Radio România Internațional

Tag: arta

  • MoBU – Târgul internațional de artă Bucureşti (3)

    MoBU – Târgul internațional de artă Bucureşti (3)

    În perioada 19-28 mai 2023 a avut loc la Romaero Băneasa prima ediţie a MoBU, Târgul internațional de artă București. MoBU a reunit peste 30 de galerii de artă şi circa 200 de artişti vizuali şi a oferit publicului o expoziţie retrospectivă Daniel Spoerri, celebrul artist plastic și scriitor elvețian nonagenar născut în România.



    Am stat de vorbă la târg cu Raluca Ilaria Demetrescu, artistă vizuală şi curatoare.






    Un alt interlocutor a fost artistul vizual Aurel Tar.






    De la Galeria Scemtovici & Benowitz am stat de vorbă cu Adela Mara.






    Ioana Cristodorescu este o tânără artistă vizuală care a expus la MoBU şi cu care am realizat următorul interviu.






    O prezenţă deosebită la târgul de artă a fost Ludwig Norz, din Germania.






    Încheiem seria interviurilor de la MoBU cu Nicola d’Arco, un artist vizual italian stabilit de mulţi ani la Bucureşti.






    Acesta a fost Târgul de Artă Contemporană MoBU 2023, ediţia I. Organizatorii şi artişii ne dau întâlnire la a doua ediţie, în 2024!

  • MoBU – Târgul internațional de artă Bucureşti (2)

    MoBU – Târgul internațional de artă Bucureşti (2)

    În perioada 19-28 mai 2023 a avut loc la Romaero Băneasa prima ediţie a MoBU, Târgul internațional de artă București. MoBU a reunit peste 30 de galerii de artă şi circa 200 de artişti vizuali şi a oferit publicului o expoziţie retrospectivă Daniel Spoerri, celebrul artist plastic și scriitor elvețian nonagenar născut în România.



    Am stat de vorbă cu Claudiu Florică, unul dintre organizatori şi reprezentant al Galeriei Kulterra.






    Un alt interlocutor a fost maestrul Ioan Nemţoi.






    Misha Diaconu este o artistă vizuală care lucrează predilect în metal.






    Criticul de artă Pavel Şuşară ne-a decriptat târgul de artă contemporană MoBU 2023.






    Unul dintre marii expozanţi a fost Galeria Romană, din Bucureşti. Am stat de vorbă cu Emil Ene, co-proprietar.






    Artistul vizual Daniel Loagăr ne-a povestit cu ce artişti a venit la MoBu Celula de Artă.





  • MoBU – Târgul internațional de artă Bucureşti (1)

    MoBU – Târgul internațional de artă Bucureşti (1)

    În perioada 19-28 mai 2023 a avut loc la Romaero Băneasa prima ediţie a MoBU, Târgul internațional de artă București.



    MoBU a reunit peste 30 de galerii de artă şi circa 200 de artişti vizuali şi a oferit publicului o expoziţie retrospectivă Daniel Spoerri, celebrul artist plastic și scriitor elvețian nonagenar născut în România, dar și evenimente conexe — prezentări, discuții, ateliere, performance, proiecții.



    Spoerri este inventatorul curentului Eat Art, care include Snare-picture (tablou capcană). Împreună cu Jean Tinguely și Yves Klein a pus bazele curentului artistic Nouveau Réalisme, prin care obiectelor din realitatea de zi cu zi sunt transpuse artistic. Maestrul nonagenar a trimis un scurt mesaj video participanţilor la MoBU.





    Am stat de vorbă cu Demetra Arapu, Directoarea târgului.






    Unul dintre marii artişti prezenţi la târg a fost Eugen Raportoru.






    L-am întâlnit la MoBU pe Eduard Uzunov, colecţionar de artă, co-propietar al Galeriei Rotenberg-Uzunov.






    Printre artiştii expozanţi s-a numărat Alina Cozma.






    Una dintre galeriile prezent la târg a fost IAGA Contemporary Art Gallery, din Cluj. Am discutat cu Rosalba di Pierro, managerul galeriei.






    O altă artistă vizuală întâlnită la târg a fost Iulia Maria Deme, din Oradea.




  • Weekend cu prietenii 27.05.2023

    Weekend cu prietenii 27.05.2023

    Timişoara-Capitală Culturală Europeană 2023 şi Bienala de artă contemporană Art Encounters.



    Interviuri cu Ovidiu Megan, preşedinte executiv al Asociației Timișoara — Capitală Europeană a Culturii, Ovidiu Şandor, președintele Fundației Art Encounters, Diana Marincu, curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters, artistul vizual de talie internaţională Mircea Cantor, directorul Fundației Interart TRIADE, Sorina Jecza, artista vizuală româno-americană Megan Dominescu, artistul vizual şi interpret la instrumente muzicale tradiționale Sașa Liviu Stoianovici, artistul vizual Bogdan Raţă.




  • La Bucureşti are loc RAD Art Fair 2023

    La Bucureşti are loc RAD Art Fair 2023

    La Bucureşti are loc în perioada 4-7 mai RAD Art Fair, târg de artă contemporană. La prima sa ediţie RAD Art Fair a adus împreună 20 de expozanți, galerii de artă contemporană și creatori culturali din România, dar și din Chișinău.



    Am stat de vorbă cu Catinca Tăbăcaru, galeristă, unul dintre Directorii artistici ai târgului.






    Al doilea Director artistic al RAD Art Fair 2023 este Daniela Pălimariu, artistă vizuală, care ne dă mai multe amănunte despre eveniment, dar şi despre piaţa de artă dn România.




  • MoBU – Târgul internațional de artă Bucureşti

    MoBU – Târgul internațional de artă Bucureşti

    În perioada 19-28 mai 2023 are loc prima ediţie a MoBU, Târgul internațional de artă București. Evenimentul se va desfăşura la Romaero Băneasa. Organizatorii au pregătit un pavilion expozițional multifuncțional, cu suprafață totală de 22.000 de metri pătrați, la interior și exterior.



