Radio România Internațional

Tag: Belarus

  • December 15, 2021

    December 15, 2021

    COVID-19 829 new
    Covid-19 cases have been reported in Romania in the past 24 hours along with 88
    fatalities. People’s interest in getting the vaccine is still low with only 73
    hundred vaccinated with the first dose in the past 24 hours. Since the vaccine
    rollout kicked off in Romania a year ago roughly 7.6 million people have been
    fully vaccinated. Prime Minister Nicolae Ciuca has announced the Executive is
    to approve an emergency ordinance over the digital certificate needed by those
    travelling to Romania. Under this law, starting December 20th, people coming to
    Romania must fill in a digital Covid certificate, which has already been in use
    in 18 other EU members. According to Ciuca, the new variant of SARS-CoV2
    requires fresh protection measures mainly in the context of the upcoming winter
    holidays.










    TALKS The government in Bucharest has
    convened today for talks over a series of measures to benefit children,
    pensioners and disabled people. Among these measures there is an emergency
    ordinance providing for higher child benefits starting January 1st.
    So, benefits for children between 2 and 18 will be around 50 Euros while
    children up to two years and those disabled will benefit from allowances around
    110 Euros. The pension point is to increase up to 320 Euros and the lowest
    pension will be around 200 Euros. The government needs the aforementioned
    ordinances in its attempt to build the next year’s budget, whose draft is to be
    put up for debates on Friday and get government approval on Monday. It will
    further be submitted to the Legislature for debates and endorsement until
    December 23rd.










    SUMMIT Romania’s president Klaus
    Iohannis is attending the sixth Eastern Partnership summit underway in
    Brussels. The event involves the participation of heads of state and government
    from the member countries as well as leaders of the five ex-soviet partner
    countries – the Republic of Moldova, Ukraine, Georgia, Armenia and Azerbaijan. The
    event is expected to foster a joint statement over the strategic outlook for
    the post-2020 period of the Eastern Partnership. The development of durable and
    integrated economies, digitalization and building up equitable societies are some
    of the long-term political objectives of the Eastern Partnership and are being
    accompanied by an ambitious regional plan of economic investment up to 2.3
    billion dollars. Brussels is expected to see the European Council proceedings
    tomorrow. High on the agenda are the Covid-19 pandemic, energy prices,
    migration issues and the EU security with emphasis on the situations at the
    bloc’s borders with Ukraine and Belarus.










    EVENTS Today Romania
    marks 32 years since the onset of the anti-communist revolution of 1989 in
    Timisoara. Among the events to be staged on this occasion there are the
    launching of a blog entitled ‘The Revolution in Timisoara after more than 30
    years’ as well as a rally and a concert of carols. A revolution broke out in
    Timisoara, western Romania 32 years ago leading to the demise of the communist
    regime in this country. On December 15 1989 scores of people gathered in the
    city center to defend reformed pastor Laszlo Tokes from being evicted by
    Romania’s political police, the Securitate. The protests grew in intensity on
    December 16 and the communist regime fell a couple of days later. As every
    year, from today until December 20, a series of events like religious services,
    exhibits, concerts and shows are to be carried out all over the country in the
    memory of those who paid the ultimate price for freedom.






    (bill)

  • Nachrichten 13.12.2021

    Nachrichten 13.12.2021

    Pandemielage: In Rumänien sind am Montag 494 Neuinfektionen mit dem Sars-Cov-2-Virus gemeldet worden, das sind weiterhin sinkende Zahlen im Vergleich zum Vortag. Bei ca. 17.000 durchgeführten Tests entspricht das einer Inzidenzzahl von 2,91. Es wurden auch 45 Todesfälle gemeldet, in den Krankenhäusern werden derzeit etwa 4.000 Patienten behandelt, davon knapp 700 auf der Intensivstation. Die meisten Neuinfektionen wurden in Bukarest (81) und im nordwestrumänischen Landeskreis Cluj/Klausenburg (41) verzeichnet. Was den Impffortschritt anbelangt, sind etwa 7,6 Mio. Menschen in Rumänien mit der ersten Dosis geimpft und nur 1,8 Mio. sind zweifach mit einem der zugelassenen Impfstoffe immunisiert. Für Einreisende nach Rumänien gelten nach wie strenge Vorschriften: Ungeimpfte und Reisende ohne Genesungsattest aus Risiko-Ländern sowie von au‎ßerhalb der EU müssen sich nach der Einreise in eine 10-tägige Quarantäne begeben, wenn sie einen negativen PCR-Test vorweisen können. Für Ungeimpfte ohne negative PCR-Tests gilt eine 14-tägige Quarantäne nach der Einreise, ungeachtet des Herkunftslandes oder des letzten Aufenthaltes.



    Covid-19-Zertifikat: Die Spitzenvertreter der Regierunsgkoalition in Rumänien nehmen am Montag erneut Gespräche über eine mögliche Pflicht des Covid-19-Zertifikats am Arbeitsplatz auf. Der rumänische Gesundheitsminister Alexandru Rafila hatte zuvor einen entsprechenden Entwurf zur verpflichtenden Einführung unterbreitet. Florin Cîţu, Chef der Liberalen (PNL), ist gegen kostenlose Tests für Impfverweigerer und forderte, dass Testpflichtige nach einer Frist von 45 Tagen selbst für die Kosten aufkommen. Im Gegenzug sagte Gesundheitsminister Rafila, sein Vorsto‎ß stehe vorerst zur Debatte, und der PNL-Chef Cîțu würde nur versuchen, politisches Kapital daraus zu schlagen. Mit dem Covid-19-Zertifikat würden Arbeitnehmer ihren Status als vollständig Geimpfte oder Genesene unter Beweis stellen können.



    EU: Der rumänische Au‎ßenminister Bogdan Aurescu nimmt am Montag an einer Sitzung des EU-Rates für Auswärtige Angelegenheiten teil. Es wird erwartet, dass die EU-Minister einen Meinungsaustausch über eine Reihe aktueller Themen führen werden, etwa über die jüngsten Entwicklungen in der Ukraine, die Lage in Belarus, auf Zypern und in Äthiopien. Laut einer Presseverlautbarung des Au‎ßenministeriums wird der rumänische Minister erneut seine Besorgnis über die Sicherheitslage in der Nachbarschaft der Ukraine und im Schwarzmeerraum zum Ausdruck bringen. Er werden dabei betonen, dass die EU eine angemessene Reaktion vorbereiten und eine geschlossene und entschlossene Haltung einnehmen müsse. Russlands militärische Aufrüstung nahe der Grenze zur Ukraine hat auf europäischer und transatlantischer Ebene gro‎ße Besorgnis ausgelöst. In Bezug auf Wei‎ßrussland werden die EU-Au‎ßenminister voraussichtlich über die Verschlechterung der internen Situation im Land und den Missbrauch der Migranten an der Ostgrenze der EU durch das Regime in Minsk diskutieren.



