privește sursele regenerabile și eficiența energetică.

    În domeniul digital, colaborarea se va axa pe semiconductori, rețelele mobile de generație nouă, inteligența artificială și reglementările platformelor online și digitale.

    Summit-ul Coreea de Sud – Uniunea Europeană a transmis un semnal puternic de cooperare sporită între doi parteneri cu opinii similare, se arată într-o declarație comună de la finalul summitului.


  • Jurnal românesc – 14.03.2023

    Jurnal românesc – 14.03.2023

    Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi, 13 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naţionale (MapN), o întrevedere cu omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov, aflat pentru prima dată în vizită oficială în România, cu ocazia participării la prima conferință despre securitatea la Marea Neagră, organizată în cadrul Platformei Internaționale Crimeea, informează Biroul de Presă al MApN. În cadrul întâlnirii, ministrul român a condamnat în termeni fermi războiul de agresiune declanșat, ilegal și nejustificat, de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, război soldat cu uciderea a numeroși civili și cu distrugerea infrastructurii critice în multe regiuni ale țării vecine. Agenda întrevederii a inclus discutarea unor aspecte legate de intensificarea cooperării bilaterale, dar și în context UE si NATO, partea română reiterând importanța continuării dialogului politico-militar și transpunerea acestuia în practică prin prioritizarea implementării la nivelul Alianței a Pachetului Cuprinzător de Asistenţă (Comprehensive Asistance Package). La finalul întrevederii, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a concluzionat că unitate, valori comune și democrație nu sunt doar simple declarații, ci reprezintă acțiuni și rezultate concrete”, iar România va continua să asigure “sprijin politic, economic și umanitar oricât va fi necesar, pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze suveranitatea și integritatea teritorială”.



    Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, alături de Consulatul General al României la Trieste, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și Centrul de Cultură Augustin Bena” Alba organizează, în perioada 12-19 aprilie a.c., în Galeriile Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, proiectul Școala de Artă Sacră de la Alba Iulia. În cadrul proiectului sunt incluse două expoziţii. Prima expoziţie este intitulată Arta Mozaicului Antic și Bizantin” şi ilustrează activitatea didactică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia – Secţia de Artă Sacră şi cuprinde lucrări în mozaic, realizate de către studenţi şi imagini foto-document. Cea de-a doua expoziţie, intitulată “Etnografie şi tradiţii populare din Judeţul Alba”, cuprinde icoane şi picturi în tehnica tempera pe sticlă, cu foiţă de aur şi argint, realizate de lect. univ. dr. Simona-Teodora Roşca-Neacşu, precum şi fotografii realizate, în judeţul Alba, de Vasile Sârb, fotograf al Centrului de Cultură ,,Augustin Bena”. Expoziţiile sunt deschise publicului, la Veneţia, în perioada 13 – 19 aprilie a.c. şi sunt curatoriate de lect. univ. dr. Simona-Teodora Roșca-Neacșu.



    În perioada 14-21 aprilie a.c., Ansamblul folcloric Ceata Junilor” din Sibiu participă la Schimbul Intercultural al Tinerilor din Sibiu şi Cipru. În prima etapă a proiectului, sibienii vor avea prilejul să descopere cultura cipriotă şi să aprofundeze valorile europene în cadrul a patru tipuri de evenimente, găzduite de Cipru: ateliere de dans, spectacole folclorice, seri interculturale şi un workshop de management cultural. Mai mult, partenerii ciprioţi vor avea parte de incursiuni în cultura română prin intermediul cântecelor şi dansurilor, al obiceiurilor specifice judeţului Sibiu, pe care Ceata Junilor le va prezenta în cadrul proiectului. Proiectul Schimb Intercultural al Tinerilor din Sibiu şi Cipru este o acţiune cofinanţată de Consiliul Judeţean Sibiu prin Agenda pentru Cultură şi Dezvoltare a Comunităţii în Judeţul Sibiu.