    MoBU va reuni aproape 20 de galerii de artă şi circa 20 de artişti vizuali, va oferi publicului o expoziţie retrospectivă Daniel Spoerri, cunoscutul artist plastic și scriitor elvețian nonagenar născut în România, dar și evenimente conexe — prezentări, discuții, ateliere, performance, proiecții.



    Artistul invitat, Daniel Spoerri, este un maestru căruia MoBU îi dedică locul central cu expoziția personală retrospectivă, va surprinde publicul prin preocupările sale artistice vaste, bogăția ideilor și temele artistico-filosofice cărora le-a dedicat o viață. De origine româno-elvețiană, născut la 27 martie 1930 la Galați, refugiat de mic în Elveția cu mama și frații săi din calea ororilor celui de-al Doilea Război Mondial, ajunge prim-balerin pe scena Operei de Stat din Berna, montează Ionesco și Picasso, semnează manifestul Noului realism, îi frecventează pe Duchamp și pe Man Ray, se asociază cu mișcarea Fluxus, inventează tablourile-capcană și Eat Art şi este un artist proeminent și foarte bine cunoscut în străinătate, mult mai bine cunoscut decât de publicul din România.



    MoBU — International Art Market of Bucharest își propune să descopere și să prezinte noua generație de talente în arta contemporană din centrul și estul Europei.



  • Fotograful Alexandru Tzigara-Samurcaș

    Fotograful Alexandru Tzigara-Samurcaș


    De numele lui Alexandru Tzigara-Sarmucaș, folclorist,
    etnolog, istoric de artă, profesor de istoria artei la universitățile din
    București și Cernăuți și părinte al muzeografiei române, se leagă începuturile
    studierii lumii rurale românești. El însă este și un nume care a intrat și în
    istoria fotografiei românești, pasiune de care se folosea pentru a imortaliza
    și lumea satului căruia i se acorda mai puțină atenție în comparație cu viața
    la oraș. Pentru a-i prezenta publicului opera fotografică, Biblioteca Academiei
    Române a organizat o expoziție cu colecția de fotografie a celebrului etnolog
    intitulată Oltenia de acum un secol în fotografiile lui Alexandru Tzigara-Sarmucaș.
    Colecția instituției citate deține astăzi aproximativ 4000 de fotografii și
    1000 de clișee realizate de el.


    Alexandru Tzigara-Samurcaș s-a născut la
    București în 1872 și zvonurile spun că ar fi fost fiul nelegitim al regelui
    Carol I. Germanofil, face studii în filosofie la Universitatea din Munchen unde
    se specializează în istoria artei. Cercetările genealogice au arătat că avea
    descendențe greacă și italiană, dar și legături de sânge cu familii boierești
    românești, înrudindu-se cu Kretzulescu și Crețeanu. Tzigara-Samurcaș s-a
    căsătorit cu o membră a familiei Cantacuzino, ceea ce i-a permis ascensiunea în
    lumea aristocratică și mai înaltă. A făcut parte din societatea literară
    Junimea de orientare liberal-conservatoare și a început să fie activ în presa
    culturală. În primul război mondial a fost în favoarea păstrării alianței
    României cu Germania și împotriva alianței cu Franța și Marea Britanie. După
    primul război mondial au existat voci care au cerut pedepsirea lui Alexandru
    Tzigara-Samrucaș pentru colaborarea cu ocupantul german între 1916 și 1918. A
    supraviețuit criticilor și a continuat să predea la universitate. Între altele,
    de numele lui se leagă și prima emisiune radio din România, el fiind cel care a
    inaugurat emisia cu un text scris special pentru eveniment, pe 1 noiembrie 1928.
    Alexandru Tzigara-Samurcaș a murit în 1952, la București, cu trei zile înainte
    de a împlini vârsta de 80 de ani.


    Alina
    Popescu de la Biblioteca Academiei Române a fost cea care a conceput expoziția
    Tzigara-Samurcaș. Expoziția
    cuprinde fotografii reprezentând biserici și mănăstiri din Oltenia, ca și
    fresce și mobilier din aceste locuri reprezentând practic un etalon vizual al
    modului în care aceste monumente și obiecte arătau în urmă cu aproximativ 100
    de ani. Fotografiile datează de la 1900-1930 și sunt interesante de pus în
    comparație cu modul în care arată astăzi aceste lucruri. Au existat fotografi și
    înaintea lui, în special artiști fotografi, care se opreau și fotografiau ici
    și colo din motive artistice sau la cererea unui client, câte o biserică. Au
    existat, de asemenea, și călători turiști care aveau și aparat de fotografiat
    cu ei. Poate este primul care, într-adevăr, s-a dedicat fotografierii loc cu
    loc și obiect cu obiect, având în vedere proiecte proprii ulterioare, gen
    susținerea unui curs de istorie artei sau scrierea unei cărți sau, de ce nu, deja
    se gândea, încă de la trecerea dintre secole, la fondarea Muzeului Național,
    astăzi Muzeul Național al Țăranului Român.



    Am întrebat-o pe Alina Popescu ce vede
    privirea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș atunci când imortalizează lumea satului? Vede foarte multe biserici
    ruinate, vede foarte multe edificii, obiecte, biserici într-un avansat grad de
    deteriorare, de uitare și de dezinteres. Deci chiar și bisericile care cândva
    erau capele ale curților boierești locale, curți de boierime mică și medie, dar
    a căror lume totuși a supraviețuit și în care sunt portrete votive ale acestor
    familii, chiar și aceste edificii sunt destul de neîngrijite, prost luminate,
    deteriorate. De altfel, fotografiile lui sunt cumva în avans relativ mic ca
    timp față de proiectele de restaurare ale Comisiunii Monumentelor, care au fost
    destul de multe începând de la 1880 până la 1940. Chiar a fost un număr mare de
    șantiere de restaurare.