    Transnistrien/Moldaurepublik: Rumänien erkennt die Rechtmä‎ßigkeit der Wahlen vom Sonntag in der abtrünnigen pro-russischen Region Transnistrien im Osten der Republik Moldau nicht an. Dies verlautbarte das Auswärtige Amt in Bukarest am Montag. In der entsprechenden Erklärung bekräftigte Bukarest au‎ßerdem seine Unterstützung für eine umfassende, friedliche und nachhaltige Lösung des Konflikts in Transnistrien im Einklang mit dem Völkerrecht, der Achtung der Souveränität und territorialen Unversehrtheit der Republik Moldau innerhalb ihrer international anerkannten Grenzen und ohne Beeinträchtigung ihres europäischen Weges. Auch die moldauischen Behörden bezeichneten die Wahlen in Transnistrien als illegal. Transnistrien hatte sich 1992 nach einem bewaffneten Konflikt, bei dem Hunderte von Menschen getötet wurden und der erst durch das Eingreifen russischer Truppen auf der Seite der Separatisten beendet wurde, de facto von der Republik Moldau gelöst.



    Wetter: Es wird kälter in den nächsten Tagen in ganz Rumänien. Der Himmel ist überwiegend bewölkt. Die Meteorologen sagen für die meisten Teile des Landes Regen voraus. In den Bergen liegt schon vieleorts eine beachtliche Schneedecke. Der Wind weht schwach bis mä‎ßig, allein im Hochgebirge werden stärkere Windböen verzeichnet. Die Höchsttemperaturen reichen von minus 2 bis plus 6 Grad Celsius. Und für die Hauptstadt wird trübes Wetter vorhergesagt, es ist kälter als am Vortag, mit Höchstwerten von 4 Grad Celsius.

  • Măsuri pentru gestionarea situaţiei la frontiera cu Belarusul

    Măsuri pentru gestionarea situaţiei la frontiera cu Belarusul

    Măsurile vor permite Poloniei, Lituaniei şi Letoniei să instituie procedee rapide de gestionare a situației migratorii de la frontierele Uniunii, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale, inclusiv a principiului nereturnării.

    Măsurile au un caracter extraordinar și excepțional şi vor intra în vigoare după adoptarea lor de către Consiliu. Dacă nu vor fi prelungite sau abrogate, se vor aplica pentru o perioadă de 6 luni resortisanților țărilor terțe care au intrat ilegal în Uniunea Europeană din Belarus și se află în apropierea frontierei sau celor care se prezintă la punctele de trecere a frontierei Uniunii Europene.

    Concret, Polonia, Letonia şi Lituania vor putea prelungi termenul de înregistrare a cererilor de azil la 4 săptămâni, în locul termenului actual de maxim 10 zile. Vor putea aplica, de asemenea, procedura de prelucrare a cererilor de azil – inclusiv calea de atac – într-un termen de maximum 16 săptămâni, cu excepția cazului în care nu se poate acorda un sprijin adecvat solicitanților cu probleme speciale de sănătate. Se va acorda de asemenea prioritate cererilor întemeiate și celor prezentate de familii și copii.

    La capitolul condiţiilor de primire, statele membre se vor axa în primul rând pe satisfacerea nevoilor de bază ale solicitanţilor de azil, respectiv asigurarea de adăpost temporar, hrană, apă, îmbrăcăminte, acordarea de îngrijire medicală și asistență persoanelor vulnerabile, cu respectarea deplină a demnității umane. Este important ca statele membre să colaboreze îndeaproape cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și cu organizațiile partenere relevante, pentru a sprijini persoanele aflate în situație de urgență.

    La capitolul returnare, se vor putea aplica proceduri naționale simplificate și mai rapide, inclusiv pentru returnarea persoanelor ale căror cereri de protecție internațională au fost respinse.

    Agențiile Uniunii Europene sunt pregătite să ajute statele membre, la cerere. Biroul European de Sprijin pentru Azil poate contribui la înregistrarea și prelucrarea cererilor, trierea persoanelor vulnerabile şi instituirea unor condiții adecvate de primire. Agenţia Frontex poate sprijini controalele la frontieră şi operațiunile de verificare și returnare. Iar Europol poate furniza, la nevoie, datele necesare combaterii introducerii ilegale de migranți.

    Propunerile Comisiei sunt în concordanță cu prevederile noului pact european privind migrația și azilul.


  • UE şi NATO îşi consolidează cooperarea în domeniul ameninţărilor hibride

    UE şi NATO îşi consolidează cooperarea în domeniul ameninţărilor hibride

    Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen au acuzat autorităţile din Belarus că au orchestrat criza migranţilor care a ajuns să reprezinte, în acest moment, o ameninţare hibridă la adresa Uniunii Europene. Acuzaţia a fost negată de regimul de la Minsk.

    Pentru a răspunde unor astfel de evenimente, este important ca Uniunea Europeană şi NATO să colaboreze – a insistat şefa Comisiei Europene într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al Alianţei şi cu liderii lituanieni.

    La rândul său, Jens Stoltenberg a precizat că a căutat, alături de interlocutorii săi, modalităţi de a intensifica activitatea comună a NATO şi a Uniunii Europene, pentru că – a spus el – suntem mai puternici şi mai siguri atunci când lucrăm împreună.


    Ursula von der Leyen a anunţat că Uniunea Europeană a decis să tripleze – la 200 de milioane de euro – fondurile destinate gestionării frontierelor în Letonia, Lituania şi Polonia pentru acest an şi pentru anul viitor. Banii vor fi cheltuiţi pentru vehicule de patrulare şi supraveghere electronică, inclusiv drone.


    Dacă situaţia de securitate se înrăutăţeşte, nu excludem posibilitatea unor consultări în temeiul articolului 4 al NATO – a avertizat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în legătură cu situaţia de la graniţa ţării sale cu Belarus.

    Şi Polonia a avertizat că ar putea invoca articolul 4 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede posibilitatea solicitării de consultări în cazul unei ameninţări la adresa integrităţii teritoriale, a independenţei politice sau a securităţii oricăreia dintre părţi. Iar în opinia secretarului general al NATO, creşterea neobişnuită a prezenţei tancurilor, artileriei, dronelor şi a miilor de soldaţi pregătiţi de luptă este un aspect foarte îngrijorător din multe motive, în special, pentru că nu este provocată şi nu este explicată.

    Mesajul către Rusia este că trebuie să dezescaladeze, să reducă tensiunile şi să fie transparentă – a subliniat Jens Stoltenberg care a avertizat că dacă Moscova decide să folosească forţa, vor exista, desigur, consecinţe.