    Sfintele Paşti aduc, în Bucureşti, un autentic prilej de sărbătoare prin Festivalul de Paști ce are loc în Parcul IOR, lângă Biserica de lemn în stil maramureșean. Festivalul de Paști din Parcul bucureştean IOR se desfășură în perioada 14 – 18 aprilie şi promite bucureştenilor şi tuturor celor care vizitează capitala României un adevărat regal gastronomic. Zeci de bucătari și gospodine, veniți din toate zonele țării, vor găti atât preparate festive, cât și tradiționale pentru masa de Paști: ouă roșii, ouă încondeiate, drob de miel, salate, stufat, friptură de miel, dar şi de porc, la care se adaugă verdețuri și fructe, cozonaci cu nucă sau mac și pască; totul într-o explozie de arome, culori şi bucurie.






  • 20 de ani de la înființarea Forțelor pentru Operațiuni Speciale

    20 de ani de la înființarea Forțelor pentru Operațiuni Speciale

    Ziua de 1 martie 2003 reprezintă un moment de referinţă în istoria Armatei României, marcând înfiinţarea, la Târgu Mureş, a Batalionului 1 Forţe Speciale, prima structură de operaţii speciale din ţară. Anul acesta, împlinirea a 20 de ani de existență a Forţele pentru Operaţii Speciale a fost marcată printr-o ceremonie impresionantă, la care au participat peste 400 de militari şi peste 30 de mijloace tehnice, inclusiv avioane şi elicoptere militare.



    În cadrul ceremoniei, la care au participat premierul, preşedintele Camerei Deputaţilor şi miniştrii de Interne şi al Apărării Naţionale, un moment special l-a constituit paraşutarea drapelelor României, NATO şi al Forţelor pentru Operaţii Speciale. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a subliniat rolul pe care îl au Forţele Speciale în garantarea securităţii naţionale, subliniind că România a reuşit să îşi construiască structuri speciale la nivelul tuturor categoriilor de forţe, acestea fiind încadrate cu militari de elită profesionişti, cu aptitudini dezvoltate de luptători capabili să facă faţă oricărei situaţii deosebite, pentru că îşi bazează forţa de intervenţie în teatru pe surpriză, viteză de acţiune, ingeniozitate, mobilitate, flexibilitate, înţelegerea mediului de acţiune din punct de vedere cultural, lingvistic.



    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a scos în evidenţă importanţa acestor unităţi de elită, în special în contextul războiului din Ucraina.Ştiu că în forţele noastre de Operaţii Speciale sunt militari de elită, profesionişti cu aptitudini dezvoltate de luptători şi de lideri, majoritatea fiind simultan paraşutişti, scafandri şi alpinişti, capabili să facă faţă oricărei situaţii deosebite, a declarat Marcel Ciolacu. Sunt mândru că România dispune astăzi de unităţi moderne, gata să răspundă rapid şi decisiv la situaţii de criză şi să asigure protecţia cetăţenilor şi a intereselor naţionale. Spun asta mai ales ţinând cont de ceea ce se întâmplă chiar la graniţele noastre.



    Această structură a Armatei Române înseamnă putere, determinare şi misiuni complexe, a apreciat și ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, amintind că în cei 20 de ani de existenţă, Forţele pentru Operaţii Speciale au plătit şi un dureros tribut de sânge – șase militari de elită şi-au sacrificat viaţa în misiunile din Afganistan, iar alţii au căzut în ţară în timpul unor activităţi de instruire. De asemenea,19 militari ai acestei structuri au fost răniţi în teatrele de operaţii.



    “Sunteţi o componentă matură a Armatei României, eficientă, cu capacitate mare de reacţie la nivel strategic, interoperabilă şi cu puternice conexiuni cu structuri similare aliate şi partenere”, a subliniat în mesajul adresat militarilor Forţelor româneşti pentru Operaţii Speciale și şeful Apărării, generalul Daniel Petrescu. Discreţi, modeşti şi extrem de eficienţi, militarii din Forţele pentru Operaţii Speciale îşi servesc cu mândrie şi profesionalism ţara, acolo şi atunci când aceasta le-o cere, precizează un comunicat al Ministerului Apărării.






