Tag: Bacalaureat

  • Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024

    Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024

    Călindarea-a alidzerloru… vini oara!
    Trei dumăniţ arada, româñilli va s’hibă griţ la urne. Pi 24 di brumaru va s’hibă protlu turu a prezidentialiloru. Pi 1 andreu, tamamu ti Dzuua Națională, va s’hibă scrutinul tră alidzearea-a reprezentanțăor tru Parlamentul bicameral a văsiliillei. Deapoa, şingirlu a alidzerloru va s’bitisească pi 8 di andreu cu turlu doi a prezidentialiloru. Aesti date fură ndreapti, gioi, pritu Apofasi di Guvern, după năi muabeţ, tru idyea dzuuă, tru coaliția PSD-PNL la guvernare, ama și după convorbiri pi cari premierlu social-dimocrat Marcel Ciolacu li avu, tu ahurhita aliştei stămănă cu tuti formațiunile politiţi reprezentati tru Parlament.
    Partidili ălu cutugursiră premierlu ti blocajlu di la nivelu a Guvernului. Ma ghini spusă, tu ahurhita a anlui, PSD și PNL dimăndară ună călindari ndreaptă ti tuti aţeali patru arâdăriki di alidzeri di estanu. Comasate, localili și europarlamentarili fură, organizate pi 9 di cirişaru. Prezidenţialili – ași cum s’avea akicăsită social-dimocrațllii și liberalii – lipsea s’ţănă pi 15 di yismăciuni. Ama, cama deapoa, PNL numata fu simfunu cu data. „Aduţearea-a prezidentialiloru tru yism4ciuni, acă totna s’tănură tru brumaru-andreu, avu ună logică di itia a nădiillei a prezidentului a văsiliillei – cundilleadză Deutsche Welle. Klaus Iohannis avea n4die ti unu fotoliu di top tru una ditu instituțiile Uniunillei Europeane ică NATO. Cara scenariul era pozitiv, yinea arada ta s’prillea ipotisea ti di toamna.
    Cu kirolu, agiumsi fără noimă divansarea scrutinului prezidențial, iara tră Iohannis va s’hibă cabaia inconfortabil să-și treacă atelli trei meşi ditu soni deadunu cu un altu prezidentu aleptu cari mutreaşti sihatea, cu niarăvdarea s’llkia loclu.” Ma multu, analiștii spun că social-dimocrații vrea ta s’ufilisească amintaticlu cu scorul bun di la alidzerli ditu 9 cirisaru, ași că vrea ss’eara avantajaț di prezidenţiali tru yismăciuni. Ama, liberalii s-aspăreară că liderlu a lor, Nicolae Ciucă, eara tu catandisea s’nu intră tru turlu doi, ași că andrupără varianta ca prezidenţialili să s’ţănă tu bitisita di an.

    ʺBărnulu di sufletʺ
    România va s’llia 12.250.000 di euro cu loarea parti la Campionatul Europian di fotbal EURO 2024, disvărtitu tru Germania, iu dănăsi, marță, tru optimile di finală. Prezenţa tru prima fază a compitiţillei lă asigură a tricolorilor 9.250.000 di euro, idyea cum alanti selecţionate participante. Românii loară 1 miliuni di euro tră victoria cu Ucraina (3-0) tru meciul di dibut și 500.000 di euro după remiza cu Slovacia (1-1). Fotbaliștii români kirură cu 3-0 dinintea-a belgienilor, ama, nica şi aşi, bitisiră proţli grupa a lor. Calificarea tru optimi adusi ali Federaţie Române di Fotbal 1.500.000 di euro. Acă tru optimile EURO 2024 fu azvimtă di Olanda cu 3-0, selecționata ali Românie, spusă cu numa şi „Bărnulu di suflitʺ, fudzi cu caplu ndzeană, cu băterli di pălñi a suporterilor români viniţ tru numiru mari tru Germania, ama și a aţiloru ditu văsilie, catacum și tru aplauzili a mulţăloru microbiști xeñi cari alăvdară agioclu a loru sportivu.
    Româñilli s’turnară acasă aprindu gioi, aştiptaţ di fani nviscuţ tru tricouri galbini şi cu minarea a hlamburiloru tricolore – echipa naţională numata avea loată parti la un turneu final di 8 ani și numata avea tricută di faza grupilor la un turneu final di 24 di ani. Ama, ninti ta s’fugă ditu Germania, tricolorllii deadiră şi ună matimă di ţivilizație agiumtă ntrăoară virală online – după mecilu cu Olanda, n4scărsiră multu minutişu vestiaru și alăsară un mesaju ngrăpsitu cu haristuseari cătă nicukiri. UEFA tipusi un caduru pi contul a llei ufiţialu di Twitter, număsindalli pi români ʺthe perfect guestsʺ – oaspițllii tiñisiţ.

    Evaluare Națională și Bacalaureat
    Tră cilimeañilli români ditu clasili terminale, stămâna aesta fu di mari hearbiri di foc. Aţelli di clasa a VIII-a loară rezultatili la Evaluarea Naţională cari angreacă ti angrăpsearea la liceu. Tsintsilu anu arada, notili a elevilor fură anonimizate. Tra s’li veadă, cathi absolvent di clasa a VIII-a lipsea s’bagă tu un portal speţial adratu un cod datu di şcoală. Uidisitu cu ministrului Educaţiei, Ligia Dica, la Evaluarea Națională eara viniţ aproapea 153 di ñilli di candidaţi. Rezultatele fură di nai ma slabe ditu treiili añi ditu soni: circa 74% ditu cilimeañi loară medii ma mari ică isa cu 5, nota di treaţiri tru România. Elli avură dificultăț ma mări la matematică, andicra di limba română.
    Di altă parte, tut stămâna aesta, tinerii ditu clasu ditu soni di liceu ţănură provili scrise la bacalaureat. Rezultatele va s’hibă spusi luni, cându pot s’hibă dipusi si contestaţiile. Rezultatili finale va s’hibă afişate pi 12 di alunaru.

    Mega-showurile estivale la start
    Pi litoralu românesc la Amarea Lae, Custanța, gioi ahurhi a 6-a ediție nai marlui eveniment muzical di pi ună plajă ditu Europa – festivalul NEVERSEA 2024. Până pi 7 alunaru, tru cathi seară, dzăţ di ñilli di fani ditu văsilie şi ditu xeani pot să s’hărsească di prestația a 100 di artişti di top la nivel naţional şi internaţional, ntră cari Inna, Maluma, Nick Carter, G-Eazy, Bebe Rexha, DJ Snake, Dimitri Vegas, Steve Aoki, Mahmut Orhan ică Salvatore Ganacci. Tru paralel cu NEVERSEA, ningă București s’ţăni,
    Tu aestă bitisită di stămână, un altu festival di muzică electronică – SAGA – pi aeroportul Romaero. Organizatorllii ndreapsiră şapti sţene, un club tru un avion dizafectatu şi spectacole di videlliuri tru piryulu di control. Și SAGA s’hărseaşti cu Vinita a născăntoru artiști cu anami cata cumu Nicki Minaj, Rita Ora, Armin Van Buuren, Detunis Lloyd și Hardwell.