  • Hybride Angriffe aus Belarus

    Hybride Angriffe aus Belarus

    Politische Analysten sind der Ansicht, dass sich die Situation bereits zu einer humanitären Krise entwickelt hat und dass die Beteiligung des Militärs auf beiden Seiten der polnisch-wei‎ßrussischen Grenze gefährliche Voraussetzungen für bewaffnete Zusammenstö‎ße schafft. Unter diesen Umständen, so die Experten, wird sich die Lage vorerst nicht entspannen, es sei denn, der das Regime von Alexander Lukaschenko in Minsk lenkt aufgrund von neuen Sanktionen oder diplomatischen Vereinbarungen ein. Inzwischen haben sowohl die NATO als auch die EU einen hybriden Angriff des Regimes in Belarus verurteilt. Obwohl der organisierte Transport von Migranten aus dem Nahen Osten nach Wei‎ßrussland im Sommer dieses Jahres einsetzte, geriet die Situation au‎ßer Kontrolle, nachdem sich der Migrantenstrom in Richtung Polen, als der EU- und NATO-Grenze, konzentriert hatte. Polnische Soldaten wurden geschickt, um die Ostgrenze zu schützen, und es kam zu Zusammenstö‎ßen zwischen ihnen und Migranten, bei denen es Tote gab. Während Polen den Migranten weiterhin die Einreise in sein Hoheitsgebiet verbietet, weigern sich die belarussischen Behörden, die ihnen die Einreise und die Durchquerung des Landes gestattet haben, sie wieder zurückkehren zu lassen. Unter diesen Umständen hat Brüssel den Zugang für internationale humanitäre Organisationen gefordert. Gleichzeitig haben sowohl die EU als auch die NATO ihre Solidarität mit Warschau bekundet und kündigen neue Sanktionen gegen Belarus an. Die Nordatlantische Allianz hat sich besorgt über die Strategie von Präsident Alexander Lukaschenko geäu‎ßert, das Leben von Migranten zu gefährden. Der Staatschef in Minsk hat seinerseits versichert, er wolle verhindern, dass die derzeitige Grenzkrise mit Polen, die ihm vorgeworfen wird, zu einer Konfrontation mit seinen europäischen Nachbarn eskaliert. Unterdessen hat die Europäische Union, die bereits vor einigen Jahren durch einen beispiellosen Zustrom von Migranten destabilisiert wurde, in Brüssel die Schaffung einer gemeinsamen schnellen militärischen Eingreiftruppe von bis zu 5.000 Soldaten angekündigt. Das Projekt trägt den Namen “Strategischer Kompass” und soll die europäische Verteidigungspolitik stärken. Das Projekt könnte bis 2025 abgeschlossen sein und würde die EU in die Lage versetzen, auf unmittelbare Bedrohungen zu reagieren, ohne sich auf die USA verlassen zu müssen, und in Krisensituationen wie der aktuellen schnell einzugreifen oder Rettungs- und Evakuierungseinsätze zu unternehmen. Die jüngsten von der Europäischen Grenzschutzagentur (Frontex) veröffentlichten Daten zeigen, dass die EU weiterhin mit einer hohen Zahl illegaler Grenzübertritte konfrontiert ist. In den ersten neun Monaten des Jahres gab es fast 134 Tausend solcher Versuche, 47 % mehr als im Jahr 2019, also vor der Pandemie. Es gibt sechs Routen, über die Migranten und Flüchtlinge versuchen, in die EU zu gelangen, und die meistgenutzte ist die zentrale Mittelmeerroute.









    p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: #000000; line-height: 115%; orphans: 2; widows: 2; background: transparent }p.western { font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt; so-language: en-US }p.cjk { font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt }p.ctl { font-family: Times New Roman, serif; font-size: 11pt; so-language: ar-SA }

  • UE et l’OTAN dénoncent des attaques hybrides

    UE et l’OTAN dénoncent des attaques hybrides

    Le Belarus est à nouveau dans le collimateur de l’UE, cette fois-ci à cause de la crise de migrants qui souhaitent se rendre en UE en franchissant la frontière qui le sépare de la Pologne. De l’avis des analystes politiques, il s’agit déjà d’une crise humanitaire, alors que l’implication des forces militaires des deux cotés de la frontière produit un contexte dangereux et favorable aux conflits armés. Les spécialistes estiment aussi que la situation restera tout aussi tendue, tant que le leader de Minsk, Alexandr Loukachenko, ne cède face aux nouvelles sanctions imposées à son pays par l’UE.

    En attendant, l’OTAN et l’UE dénoncent une attaque hybride lancée par le régime de Minsk. Bien que le transport organisé des migrants venus du Moyen Orient aux frontières biélorusses avec la Lettonie, la Lituanie et la Pologne ait commencé cet été, la situation est hors du contrôle en ce moment, vu que le flux migratoire s’est concentré à l’entrée en Pologne, qui est la frontière est de l’OTAN et de l’UE. Les militaires polonais sont prêts à défendre cette frontière et il y a déjà eu des confrontations avec les migrants, faisant aussi de victimes. Alors que Varsovie refuse l’entrée des migrants sur son territoire, les autorités de Minsk, qui leur ont permis d’entrer et de traverser le Belarus, ne leur permettent plus de rentrer.

    Dans ce contexte, Bruxelles a demandé aux deux pays de permettre l’accès à la frontière des organisations humanitaires internationales. En même temps, l’UE et l’OTAN ont exprimé leur solidarité avec Varsovie, mettant en place de nouvelles sanctions sectorielles au Belarus. L’OTAN se dit inquiet de la stratégie du président Alexandr Loukachenko de mettre en danger la vie des migrants. Accusé d’avoir orchestré cette crise, le leader de Minsk assure de son côté qu’il souhaite éviter que les tensions actuelles à la frontière polonaise dégénèrent en une confrontation avec ses voisins européens.

    Entre temps, l’UE qui a déjà été déstabilisée il y a plusieurs années par un afflux sans précédent de migrants a annoncé à Bruxelles la constitution d’une force militaire commune d’intervention rapide composée de 5 000 soldats. Il s’agit du projet de la « Boussole stratégique », censé consolider la politique européenne de défense. Le projet devrait être réalisé avant 2025 et assurerait à l’UE la capacité de répondre sans aucune aide de la part des Etats Unis à des menaces imminentes et d’intervenir rapidement dans des situations de crise, similaires à celle qui se déroule à présent à sa frontière est ou bien d’entreprendre des missions de sauvetage et d’évacuation.