  • Al doilea sistem Patriot pentru România

    Al doilea sistem Patriot pentru România

    România a achiziţionat cea mai modernă configuraţie hardware şi software de sisteme Patriot aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de ameninţări aeriene actuale. Achiziţionarea acestor sisteme de producție americană a fost stabilită printr-o lege din 2017 ce prevede realizarea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la solˮ, aferentă programului de înzestrare esenţial Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)ˮ.



    Bucureștiul a recepţionat, deja, al doilea sistem din totalul de patru contractate pentru prima etapă a programului de înzestrare a Forţelor Aeriene. Aceste sisteme de ultimă generație adaugă o capabilitate de apărare aeriană robustă, credibilă, interoperabilă şi flexibilă, destinată îndeplinirii misiunilor Armatei României, a afirmat, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, care a vizitat, alături de şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, Regimentul 74 Patriot Mihai Bravu.



    Cei doi oficiali s-au întâlnit cu militarii care operează cele două sisteme intrate, până acum, în înzestrarea regimentului. Angel Tîlvăr a adăugat că cele patru sisteme constituie prima etapă a realizării unei capabilităţi de apărare aeriană cu baza la sol de ultimă generaţie, cu posibilităţi testate în luptă de apărare împotriva rachetelor balistice tactice şi a rachetelor de croazieră, complet integrabilă în sistemul NATO. Conducerii MApN i-a fost prezentat nivelul instruirii personalului de operare şi mentenanţă al unităţii, care va continua, în acest an, pregătirea prin cursuri organizate la Şcoala de artilerie antiaeriană (Air Defense Artillery School) din Statele Unite ale Americii, precum şi în ţară. În urma acestei prezentări, ministrul Apărării a precizat:



    Este nevoie de specialişti, ei sunt în programe de pregătire, au fost în programe de pregătire şi noi avem grijă ca acest lucru să se petreacă într-un ritm şi într-o cadenţă care să ne permită să nu avem disfuncţionalităţi din acest punct de vedere. De fapt, este o preocupare permanentă a noastră şi cred că este o preocupare şi la nivelul altor armate din NATO ca specialiştii să nu lipsească, întrucât maniera modernă de a aborda acest domeniu presupune existenţa unor elemente de înaltă specializareˮ.



    Al doilea sistem Patriot a fost livrat, conform graficului agreat, în cursul anului 2022 şi s-au finalizat testarea de acceptanţă şi recepţia în luna decembrie. Livrarea următoarelor două a început în cursul anului trecut și urmează ca testarea şi recepţionarea lor să fie finalizate până la sfârşitul lunii aprilie. Primul sistem a fost livrat Forţelor Aeriene Române în anul 2020, iar din 2021 execută misiuni specifice de apărare aeriană şi împotriva rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.






  • Provocări pentru aliați

    Provocări pentru aliați

    Definită la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Madrid drept o “provocare pentru aliați, China rămâne o preocupare, alături de situația din Ucraina. Aliaţii NATO sunt îngrijorați de consolidarea militară a Chinei şi de cooperarea acesteia cu Rusia, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, după o întrunire ministerială a alianţei militare în România. Politicile chineze de interes pentru NATO includ utilizarea dezinformarii, acumularea sa militară rapidă şi opacă, alături de cooperarea cu Rusia, a explicat Antony Blinken. Provocările pe termen lung pe care le reprezintă Beijingul la adresa intereselor, valorilor şi securităţii aliate au ocupat un loc aparte în cadrul discuțiilor aliaților de la București.

    Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg: “NATO este o Alianţă a Europei şi a Americii de Nord. Dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm împreună în cadrul NATO. Nu vedem China ca pe un adversar, vom continua să avem relații cu China, atunci când este în interesul Alianţei, inclusiv pentru a transmite poziţia noastră unită în privinţa războiului ilegal al Rusiei din Ucraina. Miniștrii au luat în considerare evoluțiile militare ambiţioase ale Chinei, progresele sale tehnologice şi numeroasele sale activităţi hibride şi cibernetice. Războiul din Ucraina a demonstrat dependența noastră periculoasă de gazul rusesc. Iar acest lucru ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţele noastre și de alte regimuri autoritare, nu doar din China, în ceea ce privește furnizarea de tehnologie, lanţuri de aprovizionare sau infrastructură. Vom continua, bineînţeles, să avem relații economice cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţele noastre, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile.