    Autoru: Roxana Vasile
    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Noutăţile anului şcolar 2023 – 2024

    Noutăţile anului şcolar 2023 – 2024

    Un nou an școlar a început, luni, cu noi
    provocări pentru cei aproximativ trei milioane de elevi și preșcolari din România,
    care s-au întors înapoi în bănci sau pentru care este chiar prima zi. Anul
    şcolar se întinde pe 36 de săptămâni de cursuri, iar organizarea acestuia este
    pe cinci module, la fel ca cel anterior. Săptămâna verde şi Şcoala
    altfel vor avea loc în perioada 11 septembrie 2023 – 26 aprilie 2024. De
    menționat faptul că pot fi stabilite de şcoli în oricare dintre modulele 1, 2,
    3 sau 4, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare. Perioadele pentru
    cele două săptămâni, Şcoala altfel şi Săptămâna verde, vor trebui
    comunicate de către şcoli părinţilor şi elevilor până la data de 1 octombrie.
    Şi anul acesta, va fi o vacanţă mobilă, în perioada 12 februarie – 3 martie,
    care, până acum, a fost fixată doar de câteva inspectorate şcolare.


    Cursurile anului
    şcolar se vor încheia pe 21 iunie 2024.
    Pentru clasele din învăţământul liceal
    – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul
    şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 28
    iunie 2024.


    Este primul an în care se va aplica noua lege a Educației, care
    vine cu o serie de schimbări și care vizează și examenele naționale. Elevii
    care au intrat în clasa a V-a vor fi primii care vor da examen suplimentar de
    admitere la liceu, în vara lui 2027. La finalul clasei a VIII – a vor susține
    unul la limba română și unul la matematică. Ulterior, vor susține un al doilea
    concurs organizat de colegiile centenare, unde concurența este foarte mare.
    Între cele două concursuri, va fi o săptămână de pauză.


    Examenul de Bacalaureat
    a suferit, de asemenea, modificări, care nu se vor aplica, însă, din acest an,
    ci pentru elevii care intră în clasa a IX -a în anul școlar 2025-2026.


    În acelaşi
    timp, autoritățile își doresc ca şcoala să fie un loc sigur prin prevenirea şi
    combaterea traficului şi consumului de droguri în rândul elevilor. De asemenea,
    autoritățile au în vedere reducerea cazurilor de bullying şi a riscului de
    expunere a elevilor la infracţiuni, în special a celor comise cu violenţă. În
    acest sens, mai mulţi miniştri ai Cabinetului Ciolacu au semnat, zilele
    trecute, un plan privind siguranţa şcolară.


    În ceea ce privește profesorii, ministerul
    Educației va adopta un set de standard privind sprijinul pentru programul de
    formare inițială. Se va pune accent pe pregătirea practică eficientă începând
    cu anul școlar 2025-2026. Amintim că, în luna mai, sindicatele din învățământ
    au declanșat o grevă generală din cauza salariilor mici. După mai multe runde
    de negocieri, Guvernul a acceptat propunerile de majorare a salariilor cu 25%
    și acordarea unor sume de 1500 de lei anual pentru personalul didactic și
    auxiliar și 1000 de lei pentru cel nedidactic până în 2027.


  • Muncind în Europa – 10.07.2023

    Muncind în Europa – 10.07.2023

    Rata de promovare a BAC este mai slabă decât anul trecut, ar putea fi concluzia esprinsă după afişarea rezultatelor.

  • Sezon de examene şcolare

    Sezon de examene şcolare

    Învăţământul
    românesc reintră, odată cu debutul examenelor naţionale, în zodia unei relative
    normalităţi. 2023 a fost un an agitat, cu o grevă generală a profesorilor şi a
    personalului nedidactic care a paralizat educaţia timp de trei săptămâni, dar
    care a luat sfârşit, totuşi, la timp pentru ca evaluarea naţională a elevilor
    din clasele a VIII-a şi bacalaureatul absolvenţilor de liceu să nu fie
    periclitate.

    După negocieri intense cu executivul şi proteste masive, fără
    precedent în ultimele două decenii, angajaţii din educaţie au primit majorări
    consistente şi angajamentul că viitoarea lege a salarizării în sectorul bugetar
    le va recunoaşte importanţa muncii. Ei au suspendat greva generală, însă nu
    fără a avertiza că nerespectarea angajamentelor asumate de guvern va avea
    consecinţe serioase, sociale şi politice, în condiţiile în care 2024 este anul
    tuturor alegerilor posibile – europarlamentare, locale, legislative şi
    prezidenţiale.

    Pe de altă parte, învăţământul românesc are acum noi piloni
    legislativi, după adoptarea, tot în acest an, a legilor educaţiei. Sunt două
    acte normative destinate învăţământului preuniversitar şi celui universitar, despre
    care iniţiatorii spun că reformează sistemul şi-l apropie de exigenţele
    actuale. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în principal, să reducă
    abandonul şcolar, să lupte cu analfabetismul funcţional şi să crească
    investiţiile în educaţie, în vreme ce legea privitoare la învăţământul superior
    are, printre altele, ca obiectiv, sprijinirea cooperării europene a
    universităţilor din România. Legile au fost adoptate în plin protest sindical,
    prilej pentru opoziţie să denunţe lipsa de soluţii pentru gravele probleme ale
    sistemului şi să declare falimentul proiectului prezidenţial România educată,
    cel care a inspirat noile acte normative. Odată rezolvată problema grevei, prin
    satisfacerea revendicărilor de natură salarială, sistemul educaţional a ieşit
    din starea febrilă care risca să compromită examenele, iar acestea au putut
    începe.

    Luni, peste 160.000 de absolvenţi de clasa a VIII-a au deschis sezonul de
    examene cu prima probă, cea scrisă la limba şi literatura română, a Evaluării
    Naţionale. Miercuri, este programată proba scrisă la Matematică, iar, joi, elevii
    aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine proba la limba şi literatura
    maternă. Media de admitere pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a
    IX-a de liceu este media generală la Evaluarea Naţională, calculată drept medie
    aritmetică a notelor obţinute la probele din cadrul Evaluării Naţionale. Este
    primul an în care notele din timpul şcolii nu vor mai fi luate în considerare,
    testarea fiind singura care contează.

    Anul acesta, din cauza grevei,
    înscrierile pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat s-au prelungit până pe
    data de 16 iunie. Calendarul admiterii la liceu se încheie pe 19 iulie, când elevii
    vor afla la ce liceu au intrat. Bacalaureatul începe luni, 26 iunie, tot cu
    proba la română.


  • Les lois sur l’Education

    Les lois sur l’Education


    A
    l’époque où elle était conseillère du chef de l’Etat roumain, l’actuelle
    ministre de l’Education nationale, Ligia Deca, a coordonné le projet La
    Roumanie éduquée. Cinq ans plus tard, ce projet est enfin mis en place sous la
    forme d’un nouveau paquet de lois sur l’Education. Il convient de rappeler que
    depuis la chute du communisme, en 1989, l’Education nationale a souffert de
    multiples changements. En effet, tous les ministres de tutelles ont voulu
    imposer leurs propres idées, sans pour autant remédier aux défaillances du
    système éducatif. Au bout d’une première série de consultations entre 2016 et
    2017, le projet La Roumanie éduquée a été soumis au débat public, en 2018. A l’époque,
    il se trouvait sous la coordination de Ligia Deca qui a participé à tous les
    débats et au lancement officiel du projet, à l’été 2021. Plus de 60 structures
    et 13.000 personnes ont contribué à l’élaboration de ce projet censé changer le
    visage de l’Education nationale.