    Selon les chiffres les plus récents publiés par l’agence européenne en charge de la protection des frontières FRONTEX, l’UE se confronte toujours à un nombre très élevé de passages illégaux de ses frontières. Durant les neuf premiers mois de l’année, près de 134 000 tentatives ont été enregistrés, soit 47% de plus par rapport à 2019, avant la pandémie. Il y a six routes par le biais desquelles les migrants et les réfugiés tentent d’arriver en UE, et la plus convoitée et la route Méditerranéenne.

  • November 16, 2021 UPDATE

    November 16, 2021 UPDATE

    COVID-19 The coronavirus epidemic stays on a downward trend in Romania. On Tuesday the
    authorities reported 4,128 new Covid infections out of over 55,000 tests, which
    accounts for a 7.41% positive rate. Another 397 related fatalities were also
    reported, including 54 that had not been recorded in the system earlier. Some
    14,000 Covid patients are currently receiving hospital treatment, including
    almost 1,700 in intensive care. The incidence rate is on the decrease in
    Bucharest, dropping to 5.34 cases per 1,000 inhabitants on Tuesday. In related
    news, non-invasive testing is due to begin in schools for children and
    teachers. At the moment, almost three quarters of Romanian schools and kindergartens
    are holding in-person classes, the rule being that only schools with a
    vaccination rate among their staff of at least 60% can reopen for in-person
    teaching, the rest holding classes on line. As for vaccination, the pace has
    dropped steadily in recent days, compared to a peak of over 110,000 doses
    administered on 27 September. Nearly 7 million Romanians are fully vaccinated
    at present.




    SCHOOLS Legal and financial education have become
    compulsory skills in primary and middle schools in Romania. President Klaus
    Iohannis Tuesday signed a law amending the Education Act, to include these
    areas in the national curriculum. The document also includes financial and
    legal education in the teaching programmes of local lifelong learning community
    centres. In a first stage, these subjects can be introduced as optional school
    subjects only, because national curricula must be approved by the Education
    Ministry.




    ECONOMY Romania,
    Hungary and Lithuania have the biggest annual growth rate in the European Union
    in the third quarter of this year compared with the same period last year,
    according to preliminary data published by the European statistical office
    Eurostat. GDP grew in the EU by 3.9%, with Romania at 8%, Hungary at 6.1% and
    Lithuania at 6%. However, according to the latest figures published by the
    National Institute for Statistics, Romania’s economic growth rate slowed down
    to 0.3% in the third quarter compared with the previous quarter. In the first
    nine months of the year, GDP grew by 7.1% compared with the same period last
    year. Economic experts say the growth rate will slow down even more this autumn
    and winter, while the inflation rate may go up to 8% in the context of the
    current political crisis.




    EU Romania’s
    foreign minister Bogdan Aurescu attended a ministerial meeting of the Eastern
    Partnership held in Brussels, where EU foreign ministers agreed to expand the
    criteria for imposing new sanctions against Belarus. The new sanctions would
    target those involved in weaponising the plight of migrants. The European Union
    is accusing Belarus of intentionally creating a migrant crisis on the border
    with Poland and the Baltic countries in retaliation to the Union’s earlier
    sanctions against the regime in Belarus for its crackdown on the opposition.
    Minister Aurescu presented Romania’s stand on the strategic priorities of the
    Eastern Partnership post-2020 and called for a consolidation of the security
    dimension in the Eastern Neighbourhood, as well as for greater involvement from
    the EU in solving the frozen or protracted conflicts in this region.




    MILITARY The EU is considering a joint military force of up to 5,000 troops by
    2025, to intervene in a number of crises without needing to rely on the US,
    according to a draft strategic plan, Reuters says. The EU
    Rapid Deployment Capacity should include land, sea and air capabilities. Two decades after the EU leaders first agreed to
    set up a force of 50,000-60,000 troops, which never became operational, the
    strategy drafted by the EU diplomacy chief Josep Borrell is the most concrete
    effort to create an independent military force that does not rely on US assets.
    Not all the 27 EU member states would have to contribute troops, but a
    consensus would be required for any deployment. Since 2007, the EU has had
    battlegroups of 1,500 troops available, but they have never been deployed, in
    spite of efforts to use them in Chad and Libya.





    Radio and TV Parliament
    approved the new leadership of the Romanian Radio Broadcasting Corporation,
    which Radio Romania International also forms part of. With the support of the
    Social Democratic Party, the new director general at Radio Romania isRăzvan-Ioan
    Dincă, a former National Opera director who has a court of first instance
    conviction for abuse of office and false statement but who was later acquitted.
    The leadership of the Romanian television was also appointed, with the
    journalist Dan Cristian Turturică becoming the new director general, with the
    support of the National Liberal Party. The members of the new boards are
    appointed for a 4-year term and have to take an oath in Parliament. (tr. A.M. Popescu)

  • La Roumanie et le voisinage oriental de l’UE

    La Roumanie et le voisinage oriental de l’UE

    Aux côtés de ses homologues des États membres de l’UE et de ses partenaires – Arménie, Azerbaïdjan, Géorgie, République de Moldova et Ukraine – le chef de la diplomatie de Bucarest, Bogdan Aurescu, a participé à la réunion ministérielle du Partenariat oriental à Bruxelles. Il y a exposé la vision de la Roumanie relative aux priorités stratégiques pour la période après 2020 du Partenariat. Ces priorités ont été définies y compris sur la base des conclusions tirées à la lumière de la tournée diplomatique que le ministre Aurescu, avec ses homologues autrichien et lituanien, a entreprise au Caucase du Sud, avec le mandat et en coordination avec le Haut Représentant de l’UE, Josep Borrell. Il s’agit notamment d’intensifier l’engagement commun pour un Partenariat ambitieux et renforcé, censé refléter la nécessité d’une reprise, d’une consolidation de la résilience et d’un approfondissement des réformes dans la région. Bogdan Aurescu a plaidé en faveur du renforcement de la dimension sécuritaire au voisinage oriental et de l’établissement de formats de dialogue avec les partenaires concernés. Et ce en vue de les soutenir dans la lutte contre les menaces hybrides, mais aussi pour une plus grande implication de l’Union dans la résolution des conflits gelés ou prolongés dans le voisinage oriental.



    À Bruxelles, les ministres des Affaires étrangères ont également travaillé à la préparation du sommet de haut niveau du Partenariat oriental, dont la Roumanie souhaite obtenir une déclaration commune concrète, visionnaire et adaptée à l’avenir, a précisé Bogdan Aurescu. Il est extrêmement important de reconnaître et de soutenir les aspirations européennes et les efforts d’intégration européenne des États associés (Géorgie, République de Moldova et Ukraine), a également souligné le chef de la diplomatie de Bucarest.