    La București, miniștrii NATO au discutat și despre extinderea Alianței cu Suedia și Finlanda, despre terorism, cea mai directă amenințare asimetrică la adresa securităţii, precum și despre intensificarea sprijinului personalizat pentru Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova – parteneri ai Alianței -, inclusiv în ceea ce privește consolidarea capacităților, reforma și formarea pentru a-și îmbunătăți instituțiile de securitate și apărare. Dar ministeriala a fost dominată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, cu toate consecințele acestuia. Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina – s-a subliniat în cadrul ministerialei NATO de la finalul lui noiembrie. Alianța Nord-Atlantică trebuie să se asigure că Ucraina va ieşi victorioasă din războiul împotriva Rusiei, a declarat Jens Stoltenberg – “cea mai urgentă sarcină este să ne asigurăm că Ucraina va triumfa ca naţiune suverană, democrată şi independentă în Europa. Pentru a face asta, trebuie să mobilizăm un sprijin militar, economic, financiar şi umanitar constant şi cât mai mare, iar asta este exact ceea ce facem acum, a explicat oficialul NATO.



    La București, aliaţii au anunţat contribuţii semnificative la Pachetul NATO de Asistență Comprehensivă, oferind Ucrainei ajutor neletal, inclusiv combustibil şi generatoare. Un ajutor extrem de important și cu atât mai necesar cu cât finalul războiului încă nu se întrevede. Putem anticipa în acest moment care poate fi obiectivul Rusiei pe termen lung? Este una dintre întrebările la care a răspuns, la Radio România, profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Moscova îşi doreşte în primul rând ca negocierile să se întâmple atât timp cât este Rusia pe teren, a explicat Dan Dungaciu:



    În momentul în care încep negocieri cu trupele ruse aflate pe teritoriul Ucrainei, indiferent de geografia acelei prezenţe, astăzi undeva la 15%, atunci Rusia este avantajată. Este avantajată din două motive. Unu: este foarte abilă în a purta asemenea negocieri, încercând să exonereze vina ocupantului şi plasându-se într-o poziţie de negociere de parcă ar fi neutră sau egala Ucrainei – ăsta este un exerciţiu pe care Rusia l-a făcut în foarte multe ipostaze, şi când a fost vorba de Georgia, şi când a fost vorba de Transnistria, şi-a suspendat pur şi simplu statutul de ocupant şi a devenit un jucător la negociere. În al doilea rând, îi convine, pentru că se întâmplă astăzi o schimbare psihologică la nivelul Federaţiei Ruse, inclusiv la nivelul populaţiei, – şi asta explică într-un fel scorurile mari sau rata mare de acceptabilitate şi de încredere pe care încă Vladimir Putin o are (…) – a transmis mesajul în Federaţia Rusă, inclusiv la populaţie, că războiul este cu Vestul, Rusia se luptă cu Vestul, Vestul însemnând Uniunea Europeană, NATO, Statele Unite.


    În momentul în care Rusia se luptă cu Vestul, se schimbă radical statutul victoriei sau înfrângerii. Nu mai contează care a fost foaia de parcurs a aşa-numitei operaţiuni speciale. Nu mai vorbeşte nimeni de Rusia şi Ucraina, nici măcar nu se mai foloseşte foarte des formula operaţiune specială. Acum este vorba de lupta cu Vestul şi victoria pentru Federaţia Rusă nu mai înseamnă îndeplinirea atribuţiilor sau prerogativelor din documentele iniţiale de război, înseamnă simpla rezistenţă.



    Dacă Federaţia Rusă nu este învinsă în Ucraina, a explicat Dan Dungaciu, e o chestiune care poate fi utilizată de Kremlin, de preşedintele Putin, de autorităţile statului inclusiv în dialogul cu populaţia: nici măcar tot Occidentul aliat în Ucraina nu a reuşit să ne învingă.



