Radio România Internațional

Tag: arta

  • Retrospectiva evenimentelor culturale din 2023

    Retrospectiva evenimentelor culturale din 2023

    Programul Timișoara 2023 — Capitală Europeană a Culturii a fost un succes care a depășit așteptările tuturor, au declarat organizatorii la încheierea oficială a programului. Pe parcursul acestui an au avut loc peste 2.000 de manifestări culturale, la care au luat parte sute de mii de artiști și vizitatori și au fost deschise cinci noi spații culturale în cinematografe, galerii de arte și săli multifuncționale. Două dintre cele mai apreciate evenimente ale Programul Timișoara 2023 — Capitală Europeană a Culturii au fost expozițiile Brâncuși: surse românești și perspective universale” și Victor Brauner: Invenții și magie”.


    Curatoriată de Doina Lemny, expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale” și-a propus să ilustreze particularitatea artistului care a reușit să creeze forme pure, eliberate de orice influență. Expoziția Victor Brauner: Invenții și magie” a fost prima retrospectivă a artistului în țara sa natală și a adus în fața publicului circa 100 de lucrări (picturi, desene, sculpturi, ilustrații de carte și documente) menite să ofere o imagine de ansamblu asupra creației și vieții lui Victor Brauner.


    Anul acesta, Festivalul Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca, 9 — 18 iunie) le-a oferit iubitorilor de film o ediţie spectaculoasă: peste 120 de mii de participanți și 350 de proiecții și evenimente, multe dintre ele sold out. De mare succes s-au bucurat activitățile cu intrare gratuită din Florești, dedicate copiilor și părinților, masterclass-urile ținute de invitații speciali ai festivalului — Geoffrey Rush, Oliver Stone, Timothy Spall și Michel Franco — întâlnirile cu actori și regizori, dar și expozițiile de la Muzeul de Artă.


    Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj a fost câștigat de documentarul “Între Revoluții / Between Revolutions”, în regia lui Vlad Petri. Același film a fost ales câșțigător și al Premiul FIPRESCI, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film. Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru Debut a mers la Tigru / Day of the Tiger, regizat de Andrei Tănase, iar Premiul Publicului la Carbon, în regia lui Ion Borș. Premiul pentru Cel mai Popular Film românesc din festival i-a revenit la cea de-a 22-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, filmului “Libertate/ Freedom”, în regia lui Tudor Giurgiu.



    Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, ajuns la cea de-a 30 ediție anul acesta, a fost, la rândul său, un succes. Aproape 100.000 de persoane au vizitat Târgul organizat de Radio România, care s-a desfășurat în Pavilionul Central Romexpo din capitală și a găzduit, timp de cinci zile, peste 500 de evenimente editoriale. Președintele de onoare al ediției a fost scriitorul și criticul literar Ion Bogdan Lefter și cea mai râvnită carte a Târgului Gaudeamus a fost desemnată “Mai mult ca trecutul”, de Ana Blandiana (Editura Humanitas). Premiul pentru traducerea din limba română într-o limbă străină a fost câștigat de Șerban Foarță pentru volumul de poeme bilingv româno-german “Schlimmericks”, iar premiul pentru traducere dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat Alexandrei Coliban pentru traducerea din limba engleză a romanului “Crossroads” de Jonathan Franzen.



    Cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi — FILIT a inclus peste 130 de evenimente, la care au luat parte peste 250 de invitați, din 25 de țări. Întâlnirile cu scriitori din orașul și din județul Iași, atelierele pentru tineri, dezbaterile, expozițiile și întâlnirile profesionale s-au bucurat de peste 30.000 de spectatori. În cadrul ultimei Seri FILIT, au fost acordate mai multe premii în semn de recunoștință pentru cei care activează în domeniul literaturii.


    Astfel, traducătorul american Sean Cotter, care a tradus în limba engleză volumul Solenoid” de Mircea Cărtărescu, a primit Premiul Institutului Cultural Român pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română în anul 2022”. Scriitoarea Lilia Calancea, cu romanul Sunt oare un călău?” (Editura Polirom), a fost laureata Premiului liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte apărută în anul 2022”, oferit de Inspectoratul Școlar Județean Iași în urma votului acordat de un juriu format din 29 de elevi din 11 licee și colegii ieșene.






  • La piaţa de artă!

    La piaţa de artă!

    Chiar
    dacă ne-am obişnuit ca apropierea sărbătorilor de iarnă să pună problema
    aprovizionării cu bunătăţi tradiţionale, astăzi vă propunem altfel de tentaţii.
    Vorbim cu Laurențiu Victor Săcui,
    istoric de artă și galerist, despre tendinţele pieţei de artă din România.


    L-am
    întrebat pe Laurențiu Victor Săcui, pentru început, dacă există cu adevărat o piață
    de artă în România de astăzi și ce posibilități au iubitorii și colecționarii
    de artă să își satisfacă așteptările în
    ţara noastră.

    Ținând cont de faptul că există o criză majoră pe
    piața investițiilor financiare, problemă cu care se confruntă atât investitorii
    din România cât și cei din alte părți ale lumii, trebuie să recunoaștem că
    investiția în artă rămâne una dintre cele mai stabile şi sigure investiții din
    spectrul posibilităților pe care investitorii le au astăzi la îndemână. Unui
    investitor care nu este familiarizat cu fenomenul artei îi vine destul de greu să cumpere opere de
    artă fără a avea o experiență în domeniu. Aceasta problemă se poate rezolva totuși
    cu ajutorul unui consultant financiar specialist în piața de artă, care-l va
    iniția pe viitorul colecționar cu ceea ce presupune investiția
    în artă.

    S-a demonstrat, de-a lungul timpului, că valoarea obiectelor de
    artă poate crește spectaculos și poate oferi mari satisfacții celor care
    îndrăznesc să facă investiții în acest domeniu. Vă dau cel mai la îndemână
    exemplu, și anume pictura românească, a cărei valoare a crescut în ultimii 30
    de ani, am putea spune chiar exponențial, în cazul unor autori. Piața operelor
    de artă este într-o continuă dezvoltare, iar cifrele de afaceri din ultimii ani
    ale caselor de licitație din întreaga lume dovedesc cu prisosință acest lucru.


    Interlocutorul
    nostru ne-a încredinţat astfel că putem să apelăm la casele de licitaţii şi la
    galeriile din România, care sunt deja la nivel european, şi ne-a spus ce caută
    colecționarii:

    Bineînțeles, lucrările semnate de artiști
    celebri, însă pentru achiziționarea unor astfel de opere trebuie făcute
    sacrificii financiare pe măsură. Dar
    merită, pentru că, vedeți dumneavoastră, operele de artă sunt valori
    perene care au fost, sunt și vor fi
    admirate și apreciate de generații întregi. Și cum ,,frumusețea va salva lumea,,
    după cum spunea Dostoievski, am credința că investiția în frumos reprezintă și pentru noi o soluție salvatoare.


    L-am
    întrebat pe Laurențiu Victor Săcui ce artiști consideră că ar avea potențial de
    creștere a cotelor în următorii ani.

    În primul rând pictorii contemporani, de unde pot apărea și cele mai
    mari surprize. Îl avem ca exemplu pe Adrian Ghenie, care a demonstrat că se
    poate. Cine a investit în pictura lui Ghenie înainte de a ajunge un pictor
    celebru, a făcut o investiție cu care astăzi se poate lăuda. În al doilea rînd,
    eu cred că pictura românească de avangardă încă nu și-a spus ultimul cuvânt pe
    piața operelor de artă, fiind în acest moment mult subestimată. Aceasta are un
    serios potențial de creștere a cotelor în viitor. Gândiți-vă că arta
    avangardistă în Europa de vest a ajuns la prețuri amețitoare. Se vehiculează
    zeci și chiar sute de milioane de euro pentru o lucrare de avangardă. La noi prețurile
    sunt încă foarte jos. Vă dau ca exemplu pictura din țara vecină, Ungaria. Acolo,
    pictorii avangardiști au cote mult mai mari decât cele de la noi, în
    Polonia la fel și lista ar putea
    continua.