    Ce diferențe există între ce vede ochiul
    unui privitor de astăzi și ce vedea ochiul fotografic al lui Alexandru
    Tzigara-Samurcaș în urmă cu mai mult de 100 de ani? Alina Popescu a răspuns că
    timpul a lăsat diferențe care necesită explicații suplimentare. Am avut mare grijă ca în
    etichetele atât de catalog, cât și de expoziție acele biserici și acele obiecte
    care arată cu totul altfel astăzi să conțină note care spun exact în ce costau
    diferențele. De exemplu, un simplu exemplu: la biserica din comuna Vladimir, care
    avea o fațadă de vest bogat decorată cu sfinții de hram Constantin și Elena,
    Sfânta Paraschiva și Sfântul Ioan Botezătorul, astăzi ei au dispărut complet. Este
    o fațadă zugrăvită în alb, față de fațada din preajma anului 1920 care prezintă
    fresca originală de la 1800.




    Fotografia lui Alexandru
    Tzigara-Samurcaș din urmă cu mai mult de un secol arată o lume înapoiată, însă
    în transformare, o lume pe care oamenii de azi o înțeleg mai bine având
    avantajul timpului scurs. Este lumea care a ajuns până la noi grație
    tehnologiei de atunci, tehnologiei de azi revenindu-i misiunea de a duce lumii
    de mâine ce vede azi.

  • Corneliu Baba, 25

    Corneliu Baba, 25

    La Muzeul Colecțiilor de Artă din București este deschisă, până la
    sfârșitul lunii mai, expoziția In Memoriam: Corneliu Baba 25. Expoziţia
    marchează comemorarea a 25 ani de la moartea lui Corneliu Baba și prezintă 50
    lucrări de pictură şi grafică realizate în perioada 1977 – 1997 și o selecție
    din obiectele personale ale artistului. Într-un secol în care artiștii au fost
    nevoiți să facă față diferitelor ideologii, Corneliu Baba a decis să rămână
    fidel convenţiilor de limbaj specifice picturii clasice. Dintre artiştii români
    l-au inspirat Nicolae Grigorescu şi Nicolae Tonitza, iar dintre europeni El
    Greco, Goya şi Rembrandt. Lucrările sale sunt prezente în expoziţii din Tokio, New
    York, Beijing, Bruxelles, Moscova și Berlin. Lucrările de pictură și obiectele
    personale din expoziția deschisă la Muzeul Colecțiilor de Artă provin din
    colecţia Corneliu Baba, donată muzeului în 2011 de soţia artistului, Constanţa
    Baba. La acestea s-au adăugat alte 12 lucrări de grafică, studii și schițe din
    colecţia artistului, puse la dispoziţie de custodele colecţiei, Maria Albani.
    În felul acesta, expoziția se concentrează și asupra demersului artistic,
    preocupărilor tematice şi tehnice ale pictorului de-a lungul ultimelor două
    decenii de activitate. Liliana Chiriac, șef de secție al Muzeului Colecțiilor
    de Artă, inaugurat în 1978 ca secție a Muzeului Național de Artă al României.

    A fost alegerea noastră să formăm o colecție și totodată să reconstituim
    parțial și spațiul în care a creat artistul. În acest scop, expunem masa,
    clopoțelul care se afla mereu pe masă, caietul de schițe al lui Corneliu Baba, călimara
    pe care o ținea pe masa respectivă. În ultimii ani, Corneliu Baba a fost nevoit
    să lucreze de acasă, fiind bolnav și nemaiputând să se deplaseze, de aceea am
    ținut mult să reconstituim acest interior de casă-atelier la Muzeul Colecțiilor
    de Artă. Maria Albani, care deține o expoziție Corneliu Baba, ne-a adus 12
    lucrări, preponderent de grafică, dar și câteva de pictură din această ultimă perioadă
    a sa, despre care artistul vorbește și în Jurnalele sale.

    El a scris în
    jurnalele respective despre obsesiile sale de la acel moment și despre faptul
    că de multe ori revenea la aceleași pânze sau motive. În această perioadă, tot
    din Jurnalele lui Corneliu Baba, deducem că momentele de entuziasm alternau cu
    cele de descurajare. Un lucru de înțeles, mai ales că artistul nu a avut o
    relație prea ușoară cu autoritățile comuniste, care îl denunțau ca fiind
    formalist. Cu toate acestea, el totuși a reușit să se impună atât ca ilustrator
    de carte, cât și ca artist, iar cele mai frecvente teme ale sale din ultima
    perioadă au fost regii nebuni și arlechinii.
    Tot spre sfârșitul vieții a pictat foarte multe autoportrete, de asemenea, a
    pictat-o frecvent și pe soția sa Constanța, alintată de el cu diminutivul Țuca.
    Corneliu Baba a fost, cu siguranță, un pictor autentic și realist, pentru că nu
    obișnuia să cosmetizeze sau idealizeze, a redat omul așa cum este în realitate,
    măcinat și de trăiri mai puțin plăcute, nu doar în momentele sale bune.


    Expoziţia In Memoriam: Corneliu Baba 25 promovează și volumele III şi IV
    din seria Confesiuni și jurnale, disponibile în librăriile câtorva muzee de
    artă din țară. În Jurnalele sale, Corneliu Baba a dezvăluit diferite aspecte şi
    păreri despre viaţa şi activitatea sa, de asemenea despre regimurile politice pe
    care le-a traversat.


  • Nominalizările la Gala Premiilor Radio România Cultural 2023

    Nominalizările la Gala Premiilor Radio România Cultural 2023

    Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la cea de-a XXII-a ediție, va avea loc luni, 3 aprilie, de la ora 18:00, pe scena Teatrului Odeon. Este singurul eveniment care care premiază toate domeniile culturii din România.

    Vor fi recompensate cele mai importante reuşite ale culturii româneşti din anul 2022. De asemenea, vor fi acordate două premii speciale și un premiu de excelență.

    Gala s-a impus de-a lungul anilor ca un adevărat eveniment de prestigiu, un spectacol în care lumea culturală strălucește și în cadrul căruia publicul îi poate onora cu aplauze pe cei care au performat în domeniile lor.