    On ne saurait donc être surpris de la nomination
    l’automne dernier, de Mme. Deca à la tête du ministère de l’Education, une
    décision censée accélérer le réajustement du système éducatif roumain. Le
    principal objectif des propositions législatives dans l’enseignement préuniversitaire
    reste la lutte contre l’abandon scolaire, tandis que la priorité essentielle
    dans le système universitaire est le renforcement de la coopération entre les
    différentes universités européennes.


    La professionnalisation du métier d’enseignant, la
    scolarisation précoce, la diminution de l’illettrisme fonctionnel, une école
    adaptée aux besoins du marché de l’emploi, des méthodes d’enseignement plus
    modernes, un plus grand soutien accordé aux enfants issus des milieux
    défavorisés, voilà autant de défis que le Ministère de l’Education nationale
    espère relever par l’intermédiaire des nouvelles lois. Pourtant, les élèves et
    leurs parents sont plutôt intéressés par les changements que les examens du
    Brevet et du Baccalauréat subiront. Il a été déjà annoncé qu’aux épreuves du
    Bac de la section choisie par l’élève, s’ajoutera une autre épreuve issue d’une
    section différente. Le Bac technologique sera remis en place.

    Quant au Brevet
    que les Roumains appellent l’Evaluation nationale, la ministre de l’Education,
    Ligia Deca, précise :




    « Les épreuves du Brevet
    continueront à évaluer les connaissances en langue roumaine, en mathématiques
    et, dans certains cas, en langue étrangère. En revanche, dans les lycées où le
    nombre de places reste inférieur à celui des demandes d’inscription, un examen
    d’admission sera organisé pour 60% des places disponibles. Les 40% de places
    restantes seront distribué aux élèves en fonction de leur moyenne au Brevet.
    Les élèves et leurs parents doivent comprendre que cette nouvelle loi ne sera
    pas mise en place ni cette année, ni l’année prochaine, elle ne risque donc pas
    d’impacter les enfants actuellement en dernière année de collège. Nous souhaitons
    que chacun puisse avoir une visibilité sur son parcours scolaire et donc, les
    modifications concerneront seulement la génération qui entrera au collège à
    partir de cet automne et qui devrait passer le Brevet après 2027 et le Bac
    après 2028-2029. »






    Les nouvelles lois de l’Education nationale se proposent
    de mettre en place un système éducationnel circulaire, avec un accent mis sur
    les besoins de l’élève et sur son potentiel. Comme faire pour atteindre un tel
    objectif ? Ligia Deca nous explique : « On vise un changement de
    paradigme. Ce ne sera plus l’école qui décide du programme scolaire, mais ce
    sera à l’élève de choisir parmi les options proposées par l’école. Nous
    souhaitons élargir le choix et mieux l’aligner sur le potentiel des enfants. En
    même temps, le dossier de l’élève réunira toutes les informations concernant
    son parcours éducationnel et nous permettra d’intervenir en cas de problème
    bien plus tôt qu’à l’heure actuelle. Chaque cycle scolaire est réglementé par
    des lois qui maintiennent un lien étroit entre le conseiller principal d’éducation,
    le professeur principal de la classe, la famille et les autres enseignants, de
    sorte qu’il existe un plan individualisé pour chaque élève. Et puis, dans le
    cadre du programme national de réduction de l’analphabétisme fonctionnel, des
    tests uniques annuels seront mis en place qui nous aideront à savoir où insister
    davantage et à déterminer qui pourra ou
    non passer au niveau supérieur de complexité dans le cas des enfants qui ont d’excellents
    résultats scolaires et ainsi de suite. Bref, il s’agit de lois qui ciblent
    beaucoup plus les besoins de l’élève. »






    Parlons aussi des enseignants. Les nouvelles lois de
    l’éducation proposent une meilleure grille de salaires et une évaluation
    différente de leur activité. La ministre Ligia Deca explique en quoi cela
    consiste : « Ces derniers mois, le ministère de l’Education
    a travaillé de concert avec les principales fédérations syndicales notamment
    sur les nouvelles grilles de salaires. Les documents ont été transmis depuis
    déjà février dernier au ministère du Travail, pour qu’il nous aide à avoir une
    proposition définitive pour les salaires des enseignants. Nous avons eu des
    débats directs avec les fédérations syndicales, mais il y en a eu aussi entre
    les fédérations syndicales et les représentants des partis de la coalition gouvernementale.
    Pour ce qui est de l’évaluation de l’activité des professeurs, nous nous sommes
    mis d’accord sur les manières d’adapter les instruments qui existent déjà et
    sur les nouveaux instruments à mettre en place, comme par exemple le fait que
    2% du fonds des salaires est à la disposition du directeur de l’école pour
    motiver les enseignants qui s’impliquent davantage dans les projets menés par
    son établissement. »






    Pour l’instant, le décrochage scolaire est un des
    problèmes les plus graves de l’éducation roumaine. Les statistiques d’Eurostat
    le confirment, la Roumanie étant l’Etat-membre où le plus grand nombre
    d’enfants quittent l’école. C’est valable notamment en milieu rural. Autre
    problème : l’analphabétisme fonctionnel, mesuré par les tests PISA que les élèves
    roumains passent à l’âge de 15 ans. Leurs résultats sont loin derrière la
    moyenne européenne. Autrement dit, un grand nombre d’adolescents roumains de 15
    ans ne comprennent pas l’idée d’un texte. Et ce n’est pas tout. Le manque d’enseignant
    et de personnel didactique qualifié est un problème grave qui sévit depuis des
    années, alors que le taux de réussite aux examens pour devenir professeur
    titulaire ne cesse de baisser. A ne pas ignorer non plus les phénomènes de la
    violence et de la consommation de drogue dans les écoles roumaines, qui
    semblent s’amplifier ces derniers temps. Autant de problèmes urgents à résoudre
    pour le ministère de l’Education, qui pense améliorer la situation en promulgant
    ces nouvelles lois.


    Cependant, les contestataires de la réforme de
    l’Education nationale pointent du doigt le fait que le projet présidentiel « La
    Roumanie éduquée », sur lequel elles se fondent, n’a pas comme point de départ
    les problèmes concrets existants, mais n’est qu’une liste d’idées générales.
    C’est pourquoi, certains estiment que malgré les changements apportés, ces
    nouvelles Lois de l’Education ne feront qu’empirer les choses.



    Notons pour terminer que 3 milliards d’euros ont été
    alloués à ces réformes dans le cadre du Plan national de relance et de
    résilience approuvé par Bruxelles. Reste à voir si une fois arrivé entre les
    mains des bénéficiaires, cet argent sera vraiment utilisé pour améliorer la
    qualité de l’enseignement roumain.