    L-am
    invitat pe interlocutorul nostru să ne spună la ce pictori avangardiști români s-a
    referit:

    Sunt nume deja arhicunoscute
    publicului iubitor de artă din România. Artiști precum: Max Hermann Maxy, Corneliu
    Mihăilescu, Victor Braunner, Milița Petrașcu, Merica Rîmniceanu sau Hans
    Mattis-Teutsch, sunt pictori consacrați în istoria artei românești. Muzeul
    Național de Artă a organizat sub patronajul domnului director Călin Stegerean
    în primăvara acestui an o expoziție retrospectivă de excepție dedicată pictorului
    Max Hermann Maxy, importantă figură a artei de avangardă din România. Evenimentul
    s-a bucurat de un real succes, ceea ce mă face să cred că în urma acestei expoziții a crescut
    mult interesul iubitorilor de artă de a avea o lucrare de Maxy în propria colecție. Şi mai sunt şi alte
    domenii ale artei, căutate de colecționari: sculptura, ceramica, porțelanul, artă
    populară, covoarele orientale, arta extrem orientală și multe, multe altele
    sunt dorite de colecționarii pasionați. Aceste
    opere, pe lîngă faptul că ne decorează interioarele creând o atmosferă plăcută locuinței noastre, reprezintă
    și o foarte serioasă investiție pentru viitor.


    Şi
    pentru că se apropie sărbătorile şi există şi obiceiul cumpărării unui obiect
    nou la începutul unui nou an, de ce să nu ne gândim poate la achiziţionarea
    vreunei opere de artă? Ca să nu mai vorbim de avantajul că şi dacă nu cumpărăm
    încă, măcar ne lăsăm încântaţi de frumos, lucru de care avem atâta nevoie!


  • Expoziția „Porous Matter” la META Spațiu, Timișoara

    Expoziția „Porous Matter” la META Spațiu, Timișoara

    Orașul Timișoara este în acest an desemnat Capitală Europeană a Culturii. În cadrul programului, zeci de evenimente, conferințe, festivaluri și expoziții au devenit puncte de atracție pentru localnici și vizitatori din România și străinătate. Una dintre aceste expoziții este Porous Matter – Materia poroasă contează de la META Spațiu, o nouă galerie din spațiul cultural timișorean, în cadrul Universității Politehnice Timișoara. Despre galerie și conceptul expoziției am stat de vorbă cu asistenta curator Marina Paladi:



    META Spațiu e o galerie de artă contemporană care încearcă să promoveze artiștii locali pe plan local, dar și pe plan internațional. META Spațiu are o colaborare cu Universitatea Politehnica din Timișoara. Este un partener strategic care ne-a oferit acest spațiu. Acum, la META Spațiu se poate vizita expoziția Porous Matter, care e o expoziție ce reprezintă o colaborare dintre artiști și oameni de știință. Artiștii au făcut vizite de laborator în laboratoarele de la Universitatea Politehnică, în laboratoarele de la Universitatea din Oslo, la Centrul PoreLab.


    Pentru că această expoziție este o colaborare dintre cele două universități și la Centrul PoreLab artiștii au făcut experimente studiind materialele poroase, pentru că aceste materiale poroase sunt de fapt peste tot în jurul nostru. Sunt aceste materiale prin care trece apa și aerul. Omul în sine este un mediu poros. De exemplu, creierul este cel mai poros organ din corpul uman. Și astfel artiștii au explorat aceste materiale pentru a învăța din principiile de funcționare și din procesele interioare ale acestor materiale și a aplica aceste principii în alte domenii.



    Ce artiști expun în cadrul expoziției Porous Matter?


    Track: În expoziție avem artiștii Floriama Cândea, Stahl Stenslie, Maria Castellanos, Marcel Moura, care e un om de știință și care prima dată a încercat să creeze o lucrare de artă sau să creeze ceva artistic pentru o galerie. Îl avem pe Cosmin Haiaș, care e și inginer și artist, și probabil la el se vede cel mai bine această colaborare dintre știință, tehnologie și artă. Și oamenii de știință din cadrul acestui proiect sunt Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica, Liviu Marșavina, Marcel Moura.



    Marina Paladi ne-a prezentat două dintre lucrările prezente în expoziție:


    Expoziția este o proiecție a viitorului. E o cercetare a ceea cum ar putea arăta viitorul. De exemplu, lucrarea Mariei Castellanos este o cercetare a propriei placente. Artista își studiază acest organ care reprezintă transferul dintre mamă și făt. Pentru artistă, acest organ reprezintă un fel de mister. E un organ extraterestru, pentru că apare de nicăieri în corpul femeii și după dispare, după o perioadă, și ea aruncat de cele mai multe ori. Și atunci artista se întreabă cum ar fi dacă acest organ ar putea fi păstrat în viață după naștere. Și artista creează un dispozitiv. E un dispozitiv fictiv care la moment nu funcționează, însă care probabil în viitor ar putea fi utilizat ca un dispozitiv care să păstreze placenta vie.


    Pentru că artista a descoperit că placenta conține celule stem care pot fi folosite în tratarea anumitor boli sau condiții medicale. Lucrarea H 11 Unfortunate Coockies, realizată de Cosmin Haiași, reprezintă un robot construit pe principiul de soft robotics, care are aceste degete din silicon pentru a nu distruge obiectele atunci când le apucă. Robotul are implementat un senzor de CO2, deci atunci când vizitatorii expiră dioxid de carbon în acel senzor, robotul se activează, începe să-și miște membrele, să-și umfle corpul, simulând practic același efect pe care dioxidul de carbon îl are asupra planetei. Și atunci, practic, e același efect pe care îl experimentăm acum în contextul încălzirii globale.



    Cât va dura expoziția de la META Spațiu din Timișoara și când poate fi vizitată?


    Expoziția este deschisă până la finalul anului, până pe 31 decembrie, și poate fi vizitată de marți până sâmbătă, în intervalul orar 12-18.






    ​

  • Prima expoziție de anvergură dedicată lui Constantin Brâncuși în România

    Prima expoziție de anvergură dedicată lui Constantin Brâncuși în România

    La finalul anului 2023 și începutul 2024, are
    loc în cadrul programului Timișoara 2023: Capitală Europeană a Culturii, la
    Timișoara, cea mai importantă expoziție eveniment dedicată
    lui Constantin Brâncuși din România și Estul Europei în ultimii 50 de ani:
    Brâncuși: surse românești și perspective universale. Constantin Brâncuși
    (1876-1957) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea
    limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană universală,
    considerat simbolic părintele sculpturii moderne. Brâncuși și-a început
    cariera artistică în România, apoi din 1903 a continuat-o la Paris, operele
    sale de maturitate fiind realizate în Franța.


    La începutul lunii septembrie, a avut loc la
    București, la sediul Băncii Naționale a României, conferința de presă care a
    prezentat publicului detaliile expoziției eveniment de la Timișoara. Am stat de
    vorbă cu Ovidiu Șandor, Președintele Fundației Art Encounters, Comisarul
    expoziției dedicate lui Brâncuși, despre ce reprezintă aceasta pentru
    vizitatori:

    Cred că această expoziție este importantă din mai multe puncte de
    vedere. Este prima expoziție Brâncuși în 50 de ani în România. Cred că această
    reîntoarcere simbolică a lui Brâncuși în țara sa natală este cumva importantă,
    inclusiv în contextul a ceea ce se întâmplă în jurul nostru, în momente
    complicate cum sunt cele pe care le parcurgem acum, a te întoarce la aceste
    puncte fixe ale noastre, a românilor, a culturii române cum este Brâncuși, cred
    că e important.

    E o expoziție care se poate întâmpla o dată pe generație. E o
    ocazie ca lumea să îl vadă pe atât pe Brâncuși-ul de tinerețe, dar și lucrările
    de maturitate ale lui, lucrările care l-au făcut celebru. O prezentare
    specială, într-un discurs curatorial conceput de Doina Lemny, care prezintă în
    mod echilibrat atât toate acele influențe românești cu care Brâncuși pleacă
    încărcat la Paris, dar și tot acel proces de transformare și rafinare care duce
    lucrările lui Brâncuși la relevanța lor universală.