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 27.11-03.12.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 27.11-03.12.2022

    Ministeriala NATO di la București


    Nu lipseasti s’ubestimămu Rusia, a curi rachete ma largu atacă căsăbadzlli, civilii şi infrastructura critică ditu Ucraina, diclară ñiercuri, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la bitisita-a andamasillei miniştrilor di Externe ditu cadrul Alianţei. Continuarea agiutorlui militar tră Ucraina easti esenţial, maxus tu ţi mutreaşti apărarea antiaeriană, cundille caplu NATO. El nica spusi că adirarea Finlandii şi Suediei la NATO easti aproapia bitisită și haristusi ali României tră “excelenta aprukeari nicukirească” a andamasillei di Bucureşti. Tu arada-a lui caplu diplomației române, Bogdan Aurescu, sumlinie ananghea ti monitorizarea cu ngătanu a situaţiei ditu Amarea Lae, avânda tu vidială impredictibilitatea purtaticlui ali Rusiei. Miniștrilli di Externe s-loară borgea ta s’da silă a agiutorlui tră Ucraina şi s’agiută ti znuearea a infrastructurăllei energetice a aliştei. Tutunăoară, elli năpoi spusiră ti importanţa strategică ali Amarea Lae tră Alianţă şi angajamentul tră apărari tutu teritoriu aliat. Aesta fu prota andamasi tru aestu format organizată di România după adirarea a llei la NATO şi primul eveniment cari s’dizvărteaşti tru ună văsilie di pi arădărikea ditu apirită a Alianţei Nord-Atlantice di la ahuhrita a polimlui ditu Ucraina.



    Alte andamasi importante tru capitala României


    Pi ningă andamasea miniştrilor di Externe ali NATO, România era nicukira, tru premieră, şi tră reuniunea a lidirlor di Munchen. 75 di responsabili guvernamentali di rang analt şi expeţi tru politică externă şi di securitate zburără ti consecinţele polimlui ditu Ucraina, ama şi ti alti probleme di securitate ditu regiune. Criza economică, aţea energetică şi aţea alimentară, cum şi polimlu ditu Ucraina eara analizate şi la Forumul Aspen, cari s-dizvărti tut tru Capitală. Şi tut Bucureşti s’ţănu şi ună andamasi a unui nău grup di coordonare energetică, ţi acaţă tru isapi reprezentanţă a Grupului G-7 şi alti văsilii aliate, tră s’ascumbusească ică s’planifica livrarea di echipamente ti Ucraina cât cama ntrăoară.



    Parteneriatlu strategic anamisa di Romania și Statele Unite


    Dipartamentul american di Stat salute umplearea 25 di añi di la ndridzearea-a Parteneriatului Strategic cu România. Easti sumliniată, ntră altli, contribuţia Bucureştiului la operaţiunile multinaţionale şi ale Alianţei Nord-Atlantice, faptul că România easti nicukira cu aprukeari ma multi structuri militare ali NATO şi ma multi formaţiuni militare americane, inclusiv scutlu antirachetă di Diveselu (sud). Marţă, Bucureşti, secretarlu american di stat Antony Blinken și ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, evocară aniversarea a Parteneriatlui Strategic România-SUA și năpoi reconfirmară angajamentul susta a dauliloru părță tra s’lu ahăndusească pi tuti dimensiunile a lui. Șeflu a diplomațiillei române cundille că Parteneriatlu Strategic easti unu sturu di thimelliu ali politică externe și di securitate ali României. Tutunăoară, el năpoi adusi aminti ti simasia di amprotusa mutrinda includiarea ali Românie tru Programul di scuteari ditu practico a vizilor tră SUA. Antony Blinken zbură și cu prezidintulu Klaus Iohannis, ama şi cu premierul Nicolae Ciucă.