    (Trad. Ioana Stancescu, Valentina Beleavski)











  • Noi proiecte ale Legilor privind educația

    Noi proiecte ale Legilor privind educația

    După mai
    multe luni în care s-au aflat în analiza experţilor de la minister şi a
    reprezentanţilor coaliţiei de guvernare din România și după aproape zece mii de amendamente, noile
    proiecte ale Legilor privind educația au fost prezentate luni de ministrul
    Ligia Deca. Bazate, potrivit ministrului, pe proiectul România
    Educată şi pe rapoartele experţilor OECD, proiectele îşi propun creşterea
    calităţii învăţământului şi reducerea analfabetismului funcţional. Modificările
    propuse vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare care plasează România în coada
    clasamentului european în ceea ce priveşte performanţele în educaţie.

    Ligia
    Deca: Cinci din zece elevi în vârstă de 15 ani au competenţe
    matematice, respectiv în domeniul ştiinţelor, sub nivelul minim de performanţă,
    adică nu pot utiliza gândirea logică în situaţii cotidiene sau nu pot explica
    fenomene sau procese ştiinţifice familiare. Patru din zece elevi, tot de 15
    ani, au competenţe de lectură sub nivelul minim de performanţă, aşa cum este
    definit în contextul studiului PISA, adică citesc un text şi nu pot formula
    uşor concluzii. Doi din zece participanţi la examenul de Bacalaureat nu l-au
    promovat şi mai ştim că trei din zece profesori de ştiinţe pun rareori în
    legătură lecţiile sau partea teoretică cu ceea ce pot observa elevii în viaţa
    de zi cu zi, iar şase din zece nu au participat la niciun curs de predare a
    ştiinţelor cu metode moderne în ultimii doi ani.

    Potrivit proiectului
    Legii învăţământului preuniversitar,una dintre modificările
    importante va fi aceea că liceele unde este concurenţă mare vor putea organiza
    pentru mai mult de jumătate dintre locuri admitere separată. Ligia Deca explică: Evaluarea Naţională va avea probe la limba română, matematică şi,
    după caz, limba maternă, deci nu se schimbă formatul actual. Elementul de
    noutate este reprezentat de potenţialul concurs de admitere la liceu. Din nou,
    dacă liceul vrea şi există concurenţă demonstrată în anii anteriori, pentru
    acele profiluri unde există această concurenţă demonstrată, 60% din locuri pot
    fi ocupate prin concurs.

    În ceea ce priveşte Bacalaureatul, va exista
    în plus față de forma actuală o probă complementară de competenţe
    de bază. Noile proiecte ale Legilor educaţiei mai prevăd, printre altele,
    majorarea burselor de merit şi a celor pentru elevii olimpici, dar şi creşteri
    progresive de salariu pentru cadrele didactice. Politicieni, sindicate şi
    asociaţiile de părinti l-au acuzat pe ministrul Educatiei de lipsa de
    transparenţă şi că nu a organizat consultări cu cei interesaţi privind
    viitoarele legi. Din opoziție, USR consideră că modificările prezentate de
    ministrul Ligia Deca nu pot face parte dintr-un program intitulat România
    educată şi nu pot moderniza sistemul de educaţie. Premierul însă, crede
    că cele două proiecte de act normativ – care reglementează învăţământul
    preuniversitar şi pe cel superior – vor introduce norme şi practici din statele
    europene cu vechi tradiţii în educaţie şi cu rezultate bune pe plan internațional.


  • Rezultate bune la examenele şcolare

    Rezultate bune la examenele şcolare

    În România, recunoscută, cândva, pentru
    rezultatele excelente ale sistemului de învăţământ, cei aproape 33 de ani
    scurși de la Revoluția anticomunistă au însemnat mai degrabă o deteriorare a
    calității acestuia, reflectată în rezultate departe de gloria de odinioară. Un
    șir lung de încercări de reformare a unui sistem care nu a prea demonstrat,
    deocamdată, că poate ține pasul cu vremurile în schimbare a bulversat
    deopotrivă elevi, profesori și părinți. Iar modificările frecvente operate în
    încercările făcute de mulții titulari aflați de-a lungul timpului la conducerea
    ministerului de resort au dus dimpotrivă, ani la rând, la o promovabilitate
    departe de aspirațiile și obiectivele decidenților de la București. Educația se
    schimbă odată cu tehnologiile, știința de carte e mult mai greu de transmis
    decât acum 20 de ani, de exemplu, lumea are nevoie de lucruri mult mai
    complexe, iar aici este punctul cel mai slab al României, spun specialiștii în
    domeniu. Rezultatele de anul acesta fac, însă, notă discordantă cu cele din
    anii precedenți, aducând speranță: circa trei sferturi dintre absolvenţii de
    liceu care au susţinut Bacalaureatul în sesiunea de vară au promovat examenul. Rata
    de succes la examen a crescut cu 5,5% pe ansamblul tuturor promoţiilor, fiind
    cea mai mare din ultimii zece ani, înainte de soluţionarea contestaţiilor. 162
    de elevi au obţinut media 10, cei mai mulţi dintre aceştia fiind din Bucureşti.

    Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: 78,3% din promoţia curentă au promovat, 32,1% din promoţii anterioare.
    Cele mai ridicate rate de promovare au fost înregistrate în Cluj, 85,1%, în
    Iaşi 81,7%, Galaţi 81,6% şi Brăila 81,3%. Bucureştiul a avut o rată de promovare
    de 77,4%, peste medie, dar nu în top. Judeţele cu cea mai scăzută rată de
    promovare au fost Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi. În rural avem o rată de promovare
    de 69,2%, iar în urban de 82,7%.


    Ministrul a precizat, însă, că rezultatele se datorează şi simplificării
    materiei de examen, ținând cont de contextul pandemic în care s-au desfășurat
    cursurile în România. Sorin Câmpeanu a adăugat și că speră ca anul viitor
    evaluarea digitală să fie extinsă la nivel naţional, după ce proiectul pilot de
    la Călăraşi s-a derulat foarte bine, iar rezultatele unui chestionar
    arată că atât profesorii corectori, cât şi elevii s-au exprimat în proporţie
    covârşitoare în favoarea digitalizării. Și rezultatele la Evaluarea Națională,
    ce le
    va decide elevilor drumul mai departe în licee sau şcoli profesionale, au fost
    mult mai bune anul acesta. Ministrul Sorin
    Cîmpeanu a anunțat că numărul mediilor peste 5 este la un maxim absolut, în
    raport cu ultimii 10 ani. Mai exact, 82,3%, adică peste 122 de mii de elevi de
    clasa a VIII-a au promovat
    examenul, iar procentele ar putea să crească după contestații. Comparativ, în
    2021, numărul mediilor de 5 a fost de 76,8%.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    3SI — Prezidentul ali României, Klaus Iohannis, llia parti adză la atea di a VII-a ediție a Three Seas Initiative Summit și la a IV-a ediție a Three Seas Initiative Business Forum, dauli cu nicukiru tru Riga, Letonia. Lidirllii a statelor participante la 3SI va s’facă isapi ti abordările actualului cadru di securitate ditu Europa tru contextul polimlui dituUcraina. Participanțăllii va să zburască, tutunăoară, ti contribuția Inițiativei Trei Amări prin implementarea proiectelor strateghiti di interconectare tru ateali trei sectoare clleaie ale 3SI: transport, energie și infrastructură digitală. Uidisitu cu prezidinţillea ali Românie, prezidintul Klaus Iohannis năpoi adusi aminti ti agiutorlu ali Românie tră Ucraina em la nivel bilateral, em la nivel multilateral. Tutunăoară, Klaus Iohannis va cundilleadză importanța mutrinda darea agiutorlui ti Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei tru gaereţllor di adirare la Uniunea Europeană. Inițiativa Trei Amări easti ună platformă politică cari adună 12 state membre ale UE ţi suntu anamisa di Amarea Adriatică, Amarea Baltică și Amarea Lae.