    Ovidiu Șandor ne-a vorbit și despre operele
    prezente în expoziție:


    … chiar dacă cu toții credem că îl cunoaștem pe Brâncuși, este
    important ca uneori să vedem pe viu lucrările sale, să ne scufundăm în acest
    univers Brâncuși, pe care expoziția îl propune cu cele peste 100 de lucrări,
    unde să vedem diversele lui preocupări: sculptura, fotografia, desenul,
    prezentate atât în relație cu România și cu ceea ce îl leagă pe Brâncuși de
    țara natală, dar și cu aceasta relevanță în arta universală pe care Brâncuși a
    atins-o. …

    Vom aduce un set important de sculpturi. Sunt peste 20 de
    sculpturi. Atât câteva din sculpturile lui iconice Măiastra, Pasărea în
    zbor, Domnișoara Pogany, Sărutul și așa mai departe, dar și sculpturi mai
    puțin cunoscute, cum era Borna de frontieră, o lucrare făcută de Brâncuși în
    1945, când România pierde Basarabia, dar în același timp, poate niște componente
    mai puțin cunoscute ale operei lui, cum e partea de fotografie, sigur, desenul
    important pentru orice sculptor, documente care arată modul în care el a ținut
    legătura cu anumite persoane în țară. Film, film făcut de Brâncuși, film făcut
    de alți artiști importanți în care apare Brâncuși.

    Deci e o prezentare, chiar
    dacă nu își propune să fie o retrospectivă neapărat ca amploare, e o expoziție
    care în mod sintetic, reușește să prezinte complexitatea operei lui și diversele
    preocupări pe care el le-a avut ca artist și, sigur, dincolo de arta lui,
    transpiră în mod evident și Brâncuși omul. Iar dincolo de expoziție este în
    pregătire un important catalog, o publicație foarte serioasă, coordonată tot de
    Doina Lemny, cu 16 contribuții noi cu privire la Brâncuși și este, de asemenea,
    poate important de menționat prima expoziție Brâncuși în care Brâncuși este
    așezat în contextul românesc.


    Doina Lemny, curatoarea expoziției și unul
    dintre cei mai importanți experți internaționali în arta lui Constantin
    Brâncuși, ne-a declarat:


    Este o întoarcere simbolică, cum o spun de fiecare dată, o
    întoarcere simbolică a lui Brâncuși în țara lui natală, pe care n-a părăsit-o
    în mintea lui niciodată. Brâncuși a rămas același atașat de țara lui, dar s-a
    dezvoltat în Franța. Dacă încercăm să îl judecăm, de ce a lăsat atelierul,
    povestea veche, de ce a lăsat atelierul Franței, este pentru că acolo a creat
    timp de cincizeci de ani toate capodoperele. Dar, știa foarte bine, era
    conștient că în țară sunt operele lui de început, adică cele din cadrul
    Muzeului Craiova și Muzeul Național de Artă din București.



    Doina Lemny ne-a explicat despre proveniența
    lucrărilor din expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale:


    Cele două muzee, ne-am limitat numai la două muzee, la două muzee și
    Fundația din Veneția, limitați fiind deja de spațiul muzeului din Timișoara,
    care nu este foarte generos. Sunt foarte puține camere, săli de expunere 11, și
    sculpturile nu pot fi înghesuite, îngrămădite ca să le prezinți pe toate
    dintr-odată, pentru că altfel ele nu se văd, se omoară între ele. Deci am făcut
    apel la două, la generozitatea a două mari muzee, Tate Gallery, care ne-a
    împrumutat trei opere dintre cele patru pe care le are, și asta trebuie să
    lăudăm, și Centrul Pompidou, care deține, prin Atelierul lui Brâncuși, care
    deține cea mai mare colecție de Brâncuși din lume. Nu am făcut apel la muzeele
    americane din motive de spațiu, cum spuneam, și din motive de cost.


    În finalul discuției noastre, Doina Lemny ne-a
    mărturisit ce înseamnă artistul Brâncuși în concepția sa:


    Brâncuși înseamnă un om pe care
    trebuie să îl interogheze în permanență, pentru că el își păstrează misterul.
    Cu cât avansez, cu atât îmi pun întrebări mai multe despre acest om care a
    știut să analizeze fiecare moment din viață și cum să-l redea, pentru că el a
    redat în forme, dar nu a redat ființa, nu a reprodus, a reprodus o idee și nu a
    reprodus un personaj. Pentru mine, Brâncuși rămâne un mister și nu, poate nici
    nu am această tendință de a-i pătrunde în întregime misterul. De altminteri, el
    însuși spunea Nu întrebați creatorii și nu trebuie dezvăluit, ridicat complet
    vălul.






  • Brâncuşi la Timişoara

    Brâncuşi la Timişoara

    Cu
    o valoare asigurată la o jumătate de miliard de euro, dar cu una sentimentală
    inestimabilă, aproape 100 de lucrări ale remarcabilului sculptor român de talie
    mondială, ce nu mai are nevoie de nicio prezentare – Constantin Brâncuși – sunt
    reunite în cea mai importantă expoziţie din ultima jumătate de secol care îi
    este dedicată în România.

    Sculpturi, fotografii, documente de arhivă şi
    materiale filmate sunt prezentate publicului sub titlul Brâncuşi: surse
    româneşti şi universale     la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara de
    sâmbătă 30 septembrie, până anul viitor, la finalul lunii ianuarie. Operele provin din colecţii publice şi private din
    România şi străinătate, de la galerii celebre precum Centrul Pompidou din Paris
    sau Tate din Londra. Printre lucrările aduse la Timişoara se numără Măiastra,
    Pasărea în zbor, Sărutul, Domnişoara Pogany,
    Cap de copil, Rugăciune, Piatră de hotar
    sau Muza adormită.

    Potrivit curatorului Doina Lemny, de la Centrul
    Pompidou, expoziția nu este atât o retrospectivă a creaţiei lui Brâncuşi, cât
    o demonstraţie a legăturii sale permanente cu ţara natală, cu toate că a
    cunoscut celebritatea în Franţa.

    Cu alte precizări, directorul Muzeului
    Naţional de Artă timișorean, Filip Petcu: Putem vedea o selecţie foarte
    rafinată a lucrărilor lui Constantin Brâncuşi, o selecţie alcătuită de doamna Doina
    Lemny. E vorba de un context foarte special în care lucrările comunică pornind
    de la conceptul curatorial care reflectă relaţia lui Brâncuşi cu România, cu
    comanditari, cu personalităţi din România, dar şi din diaspora care l-au
    susţinut şi prin care creaţia lui a fost potenţată şi promovată atât în
    Occident, cât şi în România.


    Preşedintele Fundaţiei Art Encounters,
    Ovidiu Şandor, califică expoziția drept o bijuterie:

    E o expoziţie
    extrem de densă, care prezintă foarte bine opera lui Brâncuşi, cu lucrări
    binecunoscute şi iconice, aduse din mari muzee din lume, dar şi cu lucrări mai
    puţin cunoscute, care credem că vor fi o surpriză plăcută pentru public.


    Comisar al expoziției, Ovidiu Șandor se așteaptă, totodată, la un public
    vizitator numeros: Credem că e o expoziție-eveniment. Sperăm că
    va fi văzută ca un omagiu adus unuia din stâlpii culturii românești, lui
    Brâncuși. Ne bucurăm de niște împrumuturi absolut excepționale și așteptăm pe
    toată lumea la Timișoara să descopere și această expoziție, precum și toate
    celelalte evenimente culturale pe care Timișoara le propune în această toamnă.


    Expoziţia Brâncuşi: surse româneşti şi universale reprezintă
    punctul culminant al programului Timişoara – Capitală Culturală Europeană 2023.


  • Balchik Art Residency

    Balchik Art Residency

    Cu o tradiție ajunsă deja la 20 de ani, Elite
    Art Club UNESCO organizează anual o rezidență pentru artiști – Pictori de azi
    la Balcic. Balcic, oraș din Bulgaria, la țărmul Mării Negre, care în perioada
    1913-1940 a aparținut Regatului României. În localitate, Regina Maria a Românei
    (1875-1938) a construit Castelul de la Balcic – reședința de vară preferată,
    cu o grădină botanică deosebită și care a devenit un loc de reflexie și artă.
    Anul acesta, în tabăra de creație de la Balcic au participat 7 artiști tineri,
    aducând o interpretare contemporană asupra locului. Curatoarea proiectului Pictori
    de azi la Balcic, Ana Neagoe, ne-a vorbit despre tabăra și expoziția ediției
    cu numărul 20.:

    Rezidența de artă de la Balcic a
    pornit într- adevăr în 2003. Am format primul grup atunci, în 2003, după care,
    în fiecare an, ne-am ambiționat să ducem mai departe această tradiție. pentru
    că s-a bucurat de succes. Mulți artiști ni s-au alăturat proiectului, artiști
    și tineri, artiști și mai în vârstă, artiști consacrați, care au văzut în acest
    proiect o șansă de a reînsufleți această mișcare. Ediția din acest an a reunit
    artiști tineri și în ultimii ani, mulți artiști tineri ne-au fost alături
    pentru că au văzut o modalitate prin care se pot exprima, fiind inspirați de un
    loc, fiind inspirați de o forță pe care nu poate nimeni să o descrie. E o
    lumină și o inspirație pe care doar Balcicul o are.