    Nominalizările la categoria Proză sunt: Mircea Cărtărescu, pentru romanul Theodoros, Editura Humanitas, 2022, Bogdan-Alexandru Stănescu, pentru volumul Abraxas, Editura Polirom, 2022, Florin Chirculescu, pentru cartea Solomonarul, Editura Nemira, 2022.

    La categoria Poezie: Moni Stănilă, pentru cartea Ofsaid, Editura Nemira, 2022, Olga Ștefan, pentru Resursa, Casa de Editură Max Blecher, 2022, Alina Purcaru, pentru volumul Tot mai multă splendoare, Editura Cartier, 2022.

    La categoria Artele spectacolului: Echipa Reactor de Creație și Experiment din Cluj-Napoca, pentru spectacolul Visul de Alexa Bacanu, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu, din cadrul proiectului Zonă de singuranță, Richard și Robert Balint, pentru rolurile tată-fiu din spectacolul Fiul de Florian Zeller, în regia lui Bobi Pricop, producție a Teatrului Regina Maria – Oradea, Maria Beatrice Tudor pentru proiectul Dans Nomad, desfășurat în județul Timiș și produs de compania independentă Unfold Motion – Timișoara.

    La categoria Film au fost nominalizate producțiile: R.M.N., scenariul și regia Cristian Mungiu, Miracol, scenariul și regia Bogdan George Apetri, Oameni de treabă, scenariul Radu Romaniuc & Oana Tudor, regia Paul Negoescu.

    Nominalizările categoriei Arte vizuale sunt: Suzana Fântânariu pentru expoziția Durata impură la Calpe Gallery, Timișoara (curator, Călin Petcana), Ștefan Câlția pentru expoziția Obiectele restaurării la Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii din Iași (curatori, Alexandra Manole și Matei Câlția), Lilian Theil pentru expoziția O bătrână care zâmbește (curator: Raluca Ilaria Demetrescu) – Art Safari, București.

    La categoria Știință nominalizările sunt: Federația Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, președinte Cezar Irimia, pentru activitatea de lobby pentru Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, Dr. Mircea Popițiu din cadrul Clinicii de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean din Timișoara pentru proiectul Prevasc, singura platformă online de prevenție vasculară din România, Mirela Stoeac-Vlăduți din Timișoara, pentru MV sci-art, primul centru dedicat artei contemporane și științei.

    La categoria Muzică: Diana Rotaru – directorul artistic al Festivalului Internațional Meridian, Elena Mândru – pentru albumul de jazz-simfonic Hybrid, Jurjak (George Petroșel) – pentru albumul Hoții de vise, lansat în toamna anului trecut.

    La categoria Educație nominalizările sunt: Viforel Dorobanțu, profesor de fizică, directorul Școlii Gimnaziale nr. 1, din Curcani, județul Călărași, pentru curajul si viziunea cu care vrea să transforme o școală dintr-o comunitate vulnerabilă într-o instituție modernă, Asociația AVATAR din București pentru proiectul F.U.S.I.O.N.- Facem Un Spectacol In Orașul Nostru, UiPath Foundation, pentru lansarea în România a aplicației de citit Nabu.

    Accesul la Gala Premiilor Radio România Cultural se va face pe bază de invitații care pot fi solicitate telefonic, la 021.303.1515, de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00, sau la adresa de email: cultural@rornet.ro.

    Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural. Detalii, pe www.radioromaniacultural.ro.

    Un eveniment Radio România. Producător: Radio România Cultural. Partener: Teatrul Odeon.

  • Timişoara, Capitală Europeană a Culturăllei 2023

    Timişoara, Capitală Europeană a Culturăllei 2023

    Capitală Europeană a Culturăllei 2023 — deadunu cu căsăbadzlli Veszprém ditu Ungaria şi Elefsina ditu Grecia – Timişoara, ditu vestul a Româniillei, deadi startul a manifestărilor tru weekendul aestu. Chiro di trei dzăli, fură organizate 130 di acţiuni culturale, la cari loară parti 500 di artişti ditu văsilie şi ditu xinătati. Aproapea 15.000 di spectatori şi cama di 100 di oficiali di rang analtu, reprezentânda pisti 40 di văsilii di pe trei continente, loară parti la evenimente. Timişoara s-alăxi tru ună imensă galerie di artă, cu multi expoziţii colective şi personale. Tutunăoară, s’ţănură concerte di muzică, spectacole di teatru, film şi stradale cu cucli babageani, debaturi tru comunitate, un festival di cultură digitală, inaugurarea a unei instalaţii cu 5 patomati tru Piaţa Victoriillei, cu 1.300 di plante, loc di belvedere şi di educaţie ti biodiversitate, cum şi ună lansare di carte ti dzuua marilui sculptor Constantin Brâncuşi. Artistul Dan Perjovschi ş-prezentă expoziţia pi arăhoati – un tramvai decorat cu diseamni şi mesaje vărtosu ancorate tru bana suţială, politică şi culturală contemporană. “Easti zborlu ti ună expoziţie cari numata aşteaptă ca lumea s’yină, căţe iase ea la oamiñi” – exighisi artistul, cari spune că idheea ălli vini ditu vrearea tra s’părăstisească lucrări şi a publiclui cari nu intră multu di multu tru muzee.