    1 di andreu, Dzuua Națională ali Românie


    1 di Andreu – Dzuua Naţională ali României fu sărbăturisită pritu organizarea di paradi militare tru ma mulţă căsăbadz ali v4silie. La difilarea di la Arcul di Triumf ditu Capitală eara viniţ cama di 1.500 di militari români, ama și xeñi ditu Belgia, Franţa, Macedonia di Nord, Republica Moldova, Portugalia, SUA şi Ţările di Nghiosu. Ună difilare di 1 di Andreu s’ţănu şi la Alba Iulia (centru), la cari lo parti şi un ditaşament di militari francezi ditu cadrul Grupului di Alumtă tră Apărare Colectivă dislocat la Cincu, tru judeţul Braşov (centru). Dzuua Naţională a României easti sărbăturisită şi tru nafoara a sinurloru, tru comunităţile di români. ICR organizează, până pi 10 di andreu andreu, 50 di evenimente tru 31 di căsăbadz ditu xinătati. Luni, tru Parlamentul di Bucureşti s’ţănu ună andamasi di tiñie tra s’nsimneadză umplearea 104 di añi di la Marea Unire. Evenimentili marcheadză şi anlu a centenarului cu alinarea pi thromu a Văsillelui Ferdituand I şi a Văsiloañillei Maria, la Alba Iulia. Spusu şi cu numa Adunarea stogu locărli ali văsilie”, Ferditnand I fu protlu văsille a tutulor românilor, sumu domnia a curi s-feaţi Marea Unire ditu 1 andreu 1918, atumţea când s-feaţiră ună cu Patrida-mumă Transilvania, Basarabia și Bucovina.



    Caplu ali diplomație române la Consiliului Ministerial ali OSCE


    Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, condamnă, gioi, la Ĺodz, tru Polonia, la Consiliul Ministerial al OSCE, atrocităţile fapti di Rusia contra a civililor şi infrastructurăllei civilă, inclusiv energetice, ditu Ucraina. Caplu a diplomaţiillei române reiteră apelu cătră Mosova tra s’curmă ună ş-ună şi necondiţionat agresiunea a llei militară şi tra ş-tragă forţele şi echipamentele militare di pi tutu teritoriul Ucrainei tru sinurli a llei pricunoscute internaţional. Tutunăoară, el zbură ti agiutorlu bilatearal şi internaţional tră Republica Moldova românofonă, cabaia multu zñiipsită di conflictul ditu Ucraina.



    Ia românească tru patrimoniul UNESCO


    Cămeaşa cu altiţă, cunuscută cu numa iia românească, fu inclusă di cătră UNESCO tru Lista Patrimoniului Imaterial ali Umanitati. Dosarlu di candidatură fu adratu deadunu cu Republica Moldova. Apofasea loată di UNESCO easti ună pricunuşteare a identitatillei şi yiştearillei aluştui strañîu, ama şi un semnal tră instituţiile culturale ditu România şi Republica Moldova că lipseaşti s’ndrupască şi s’promoveadza arta confecţionării cămeaşillei cu altiţă. Aesta easti piesa di thimelliu a strañilui tradiţional românesc di sărbătoari. România fu inclusă tru lista UNESCO şi cu tradiţia di creastire a callilor ditu rasa Lipiţan, deadunu cu alte văsilii ditu Europa.


    Autoru: Mihai Pilin


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 27.11-03.12.2022

    Retrospectiva săptămânii 27.11-03.12.2022

    Ministeriala NATO de la București


    Nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina, a declarat miercuri, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din cadrul Alianţei. Continuarea sprijinului militar pentru Ucraina este esenţial, în special în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a punctat şeful NATO. El a mai spus că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este aproape finalizată și a mulţumit României pentru “excelenta găzduire a reuniunii de la Bucureşti. La rândul său, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a subliniat necesitatea monitorizării atente a situaţiei din Marea Neagră, având în vedere impredictibilitatea comportamentului Rusiei. Miniștrii de Externe s-au angajat să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina şi să ajute la refacerea infrastructurii energetice a acesteia. De asemenea, ei au reafirmat importanţa strategică a Mării Negre pentru Alianţă şi angajamentul pentru apărarea întregului teritoriu aliat. Aceasta a fost prima întâlnire în acest format organizată de România după aderarea sa la NATO şi primul eveniment care se desfăşoară într-o ţară de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice de la începutul războiului din Ucraina.