    Cum se realizează selecția artiștilor găzduiți
    în retiddența de la Balcic? Ana Neagoe:


    Selecția artiștilor o face
    curatorul, eu sunt parte din echipa care contribuie la selecție. Încercăm să
    aducem artiști din aceeași generație, artiști care considerăm că rezonează.
    Încercăm să aducem împreună și pictori și graficieni care să creeze o expoziție
    foarte puternică și să reușească să aducă diferite tehnici împreună. Reușim de
    fiecare dată pentru că artiștii reușesc să creeze o conexiune acolo, reușesc să
    creeze o familie și să devină prieteni ai Balcicului. Fiecare artist vine cu
    propria semnătură, un fel de a se exprima stilistic, dar și compozițional.
    Artiștii din acest an au reușit să vină cu propria variantă a Balcicului, să
    fie ei și totodată să aducă și spiritul locului.

    Sunt simboluri precum masca pe
    care o are Bogdan Sassu. Sunt portrete cum le are Andreea Cișmașiu. Sunt
    elemente naturale, cum are Alexandra Floarea. Fiecare a venit cu propria
    interpretare a Balcicului, uneori desprinzându-se de natură, uneori aducând
    niște simboluri puternice, care sunt, desigur, acolo. Adică le vezi și spui
    Ăsta este Balcicul, printr-o coloană, printr-un semn, printr-un portret, prin
    inima reginei. Artiștii participă în rezidență, primind 4 pânze din partea
    asociației. Ei expun aceste pânze în galerie, expun și la Balcic după
    rezidență, expun și aici. O parte din lucrări rămân în patrimoniul asociației,
    pentru că așa am reușit să creăm un patrimoniu valoros dedicat Balcicului.
    Restul lucrărilor aparțin artiștilor și le pot comercializa sau ține în atelier
    pentru ei.


    Unul dintre artiștii invitați anul acesta la
    Balcic, Bogdan Sassu, ne-a împărtășit gânduri despre experiența sa și despre
    cum locul Balcicului l-a inspirat în creația sa:


    Experiența la Balcic a fost pentru
    mine foarte importantă din punctul de vedere al celorlalți artiști pe care i-am
    cunoscut. A fost o experiență minunată să îi cunosc, să interacționez cu ei, să
    lucrăm timp de o săptămână împreună, să explorăm și să descoperim Balcicul.
    Lucrările pe care le-am realizat eu au fost influențate de Palatul de la
    Balcic, de natura și respectiva simbolistică a naturii, cum ar fi trandafirii,
    cât și de arhitectura post-comunistă și istoricul Bulgariei cât și al României..


  • Patru artiști români în căutarea visului american

    Patru artiști români în căutarea visului american


    În luna august, Grupul E T A J Artist Run Space a traversat Oceanul în Statele Unite ale Americii, în Los Angeles (L.A.), într-un experiment artistic și cultural despre căutarea visului american, despre emigrare și conectarea cu lumea artistică americană: iMigrate. The Biology of Transition – Migrația. Biologia Tranziției. Patru artiști români (Mircea Modreanu, Ilina Schileru, Lucian Sandu Milea și Răzvan Năstase) împreună cu patru artiști americani au construit în acest scurt timp o expoziție la Galeria Durden and Ray din L.A. – un dialog artistic, cultural și ideologic româno-american. Am stat de vorbă cu Mircea Modreanu, inițiatorul E T A J Artist Run Space despre călătorie și proiect:



    Am fost în America. Ideea proiectului era ca să traversăm Oceanul Atlantic doar cu bagajele și acolo să ne producem lucrările. Pot să vorbesc despre lucrarea mea, adică despre eșecul și reușita ei. Cumva, tot procesul meu artistic începe cu un eșec și după aceea se concretizează într-o reușită. Ideea era să ajung acolo și Los Angeles este plin de boschetari și de gunoaie. Am strâns foarte multe gunoaie și am vrut să le iau mulajul și să fac un basorelief cu negativul gunoaielor pe perete. M-am chinuit o săptămână să strâng gunoaiele acestea și să cumpăr saci de ipsos și să mă ambalez, așa, cu foarte multe materiale și am sesizat că ipsosul nu este bun, nu se întărea.


    După 5 zile nu a reușit să se întărească și atunci a trebuit să abordez o altă strategie și m-am apucat să fac o pictură, un autoportret cu cățelușa mea. Și am folosit toate materialele, le-am folosit ca o instalație, să-mi ajute cumva pictura. Am plecat cu valiza, am desenat pe drum, chiar și eu am făcut niște desene pe drum, niște schițe. Demersul nostru s-a încheiat cu o expoziție. Patru artiști români, patru artiști americani. Publicul a fost foarte receptiv și le-a plăcut foarte mult expoziția. Expoziția va trebui să o aducem și în România, dar sub alt format, adică tot aceiași patru, dar cu experiența avută, trăită acolo. Eu gestionez și un spațiu care se numește E T A J Artist Run Space și expoziţia va fi la mine în spațiu.



    Și artista vizuală Ilina Schileru ne-a împărtășit din experiența sa în acest proiect:


    A fost o călătorie de două săptămâni, de pe 6 pe 19 august, cu un vernisaj la mijlocul acestei perioade, pe 12. Am stabilit de vreo doi ani de că urmează să mergem și să expunem într-un artist run în străinătate, ba chiar în America. … și despre ce a fost vorba? A fost așa: despre migrație, despre cum ar fi să ne împachetăm într-o zi bagajele și să ne luăm tălpășița și cum s-ar simțit dacă, să zicem, am pleca pe perioada de criză. Și am făcut cumva o paralelă.


    Ne referim și la mulți români care au plecat din anii 90 începând, au plecat sistematic, masiv din țară, ca să lucreze la căpșuni în toată Europa, în Spania și Italia, mai precis. Și și-au creat acolo familii. Practic, diaspora noastră s-a creat atunci, s-a extins foarte, foarte mult. Și apoi mai este și mitul acesta al artistului care nu e profet în țara lui și care trebuie să plece ca să demonstreze ceva. Și am fost patru din România, patru din America, din Los Angeles, artiști care chiar activează acolo. Noi am plecat doar cu ce aveam în valiză și fiecare s-a gândit cum să condenseze mesajul în cât mai puțin material. Nu am plecat asumându-ne că vom avea bani de transport pentru lucrări de artă mari.



    Ilina Schileru a făcut o scurtă trecere în revistă a celor patru lucrări ale artiștilor români:


    Eu am făcut un desen în cărbune în care mi-am imaginat un soi de hartă mentală a unui univers alternativ. Cum ar fi fost dacă bunicii mei s-ar fi mutat în America în anii 50, când s-au căsătorit? Și am pus acolo tot ce am acumulat eu ca informații pe parcursul drumului. Teoretic, am început să gândim această expoziție, să o construim de cum am intrat în Aeroportul Otopeni. Și ne-am asumat că dacă intrăm în contact cu alți călători, și am intrat și în Istanbul, dar și pe avion, o să preluăm din poveștile lor și o să inserăm în ceea ce facem. Lucian a filmat foarte mult și a introdus într-un Virtual Reality toată călătoria noastră, inclusiv vizitele noastre în supermarket. Iar Răzvan a făcut un proiect în cianotipie, el fiind fotograf. Știu că s-a plimbat prin spațiul care înconjoară clădirea Bendix, în care am expus noi și a fost surprins de câtă varietate există, comercială, arată ca un obor mult mai extins.