    Anamisa di nai ma interesante evenimente s’arădăpsescu și vernisajul a expoziţiillei artistului român Victor Brauner, aesta hiind prima retrospectivă organizată tru văsilia iu s’amintă. Reflectoarele a grandioslui spectacol di trei dzăli s-asteasiră aproapea di ñieadzănoapti, ama cortina armâni ridicată, di itia că Timişoara – Capitală Culturală Europeană easti tu ahurhită, spun organizatorlli. Tru bitisita a programului inaugural, primarlu Dominic Fritz declară că Timişoara dimăndă cu multu curayiu mesajlu a llei tru aest weekend. “Valorli cari lu construiră aestu căsăbă – inovari, multiculturalitate, diversitate — eara vidzuti şi avdzăti di tută Europă”, spusi aesta. “Timişoara, agiumtă oficial Capitală Europeană a Culturăllei 2023, mutreaşti cu pistipseari cătă spectacolu impresionant cari va s’yină până tru şcurtu anlu yinitoru, adăvgă el – suntu programate pisti 1.000 di evenimente, cu un mesaj internaţional ti valorli culturale a căsăbălui, dimăndatu di sutili di diplomaţ şi jurnalişti cari fură deadunu tru aestu weekend, ama şi di aţelli aproapea ună miliuni di vizitatori cari suntu aştiptaţ tru dicursu di un an. Timişoara ari nica multi ti yilipseari şi tută lumea easti aştiptată cu braţili dişcllisi.”Prezentă la manifestărli inaugurali, comisarlu european Adina Vălean durusi a Timişoarăllei premiul “Melina Mercouri”, tru valoari di 1,5 miliuñi di euro, dat a căsăbadzloru capitale culturale europene cari ş’tiñisiră angajamentele loati tru program.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023

    Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023

    Capitală Europeană a Culturii 2023 – alături de
    orașele Veszprém din Ungaria şi Elefsina din Grecia – Timişoara, din vestul
    României, a dat startul manifestărilor în weekendul acesta. Timp de trei zile,
    au fost organizate 130 de acţiuni culturale, la care au participat 500 de
    artişti din ţară şi din străinătate. Circa 15.000 de spectatori şi peste 100 de
    oficiali de rang înalt, reprezentând peste 40 de ţări de pe trei continente, au
    asistat la evenimente. Timişoara s-a transformat într-o imensă galerie de artă,
    cu numeroase expoziţii colective şi
    personale. De asemenea, au avut loc concerte de muzică, spectacole de teatru,
    film şi stradale cu păpuşi gigant, dezbateri în comunitate, un festival de
    cultură digitală, inaugurarea unei instalaţii cu 5 etaje în Piaţa Victoriei, cu
    1.300 de plante, loc de belvedere şi de educaţie pentru biodiversitate, precum
    şi o lansare de carte de ziua marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Artistul
    Dan Perjovschi şi-a prezentat expoziţia pe roţi – un tramvai decorat cu desene
    şi mesaje puternic ancorate în viaţa socială, politică şi culturală
    contemporană. Este vorba despre o expoziţie care nu mai aşteaptă ca lumea
    să vină, ci iese ea la oameni     – a explicat artistul, care spune că ideea
    i-a venit din dorinţa de a prezenta lucrări şi publicului care nu intră foarte
    des în muzee.

    Printre cele mai interesante evenimente se numără și vernisajul
    expoziţiei artistului român Victor Brauner, aceasta fiind prima retrospectivă
    organizată în țara sa de origine. Reflectoarele grandiosului spectacol de trei
    zile s-au stins aproape de miezul nopţii, însă cortina rămâne ridicată,
    întrucât Timişoara – Capitală Culturală Europeană este abia la început, spun
    organizatorii. În încheierea programului inaugural, primarul Dominic Fritz a
    declarat că Timişoara a transmis cu mult curaj mesajul ei în acest weekend.
    Valorile care au construit acest oraş – inovare, multiculturalitate,
    diversitate – au fost văzute şi auzite de întreaga Europă, a spus acesta.
    Timişoara, devenită oficial Capitală Europeană a Culturii 2023, priveşte cu
    încredere spre spectacolul impresionant care va urma până în februarie anul
    viitor, a adăugat el – sunt programate peste 1.000 de evenimente, cu un mesaj
    internaţional despre valorile culturale ale oraşului, transmis de sutele de diplomaţi
    şi jurnalişti care i-au fost alături în acest weekend, dar şi de cei
    aproximativ un milion de vizitatori care sunt aşteptaţi în decurs de un an.
    Timişoara are încă multe de arătat şi toată lumea este aşteptată cu braţele
    deschise. Prezentă la manifestările inaugurale, comisarul european Adina
    Vălean a decernat Timişoarei premiul Melina Mercouri, în valoare de
    1,5 milioane de euro, acordat oraşelor capitale culturale europene care şi-au
    îndeplinit angajamentele asumate în program.


  • Rocanotherworld vine cu vești bune – Madrugada, Moonlight Breakfast, Mihai Popoviciu

    Rocanotherworld vine cu vești bune – Madrugada, Moonlight Breakfast, Mihai Popoviciu

    Cea de-a 8-a editie a festivalului Rocanotherworld va avea loc in Iasi in
    perioada 22 – 25 iunie 2023. Devenit deja unul dintre cele mai asteptate
    happening-uri din nord-estul tarii, organizatorii anunta
    primii artisti care vor fi prezenti anul acesta pe scenele festivalului.




    Rocanotherworld 2023 este un festival explorator de
    muzica, arta, ganduri, oameni si idei, organizat la Iasi, ce a luat nastere in
    2016, in memoriam Ioan Dan Niculescu. Acesta reprezinta o calatorie colectiva,
    o stare de spirit, o celebrare a vietii prin (re)conectarea la valori, o
    efervescenta culturala si o conturare a felului de-a fi – curios, diferit si
    pentru ceilalti.



    Organizat de Showberry si Asociatia Industrii Creative,
    festivalul a sprijinit numeroase proiecte cu impact in comunitate iar incepand
    din 2021, alaturi de principalul partener, Kaufland Romania, Rocanotherworld a
    pornit in misiunea de a deveni un festival zero waste friendly.



    Primul val
    de artisti care vor performa pe main stage la aceasta editie sunt: Madrugada
    (Norvegia), Moonlight Breakfast (Austria), Orkid (Romania), We Singing Colors
    (Romania); iar primul DJ anuntat pe scena de muzica electronica este Mihai
    Popoviciu.