    D’autre part, il a été convenu à l’unanimité d’élargir les critères pour imposer des sanctions contre le régime de Minsk. Une fois élargie la base sur laquelle des sanctions peuvent être mises en place, l’Union peut appliquer nominalement des mesures restrictives à l’encontre d’individus et d’entités qui organisent ou contribuent au franchissement illégal des frontières extérieures européennes par des migrants en provenance du Belarus. Depuis octobre 2020, l’Union a durci de plus en plus les sanctions contre le régime de Minsk après la répression violente des manifestations contre les élections truquées en Biélorussie dont les résultats ne sont pas reconnus par l’Europe. 166 personnes, dont le dirigeant Alexandre Loukachenko, et 15 entités font déjà l’objet de sanctions européennes, et maintenant une autre série de sanctions est en préparation.



    Le ministre Aurescu a également souligné la nécessité de poursuivre le soutien au peuple du Belarus, mentionnant le Plan économique pour un Belarus démocratique, élaboré par la Commission européenne suite à la proposition du président roumain, Klaus Iohannis, avec ses homologues polonais et lituanien. Il indique les opportunités pour ce pays après la transition vers un régime démocratique. Non dernièrement, à Bruxelles, dans le contexte de la situation dans l’est de l’Ukraine, le ministre roumain a réitéré le soutien à l’intégrité territoriale de ce pays et a mentionné la nécessité d’accroître sa résilience en maintenant un rythme soutenu des réformes.


    (Trad. : Ligia)



  • November 15, 2021

    November 15, 2021

    COVID-19 The latest updates released by Romanian
    authorities point to a decrease in the number of new cases in the
    country-little over 2,100. The authorities also reported 195 fatalities,
    and more than 15,000 COVID patients are hospitalised, 1,720 of them in
    intensive care. In the capital Bucharest the infection rate dropped below 6 per
    thousand. On the other hand, as compared to a peak of over 110,000 people
    vaccinated on 27th October, the vaccination rate in Romania has also
    been dropping steadily. So far 6.8 million Romanians have been fully vaccinated.




    CERTIFICATE The draft law that makes the digital COVID
    certificate compulsory at the workplace may be discussed as of today in the
    Chamber of Deputies. In a first stage, the document was rejected by the Senate.
    The interim PM Florin Cîțu called for exemplary mobilisation in the Chamber of
    Deputies, so as to ensure the bill gets enough votes to pass. Florin Cîţu also
    said he disagreed with the proposed free-of-charge testing of unvaccinated
    workers, because this would put pressure on the public budget, whereas the
    vaccine comes at no cost to citizens. In several cities, including Bucharest, rallies
    were held to protest the possible introduction of the digital certificate and
    other restrictions.




    GOVERNMENT Negotiations continue in Bucharest, with
    the National Liberal Party, the Social Democratic Party and the Democratic
    Union of Ethnic Hungarians trying to reach an agreement on a governing
    programme. After Save Romania Union left the ruling coalition in September, the
    Social Democrats introduced a no-confidence motion and dismissed the Liberal
    cabinet. Today the talks will focus on the public
    finances and justice fields. The
    Liberal Party leader and interim PM Florin Cîţu announced that as far as the
    labour area goes, a 7% pension rise has been discussed, but that a final
    decision is to be made after the impact on the public budget has been analysed.
    He also said child allowances are also to be raised. In turn, the Social
    Democratic leader Marcel Ciolacu mentioned the pension and child allowance
    increases, but said several scenarios are being analysed and a complete set of
    measures in this respect will be announced this week. So far the 3 parties have
    not reached an agreement on a new prime minister designate.


    MIGRANTS Brussels is hosting today a meeting of EU
    foreign ministers focusing on the situations in Belarus, Ethiopia, Western
    Balkans and the Sahel. Romania is represented by foreign minister
    Bogdan Aurescu. According to a news release, the Romanian official is
    taking part, alongside his EU counterparts, in an informal working brunch with
    the Ukrainian foreign minister Dmytro Kuleba. Bogdan Aurescu will
    also attend the ministerial meeting of the Eastern Partnership. As regards the
    situation in Belarus, Romania’s foreign affairs chief will express the
    country’s solidarity with Poland, Lithuania and Latvia, which are facing a
    growing number of migrants at their borders with Belarus, and will promise to
    support swift additional sanctions against Minsk.




    CLIMATE The agreement to reduce coal use, reached
    at the UN Climate talks in Glasgow, is a game-changing agreement which sounds the death knell
    for coal power, said the British PM Boris Johnson, the host of the
    COP26. According to analysts, the document, although imperfect, is nonetheless
    an achievement, insofar that for the first time in the 25 climate conferences
    held so far, it explicitly mentions fossil fuels as elements contributing to
    climate change. According to Radio Romania’s correspondent in the UK, one of
    the critics of the deal was India, who said the plan to phase out coal use was
    unfair for poorer countries.




    FOOTBALL Romania’s national football team Sunday defeated
    Liechtenstein 2-0 in Vaduz, but still failed to qualify into the playoffs for
    the 2022 World Cup in Qatar, as it finished the preliminary phase 3rd
    in its group. Second in the group came North Macedonia, which has reached the
    playoffs after defeating Iceland 3-1. The top-ranking team in the group,
    Germany, goes straight into the World Cup final tournament. Romania’s coach Mirel
    Radoi announced he would leave the national team. Romania last took part in a
    World Cup final tournament in 1998. (tr. A.M. Popescu)

  • UE încearcă să rezolve la sursă problema migranților dinspre Belarus

    UE încearcă să rezolve la sursă problema migranților dinspre Belarus

    Vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas, a început săptămâna trecută o serie de vizite în Orientul Mijlociu, în încercarea de a opri fluxul migranților înainte ca aceștia să ajungă în Belarus. Schinas a primit asigurări în Dubai că autoritățile Emiratelor Arabe Unite vor ajuta Uniunea Europeană, iar un mesaj similar l-a transmis guvernul Libanului. În timp ce Margaritis Schinas se afla la Beirut, la câteva sute de kilometri distanță, autoritățile turce au anunțat că nu vor mai permite ca, pe teritoriul Turciei, să se îmbarce în direcția Belarus persoane provenind din Siria, Yemen sau Irak.


    Orientul Mijlociu și Afganistanul sunt principalele zone de unde provin migranții care încearcă să pătrundă în Uniunea Europeană prin Polonia și statele baltice, după ce tranzitează Belarusul. Criza s-a declanșat în urmă cu câteva luni pe fondul deteriorării relațiilor dintre UE și Minsk. Statele occidentale au denunțat fraudarea alegerilor prezidențiale de anul trecut dar și reprimarea dură a protestelor antiguvernamentale care au urmat după scrutin. Bruxellesul a adoptat o serie de sancțiuni care vizează oficiali din Belarus.