    Mircea voia să facă inițial o lucrare din ipsos, dar pentru că proiectele astea sunt și despre adaptare, ne-am dat seama că trebuia un ipsos special. El a găsit un ipsos care nu numai că nu se usucă în timp util, dar este și foarte casant. Și a trebuit să-și reconstruiască, să-și restructureze ideea și în final a făcut o pictură, dar și o instalație în care a integrat acești saci de ipsos, 6 dintre ei nedeschiși


  • Jurnal românesc – 06. 09.2023

    Jurnal românesc – 06. 09.2023

    Comisiile parlamentare reunite pentru politică
    externă şi pentru comunităţile de români din afara ţării au avizat favorabil,
    în unanimitate, candidaturile pentru patru posturi de ambasador al României în
    străinătate. Au fost audiaţi şi au primit undă verde Genţiana Şerbu, propusă
    pentru Kenya, cu acreditare şi în Uganda, Burundi, Republica Unită a Tanzaniei
    şi Rwanda, Adriana Octavia Ciamba, pentru Lituania, Steluţa Arhire, pentru Sri
    Lanka, cu acreditare şi în Republica Maldivelor şi Valentin-Ciprian Muntean,
    pentru Tunisia. Ministerul de Externe de la Bucureşti a precizat că, în
    stabilirea propunerilor, a urmărit, criterii de profesionalism şi
    pregătire adecvate acestor posturi, pentru a asigura că reprezentarea României
    în afara graniţelor este realizată la cel mai înalt standard.
    Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a
    explicat votul în unanimitate acordat candidaţilor prin faptul că elementele de
    mandat ale acestora sunt unele importante, fiind diplomaţi cu o carieră
    foarte solidă în plan profesional.




    Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a
    discutat cu ambasadorul Kazahstanului în România despre paşii care trebuie
    făcuţi astfel încât contribuţiile la pensii ale cetăţenilor din ambele ţări să
    fie recunoscute şi calculate după retragerea din activitate. În acest sens,
    partea română şi cea kazahă au convenit să fie încheiat un memorandum privind
    pensiile şi asigurările sociale, transmite ministerul. Diplomatul a apreciat
    cooperarea extrem de strânsă a părţii române pentru protejarea drepturilor
    angajaţilor şi securitatea în muncă şi a asigurat că Guvernul de la Astana
    doreşte să rămână un partener solid pentru asigurarea securităţii energetice
    din regiune. La rândul său, ministrul Simona Bucura Oprescu a arătat că investiţiile kazahe în
    România reprezintă un contributor important la buget şi în special la sistemul
    public de pensii şi a apreciat că Republica Kazahstan este unul dintre cei mai
    importanţi parteneri ai României din Asia Centrală.




    Expoziţia internaţională de grup Layers of
    Reality, un dialog artistic transatlantic, va fi deschisă pe 8 septembrie
    la sediul reprezentanţei la New York a Institutului Cultural Român. Proiectul,
    care se derulează sub egida Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii,
    este organizat de Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest
    din Timişoara, în parteneriat cu Şcoala de Arte Vizuale din metropola
    americană. Expoziţia este curatoriată de Maria Orosan-Telea din România şi de
    Lotte Marie Allen şi LJ McNerney din SUA şi prezintă lucrările artiştilor
    români Aura Bălănescu, Dorian Bolca, Cosmin Haiaş şi Andreea Medar, absolvenţi
    ai Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, şi a trei artişti americani,
    Hershel Carbajal, Kristie Kish şi Jintong Yang, absolvenţi ai Şcolii de Arte
    Vizuale din New York. Institutul Cultural Român transmite că această iniţiativă
    face parte din strategia sa culturală de creare a unei platforme de dialog atât
    între artiştii români şi cei americani
    sau internaţionali, cât şi între instituţii de artă şi academice româneşti şi
    americane, în vederea dezvoltării unor parteneriate pe termen lung. Expoziţia
    Layers of Reality va rămâne deschisă până la 28 septembrie.




    O antologie de poezie cu 28 de poeţi bihoreni şi
    basarabeni a fost oferită de Asociaţia culturală Pro Lirica Oradea cu prilejul
    Zilei Limbii române într-un maraton cultural care s-a desfăşurat în perioada 31 august – 3 septembrie în zona
    Chişinău-Băcioi, din Republica Moldova. Antologia intitulată Drag de
    limba română, coordonată de poeta Mihaela Dindelegan cuprinde creaţiile a
    13 poeţi moldoveni şi a 15 poeţi bihoreni. Dindelegan a spus că, din cele 300
    de cărţi tipărite cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Bihor, o parte
    au fost distribuite la Biblioteca Judeţeană din Oradea, iar 50 au fost predate
    mai multor instituţii de cultură din stânga Prutului. Potrivit acesteia,
    sărbătoarea Limbii Române de la 31 august a adus împreună poeţi, scriitori,
    critici literari, artişti plastici şi lirici din România, Republica Moldova şi
    Bulgaria.

  • Caravana TIFF Unlimited

    Caravana TIFF Unlimited

    După succesul celei
    de-a 22-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, care a
    strâns peste 120.000 de spectatori în fața marilor ecrane din Cluj-Napoca, o
    parte dintre filmele TIFF pot fi urmărite în mai multe localități din România,
    în proiecții outdoor și indoor. Caravana TIFF Unlimited a pornit în iulie și până
    în luna octombrie străbate țara, oprindu-se la Breb, Iași, Predeal, Satu Mare,
    Târgu Lăpuș, Zabola, Timișoara, Bacău, Bistrița, Brăila și Brașov. Intrarea la
    filme este liberă, iar din programul caravanei fac parte cele mai noi filme
    românești, dar și filme internaționale care au fost sold out la TIFF: Tigru (regia
    Andrei Tănase), Vulturii din Țaga (regia Adina Popescu și Iulian Ghervase),
    David (regia Radu Muntean), Încă două lozuri (regia Paul Negoescu), Carbon (regia
    Ion Borș) sau Povești indiscrete (regia Cesc Gay).

    O parte dintre localitățile
    în care se oprește Caravana TIFF Unlimited nu au cinematografe funcționale pe
    timpul anului. Prin inițiativa noastră, ajunsă deja la cea de-a 14 ediție,
    încercăm să proiectăm filme noi și să facilităm întâlnirea dintre public și
    echipele de actori și regizori. E o șansă pentru filmele românești, dar și
    filmele internaționale de festival, să ajungă la cât mai mulți spectatori din
    țară.,     spune Angi Istrate, coordonatoarea proiectului.


    CARBON, distins cu Premiul Publicului la TIFF (Festivalul Internațional de
    Film Transilvania), marchează debutul regizoral în lungmetraj al lui Ion Borș
    și se bucură de recunoaștere internațională. Filmul a devenit cel mai de succes
    film moldovenesc din ultima perioadă, obținând un record de încasări la box
    office în Republica Moldova. Succesul său l-a dus în peste 25 de orașe din
    întreaga lume, fiind primul film moldovenesc proiectat în cinematografele din
    România. Acțiunea filmului CARBON are loc în Moldova anului 1992, în timpul
    războiului de pe Nistru, și urmărește povestea unui tânăr tractorist care speră
    să-și construiască un viitor alături de iubita sa. Să produci un film în
    Republica Moldova este o adevărată aventură    , ne-a spus Ion Borș, regizorul
    filmului CARBON. Pentru filmul respectiv, pe lângă suportul Centrului Național
    al Cinematografiei din Republica Moldova, cei șapte producători ai peliculei au
    reușit să atragă și investitori care au avut un rol important în realizarea
    filmului.

    Ion Borș: Dacă ne raportăm la bugetele
    filmelor care se produc în Republica Moldova, putem spune că filmului nostru
    i-a fost alocat un buget mare. Dar producătorii străini pe care i-am întâlnit
    în diversele pitch-uri internaționale spuneau că nu avem nici o șansă să facem
    un film de epocă cu bani așa puțini. O parte din banii cu care am produs filmul
    au fost ai noștri, ne-am folosit economiile și ce mai aveam prin casă ca să
    producem filmul. Vreau să spun că dacă am fi trăit într-o țară cu tradiție în
    cinematografie, ar fi trebuit să primim un buget adecvat producției, nu să
    investim toți banii pe care îi aveam. Eu, de exemplu, am folosit și
    indemnizațiile pe care le primeam pentru creșterea copilului, absolut tot ce am
    avut am băgat în Carbon. Asta nu este o situație normală. Pentru că trebuie să
    specific, întreaga echipă a filmului a lucrat pro bono, toată lumea a făcut
    voluntariat pentru filmul ăsta.

