Radio România Internațional

Tag: BNR

  • De ce creşte inflaţia?

    De ce creşte inflaţia?

    În martie, Institutul
    Naţional de Statistică     anunţa că rata anuală a inflaţiei a urcat în România, în
    luna februarie, la 4,7%, de la 4,3 procente în ianuarie. Este nivelul maxim
    înregistrat în ultimii 5 ani. Potrivit INS, creşterea a avut loc pe fondul
    scumpirii mărfurilor alimentare, a celor nealimentare şi a serviciilor.


    De
    asemenea, în ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Naţională a
    României     a revizuit în creştere, de la
    3,2 la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat
    un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019. Raportul
    prezentat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta că principalii factori     care au pus presiune pe inflaţie au fost majorarea
    tarifului energiei electrice    , o nouă majorare a accizei la combustibil,
    excedentul de cerere şi creşterea consumului. El a avertizat, atunci, că
    motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul
    extern al economiei.


    Recent, reprezentanţi ai Executivului şi ai PSD au acuzat Banca Naţională a României şi investitorii străini de
    creşterea inflaţiei, motiv pentru care     şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    oferit să medieze între Guvern şi BNR pe această temă.


    Klaus Iohannis: Acea abordare, de a arunca în curtea BNR-ului inflaţia sau creşterea
    dobânzilor, este una fundamental greşită şi nu va rezolva absolut nimic. Este
    fundamental greşit să acuzi, nu ştiu, investitorii străini sau firmele străine
    de creşterea inflaţiei, de creşterea dobânzilor. Nu! Politicile
    discutabile ale guvernelor PSD şi în domeniul salarizării, şi în domeniul
    economic, şi în domeniul fiscal au dus la aceste nelinişti în Piaţă şi au dus,
    implicit, la creşterea inflaţiei şi la creşterea dobânzilor.


    Klaus Iohannis,
    care s-a consultat, miercuri, cu conducerea Băncii Centrale legat de riscurile
    cu care România se confruntă în prezent în ceea ce priveşte inflaţia şi coordonarea
    politicilor economice, a subliniat că este esenţială independenţa BNR în
    privinţa deciziilor de politică monetară    . Aceasta este o condiţie fundamentală
    pentru un stat membru al Uniunii Europene – a punctat şeful statului. El a mai
    spus că Banca Naţională trebuie să urmărească cu responsabilitate şi
    determinare obiectivul fundamental de asigurare a stabilităţii preţurilor,
    astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii
    de cumpărare.


    La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat
    principalii factori ai creşterii preţurilor, care, a spus el, nu depind de
    politica monetară dusă de Banca Naţională.


    Potrivit ministrului Finanţelor,
    Eugen Teodorovici,
    discuţia de săptămâna viitoare pe care premierul Viorica Dăncilă o va avea cu
    guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se va concentra pe rata inflaţiei şi pe
    indicele ROBOR     – rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe
    piața interbancară, stabilită de BNR.

  • A la Une de la presse roumaine – 25.04.2018

    A la Une de la presse roumaine – 25.04.2018

    Politique, société et économie, ce sont les principaux domaines sous la loupe de la presse écrite roumaine. Les quotidiens évoquent la réunion du président roumain Klaus Iohannis avec le chef de la Banque centrale roumaine, Mugur Isarescu, la visite que la première ministre roumaine Viorica Dancila fera en Israël, mais aussi les toutes dernières études rendues publiques par l’Institut national des statistiques.