    Madrugada: maiestuosi, magnifici, epici. Sunt
    cuvinte greu de evitat atunci cand trebuie sa descrii unii dintre cei mai mari
    artisti norvegieni. Si-au
    mentinut intotdeauna propriul peisaj sonor de-a lungul anilor, au castigat un
    lung sir de premii, iar din cele 6 albume de studio, un album live, o multime
    de single-uri si EP-uri – toate au atins performanta discurilor de aur sau de
    platina. Unii spun ca rock-ul a murit, dar Madrugada creste popularitatea si
    succesul incontestabil al acestuia, in special in ultimii ani.




    Moonlight Breakfast sunt un duo romanesc, bazat in
    prezent in Austria. Un mix aspru, dar sofisticat de dream pop, cosmic disco,
    electro, nu-jazz si swing. Primul lor concert sustinut vreodata a fost in 2011,
    pentru un public de 35.000 de persoane, in deschidere pentru Jamiroquai.




    We Singing Colors combina indie folk-ul cu elemente
    electro si pop-alternative pentru a crea propria lume, plina de viata. E un
    amestec de invitatie la dans si fericire cu coborari in adancul unor tristeti,
    din care rezulta impacarea cu sinele si un good vibe.




    Orkid, trioul de shoegazeri nervosi din
    Bucuresti, isi definesc stilul ca fiind post-traumatic blues. in cei 6 ani de
    existenta au sustinut peste 150 de concerte,
    au cantat in deschiderea unor formatii ca: Mogwai (Scotia), Death in
    Vegas (Anglia), Mono (Japonia), The Underground Youth (Anglia), dar si a celor
    mai populare formatii autohtone. Pentru ca doi dintre orci vin din zona
    productiilor vizuale, Vlad este de formare scenarist si regizor de film, iar
    Radu este animator si artist grafic, Orkid este un produs cinematic, care pune
    accentul si pe vizualuri animate, ilustratie si design.



    Fiecare artist are o semnatura. Mihai Popoviciu nu
    face exceptie. Timp de peste un deceniu, producatorul si DJ-ul roman a
    construit un corp de lucrari caracterizat de groove-uri deep, precizie clara si
    energie irezistibila. Ambitia lui Mihai cu fiecare piesa si fiecare DJ set,
    este sa transmita bucuria si energia care ii alimenteaza visul: E minunat sa vad oameni dansand, zambind,
    distrandu-se bine. Indiferent ce fac, acesta este principalul lucru.




    Inca de la inceput, fiecare veste pe
    care am lansat-o public ne-a oferit foarte multa emotie si incantare, insa
    bucuria pe care o simtim acum, impartasind fata de publicul nostru un prim val
    atat de drag, ne entuziasmeaza total. Desi mai sunt multe luni pana la
    festival, nerabdarea in cadrul echipei deja si-a facut simtita prezenta. Cu
    totii abia asteptam sa ne reintalnim pe 22 iunie si sa #rocanotherworld timp de
    4 zile,
    mentioneaza Patricia Butucel, directorul festivalului.




    Cea mai recenta editie a festivalului Rocanotherworld, a
    saptea, a avut loc in zona de agrement Aroneanu din Iasi in perioada 23 – 26
    iunie 2022. Manifestarea s-a bucurat de peste 15.000 de participanti in public,
    iar concertele difuzate online au avut peste 70.000 de vizualizari. Patru scene
    cu 16 trupe invitate, 15 DJ si 10 artisti de improvizatie au alcatuit programul
    muzical al festivalului.




    Activitatile desfasurate sub componenta #BeForOthers enumera
    actiuni intreprinse in directia zero waste, actiuni de responsabilizare,
    ecologizare si colectare selectiva, colecte de hrana pentru animalele fara
    stapani, sustinerea refugiatilor ucraineni, precum si aprovizionarea spitalelor
    ucrainene cu materiale sanitare si medicamente.




    Rocanotherworld e o stare de spirit insuflata
    de intreaga comunitate care ii da sens an de an prin participarea benevola,
    voluntara si insufletita de propriile valori a tuturor celor care fac parte din
    public si il contureaza ca fiind cel mai iubit festival iesean.


    Abonamentele pentru Rocanotherworld
    2023 au fost puse deja in vanzare in numar limitat si la un pret promotional,
    iar acestea sunt disponibile spre achizitionare online.






    ***




    Rocanotherworld este un festival explorator de muzica, arta,
    ganduri, oameni si idei, organizat la Iasi incepand cu anul 2016. Reprezinta o
    calatorie colectiva autentica, o stare de spirit, o celebrare a vietii prin
    (re)conectarea la valorile cu care rezonam, o efervescenta culturala de care
    avem nevoie in conturarea felului de-a fi si de a simti.




    Asociatia
    Industrii Creative este
    organizator al festivalurilor Rocanotherworld si Classix din Iasi, avand drept
    scop revitalizarea culturala a orasului, angrenarea comunitatilor creative si
    implicarea in viata civila a societatii prin actiuni care promoveaza spiritul
    proactiv, contributiv si participativ.




    Showberry este un startup castigator al
    programului Investeste in oameni! Din 2015 dezvolta proiecte culturale si
    creative, fiind unul dintre principalii promotori de concerte publice si
    evenimente tematice din regiunea de nord-est a Romaniei. Din 2016 este
    co-organizator al festivalului Rocanotherworld iar din 2020 a Classix Festival,
    alaturi de Asociatia Industrii Creative.



    Mai multe informatii:


    Facebook: https://www.facebook.com/rocanotherworld/


    Instagram: @rocanotherworld


    Website: www.rocanotherworld.com si https://asociatiaindustriicreative.com/rocanotherworld/

  • Jurnal românesc – 12.01.2023

    Jurnal românesc – 12.01.2023

    Miniştrii de
    Externe român şi suedez, Bogdan Aurescu şi respectiv Tobias Billstrom, au decis
    menţinerea unei coordonări strânse în legătură cu aderarea României
    la Spaţiul Schengen. Cei doi au avut o convorbire telefonică în contextul
    preluării de către Stockholm a Preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii
    Europene la 1 ianuarie. MAE român transmite că Aurescu i-a mulţumit lui
    Billstrom pentru susţinerea exprimată de Suedia inclusiv în cadrul Consiliului
    Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022 şi şi-a exprimat încrederea
    într-o cooperare activă şi de substanţă cu Preşedinţia suedeză pentru
    înregistrarea unor evoluţii pozitive, care să permită obţinerea unei decizii de
    aderare. La rândul său, Billstrom a reconfirmat sprijinul ţării sale
    pentru aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie şi a
    subliniat că Preşedinţia suedeză este decisă să se implice activ şi să
    depună toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv. României i-a
    fost refuzată intrarea în spaţiul Schengen, după ce reprezentantul Austriei a
    votat împotrivă. Aderării Bulgariei i s-au opus atât Austria, cât şi Olanda, în
    vreme ce Croaţia a fost acceptată în spaţiul Schengen.