    Următoarele localități unde ajunge Caravana TIFF
    Unlimited sunt: Bacău (1 – 7 septembrie), Bistrița (1 – 7 septembrie) Brăila (8
    – 10 septembrie) și Brașov (6 – 8 octombrie).



  • “Mesaje săpate în piatră”

    “Mesaje săpate în piatră”

    Muzeul Municipiului București (MMB) a anunțat
    startul unui nou proiect de cultură urbană: Mesaje săpate în piatră – proiect
    ce își propune digitalizarea crucilor din piatră din București, aducerea lor în
    conștiința publicului, realizarea unei hărți a acestor monumente și o expoziție
    în cadrul Muzeului. Despre demararea proiectului am stat de vorbă cu managerul
    acestuia, Cezar Petre Buiumaci:


    Muzeul Municipiului București a
    lansat în vara aceasta proiectul Mesaje săpate în piatră Digitizarea crucilor
    din piatră din București, un proiect co-finanțat de Administrația Fondului
    Cultural Național. Proiectul presupune două componente principale, prima fiind
    cea de identificare, inventariere și cercetare a crucilor din piatră de pe
    teritoriul Bucureștilor. Cea de-a doua este punerea în circuitul public a
    acestora prin construirea unui website dedicat, a unei expoziții însoțită de un
    catalog, susținerea unei conferințe și organizarea unor ateliere de istorie
    urbană cu elevii liceelor Iulia Hașdeu, Ady Endre și George Coșbuc și cu
    studenții de la Facultatea de Litere a Universității din București. Scopul
    proiectului este să identifice, să pună în valoare crucile din piatră din
    București pentru a deveni subiect de cercetare, de identificare a modalităților
    de transmitere a mesajului, a modalităților de memorializare a unor evenimente
    petrecute în perioada medievală și modernă românească, a modalităților de
    rezolvare a unor situații critice, ale unor promisiuni sau modul de evidențiere
    a unor comportamente atât pentru cei care studiază istoria, geografia și
    antropologia urbană, cât și în rândul comunităților locale în cadrul cărora se
    găsesc aceste obiective, pentru conștientizarea unor importante elemente care
    țin de identitatea locală. Mai mult decât atât, proiectul presupune și
    realizarea unei hărți interactive cu toate aceste obiective.


    Unde pot fi întâlnite crucile de piatră din
    capitală?


    Crucile din piatră din București
    sunt răspândite în mai multe zone ale orașului, unele fiind destul de vizibile,
    altele însă se lasă mai greu descoperite. Astfel că regăsim în centrul orașului
    un ansamblu de cruci din piatră la Universitate, ansamblu care comemorează
    eroismul celor care s-au jertfit pentru libertate în decembrie 1989. Principala
    cruce este o cruce ridicată în veacul al XVIII-lea de către mitropolitul
    Neofit, ca piatră de hotar al pământurilor Mitropoliei. Crucile care mai există
    au fost construite între secolele al XVIII-lea și al XX-lea și aveau diferite
    scopuri: de a stabili limitele unei proprietăți, de a menționa victoria unui
    domnitor într o luptă, așa cum e cazul Crucii lui Leon Vodă de la Biserica
    Sfântul Dumitru Slobozia, care celebrează victoria acestuia împotriva lui Matei
    Basarab din 1631 și care este cea mai veche cruce bucureșteană non funerară,
    apoi Crucea lui Papa Brâncoveanu, care are rol de cenotaf, ce menționează
    uciderea acestuia în 1655, în timpul răscoalei Seimenilor și Dorobanților și
    care se găsește astăzi în partea de jos a Dealului Mitropoliei. Există o cruce
    din piatră în altarul bisericii Oborul Vechi, care a fost ridicată la începutul
    secolului XVIII, cu speranța încheierii epidemiei de ciumă care bântuia orașul
    în acele vremuri. Și astfel crucea capătă o dublă valență, să-i ferească pe
    oameni de nenorociri și să amintească de necazul abătut asupra lor..



    Ce alte tipuri de cruci de piatră pot fi
    întâlnite în București? Cezar Buiumaci:


    Un alt tip de cruce este cea care
    amintește de cei care au construit o fântână și care este cel mai răspândit
    tip. Era un obicei ca oamenii mai înstăriți sau comunitatea întreagă să
    construiască o fântână, să sădească un copac, să ridice aici o cruce care să îi
    pomenească pe cei care au construit puțul. Era considerat un lucru foarte
    important să potolești setea unui trecător și astfel ctitorii își făceau pomană
    din timpul vieții. Trecătorul venea, își potolea setea la umbra copacului și
    citea pomelnicul de pe cruce. Crucile erau cioplite de meșteri pietrari.








  • Jurnal românesc – 08.08.2023

    Jurnal românesc – 08.08.2023

    Institutul Român de
    Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în perioada 8-13
    august, în spaţiul Piccola Galleria, în colaborare cu Facultatea de Arte şi
    Design a Universităţii de Vest din Timişoara şi Uniunea Artiştilor Plastici din
    România, expoziţia de arte textile Touching the Fiber care cuprinde
    lucrări realizate de Conf. univ. dr. Valentina Ştefănescu şi drd. Theodora
    Scurtu, curator drd. Eleonora Scarlat. Expoziţia este afiliată programului Timişoara
    2023 – Capitală Europeană a Culturii și are ca scop promovarea artiştilor
    vizuali, a absolvenţilor şi studenţilor Facultăţii, precum şi programe
    academice accesibile studenţilor din Italia. Valentina Ştefănescu (n. 1969) este membră a Uniunii
    Artiştilor Plastici din România și în prezent, este conferenţiar în cadrul
    Departamentului de Design şi Arte Aplicate, al Facultăţii de Arte şi Design a
    Universităţii de Vest din Timişoara. Theodora
    Scurtu (n. 1997) este și ea membră a Uniunii Artiştilor Plastici
    din România şi doctorandă la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de
    Vest din Timişoara, cel mai mare centru de profil din zona de vest a ţării.
    Programele de studiu oferite acoperă atât zona artelor tradiţionale, cât şi a
    artelor aplicate. Prin cele 11 direcţii de studiu la nivel de licenţă, 10 la
    nivel masteral, respectiv studiile doctorale, Facultatea de Arte şi Design
    asigură educaţie superioară în toate domeniile Artelor Vizuale.






    Expoziția
    retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității va fi găzduită la
    Helsinki, în perioada 10 august -1 octombrie, de cunoscuta galerie de artă
    finlandeză Kohta. Vernisajul va avea loc în capitala finlandeză în data de 9
    august, în prezența curatorului și criticului de artă Mihnea Mircan. De
    asemenea, în data de 27 septembrie va avea loc un al doilea eveniment, la care
    va fi invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului
    finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și
    european. Proiectul este realizat cu sprijinul ICR Stockholm și al Ambasadei
    României în Finlanda. Expoziția va include în jur de 30 de tablouri din serii
    cheie, printre care Grafice de producție, Entități, Prapori și Coloane,
    precum și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul
    Țăranului Român, realizată de fotograful Iosif Király. Scopul evenimentului este
    de a prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani
    de la moartea prematură a
    pictorului român Horia Bernea (1938-2000), opera sa diversă, lipsită de
    compromisuri și plină de semnificații. Arta lui Bernea, pictor asociat atât cu
    modernismul, cât și cu anti sau contra-modernismul, rămâne relevantă pentru
    publicul contemporan. Horia Bernea este considerat în România un artist cheie al
    perioadei postbelice. Lucrările sale au fost prezentate, printre altele, în România,
    dar și în alte țări din Europa.