  • Cea mai mare inflaţie din ultimii 5 ani

    Cea mai mare inflaţie din ultimii 5 ani

    În România, rata anuală a inflaţiei a urcat la
    5% în martie 2018,cel mai mare nivel din
    ultimii cinci ani, – a anunţat, joi, Institutul Naţional de Statistică.
    Potrivit INS, creşterea se datorează scumpirii mărfurilor nealimentare cu
    aproape 7 procente, a celor alimentarecu
    4% şi a serviciilor cu circa 3 procente.In cazul alimentelor, cel mai mult s-au
    scumpit citricele, urmate de fructele proasptele și de legume.Tot
    INS anunță că românii au plătit mai mult în luna martie pentru carburanti si gaze naturale. O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată
    în iunie 2013, când preţurile de consum au depaşit 5,3%.În luna februarie 2018,

    Banca Naţională a României a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru
    finalul anului la 3,5%, de la 3,2%.Si
    Eurostat confirmă că, în luna februarie 2018, România a înregistrat cea mai
    ridicată inflaţie anuală (3,8%) din Uniunea Europeană. De altfel rata anuală a
    inflaţiei a înregistrat o creştere semnificativă in Romania de la începutul lui
    2018. În luna ianuarie, a urcat până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017,
    urmată în februarie de o creştere la 4,72%.
    BNR a explicat, în februarie, la publicarea Raportului privind inflaţia, că
    principalele cauze ţin de efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor
    de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior,
    dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale
    şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.

    Purtătorul
    de cuvânt al PNL, de opoziţie, Ionel Dancă, a declarat, joi, dupa anunţul INS,
    că o rata anuală a inflaţiei atât de ridicată înseamnă o explozie a preţurilor care taie din
    puterea de cumpărare a românilor. Potrivit acestuia ,creşterea economică a
    României a fost pusă pe butuci în doar un an de guvernare PSD – ALDE. El a mai
    spus că actuala guvernare trebuie oprită printr-o moţiune de cenzură din partea
    Partidului Naţional Liberal. Pe de alta parte, Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat ,joi, o ordonanţă de urgenţă prin care Comisia Naţională de Prognoză se
    transformă în Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Potrivit
    Executivului, aceasta va elabora programe sociale şi de dezvoltare economică,
    precum şi prognoze şi studii privind echilibrul macroeconomic. De asemenea, va
    avea atribuţii de evaluare a impactului economic şi social al schemelor de
    ajutor de stat şi al proiectelor de investiţii publice dezvoltate în
    parteneriat public-privat.

  • BNR menține dobânda de intervenție

    BNR menține dobânda de intervenție

    Analiştii se aşteptau
    ca Banca Naţională a României să modifice coordonatele politicii monetare, însă
    Consiliul de Administraţie a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an. In acelaşi timp, Banca Centrală a hotărât să păstreze la
    1,25% pe an rata dobânzii pentru facilitatea de depozit şi a ratei dobânzii
    aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an. Aşteptările analiştilor
    aveau ca argument presiunea creşterii inflaţiei şi un nivel ridicat de lichidităţi
    pe piaţă.

    Potrivit unui comunicat al BNR, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere
    semnificativă în luna ianuarie a acestui an, până la 4,32%, de la 3,32% în
    decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72%, uşor sub
    nivelul prognozat. Principalele cauze ţin de efectele de bază asociate
    reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada
    similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la
    energia electrică, gaze naturale şi energie termică, precum şi de creşterea
    preţului combustibililor, informează comunicatul.

    Guvernatorul Băncii Naţionale a României,
    Mugur Isărescu, a comparat lupta împotriva inflaţiei cu tratarea unei
    afecţiuni. Noi spunem că un tratament bun înseamnă nu
    numai medicamentul, dar şi dozajul şi cadenţa în care se aplică acest tratament
    şi am hotărât, având în vedere că nu toate efectele măsurilor luate în lunile
    anterioare se văd în piaţă. Şi, în plus, avem modificări în plan european.
    Trebuie să aşteptăm să vedem cum reacţionează pieţele, ce se întâmplă în Europa
    şi care va fi evoluţia inflaţiei. Previziunea noastră este că se va ajunge
    undeva în jurul nivelului de 5%, la o plafonare, la un plafon al inflaţiei şi apoi
    aceasta va coborî     Să vedem dacă se confirmă această previziune şi luăm măsuri
    ulterior. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a repetat mesajul transmis în
    ultima perioadă băncilor comerciale, acela că trebuie să crească dobânzile la
    depozite Pe orice date te-ai uita, ratele de dobândă la depozite sunt cu mult sub
    1%. Deci e loc în băncile comerciale de majorare a dobânzilor către clienţi pe
    partea de depozite, ratele de dobândă pe partea de depozite bancare au câmp
    suficient de creştere. Guvernatorul Băncii Naţionale a României a atras
    atenţia băncilor că actualul exces de lichiditate din piaţă poate să dispară la
    fel de repede cum a apărut deoarece este vorba de activitatea ciclică a Trezoreriei
    Statului. Aceasta acţionează ca cea mai mare bancă din România şi are perioade
    în care încasează mai mult, dar şi momente când are de făcut plăţi importante    ,
    a explicat Mugur Isarescu.