    Alte reuniuni importante în capitala României


    Pe lângă reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, România a găzduit, în premieră, şi reuniunea liderilor de la Munchen. 75 de responsabili guvernamentali de rang înalt şi experţi în politică externă şi de securitate au discutat despre consecinţele războiului din Ucraina, dar şi despre alte probleme de securitate din regiune. Criza economică, cea energetică şi cea alimentară, precum şi războiul din Ucraina au fost analizate şi la Forumul Aspen, care s-a desfășurat tot în Capitală. Şi tot la Bucureşti a avut loc şi o întâlnire a unui nou grup de coordonare energetică, ce include reprezentanţi ai Grupului G-7 şi ai altor ţări aliate, pentru a mobiliza ori planifica livrarea de echipamente Ucrainei cât mai curând posibil.



    Parteneriatul strategic dintre Romania și Statele Unite


    Departamentul american de Stat a salutat împlinirea a 25 de ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic cu România. Este subliniată, între altele, contribuţia Bucureştiului la operaţiunile multinaţionale şi ale Alianţei Nord-Atlantice, faptul că România găzduieşte mai multe structuri militare ale NATO şi mai multe formaţiuni militare americane, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu (sud). Marţi, la Bucureşti, secretarul american de stat Antony Blinken și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, au evocat aniversarea Parteneriatului Strategic România-SUA și au reconfirmat angajamentul ferm al ambelor părți de a-l aprofunda pe toate dimensiunile sale. Șeful diplomației române a subliniat faptul că Parteneriatul Strategic este un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României. Totodată, el a reiterat importanța prioritară a includerii României în Programul de renunțare a vizelor pentru SUA. Antony Blinken a discutat și cu preşedintele Klaus Iohannis, dar şi cu premierul Nicolae Ciucă.



    1 decembrie, Ziua Națională a României


    1 Decembrie – Ziua Naţională a României a fost sărbătorită prin organizarea de parade militare în mai multe oraşe ale ţării. La defilarea de la Arcul de Triumf din Capitală au fost prezenţi peste 1.500 de militari români, dar și străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, SUA şi Ţările de Jos. O defilare de 1 Decembrie a avut loc şi la Alba Iulia (centru), la care a participat şi un detaşament de militari francezi din cadrul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă dislocat la Cincu, în judeţul Braşov (centru). Ziua Naţională a României este sărbătorită şi în afara graniţelor, în comunităţile de români. ICR organizează, până pe 10 decembrie, 50 de evenimente în 31 de oraşe din străinătate. Luni, în Parlamentul de la Bucureşti a avut loc o sedinţă solemnă pentru a marca împlinirea a 104 ani de la Marea Unire. Evenimentele marchează şi anul centenarului încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la Alba Iulia. Supranumit Întregitorul de ţară, Ferdinand I a fost primul rege al tuturor românilor, sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire din 1 decembrie 1918, atunci când s-au unit cu Patria-mama Transilvania, Basarabia și Bucovina.



    Șeful diplomației române la Consiliului Ministerial al OSCE


    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a condamnat, joi, la Ĺodz, în Polonia, la Consiliul Ministerial al OSCE, atrocităţile comise de Rusia împotriva civililor şi infrastructurii civile, inclusiv energetice, din Ucraina. Șeful diplomaţiei române a reiterat apelul către Mosova de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii sale militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional. Totodată, el a vorbit despre sprijinul bilateral şi internaţional pentru Republica Moldova românofonă, puternic afectată de conflictul din Ucraina.



    Ia românească în patrimoniul UNESCO


    Cămaşa cu altiţă, cunoscută drept ia românească, a fost inclusă de către UNESCO în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii. Dosarul de candidatură a fost întocmit împreună cu Republica Moldova. Decizia luată de UNESCO reprezintă o recunoaştere a identităţii şi valorii acestui element, dar şi un semnal pentru instituţiile culturale din România şi Republica Moldova că trebuie să susţină şi să promoveze arta confecţionării cămăşii cu altiţă. Aceasta este piesa de bază a costumului tradiţional românesc de sărbătoare. România a mai fost inclusă în lista UNESCO şi cu tradiţia de creştere a cailor din rasa Lipiţan, alături de alte ţări din Europa.