    ANDAMASEA – Miniștrilli di externe ali UE s’andămusescu adză Luxemburg tră să zburască turliili mutrinda scutearea milioane di tonuri di yiptu ditu Ucraina. Tru aestu kiro, Ucraina nu poate s’exporta yiptul a llei di itia a blocadăllei arusești ditu Amarea Lae. Ucraina easti unu di tu nai mărlli exportatori di yiptu ditu lume. Pisti 20 di milioane di tonuri di yiptu sunt stocate tru aestu kiro tru silozuri di itoa a invaziillei aruse. Moscova neagă iţi responsabilitate tră criza alimentară și spuni că sancțiunile occidintale suntu responsabile tră creaștirea a păhadzloru la alimente la nivel global și tră dificitlu di alimente tru țările sumdizvoltate cari au la thimelliu importurile di yipturi.



    ARIFUGAT — Inspectoratlu Polițiillei di Frontieră a dimăndă că 9.231 di cetățeni ucraineni intrară dumănică tru România, tru scădiare cu 15% andicra di dzua di ma ninti. Aproximativ 1,2 miliuñî di arifugaţ ucraineni intrară tru România di la ahuhrita a polimlui ditu Ucraina, pi 24 di şcurtu. Tru un mesaj di marcari a Zilei Mondiale a Arifugaţloru ditu 20 di cirişaru, premierlu Nicolae Ciucă aduţi aminti că România spusi solidaritate cu arifugațllii ucraineni și va lă ndreagă ma largu tuti condiţiile ţi suntu ananghi tră asigurarea integrarillei a lor sociale şi economice. Premierul nica spusi că, ditu numirlu total di arifugați ucraineni cari intrară tru România, 80.000 aleapsiră s’armână, optânda tră protecția și securitatea pi cari România u da.



    BACALAUREAT – Probili scrise a examenlui di Bacalaureat suntu programate stămâna aesta. Pisti 126 di ñilli di absolvență di liceu s-ngrăpsiră la examen, nai ma ñîcu numiru raportat di la revoluția anticomunistă ditu1989. Elevllii ţănură adză proba di limba și literatura română. Mâni va s’da examenlu di specialitate, iara miercuri va s’da examenul la ună materie la alidzeari. Gioi, elevii aparținânda a minorităților naționale va s’da testul di limba maternă.



    ALEIDZERLI DITU FRANTA – Suţata Alianței Prezidințiale centru-liberale! kiru majoritatea absolută tru Assemblée Nationale, dupu doilu tur di scrutin di dumănică a alidzerloru legislative. Coaliția al Emmanuel Macron amintă 245 di locuri, cu 40 di locuri până la amintarea a majoritatillei absoluti. Ansamblu! Va s’ampulisească cu dauă forțe di opoziție: alianța di stânga NUPES, adrată ditu partidile comunist, veardi și socialist, cari amintară 135 di locuri, și partidlu di extremă dreapta Miting Național condus di Marine Le Pen, cari amintă ca ti ciudie 89 di locuri. Neise, Ansamblu! ari dauă opțiuni: s’adară un guvern minoritar ică ună coaliție guvernamentală cu dreapta tradițională, cari amintă 61 di locuri. Cara niţi ună di tu cearei nu funcționeadză, criza politică cari vini poati s-lu facă pi prezidintu s’dizolvă Parlamentul și să organizeadză alidzeri ninti di kiro.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Ucraina — Armata rusă atacă Kievlu dumănică tahina cu rachete aminati di bombardiere strategice cari azbuira pisupră di Amarea Caspică, dimăndară forțele aeriene ucrainene. Uidisitu cu un consilier al președitutelui Volodymyr Zelensky, ținta atacăllei fu infrastructura feroviară a capitalăllei. Moscova, pi di altă parte, spuni că asparsi tancuri și alte vehicule blindate pitricuti tru Ucraina di statele europene. Nai ma puțăn una di rachete vahi azbuiră pi ună distanță periculos di şcurtă pisupra a unei centrală nucleară ucrainene, spusi compania di stat cari opereadză unitatea. Capitala Ucrainei fu ținta a multiloru bombardamente rusești di la ankisita a izbucnirea polimlui, maxus pănă căndu rușllii vidzură zori şi s’trapsiră ditu zonă. Tu aestu kiro, alumtili s’duc niti continuă tru căsăbălu Severodonețk ditu regiunea Lugansk, una ditu protili ținte a arușilor tru aestu kiro. Ucrainenii dimăndară că anăkisră diznou ună parte ditu căsăbă, iara Ministerul Britanic ali Apărarii confirmă succeslu a contraofensivăllei ucraineană. Prezisdintulu rus Vladimir Putin feaţi timbihi a Occidintul că armata a lui va s’agudiască nica ş-ma vărtosu cara ali Ucraina va-lli si da rachete cu aradză ma lungă di acțiune. Diclarația a lidirlui rus yine după ţi Statele Unite și Marea Britanie dimăndară că va s’da a Kievlui sisteme di rachete di analtă performanță. Tutunăoară, Spania dimăndă că va-lu crească agiutorlu militar ti Ucraina și va s’da aliştei tancuri Leopard și rachete antiaeriene.



    Fisea — Dzuua Mondială a Fisillei easti sărbăturisită cathi an an pi 5 cirişaru. Anlu aestu, tema aleaptă di Națiunile Unite easti Avem un singur Pământ” și sumliniadză ananghea tra s’aducă diznău oamiñilli şi fisea la echilibrul kirdut tru dicenii ditu soni. Tru România s’fac ma multi acțiuni tra s’faca timbihi ti problemili urgente ale planetă, catacum alăxerli climatice, biodiversitatea, poluarea și cupriili. Tru aesti campanii eara mintiţ elevi, studinți, profesori, diadunu cu profesioniști ditu domeniul ti protecția fisillei și reprezentanți a societatillei ţivilă. Anlu aestu s’umplu 50 di ani di când Adunarea Generală a ONU apufusi Dzuua Mediului tra s’facă oamiñilli cama cu dukimie și responsabilitati tra fisi și catastisea aliştei.