  • Pourquoi l’inflation a-t-elle explosé?

    Pourquoi l’inflation a-t-elle explosé?

    La Banque centrale de Roumanie n’a aucune influence sur les prix ou sur les politiques fiscales à part un dialogue qu’elle peut entamer afin de dénicher les meilleures solutions censées préserver l’équilibre économique, a fait savoir Mugur Isarescu lors d’une réunion organisée par la Chambre économique du Sénat. Le taux d’inflation a baissé ces trois dernières années grâce aux mesures de politique fiscale, a encore précisé le chef de la BNR : « Il est vrai que nos politiques monétaires se font de la maîtrise de l’inflation leur principal but, mais pour cela, on doit recourir à des instruments indirects. Nous, on n’a pas le droit d’entrer sur le marché comme si l’on entrait dans un magasin et dire au commerçant « pourquoi as-tu fixé ce prix ? » On n’a pas la force de changer les prix administrés tels que le gouvernement les a décidés. Du coup, tout ce que nous, on peut faire, est de mener la discussion, voir le dialogue afin de trouver le meilleur compromis censé équilibrer les choses sur le marché économique ».

    Depuis le début de l’année, la Banque centrale de Roumanie a majoré à deux reprises le taux d’intérêt de sa politique monétaire de 1,75 à 2,25% dans une tentative de faire inscrire l’inflation déjà à la hausse, sur une pente descendante. C’est pour la première fois depuis ces dix dernières années que la BNR a adopté une telle décision. Fin 2017, le taux d’inflation est monté à 3,3% dans le contexte d’une hausse des prix des produits alimentaires et non alimentaires. Pour sa part, la Banque a révisé à la hausse les prévisions d’inflation pour la fin de l’année, en tablant sur une croissance de 3,5%. Quand aux autres pays de la région avec lesquels la Roumanie se compare, ceux-ci n’ont pas eu besoin de majorer leur taux d’intérêt – clé, puisque ni l’inflation, ni les monnaies locales n’ont connu d’évolutions négatives.

    Mugur Isarescu disait: « A l’heure où l’on parle, le taux d’inflation annuel est d’1,8% en République Tchèque par rapport à un taux cible de 2%, d’1,4% en Pologne par rapport à un cible de 2,5% et d’1,9% en Hongrie, par rapport à un taux cible de 3%. En plus, dans ces trois Etats, on souhaite obtenir l’appréciation des monnaies nationales à la différence de la Roumanie où, dans le contexte d’une croissance significative du déficit de compte courant, on met de la pression pour la dévalorisation du leu ».