    Liderul autoritar Alexandr Lukașenko, aflat la putere din 1994 și catalogat drept ultimul dictator al Europei, a răspuns inițial printr-o retorică tot mai agresivă împotriva Occidentului, iar ulterior a decis să le permită migranților să traverseze teritoriul țării în direcția UE. Oficial, Belarusul afirmă că nu are capacitatea de a-i opri din cauza sancțiunilor, însă au apărut numeroase informații că fluxul este nu doar tolerat ci și încurajat și susținut de Minsk.

    De altfel, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a denunțat un atac hibrid lansat de regimul din Belarus pentru a slăbi flancul estic al UE, iar vicepreședintele Schinas a afirmat în Liban că oamenii sunt mințiți de rețele internaționale de traficanți care îi transportă până la Minsk și le promit că le vor asigura intrarea în UE.

    De fapt aterizarea în Belarus nu aduce niciun fel de garanție, în condițiile în care atât statele baltice cât și Polonia fac eforturi să oprească migranții la granițele lor – ba chiar, în cazul Poloniei, activiștii au denunțat un exces de zel al autorităților care nu doar că îi împiedică pe migranți să intre, ci au și trimis unii dintre ei înapoi, ceea ce reprezintă o încălcare a legislației internaționale.

    Autoritățile din Belarus nu sunt dispuse să îi și primească înapoi pe migranți, astfel încât unele grupuri au fost prinse între cele două țări. Alte mii de migranți se află în zona de graniță, mulți ascunși în păduri, așteptând o șansă de a trece.


  • Migrant pressure on the EU

    Migrant pressure on the EU

    As relations between Minsk and the EU deteriorate and Belarus’s
    president Aleksandr Lukashenko strengthens his aggressive rhetoric, the refugee
    crisis at the Union’s eastern border risks turning into a humanitarian disaster.


    This is precisely why, at the request of France,
    Ireland and Estonia, the Security Council decided to convene to look for solutions
    for the thousands of people who are trying to get to Western Europe but are
    kept in inhumane conditions at the border.


    For several months now, Belarus has been encouraging
    Middle East migrants to cross its territory on their way to the EU via Poland
    and the Baltic states, and the crisis has been deepening these past few days, when
    thousands of refugees crowded at the border and tried to cross into Poland
    illegally.


    Poland has deployed troops on the border to push back
    the migrants, and informed its NATO allies of the crisis. The North-Atlantic
    Alliance is monitoring the situation and promises to safeguard the security of
    its members, including Lithuania and Latvia, who are also facing migrant
    pressure from Belarus.


    In fact, this is not the first time that the three EU
    member states see migratory waves, mostly Syrian, Iraqi and Afghan nationals trying
    to get illegally into Germany. The EU has repeatedly accused Belarus of pushing
    these migrants into European territory in retaliation to the sanctions
    triggered by Alexandr Lukashenko’s election fraud last year and by the brutal
    crackdown on the post-election protests.


    To add to the complications, Russia, a supporter of
    the Lukashenko regime, has deployed 2 nuclear-capable bombers to fly over
    Belarus. Media agencies note that a growing number of EU voices blame the
    crisis on Russia’s president Vladimir Putin, but Kremlin dismissed the
    allegations as unacceptable. President Putin, contacted on the phone by the
    German Chancellor Angela Merkel in order to put an end to the crisis, suggested
    direct talks between the EU and Minsk, to discuss the issue.


    The EU border is the scene of a brutal hybrid attack with
    Belarus cynically and shockingly using the desperation of migrants as a weapon,
    said the president of the European Council, Charles Michel. The situation on
    the border between Belarus and Poland is not a migrant crisis, but an attempt
    by Minsk to destabilise its neighbours, the EC president Ursula von der Leyen
    said in her turn, warning that the Union would extend its sanctions against
    individuals and entities in Belarus. (tr. A.M. Popescu)

  • Presiune migraționistă asupra UE

    Presiune migraționistă asupra UE

    Izbucnită pe fondul deteriorării relațiilor dintre Minsk și UE și a intensificării retoricii agresive a preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko, criza refugiaților de la frontiera comunitară de est riscă să se transforme într-o catastrofă umanitară. Este și motivul pentru care, la cererea Franţei, a Irlandei şi a Estoniei, Consiliul de Securitate a decis să se reunească în încercarea de a găsi o soluţie pentru miile de oameni care doresc să ajungă în vestul Europei şi care sunt blocaţi în condiţii inumane la granița Uniunii, pe fondul unor temperaturi foarte scăzute.



    De câteva luni, Belarusul încurajează migranţi din Orientul Mijlociu să îi traverseze teritoriul pentru a intra în UE via Polonia şi statele baltice, iar criza s-a amplificat în ultimele zile, când mii de migranţi au sosit la graniţă şi s-au înregistrat mai multe tentative de forţare a frontierei. Polonia a mobilizat militari la graniţă pentru a-i opri şi a informat aliaţii din NATO cu privire la criză. Alianța Nord-Atlantică monitorizează situaţia şi a dat asigurări că va apăra securitatea membrilor săi, inclusiv pe cea a Lituaniei şi Letoniei, alte state membre confruntate cu presiuni migratorii din Belarus.



    De altfel, nu este pentru prima dată când cele trei țări europene se confruntă cu valuri de migranţi, în marea lor majoritate sirieni, irakieni şi afgani, care încearcă să ajungă ilegal în special în Germania. UE a acuzat în repetate rânduri Belarusul că aduce aceşti migranţi pentru a-i trimite pe teritoriul comunitar, ca represalii faţă de sancţiunile impuse Minskului pentru fraudarea alegerilor prezidenţiale de către Alexandr Lukaşenko, anul trecut, și brutalitatea cu care au fost reprimate protestele de după alegeri.



    Tabloul situației din zonă este completat de acțiunile Rusiei care sprijină regimul Lukaşenko și care a trimis două bombardiere capabile să poarte arme nucleare într-o patrulă demonstrativă în spaţiul aerian belarus. Agențiile de presă scriu că tot mai multe acuzaţii europene pentru această criză se îndreaptă și către preşedintele rus, Vladimir Putin, dar Kremlinul a arătat că aceste presupuneri nu pot fi decât inacceptabile. Preşedintele Putin, căruia cancelarul Angela Merkel i-a cerut într-o convorbire telefonică, să intervină pentru oprirea crizei, a propus angajarea de contacte directe între reprezentanţii UE şi Minsk, pentru a discuta problemele apărute.