    Filmul Oameni de treabă regizat de Paul Negoescu va avea o
    proiecţie în Los Angeles (Laemmle Royal)
    pe 11 august, după ce a avut premiera la New York, pe 4 august (Quad Cinema). Printre
    actorii principali se numără Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian si
    Crina Semciuc. Drama este câştigătoare a 6 premii Gopo, echivalentul
    Oscarurilor româneşti, pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai
    bun scenariu, Cel mai bun actor în rol principal, Cel mai bun actor în rol
    secundar şi Cel mai bun montaj. Pelicula, o coproducție România – Bulgaria, a
    fost selectată, până acum, în peste 20 de festivaluri internationale și a
    primit mai multe premii. Filmul a fost lansat în cinematografele din România în
    noiembrie anul trecut. Oameni de
    treabă este o comedie neagră care spune
    povestea unui polițist din mediul rural prins într-o serie de întâmplări
    nefaste ce îl obligă să ia decizii importante. Acesta
    este cel de-al patrulea lungmetraj regizat de Paul Negoescu după O lună în
    Thailanda, Două lozuri, Povestea unui pierde-vară.






    Cea de-a treia ediţie a
    Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni se va desfăşura în perioada 16-21
    august, la Bucureşti. Potrivit organizatorilor, scopul este reunirea
    studenţilor români din ţară şi din străinătate, pentru a dezbate teme de
    importanţă pentru societatea românească. Anul acesta, Forumul va găzdui şapte
    comitete de lucru – afaceri europene, educaţie şi tineret, energie şi mediu,
    justiţie şi drepturile omului, muncă şi economie, sănătate, cultură şi turism.
    Peste 150 de studenţi din străinătate şi din România vor avea ocazia să dezbată
    probleme relevante cu care se confruntă societatea românească. Soluţiile identificate în urma
    dezbaterilor vor alcătui un document scris de tip rezoluţie. La finalul
    proiectului, rezoluţiile adoptate vor fi prezentate şi votate în cadrul
    Adunării Generale care va avea loc în cadrul Academiei de Studii Economice din
    Bucureşti. Ulterior, acestea vor fi promovate în mediul public şi către
    autorităţile relevante pentru a fi implementate. Pe lângă sesiunile de
    dezbatere, Forumul va include evenimente sociale şi de networking, oferind,
    astfel, participanţilor şansa de a dezvolta conexiuni profesionale şi prietenii
    pe durata evenimentului.


  • ART SAFARI 12 Love Edition

    ART SAFARI 12 Love Edition


    În luna iulie, la Palatul Dacia-România din centrul capitalei, a avut loc deschiderea celei de-a 12-a ediții a Pavilionului de Artă Art Safari – Love Edition, ediție realizată în parteneriat cu muzeele de artă din România și internaționale, dar și cu colecționarii privați. Ediția actuală este împărțită în mai multe teme: iubire, portret și personaje, retrospectivele artiștilor Constantin Artachino (1870-1954, pictor, unul dintre fondatorii Societății Tinerimea Artistică) și Ion Alin Gheorghiu (1929-2001, pictor și sculptor, membru titular al Academiei Române). Despre această ediție și despre ce poate fi văzut de către publicul iubitor de artă, am stat de vorbă cu directorul general Ioana Ciocan:



    “Love Edition, pentru că de acum înainte vom avea teme de fiecare dată aici, la Art Safari pe Lipscani. Speaker1: Love Edition este despre aceste sentimente care ne trezesc dimineața, care ne provoacă, sentimente puternice pe care le avem cu toții iubire, dragoste, câteodată ură. Dar totul a pornit de la colaborarea pe care am început-o în 2017 cu National Portrait Gallery de la Londra, care s-a concretizat acum. A fost un contract extrem de dificil și foarte, foarte, foarte multe greutăți au trebuit să fie dărâmate de către echipa Art Safari. Pentru că Speaker1: National Portrait Gallery de la Londra nu a colaborat niciodată cu această zonă a Europei de Est. Am reușit să le câștigăm încrederea și uite, la etajul 1 din Art Safari de pe Lipscani, pe pereții roz închis și roz deschis stau importantele lucrări de secol XVI până la secolul XXI, aduse pentru această expoziție de foarte mari dimensiuni. Peste 100 de lucrări. Nume extrem de importante ca Gainsborough sau Van Dyck, stau alături de artă contemporană, de lucrări semnate de Andy Warhol sau de David Hockney, lucrări care povestesc despre povești de dragoste. Expoziția nu este neapărat despre autori, expoziția este despre personajele care sunt în imagini și cu siguranță cei care vor veni de joi până duminică în Palatul Dacia-România de pe Lipscani vor putea să recunoască personajele preferate sau personaje istorice.


    Îl vor recunoaște pe un perete pe Henric al VIII-lea, dar pe celălalt poate că îl vor vedea pe John Lennon alături de Audrey Hepburn sau de prințul Charles, actualul rege, în fotografia de nuntă, alături de Lady Di. Și expoziția se încheie așa foarte dramatic cu Harry și cu Meghan. Este o expoziție de neratat și alături de ea, la etajul 1, pe niște pereți verzi din care ies niște crini foarte spectaculoși începe expoziția dedicată lui Constantin Artachino. Expoziția aceasta retrospectivă este realizată de Muzeul Municipiului București. Curator este Elena Olariu și prezintă trei etape principale din creația lui Artachino. Să știți că este o expoziție care o să vă surprindă, pentru că în ea vom auzi voci, vom vedea filme, vom citi scrisori, dar ne vom afunda privirile și în catifeaua Dobrogei, care este redată cu mare măiestrie de către Constantin Artachino.”



    Ioana Ciocan ne-a vorbit și despre retrospectiva artistului Ion Alin Gheorghiu, dar și despre noua colaborare cu celebrul muzeu londonez “Victoria and Albert”:


    “Ion Alin Gheorghiu beneficiază de o mare retrospectivă cu un text curatoriat semnat de Andrei Pleșu. Lucrările au fost aduse de la colecționari din România, dar și de la Muzeul Național de Artă al României. Și sculpturile au fost aduse de la Teatrul Național, pentru că lucrările lui Gheorghiu se regăsesc în locuri extrem de surprinzătoare. Ce aș vrea să punctez aici este zona dedicată atelierului, care a fost reprodus cu obiecte personale, fotografii, icoane, pânze începute, dar și culorile lui, pensulele și șevaletul care au venit special la Art Safari pe Lipscani de la Muzeul de Artă din Constanța.


    Am lăsat la final poate cea mai provocatoare expoziție pe care Art Safari a realizat-o până acum. Curatoarea Ruth Hibbart de la Victoria and Albert, îi provoacă pe cei care vin la Art Safari să aleagă între bine și rău. Este o expoziție unde se duce o bătălie pe viață și pe moarte între niște zombii și niște nimfe. De fapt, reprezintă binele și răul, monștrii pe care câteodată îi vedem sau îi avem cu toții, dar și speranța noastră, a tuturor, că la final, bineînțeles, binele va învinge.”






  • Art Safari 12 “Love Edition”

    Art Safari 12 “Love Edition”

    Sezonul de vară 2023 al Pavilionului de Artă Art Safari are numărul 12 şi se intitulează “Love Edition”. Evenimentul are loc Palatul Dacia-România din Bucureşti, urmând să se încheie pe 10 septembrie.



    Oganizatorii prezintă, în premieră, exponate din celebra National Portrait Gallery din Londra, dar şi artă românească clasică şi contemporană semnată de Constantin Artachino, Ion Alin Gheorghiu, Alina-Ondine Slimovschi şi Paul Baraka.



    Ioana Ciocan este directoarea generală Art Safari şi ne povesteşte mai mult despre ediţia care a început de curând.






    Alina-Ondine Slimovschi se află în «duel artistic» la Art Safari cu Paul Marat Baraka. Am stat de vorbă cu artista vizuală.




  • Jurnal românesc – 03.07.2023

    Jurnal românesc – 03.07.2023

    Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a avut, la finele săptămânii trecute, o convorbire cu omologul suedez, Tobias Billstrom, context în care acesta a reconfirmat sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Schengen şi a menţionat că Suedia va acţiona în calitate de partener constructiv. MAE român transmite că şefa diplomaţiei române a reiterat susţinerea fermă a României pentru aderarea Suediei la NATO, cât mai curând posibil, şi a exprimat speranţa că o decizie în acest sens va fi luată până la Summitul Alianţei de la Vilnius, programat în 11 şi 12 iulie. Cei doi miniştri au abordat şi situaţia din Republica Moldova, care se confruntă cu multiple provocări generate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Odobescu a pledat pentru importanţa menţinerii unui sprijin consistent pentru Republica Moldova. Ca atare, a mulţumit pentru susţinerea pe care autorităţile suedeze au acordat-o Chişinăului în eforturile de dezvoltare şi modernizare şi a exprimat interesul pentru continuarea coordonării bilaterale pe acest subiect.