    Bacalaureat – Pisti 126.000 di absolvenți di liceu români s-ngrăpsiră tra s’ţănă examenul di Bacalaureat tru sesiunea cari ahurheaşti luni. Suntu pisti 111.000 di tineri angrăpsiţ la ediția di anul aestu și pisti 15.000 ditu precedintele, cari nu pot s’ţănă că maşi niscănti testi. Suntu programate trei dzăli tra evaluarea abilităților di comunicari orală tru limba română, diapoa absolvenții ţi tănu di minoritățli naționale va s’aibă proba di comunicari tru limba maternă. Competențele digitale va s’hibă evaluate tru perioada 8 cirişaru — 10 cirişaru, iar evaluarea orală a unei limbi xeană va s’dizvărtească tru perioada 14 cirişari — 16 cirişaru. Probele scrise va s’ţănă tru trei dzăli arada, ahurhinda cu 20 cirişaru cu proba di limba română, iar aprimele rezultate va s’hibă dimăndati tru 27 cirişaru, când absolvenții va s’poată s’facă contestatia ti rezultati.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Quiz-uri pentru Bacalaureat

    Quiz-uri pentru Bacalaureat

    Acest an a fost,
    se pare, o piatră de încercare pentru absolvenții de liceu. Din motive
    obiective, pregătirea examenului de Bacalaureat nu s-a mai desfășurat ca până
    acum, cei mai mulți dintre elevi fiind nevoiți să găsească propriile metode
    pentru a putea face față cu brio examenului maturității. Este și cazul lui
    Marius Dogaru, un absolvent de liceu care promovează o aplicație inedită,
    denumită IziBAC. Mai întâi, însă, l-am întrebat pe Marius cum a depășit
    provocarea referitoare la studii din timpul pandemiei. Am întâmpinat foarte
    multe dificultăți, cu siguranță. Mai ales că profesorul nu mai putea explica
    pentru a clarifica toate nelămuririle, nu mai puteam avea contact cu el. Asta,
    pentru mine, dar și colegii mei, a fost cel mai mare detriment. Modul prin care
    am depășit acest lucru a fost să ne ajutăm noi între noi. Noi, colegii, am
    găsit soluții: am făcut schimb de eseuri la limba română sau de comentarii, la
    istorie. Am reușit să ne ajutăm unii pe alții și, cu toate că am fost la casele
    noastre, pandemia a născut un spirit de camaraderie din fiecare dintre noi.



    Marius Dogaru
    este specialist de marketing pentru platforma IziBAC și crede că această
    aplicație este unul dintre cele mai bune instrumente pentru recapitularea
    materiei de Bacalaureat. IziBAC este o aplicație de educație game-ificată, care ajută elevii de clasele a
    11-a și a 12-a să se pregătească pentru Bacalaureat. Este vorba despre niște
    quiz-uri, ca în oricare alt joc de gen. Jucându-te, înveți foarte rapid
    materia. Răspunzând la acele întrebări, de fiecare dată când greșești, primești
    explicația și poți să vezi clar teoria. Astfel, îți rămâne mult mai ușor în
    minte decât dacă ai sta ore întregi să citești din manual.


    Iar elevii din
    clasele terminale au fost încântați de aplicația IziBAC. Se pare că o folosesc
    nu doar înaintea examenelor, ci și în timpul liber sau în vacanțe. Marius
    Dogaru Chiar a prins foarte mult la public. Din nefericire, am avut câteva
    mici probleme cu aplicația și am reușit să le reparăm abia după sesiunea de
    Bacalaureat din această vară. Dar, anul viitor, vom avea un flux foarte mare de
    utilizatori. Am observat că elevii s-au jucat și acum, vara, în timpul
    vacanței. A prins la utilizatori, avem câteva zeci de mii bune de persoane care
    se joacă pe IziBAC, aceștia fiind utilizatori zilnici.



    Izibac pune la
    dispoziția elevilor interesați materia integrală necesară promovării examenului
    de Bacalaureat, dar își propune să abordeze, în același mod jucăuș, și domeniile
    educației non-formale. Revine cu detalii Marius Dogaru Avem toată materia
    pentru Bacalaureat, dar recent, în urmă cu două luni, am introdus și materii
    non-formale: educație financiară, educație civică și autocunoaștere. Vor urma
    și alte materii non-formale, care să pregătească elevii și pentru viață, nu
    doar pentru examenul de Bacalaureat. De asemenea, vom introduce și lecții
    video, pentru ca elevii să poată să învețe rapid și eficient de pe telefon,
    oriunde s-ar afla.



    Ce sfaturi ar
    oferi Marius Dogaru unui tânăr absolvent de liceu? Am două sfaturi
    foarte importante, care mie mi-au servit foarte bine. Să cunoască cât mai mulți
    oameni din domeniul în care își dorește să activeze, să se înconjoare de oameni
    care au același scopuri ca ale lui și de la care poate să învețe, iar al doilea
    sfat este să acumuleze cât mai multă informație de calitate din domeniile care
    îl pasionează. În pr
    incipal, este vorba despre lectură. Eu ador să citesc, iar
    asta m-a ajutat foarte mult.


    Puteți afla mai
    multe despre aplicația IziBAC de pe pagina de Facebook cu același nume.


  • Retrospectiva săptămânii 21.06.2020 – 27.06.2020

    Retrospectiva săptămânii 21.06.2020 – 27.06.2020


    Evolutia pandemiei in România


    Pe fondul măsurilor de relaxare, România se confruntă cu o creştere îngrijorătoare a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, iar autoritățile fac, din nou, apel la responsabilitate. Premierul Ludovic Orban a cerut instituţiilor statului să verifice pe teren dacă sunt respectate regulile de protecţie. Dacă în ultimele săptămâni au fost anunţate, zilnic, 200-300 de noi cazuri de infectare, în aceastas-a inregistrat un varf – peste 450 -, cele mai multe de la intrarea în starea de alertă şi din ultimele două luni.In România bilanțul indică peste 25 de mii de îmbolnăviri și aproape 1600 de morți. Tot mai multe spitale anunță că nu mai pot interna pacienți. Pentru a le descongestiona, autoritățile de resort au decis că cei infectaţi cu coronavirus, dar care nu au simptome sau au unele uşoare, vor fi internaţi doar 10 zile, apoi vor sta izolaţi acasă timp de 14 zile, sub supravegherea medicului de familie.


    Pe de altă parte, Curtea Constituţională a României a decis, joi, că izolarea la domiciliu, carantina şi internarea nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus. Judecătorii constituţionali consideră că procedurile amintite restrâng drepturi şi libertăţi individuale şi că impunerea unor măsuri restrictive poate fi stabilită numai printr-o lege care să reglementeze clar aceste restricţii. Decizia CCR vine în urma unei sesizări a Avocatului Poporului referitoare la articolele din lege privind reforma în domeniul sănătăţii din 2006 şi din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.



    Corupţie


    Directorul general al Unifarm, compania româneasca de stat care gestionează achiziţionarea materialelor sanitare pentru spitale, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar de procurorii anticorupţie. El este acuzat că a cerut mită pentru a atribui un contract de achiziţii de măşti chirurgicale şi combinezoane de protecţie. Procurorii DNA ar mai fi descoperit că el ocupă de fapt ilegal din 2016 această funcţie. Directorul Unifarm spune că este nevinovat.



    COVID la românii din Germania


    Aproape 1.000 de angajaţi români de la cel mai mare abator de carne din Germania au fost confirmaţi cu noul coronavirus, conform datelor transmise joi de Ministerul român de Externe.Potrivit MAE , tuturor persoanelor aflate în carantină le sunt asigurate bunurile necesare, alimente şi produse de igienă, fiind instituită şi o linie telefonică dedicată acestora, cu informaţii disponibile şi în limba română. Într-un interviu pentru Radio România, ambasadorul român la Berlin, Emil Hurezeanu a explicat că în ultimele luni s-au rezolvat multe lucruri prin colaborarea între autorităţile germane şi reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti, care au contribuit la ameliorarea regimului muncitorilor români în aceasta ţară.