    La graniţele UE are loc un atac hibrid brutal, Belarus foloseşte disperarea migranţilor ca armă, într-un mod cinic şi şocant, a afirmat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Situaţia de la graniţa dintre Belarus şi Polonia nu este o criză a migranţilor, ci o încercare a “regimului autoritar” de la Minsk de a-şi destabiliza vecinii, consideră preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit căreia, Uniunea îşi va extinde sancţiunile împotriva Belarusului, vizând atât persoane, cât şi entităţi.

  • Nachrichten 09.11.2021

    Nachrichten 09.11.2021


    In Rumänien wurde der Alarmzustand um weitere 30 Tage verlängert . Die aktuellen Maßnahmen und Beschränkungen bleiben bis zum 9. Dezember in Kraft. Nur Geimpfte und Personen, die die Krankheit in den letzten 6 Monaten durchgemacht haben, haben nachts keine Ausgamgssperre, die Schutzmaske ist obligatorisch, auch im Freien, und das grüne Zertifikat ist für den Zugang zu Restaurants, Einkaufszentren und anderen Aktivitäten obligatorisch. Die Zahl der Infektionen ist rückläufig. Am Dienstag wurden rund 7.600 Neufälle und fast 500 Todesfälle gemeldet. Andererseits haben bisher mehr als 6,5 Millionen Menschen das vollständige Impfprogramm erhalten. Laut dem Vorsitzenden des Nationalen Impfkomitees, dem Militärarzt Valeriu Gheorghiţă, hat Bukarest eine Impfrate von über 63% der anspruchsberechtigten Bevölkerung über 12 Jahre. Er sagte auch, dass, wenn die derzeitige Impfrate beibehalten wird, bis Ende des Jahres etwa 50% der Rumänen aus dem ganzen Land geimpft sind, eine Rate, die seiner Meinung nach jedoch völlig unzureichend ist.



    In Bukarest nahmen die Liberalen, die Sozialdemokraten und der Ungarn-Verband am heutigen Dienstag die Verhandlungen zur Bildung einer neuen Parlamentsmehrheit auf, in dem Versuch eine neue Regierung aufzustellen. An den Gesprächen nahmen auch Vertreter der UDMR und anderer nationaler Minderheiten als der ungarischen, die dem Bündnis angehören werden, teil. Die Standardisierung von staatlichen Programmen ist Gegenstand der ersten Verhandlungsphase. Die Liberalen bestehen unter anderem auf einer Verwaltungsreform. Die Sozialdemokraten schlagen Maßnahmen zur Bewältigung der Covid-19-Pandemie vor, aber auch zur Indexierung der Renten, Erhöhung der Zulagen oder des Mindestlohns. . PSD, Sieger der Parlamentswahlen vor einem Jahr, derzeit aber in der Opposition, wünscht sich eine Reihe von Ministerien, die das Verhältnis im Parlament wiedrspiegelt. Die PNL will die Position des Premierministers, die sie derzeit innehat, und das Finanzportfolio nicht aufgeben. Nach der Entscheidung der PNL, mit der PSD eine neue Regierung zu bilden, gab die USR – bis September der Regierungspartner der Liberalen – ihre Opposition bekannt und kritisierte die neue Koalition. Der ehemalige PNL-Präsident Ludovic Orban kritisierte auch die Entscheidung seiner Kollegen, mit der PSD zu verhandeln, und erinnerte daran, dass der gesamte PNL-Wahlkampf gegen die PSD und für eine Mitte-Rechts-Regierung gewesen sei. Am Montagabend beschloss das Nationale Politische Büro der Liberalen Partei mit absoluter Mehrheit, Verhandlungen mit der Sozialdemokratischen Partei aufzunehmen. Beide Parteien wollen eine Mehrheit bilden, damit, wir zitieren: Die notwendige Stabilität in Rumänien zur Überwindung der politischen und gesundheitlichen Krise gewährleisten wird.“ Zuvor hatten die Sozialdemokraten am Montag ebenfalls beschlossen, Verhandlungen mit den Liberalen, und dem Ungarn-Verband sowie den Vertretern der Minderheiten zwecks Bildung einer neuen Regierung aufzunehmen.



    Polen gab bekannt gegeben, dass es den Versuch tausender Migranten, die Staatsgrenze zu Belarus illegal zu überqueren, verhindert hat. Dies berichtete die BBC. Die Behörden in Warschau beschuldigen Belarus, eine größere Konfrontation an der Grenze provozieren zu wollen, indem es Migranten ermutigt, aus dem Nahen Osten nach Minsk zu reisen und dann illegal die Staatsgrenze zu Polen zu passieren. Die NATO beobachtet die Situation und hat zugesichert, dass sie die Sicherheit ihrer Mitglieder, einschließlich Litauens und Lettlands, die gleichfalls unter Migrationsdruck stehen, verteidigen werde. Es ist nicht das erste Mal, dass Polen, Litauen und Lettland mit Migrantenwellen konfrontiert werden. Dabei handelt es sich zumeist um Syrer, Iraker und Afghanen, die versuchen illegal nach Deutschland zu gelangen. Die EU hat Belarus wiederholt beschuldigt, diese Migranten als Vergeltung für die Sanktionen, die gegen Minsk wegen Menschenrechtsverletzungen und der Manipulation der Präsidentschaftswahlen durch Alexander Lukaschenko verhängt wurden, in die EU zu schleusen.



    Das rumänische Handelsbilanzdefizit belief sich in den ersten neun Monaten des Jahres auf 16,740 Milliarden Euro und ist damit im Vergleich zum gleichen Zeitraum des Jahres 2020 um fast 3,9 Milliarden gestiegen. Dies geht aus den jüngst veröffentlichten Daten des Nationalen Instituts für Statistik hervor. Im September 2021 betrugen die Ausfuhren 6,350 Milliarden Euro und die Einfuhren 8,481 Milliarden Euro. Andererseits haben sich die Finanzminister der Europäischen Union am Montag darauf geeinigt, die durch die Pandemie verursachte hohe Staatsverschuldung abzubauen, und zwar auf eine Weise, die das Wirtschaftswachstum nicht beeinträchtigt, berichtet Reuters.




    Die, von der Rumänischen Nationalbank bekannt gegebenen Wechselkurse der Landeswährung des Leu, für Dienstag, den 09.11. sind folgende:


    1 Euro wurde mit 4,9482 quotiert, 1 US-Dollar mit 4,2688, ein Schweizer Franken mit 4,6758 Lei und 1 Pfund Sterling mit 5,8026 Lei.



    Wetter – Die Temperaturen haben sich in Rumänien deutlich abgekühlt. In der südlichen Landeshälfte regnet es am Dienstag. In den Bergen, hauptsächlich in Höhenlagen über 1400 m, schneit es. Der Wind weht im Gebirge mit Geschwindigkeiten von über 60 bis 70 km/h. Die Tageshöchsttemperaturen lagen zwischen 6 und 13 Grad. In Bukarest wurden am Mittag 7 Grad gemessen.