    Peste 5.000 de copii din diaspora participă, din 3 iulie, la a 14-a ediţie a Programului de Tabere ARC 2023, a anunţat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Ne propunem să arătăm, şi în acest an, câtorva mii de tineri români, care trăiesc departe de ţară, cum este România autentică, să-i ţinem aproape de istoria, cultura şi obiceiurile noastre, a afirmat secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Festivitatea de deschidere a programului, care va avea loc pe 6 iulie la Centrul de agrement Tabăra Sulina, din judeţul Tulcea, se va realiza şi în format video-conferinţă, ce va conecta simultan toate celelalte cinci centre de agrement din ţară în care se află grupurile de participanţi la tabere. Este vorba despre centrele Căprioara, din judeţul Hunedoara, Codrii de Aramă, din judeţul Botoşani, Oglinzi, din judeţul Neamţ, Săcelu, din judeţul Gorj şi Sângeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud. DRP arată că la eveniment vor participa reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului, misiunilor diplomatice ale României în străinătate, precum şi ai administraţiei publice din România. Instituţia precizează că, anul acesta, la tabere au fost invitaţi să participe şi tineri din Republica Moldova. Programul de Tabere ARC este destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni şi se desfăşoară în perioada 3 iulie – 28 august, în serii de câte şapte zile, organizate în şase centre de agrement din România.

    Zece publicaţii culturale în limba română din Republica Moldova primesc finanţare în urma unui concurs organizat de Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău în perioada mai – iunie. Publicaţiile selectate de comisia de jurizare sunt Destin Românesc, Dialogica, Gazeta satelor, Literatura şi Arta, Noi, Philologia, Revista literară, Sud-Est Cultural, Timpul şi Quadrat. Concursul de proiecte a avut, anul acesta, mai multe domenii de interes, precum reviste culturale dedicate elevilor şi adolescenţilor, reviste culturale dedicate studenţilor şi tinerilor intelectuali, reviste culturale din afara Chişinăului, reviste culturale cu caracter literar-artistic, istoric, tehnico-ştiinţific şi academic, reviste culturale dedicate creaţiei literare şi artistice a tinerilor şi reviste dedicate predării limbii şi literaturii române sau cu altă tematică educativ-culturală. Cuantumul total al finanţării pentru publicaţiile în limba română aferent anului 2023 este de 100.000 lei. ICR Chişinău transmite că anul acesta, la 11 iulie, împlineşte 20 de ani de la înfiinţare.

    Expoziția Arta Iei și a Ceramicii românești: Patrimoniu al Umanității este deschisă la Muzeul Național al Ceramicii din Lisabona. Manifestarea, organizată de ICR Lisabona și Ambasada României în Portugalia, reuneşte o selecție de costume tradiționale românești și obiecte din ceramică aparținând colecției Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București. Colecţia de costume tradiționale din cadrul muzeului bucureştean însumează aproape 17.000 de obiecte din secolele 19 şi 20 şi este una dintre cele mai valoroase și complete din România. Totodată, meșteșugul olăritului este reprezentat în Muzeul Satului prin aproximativ 10.000 de obiecte unice din punct de vedere al vechimii și valorii artistice. Acestea constituie una dintre cele mai importante colecții de obiecte de ceramică atât din punct de vedere numeric, cât și valoric din țară. Expoziţia de la Lisabona poate fi vizitată până la 31 august.


  • Jurnal românesc – 23.06.2023

    Jurnal românesc – 23.06.2023

    Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii se va
    reflecta, în perioada următoare, într-o prezenţă semnificativă a companiilor
    americane în economia românească, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la finalul
    întrevederii pe care a avut-o la Palatul Victoria cu ambasadorul american la
    Bucureşti, Kathleen Kavalec. Premierul a subliniat importanţa consolidării
    Parteneriatului prin proiecte economice concrete şi investiţii directe ale
    companiilor americane în ţara noastră. Un punct important al discuţiei a fost
    includerea României în Programul Visa Waiver. Cei doi oficiali au discutat
    despre progresele României pentru îndeplinirea condiţiilor tehnice de accedere
    în acest program, precum şi despre importanţa dreptului la liberă circulaţie
    pentru români şi pentru mediul de afaceri. Totodată, au abordat şi subiectul
    aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. În
    acest context, Kathleen Kavalec a reiterat sprijinul SUA pentru ca România să
    atingă acest obiectiv important de politică externă.




    Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului,
    Titus Corlăţean, a vorbit despre drepturile etnicilor români din Ungaria şi
    Ucraina în cadrul Sesiunii de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului
    Europei, care are loc la Strasbourg. Parlamentarul român a afirmat că, timp de
    peste 30 de ani, etnicii români din Ungaria şi statul român, ca stat înrudit,
    au solicitat asigurarea reprezentării politice în Legislativul de la Budapesta
    a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a celor aparţinând
    minorităţii române. Corlăţean a arătat că actualul sistem de reprezentare în
    Parlamentul maghiar, prin intermediul aşa-zişilor purtători de cuvânt, nu
    constituie, de fapt, o reprezentare reală şi nu corespunde standardelor
    europene în materie. El a indicat faptul că, anul trecut, Ungaria a fost
    condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului
    la alegeri libere prevăzut în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi
    pentru nerespectarea Convenţiei referitoare la interzicerea discriminării. Cât
    priveşte măsurile legislative ale administraţiei de la Kiev, care au adus
    atingere drepturilor etnicilor români din Ucraina, Corlăţean a menţionat că
    România îşi va urmări interesul legitim, fundamentat pe standarde europene atât
    în plan bilateral, cât şi la nivel european. El a subliniat faptul că
    Parlamentul Ucrainei va trebui să modifice această legislaţie întrucât
    respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este un
    criteriu politic obligatoriu pentru aderarea oricărui stat la Uniunea
    Europeană.




    O delegaţie formată din 90 de militari a reprezentat
    România, luna aceasta, la un exerciţiu NATO de testare a interoperabilităţii
    sistemelor, desfăşurat la Centrul de Instruire al Forţelor Întrunite din Bydgoszcz,
    în Polonia. Exerciţiul le-a oferit militarilor români oportunitatea de a evalua
    nivelul de interoperabilitate atins de sistemele de comandă şi control cu
    ţările aliate şi partenere, dar a contribuit şi la maturizarea capacităţilor
    naţionale de apărare prin instruirea personalului şi experimentarea unor noi
    concepte şi tehnologii, a transmis Ministerul Apărării de la Bucureşti. La
    Coalition Warrior Interoperability Exercise 2023 au participat aproximativ
    2.000 de militari şi civili din 36 de naţiuni, au fost testate 406 sisteme de
    comandă şi control dislocabile şi efectuate peste 25.000 de teste de
    interoperabilitate.




    Asociația Românilor din Republica Croația a deschis seria
    manifestărilor din cadrul celei de-a 2-a ediţii a proiectului Patrimoniul
    cultural românesc la viitor, printr-un eveniment dedicat Zilei Universale
    a IEI. În cadrul evenimentului, care va avea loc la Rijeka şi care va fi urmat
    de un al doilea în capitala Croației, Zagreb, participanții vor putea admira o
    colecție de ii românești. Mini-expoziția, curatoriată de Alina Zară, cuprinde
    costume de patrimoniu din colecții private din Țara Făgărașului și zestre
    contemporană inspirată din portul tradițional al zonei. Expoziția reuneşte
    piese din colecțiile Muzeului de Pânze și Povești, Asociației Iia călătoare,
    Nicoletei Grancea, artizanei Maria Dăbiște și atelierului Mândra Chic.
    Participanții la concursul de desene Ia vazută prin ochii copiilor,
    desfășurat în perioada 12-20 iunie, își vor putea ridica premiile și vor avea
    ocazia să admire lucrările tuturor participanțlor. Proiectul Patrimoniul
    cultural romanesc la viitor al Asociației Românilor din Republica Croația
    este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în
    perioada iunie-septembrie 2023.