    Potrivit diplomatului român, va fi modificată legislaţia în Germania în industria de prelucrare a cărnii, unde, începând din ianuarie anul viitor şi până atunci treptat, se vor intensifica controalele, se măresc amenzile împotriva angajatorilor care nu respectă contractele şi mai ales se vor înlătura subcontractorii, care de multe ori fixau condiţii abuzive pentru angajaţii români pe care îi recrutau în ţară şi cărora le ofereau locuinţe proaste şi nu le respectau contractul de muncă.



    Inundații și schimbări climatice


    Vremea extremă creează mari probleme în România, unde inundațiile din ultimele zile au dus la pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale.Întregul teritoriu a fost plasat de hidrologi sub coduri de atenționare portocaliu sau galben, chiar roșu pentru râuri din partea de nord, dar şi de meteorologi care au emis coduri portocalii şi galbene de ploi torenţiale şi vijelii. Deja, în trei sferturi dintre județe s-au produs inundații, iar cei care intervin în situații de urgență au acționat pentru evacuarea apei din sute de case, curți și beciuri. Căteva sute de persoane au fost evacuate şi relocate temporar în spaţii puse la dispoziţie de autorităţile locale sau la rude.


    Președintele român Klaus Iohannis a declarat că luna iunie a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundaţii severe şi numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. El a atras atenția că inundațiile cu consecințe grave sunt fenomene care se repetă frecvent în România, iar autoritățile trebuie să fie mult mai bine pregătite pentru a le gestiona. Klaus Iohannis consideră că în România trebuie schimbată mentalitatea legată de inundaţii. Potrivit şefului statului,conservarea fondului forestier şi campanii susţinute de împădurire sunt soluţii aflate la îndemână, care au nenumărate efecte benefice, atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru protecţia malurilor, cursurilor de apă, din perspectiva combaterii inundaţiilor.



    Prognoza FMI despre economia românească


    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei de coronavirus sunt mai accentuate decât s-a anticipat, arată cel mai nou raport, publicat miercuri de instituţia financiară internaţională. Dacă în aprilie FMI estima că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020.În ceea ce priveşte România, în luna aprilie, FMI se aştepta ca economia să înregistreze o contracţie de 5% în acest an, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%. Pe de altă parte, previziunile FMI arătau şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.



    Absolvenţii de liceu din România au susţinut Bacalaureatul în condiţii speciale


    În România, absolvenţii de liceu au susţinut în această săptămână probele scrise ale examenului de Bacalaureat.Din cauza pandemiei, examenele s-au desfăşurat în condiţii speciale. Cadre medicale au făcut triajul epidemiologic al copiilor, cărora li s-a luat temperatura. Din cauza suspendării cursurilor în urma pandemiei de coronavirus, subiectele nu au inclus materia din semestrul al doilea al clasei a XII-a. Anul acesta au fost eliminate examenele orale de competenţe. Totodată, elevii aflaţi în izolare, în carantină sau internaţi, confirmaţi cu noul coronavirus sau care au avut în ziua examenului febră, vor susţine probele într-o etapă specială, care va începe pe 6 iulie.




  • Pregătiri pentru examenele naţionale

    Pregătiri pentru examenele naţionale

    Din nou pe
    băncile școlii, la aproape trei luni după ce unitățile de învățământ din
    România s-au închis, la decizia autorităților, pentru a se limita răspândirea
    coronavirusului. Totuși, au revenit la școală, de marți, doar elevii din anii
    terminali, pentru a participa la cursurile de pregătire în vederea examenelor
    naționale și anume Evaluarea Națională pentru cei din clasa a VIII – a și
    Bacalaureatul pentru cei din ultima clasă de liceu. Ceilalți vor continua, de
    acasă, lecțiile online.


    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, anunţa, recent, că,
    între 2 – 12 iunie, se vor realiza numai activităţi de pregătire şi consiliere,
    iar prezenţa în această perioadă la şcoală este opţională. Elevii pentru care
    părinţii au decis să nu se întoarca la şcoală, cei cu probleme de sănătate sau
    care au în familie persoane aflate în grupele de risc vor continua pregătirea
    pentru examene în mediul online.


    Tot marți, au început şi înscrierile pentru
    Evaluarea Naţională. Astfel, elevii de clasa a VIII-a se pot înscrie, pâna în 5
    iunie, iar prima probă este programată în 15 iunie. Pentru prima dată, va avea
    loc încă o sesiune a acestui examen, programată în 29 iunie, destinată elevilor
    care nu-l pot susține din motive medicale. Pe 22 iunie, va fi prima probă
    scrisă a Bacalaureatului, pentru care, de asemenea, a fost anunțată o sesiune
    specială la care pot participa elevii care au avut probleme de sănătate.


    În
    contextul pandemiei de coronavirus, printr-un ordin comun al miniştrilor
    Educaţiei şi Sănătăţii, au fost elaborate proceduri specifice de organizare a
    activităților educaționale. Astfel, la intrarea în şcoli, elevilor şi
    profesorilor li se va măsura temperatura, care nu trebuie să depăşească 37,3
    grade Celsius. În cazul în care cineva prezintă simptome sau există suspiciunea
    că starea sa de sănătate este precară, nu i se va permite accesul în unitatea
    de învăţământ şi i se va recomanda să se adreseze medicului de familie.
    În
    plus, toată lumea trebuie să poarte mască de protecţie. Mai mult, băncile au
    fost aranjate în sălile de clasă, astfel încât să fie respectată distanţa de
    doi metri.


    De asemenea, ministrul Educației, Monica Anisie, a dat asigurări că,
    în clase, vor fi igienizate şi dezinfectate băncile şi scaunele în fiecare zi,
    iar elevii vor intra în unitatea de învăţământ pe un culoar şi vor ieşi pe altul,
    respectând normele de distanţare fizică. Procedurile de prevenţie vor fi
    aplicate şi la susţinerea examenelor naţionale.


    În ceea ce privește admiterea
    la facultate, reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, având în vedere
    situaţia specială creată în învăţământ, în acest an, examenele nu se vor mai
    susține ca până acum și că a fost creat cadrul legal pentru ca acestea să se
    poată desfăşura şi online. Sunt universităţi care îşi vor desfăşura examenul de
    admitere pe cele trei cicluri, licenţă, master, doctorat, doar în online, dar
    sunt și universităţi care consideră că este necesar să aibă loc întâlnirea faţă
    în faţă cu candidatul, pentru a putea fi evaluat la adevărata lui valoare.

  • Dispute privind învăţământul românesc

    Dispute privind învăţământul românesc

    Pe fondul situației
    generate de pandemia de coronavirus, în România, din 11 martie învățământul a
    trecut în online. Este o soluție de avarie, care pentru unii se dovedește a fi
    o variantă, în timp ce pentru alții reprezintă un pariu pierdut din start, în
    condițiile în care nu toți copiii au la dispoziție tablete, internet, unii nici
    măcar curent electric.


    Confruntate cu o situație fără precent, autoritățile de
    la București au decis în primă fază suspendarea cursurilor pe o perioadă
    limitată. Apoi au prelungit această măsură, cursurile online au trecut de la
    starea de recomandare la cea de obligativitate, pentru ca în cele din urmă să
    se ia decizia ca în bănci să nu se mai revină în acest an școlar.