    Numărul total al
    copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate
    era, la finele lunii septembrie 2022, de 12.305, cu 401 mai mic comparativ cu
    situaţia din luna iunie, transmite Autoritatea Naţională pentru Protecţia
    Drepturilor Copilului şi Adopţie. De asemenea, în aceeaşi perioadă, numărul
    minorilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât cu 1.901 la
    73.868. Dintre cei 12.305 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în
    străinătate, 11.488 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul 4, fără
    măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de
    plasament sau alte familii ori persoane. Protecţia Copilului arată că 8.971 de
    copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la
    lucru peste hotare. Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de
    protecţie specială se ridica, la 30 septembrie 2022, la 2.852 dintre care 505
    copii erau în grija unui asistent maternal, 480 în centre de plasament, 1.686
    la rude până la gradul 4, iar 181 de copii în grija altor familii sau persoane.




    Liga Studenţilor
    Români din Străinătate, filiala Italia organizează conferinţa Cetăţeni
    europeni sau Cetăţeni în Europa.
    Evenimentul are loc pe platforma Google Meet şi este deschis tuturor
    celor interesaţi de domeniul ştiinţelor politice şi relaţiilor internaţionale.
    Invitată este doctorul Loredana Teodorescu, expert în politici europene,
    imigraţie şi relaţia între securitate internă şi politică externă. Din 2020,
    aceasta este secretar general al filialei Italia a organizaţiei Femei în
    Securitatea Internaţională şi este fondatoarea programului de mentorat
    Global Women Leaders. În cadrul întâlnirii se va discuta despre
    conceptul de cetăţenie europeană, introdus de Tratatul de la Maastricht din
    1993, care stabileşte prerogative şi drepturi fundamentale pentru cetăţenii
    statelor Uniunii Europene. Vor fi abordate teme precum semnificaţia cetăţeniei
    europene, modalitatea în care se poate investi în dezvoltarea unei comunităţi
    europene implicate social, precum şi poziţia tinerilor români din peninsula
    italiană. Detalii despre participare se găsesc pe pagina de Facebook a LSRS
    Italia.




    Expoziția de
    artă contemporană Constantin Udroiu – artistul a două culturi va fi
    deschisă, pe 13 ianuarie, la Galeria de Artă a Academiei di Romania la Roma cu
    prilejul Zilei Culturii Naționale. Manifestarea prezintă picturi pe sticlă și
    pe pânză, dar și lucrări de grafică. Proiectul este realizat cu patronajul
    Ambasadei României în Italia și în parteneriat cu Asociația Nikopeia – Fucina
    d’Arte, Asociația Arte per la valle și Liceul Artistic Mario Festa
    Campanile din Melfi. Cu acest prilej vor fi expuse și lucrările
    câștigătorilor Premiului Constantin Udroiu ediția I din 2019,
    competiție dedicată tinerilor din regiunile Puglia și Basilicata care studiază
    artele plastice. În timpul vieţii sale, Constantin Udroiu a organizat peste 200
    de expoziții în Italia și în diferite țări europene. Totodată, a participat la
    restaurarea şi realizarea a numeroase fresce în biserici românești și italiene,
    precum și în diverse clădiri publice și private din Italia. În 1991, a fost
    numit senator al Academiei Internaționale de Artă Modernă și membru al
    comitetului executiv până la moartea sa, în 2014. Expoziţia de la Roma va putea
    fi vizitată până pe 15 februarie.


  • Noi expoziții la Muzeul Național de Artă Contemporană al României

    Noi expoziții la Muzeul Național de Artă Contemporană al României

    Muzeul Național de Artă Contemporană al României MNAC a anunțat în luna
    decembrie vernisajul noului sezon expozițional, la sediul său din Palatul
    Parlamentului. Zece expoziții, dispuse pe cele patru etaje ale muzeului, invită
    publicul să descopere noi direcții în arta contemporană.

    Ne dorim ca MNAC să
    păstreze un rol activ în lunga recuperare socială și culturală de care
    societatea are atâta nevoie    , au spus organizatorii în deschiderea noului sezon
    expozițional, care anticipează un excurs inedit în arta contemporană.

    Despre
    cele mai noi expoziții vernisate la Muzeul Național de Artă Contemporană al
    României am vorbit cu artistul Călin Dan, directorul instituției.

    A fost primul vernisaj ca pe
    vremuri, vremurile dinaintea pandemiei, sau cel puțin așa ni l-am dorit noi,
    primul vernisaj adevărat din 2019 încoace. Este vorba, așa cum am anunțat, de
    zece evenimente organizate la MNAC. Și voi începe cu ce am organizat la parterul
    muzeului, unde avem două expoziții personale remarcabile. Una dintre ele este
    expoziția de fotografie a unui tânăr artist, Dani Ghercă, un artist considerat la
    ora actuală unul dintre cei mai interesanți fotografi din România și despre
    care vom mai auzi multe. În Sala de marmură, spațiu simbol al Muzeului Național
    de Artă Contemporană, puteți vedea o instalație a Dorinei Horătău, expertă în
    instrumentarea plastică a elementelor naturale, Dorinei Horătău este o artistă
    care face o combinație între mediu textil și elemente naturale vegetale. În
    instalația semnată de ea se regăsesc și elemente de electronică, sunet digital,
    șamd. La primul etaj al muzeului am realizat un fel de prelungire a ultimelor două
    sezoane organizate la MNAC. Avem o retrospectivă dedicată lui Ion Grigorescu,
    un eveniment unic, și invit publicul să profite de această oportunitate, vom
    avea deschisă această expoziție până la sfârșitul lunii ianuarie. Ion
    Grigorescu este un artist extrem de complex, lucrând în toate mediile posibile,
    făcând artă de avangardă, dar și artă religioasă, este probabil la ora actuală
    cel mai important artist vizual în viață din România. La etajul doi, este o
    expoziție din portofoliul permanent al MNAC, expoziția Leviathan, un experiment
    muzeografic foarte special. Este o expunere organizată în depozitele muzeului
    și deci o ofertă unică de a putea vedea locuri unde de obicei nu ajung
    vizitatorii, și obiecte pe care nu le expunem în mod în mod obișnuit.