  • Reluarea negocierilor privind politica în domeniul migrației

    Reluarea negocierilor privind politica în domeniul migrației

    Margaritis Schinas a mers la sfârșitul săptămânii trecute în Lituania, una din țările Uniuniicare se confruntă la granițe cu o creştere puternică a fluxului de migranţi ilegali veniți dinspre Belarus. Dacă anul trecut doar 80 de oameni au trecut frontiera, anul acesta în doar câteva luni, numărul a depășit 4 mii. Mesajul responsabilului de la Bruxelles a fost clar: Noi, europenii, respingem în mod ferm orice încercare de a folosi oamenii și suferința lor în scopuri politice. Nu vom tolera nici o încercare din partea unei țări din afara Uniunii de a exploata migrația cu scopul de a ne ataca, de a ne face rău.

    Comisia îl acuză, de altfel, pe preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, că a pus la cale fluxul de migranţi spre Lituania, dar și spre Polonia şi Letonia ca represalii la sancţiunile ce i-au fost impuse pentru reprimarea opoziţiei.

    Ultimele săptămâni au adus însă și alte preocupări legate de migrație. Multe state membre au îngrijorări legate de un posibil val de refugiați din Afganistan, după ce talibanii au preluat controlul la Kabul.

    Ceea ce trebuie să facem este să rescriem regulile în materie de migrație, spune Margaritis Schinas, care ține să adauge că baza este asigurată de noul pact privind migraţia şi azilul prezentat în urmă cu un an de Comisia Europeană.

    Documentul nu mai prevede mult contestatele cote obligatorii de refugiaţi, propuse după criza migratorie din 2015. Introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ care ar urma să fie activat atunci când una dintre țările membre se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”.

    Totodată, statele membre ar urma să aibă posibilitatea să aleagă între primirea de azilanți, contribuţia la construirea de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil. Soluţiile au fost descrise de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate”. Negocierile au fost însă oprite de pandemia de COVID -19.

    A sosit momentul să ajungem la un acord. Dacă mă întrebați pe mine cu cât mai repede, cu atât mai bine. O lume întreagă, tot ce e în jurul nostru ne arată că a sosit vremea să avem o înțelegere în materie de migrație, conchide Margaritis Schinas, al cărui mandat ca vicepreședinte al executivului comunitar este legat de promovarea modului de viaţă european.


  • Sprijin al UE pentru un Belarus democratic

    Sprijin al UE pentru un Belarus democratic

    Șeful diplomației europene,
    Josep Borrell, a declarat că preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko ar putea
    fi vizat de noi sancţiuni din partea Uniunii Europene, la un an de la
    controversatele alegeri prezidenţiale din 9 august 2020, suspectate de opoziţie
    şi Occident că au fost fraudate pe scară largă.

    Prin aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanairîn luna mai şi instrumentalizarea migranţilor
    vulnerabili în scopuri politice, regimul a sfidat şi mai mult normele
    internaţionale, a adăugat Borrell, făcând aluzie, între altele, la cei
    peste 2.000 de migranţi ilegali înregistraţi la frontiera între Lituania, ţară
    membră a UE, şi Belarus, doar în luna iulie.

    Am vorbit cu Ramona Strugariu,
    europarlamentar Renew Europe, despre situația actuală din Belarus:

    Din momentul începerii protestelor împotriva
    preşedintelui Lukaşenko, peste 35.000 de oameni au fost arestați și torturați,
    printre ei sute de jurnaliști și activiști. Am avut discuții dureroase cu o
    parte dintre reprezentanții lor chiar în Parlamentul European, se știe foarte
    puțin despre soarta lor și despre a celor care au fost închiși. Dar ce știm
    foarte clar este că nici unul dintre acești oameni nu renunță. Î

    mi vor rămâne
    în minte cuvintele unuia dintre ei, un om care spunea așa: dacă ești în Belarus,
    e ora 9 dimineața și ești încă liber, înseamnă că a mai trecut o zi cu bine.
    Asta pentru că cele mai multe raiduri se fac între 8 și 9 dimineța. Probabil că
    acum s-a ajuns la cea cea mai critică situație, cauzată de acțiunile lui Lukașenko
    din ultimul an. Noi eram într-un parteneriat care avea potențial de sprijin semnificativ
    pentru Belarus, mă refer la Parteneriatul Estic, dar nu mai suntem în acest
    cadru pentru că Lukașenko a decis să răspundă la sistemul de sancțiuni impuse
    de UE cu șantaj , chiar acesta este termenul, de fapt el a suspendat
    participarea țării la Parteneriatul Estic .


    La sfârșitul lunii iunie, Consiliul
    UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus
    și a 8 entități. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea
    încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus și actele violente de
    represiune îndreptate împotriva societății civile, a opoziției democratice și a
    jurnaliștilor. În plus, noua rundă de măsuri restrictive vizează șapte persoane
    și o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forțată și
    ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, la 23 mai 2021, fapt care a pus în
    pericol siguranța aviației, și cu reținerea de către autoritățile belaruse a
    jurnalistului Raman Protasevici și a Sofiei Sapega.

    Ramona Strugariu,
    europarlamentar Renew Europe:

    Trebuie să continuăm ce am făcut și până acum, adică mesajele și toate
    pîrghiile de susținere pentru opoziția din Belarus, trebuie să rămână un semnal
    constant din partea noastră și din partea liderilor UE. În același timp, cred că trebuie să ne uităm periodic pe eficiența
    sancțiunilor de până acum și acolo unde ele nu funcționează, trebuie să ne
    gândim la niște măsuri mai puternice și mai curajoase care să poată atinge
    aliații regimului.

    Un alt lucru pe care-l putem face este recunoașterea
    oficială a Svetlanei Tihanovskaia ca președinte legitim al Belarusului, din
    perspectiva leadership-ului UE este un pas necesar. Și suntem în așteptare,
    există acest pachet de 3 miliarde de euro pregătiți pentru momentul în care
    Lukașenko și-ar accepta înfrângerea. Este un pachet cu care ne dorim să sprijinim
    Belarusul, să-l ajutăm să se redreseze
    economic.

    Din păcate, nu vorbim și nu scriem suficient despre situația din
    Belarus poate pentru că noi considerăm că e departe sau că nu ne afectează, că noi
    suntem într-un cadru care ne protejează, ceea ce este doar parțial adevărat. Nu
    este departe, este în Europa, și se întâmplă într-una dintre țările care erau
    într-un parteneriat cu UE, se întâmplă astăzi, sub ochii noștri. Și este exact
    una dintre acele situații care cresc apetitul pentru dictatură, situații pe
    care le observăm și în unele state membre.