    Excepție fac
    doar elevii din anii terminali, care vor participa, de săptămâna viitoare – în
    condiții speciale și doar pentru două săptămâni – la o formă de pregătire
    pentru examene. Din opoziție, PRO România și PSD consideră toată această
    situație drept inacceptabilă și au inițiat împotriva titularului portofolilui
    educației, liberala Monica Anisie, o moțiune simplă.


    Declarațiile
    contradictorii şi confuze legate de modul în care se vor desfăşura examenele de
    evaluare naţională, bacalaureat şi de titularizare au creat panică în rândul
    elevilor şi profesorilor, iar deciziile privind organizarea online a cursurilor
    dovedesc iresponsabilitatea ministrului educației,
    spun cei 93 de deputați
    semnatari ai moțiunii. Ei cer demisia Monicăi Anisie, pe care o acuză de lipsă
    de viziune şi strategie în contextul crizei medicale.


    Textul moţiunii a fost
    citit în plenul Camerei Deputaților de Mihaela Huncă, din partea PRO România: Ce facem cu sutele de mii de
    elevi care nu au tablete, laptopuri şi acces la internet? Ce facem cu cei care
    nu-şi permit astfel de costuri? Care este strategia Guvernului Orban? Răspundem
    noi: nepăsare totală.


    Deciziile luate au fost în concordanţă cu situaţia
    epidemiologică şi pornind de la realităţile sistemului de învăţământ, care nu a
    fost pregătit pentru trecerea imediată la desfăşurarea cursurilor online, a
    venit replica ministrului educaţiei. Monica Anisie a respins toate acuzaţiile,
    susţinând că situaţia actuală a învăţământului românesc este efectul măsurilor
    dispuse de guvernele anterioare PSD, pe care le-a acuzat de subfinanţarea cronică
    a sistemului:

    Ce s-a întâmplat
    cu proiectele prevăzute încă din anul 2011 în Legea educaţiei naţionale? Ce să
    înţeleg? Că recunoaşteţi indirect că mă învinovăţiţi de propria dumneavoastră
    ignoranţă din trecut? Se vor achiziţiona şi dispozitive conectate la internet
    pentru cei aproximativ 250.000 de copii din mediile dezavantajate.


    Votul
    asupra acestei a treia moţiuni simple împotriva unui ministru din Cabinetul
    Orban se va da miercuri. Dincolo de disputele politice, direcția în care va
    evolua în perioada următoare procesul de examinare a celor din anii terminali
    este, totuși, clară.


    Calendarul examenului de bacalaureat a fost aprobat și
    prevede, între altele, eliminarea probelor orale, între timp fiind anunțat și
    calendarul privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal
    de stat pentru anul şcolar 2020-2021.

  • O aplicaţie pentru un Bacalaureat de nota 10

    O aplicaţie pentru un Bacalaureat de nota 10

    Pasionat de domeniul IT şi dornic să îi ajute şi pe alţi tineri să ajungă la performanţele lui şcolare, Andrei-Leonard Ilie, originar din Adjud, a dezvoltat o aplicaţie menită să facilizeze accesul celor interesaţi la variante de exerciţii în vederea pregătirii examenului de bacalaureat. Cum a început totul?



    Pasiunea pentru IT a început încă din liceu, când am participat la olimpiade şcolare. În principal la cea de tehnologia informaţiei şi a comunicării, la care am participat din clasa a 10-a până într-a 12-a, luând de fiecare dată premii. Ulterior, în clasa a 12-a, am iniţiat proiectul denumit BAC de 10”, în care am creat o aplicaţie pentru sistemele Android, pentru că, la vremea respectivă, începusem să studiez această zonă de Android şi de dezvoltare pe mobile. Ulterior, am creat o aplicaţie care centralizează offline toate materialele pentru toate materiile de bacalaureat de la toate profilurile.



    Andrei-Leonard Ilie crede că exerciţiul cât mai des este secretul pentru a obţine o notă cât mai mare la examenul de maturitate, mai ales în ceea ce priveşte ştiinţele exacte.



    În opinia mea, este foarte important ca orice elev de liceu să aibă cât mai mult exerciţiu în special la materii precum matematica. Eu, de exemplu, în clasa a 12-a, am făcut foarte multe exerciţii, chiar dacă erau uneori repetitive aceste variante, şi, în final, am reuşit să iau nota 10 la examenul de matematică. Asta le spun tuturor elevilor cu care vorbesc şi cu care menţin contactul. În momentul acesta, este foarte important ca elevii care se pregătesc de bacalaureat să aibă acces la un loc în care să fie centralizate toate materialele, în speţă acele variante de examen. Materia care este predată la clasă este mult mai consistentă, însă variantele de exerciţii sunt foarte importante. Este foarte important să ai cât mai mult exerciţiu.



    Aplicaţia pe care Andrei-Leonard Ilie a conceput-o este uşor de instalat şi de utilizat. Prin a urma doar câţiva paşi simpli, orice elev poate avea, pe propriul smartphone, un ajutor de încredere pentru bacalaureat. Mai ales în situaţia actuală de izolare, când metodele de predare de la distanţă se dovedesc a fi singurele viabile.



    În principal, este foarte simplu. Aplicaţia se descarcă din Magazin Play şi nu este nevoie de conectare la Internet după ce a avut loc descărcarea şi instalarea în telefon. Este structurată simplu. La început, se deschid butoanele cu numele profilurilor, apoi cele cu numele materiilor, apoi cele cu variante de exerciţii din anii trecuţi, de la 2009 către 2017, spre exemplu. Chiar dacă sunt mai vechi, aceste exerciţii sunt foarte bune.


    L-am întrebat pe Andrei-Leonard Ilie de ce este nevoie pentru ca un tânăr pasionat de un anumit domeniu să aibă succes în demersul de a deveni antreprenor: După părerea mea, pentru a păşi în această zonă de antreprenoriat şi nu numai este nevoie, în primul rând, de foarte multă muncă, pentru a dezvolta orice produs sau pentru a-ţi începe propria afacere offline. Trebuie, apoi, să ai cunoştinţe în domeniul în care intri, chiar dacă la nivel minim. Trebuie să îţi placă foarte mult ceea ce faci şi, în afară de faptul acesta, trebuie să te şi implici sufleteşte în proiectul pe care îl ai.



    Domeniul IT i-a adus lui Andrei multe satisfacţii. În prezent, îi ocupă majoritatea timpului, fiindcă este mai multă nevoie decât oricând de medierea în mediul virtual a oricărui tip de activitate. Andrei-Leonard Ilie: În contextul actualei pandemii, majoritatea oamenilor care lucrează în firme de IT sau care sunt freelanceri în acest domeniu vor încerca să testeze anumite nişe sau să-şi creeze un business în mediul online. După cum observăm în prezent, cele mai multe afaceri au evoluat şi au rămas pe piaţă datorită domeniului IT, care i-a ajutat oarecum şi le-a dat un restart în perioada asta, pentru că era foarte greu, altfel, să păstreze legătura cu clienţii şi consumatorii.



    Mai multe despre proiectele lui Andrei-Leonard Ilie, dar şi despre aplicaţia dedicată elevilor care termină liceul puteţi afla de pe profilul său de Facebook, dar şi de pe pagina BAC de 10 — Învaţă pentru Bacalaureat 2020”.