    Surpriza noului sezon la MNAC este retrospectiva Ștefan Câlția, o expoziţie
    care oferă o imagine nouă, neașteptată a acestui pictor consacrat, prezent acum
    și cu excepţionala sa operă grafică. Sunt expuse și cele 400 de portrete create
    de artistul Vasile Mureșan – Murivale, de asemenea, o instalaţie site-specific
    (pictură și desen) a artistei Ana Maria Micu. O serie de fotografii Polaroid
    ale lui Charif Benhelima, în care acesta abordează teme ca memoria și uitarea,
    politicile de reprezentare, identitate și dezrădăcinare sunt expuse în sala Auditorium,
    iar o nouă expoziție colectivă a studenţilor și absolvenţilor Universităţii
    Naţionale de Arte din București se află în spaţiul Dialog a MNAC.






  • Jurnal românesc – 09.01.2023

    Jurnal românesc – 09.01.2023

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi-a prezentat bilanţul pe anul trecut. Şeful DRP, Gheorghe Cârciu, a transmis că, în 2022, instituţia s-a concentrat pe susţinerea etnicilor români din Ucraina şi pe dezvoltarea de proiecte în rândul românilor de pretutindeni. Cu un buget de aproape cinci ori mai mare decât cel din 2021, pot spune că am făcut un pas important înainte în îndeplinirea misiunii noastre. În acelaşi timp, nevoile identificate în rândul celor aflaţi în afara graniţelor ţării ne arată că mai sunt multe de făcut, a declarat secretarul de stat. El a indicat Programul de granturi Sprijinirea comunităţilor româneşti din Ucraina, care a urmărit achiziţionarea şi donarea de bunuri şi materiale de strictă necesitate etnicilor români din regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa. Acestuia i s-au adăugat două acţiuni de sprijin financiar, care i-au vizat pe elevii etnici români care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română, din Ucraina, dar şi pe cadrele didactice care predau limba română sau în limba română. Cârciu a amintit şi de programele de finanţare nerambursabilă, care au atras peste 300 de propuneri de proiecte în domenile educaţie şi cultură, din 30 de ţări, dar şi de programul Taberelor ARC prin intermediul căruia peste 1.200 de elevi, studenţi şi tineri din 18 state, atât din comunităţile istorice, cât şi din diaspora, au vizitat România. Şeful DRP a anunţat că priorităţile acestui an sunt finalizarea Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni 2023-2026, instituirea centrelor comunitare şi modificarea legislaţiei în vederea acordării de finanţări multianuale pentru proiecte de impact, în special pe zona de educaţie şi şcoală românească.

    Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind acordarea burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat, doctorat, postdoctorale şi de cercetare, a anunţat ministrul Ligia Deca. Aceasta a arătat că valoarea bursei lunare va fi de cel puţin 1.000 de euro, iar statul român va asigura inclusiv plata transportului din România până la locul de desfăşurare a stagiului şi retur. După finalizarea stagiului, bursierul îşi va putea relua studiile universitare sau postuniversitare în ţară. Ministrul a precizat că, prin această măsură, se urmăreşte formarea de specialişti în domenii de maxim interes pentru România, precum cel energetic, bioeconomie, eco-nano-tehnologii, afaceri transatlantice, relaţiile internaţionale, diplomaţia Uniunii Europene sau guvernanţă europeană. Posibilitatea efectuării unor astfel de stagii universitare va îmbunătăţi calitatea şi aplicabilitatea cercetării româneşti, prin sincronizarea cu noile trenduri, a explicat aceasta. Proiectul poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educaţiei, iar cei interesaţi pot veni cu propuneri şi sugestii până pe 16 ianuarie.

    Parlamentarii Uniunii Salvaţi România Cosette Chichirău şi Remus Negoi au depus o solicitare adresată ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, şi directorului Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, prin care cer informaţii despre sediile şi chiriile aferente reprezentanţelor şi filialelor ICR din străinătate. USR arată că aceasta este a doua astfel de solicitare după ce prima nu a primit răspuns în termenul legal. Cei doi parlamentari fac referire la situaţia şefei ICR Londra, Catinca Maria Nistor, pentru apartamentul căreia statul român plăteşte o chirie lunară de 6.500 de lire sterline. Potrivit acestora, România va achita în continuare această sumă, deoarece Ministerul de Externe nu poate rezilia contractul valabil până pe 8 septembrie. Catinca Maria Nistor a refuzat apartamentul gratuit care i-a fost oferit la preluarea mandatului. După apariţia în spaţiul public a acestor informaţii, reşedinţa în cauză a fost eliberată şi este folosită pentru cazarea temporară a persoanelor care desfășoară activități culturale.

    Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău deschide a 9-a ediţie a turneului Teatru Românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău cu două spectacole de anvergură Capcana şi Frunze de dor. Cele două piese vor fi prezentate pe 21 ianuarie la Sala Studio a Teatrului Naţional Bucureşti. După capitala României, ambele producții teatrale vor fi jucate, pe 24 și 25 ianuarie, pe scena Naționalului Vasile Alecsandri din Iași cu prilejul aniversării Unirii Principatelor Române.