    Tout en affirmant que les Etats susmentionnés affichent tous des excédents de compte courant, Mugur Isarescu a rappelé que la Roumanie a un déficit de 3,4% du PIB, le troisième le plus important de l’UE et que ce déficit risque de se creuser davantage. Dans ces conditions, la Banque centrale a adopté les mesures les plus appropriées, même si des voix l’accusent d’une intervention trop en force. Il y a même des experts financiers qui réclament une politique monétaire encore plus restrictive, dans le contexte des actuelles évolutions économiques extérieures. D’ailleurs, a ajouté le chef de la BNR, comme le FMI l’a déjà signalé, si la politique fiscale ne soutient pas celle monétaire, on risque de nous voir contraints à mettre en place de nouvelles majorations des taux d’intérêts. (trad. Ioana Stancescu)

  • March 29, 2018 UPDATE

    March 29, 2018 UPDATE

    National Bank — The National Bank of Romania had to increase twice the monetary policy interest rate due to accelerated inflation, with major impact on the economic environment, said Thursday the governor of the National Bank of Romania, Mugur Isarescu, at the meeting of the Senate’s economic committee. According to Isarescu Romania’s current account and budget deficits have reported higher increases than those in the other countries of the region and the pressure on the depreciation of the national currency was significant. Data issued by the National Institute of Statistics show that the annual inflation rate, which points to the evolution of consumption prices in the past year, increased in February to 4.72%, which is the highest level since June 2013. Recently the national bank increased for the 2nd time this year the monetary policy interest rate from 2 to 2.25% per year.



    Fiscal code — The Romanian government on Thursday approved a number of changes to the Fiscal Code. They decided to reduce by 20% the income tax for microenterprises that sponsor NGOs providing social services. Also the share of the income tax that an individual wants to allot to NGOs was increased from 2 to 3.5%. Last but not least, microenterprises with a minimum social capital amounting to 10 thousand Euros and with at least 2 employees will be able to opt for paying income taxes and not turnover taxes, as has happened so far.



    Protests — In Bucharest, the representatives of the healthcare trade unions on Thursday picketed the headquarters of the Labor Ministry after on Tuesday they had previously protested in front of the Health Ministry. They are asking, among other things, for pay rises as of March 1 for the whole medical and social assistance personnel, the cancellation of the measure capping benefits at 30% and the recuperation of income losses after the coming into force of the new salary regulations on January 1. During Thursday’s session, the government adopted measures regulating benefits in the medical sector. The law provides for various percentages of benefits for various categories of personnel, depending on specialization. For many years, given the under financing of the healthcare system, Romania has been faced with a massive exodus of physicians and nurses, who went abroad in search of better paid jobs.



    Politics — The opposition National Liberal Party and the Save Romania Union have for a second time notified the Constitutional Court over the justice laws. The documents they submitted on Thursday mention 37 reasons of unconstitutionality of the draft laws regarding the statute of magistrates, the judicial organization and the functioning of the Superior Council of Magistracy. Passed by Parliament in winter, the laws were sent back to Parliament recently to be corrected following a first decision by the Constitutional Court. The opposition criticizes the haste and superficiality with which the laws were corrected and continues to claim that, despite the changes made, the laws still open the way for abuses and question the independence of the judiciary. However, the ruling Social Democratic Party says that the changes were made in a democratic way. (news translated and updated by Lacramioara Simion)

  • 29.03.2018 (mise à jour)

    29.03.2018 (mise à jour)

    BNR – La Banque centrale de Roumanie s’est vu obliger de majorer deux fois le taux d’intérêt de sa politique monétaire en raison de la croissance accélérée de l’inflation. Une mesure qui impactera certainement sur le milieu économique, a affirmé jeudi, le gouverneur de la BNR, Mugur Isarescu, lors d’une séance de la Commission de l’économie et de l’Industrie du Sénat. A ses dires, le déficit de compte courant et le déficit budgétaire ont connu une croissance supérieure à celle enregistrée par les pays de la région et la pression mise sur la dévaluation de la monnaie nationale a été significative. Selon les données de l’INS, le taux annuel de l’inflation a grimpé en février jusqu’au seuil de 4,72%, soit le plus important des 5 dernières années. En plus, la BNR a décidé, pour la première fois depuis le début de l’année, d’accroître le taux d’intérêt de sa politique monétaire de 2 à 2,25% par an.

    Code fiscal – Le gouvernement de Bucarest a approuvé jeudi plusieurs modifications du Code Fiscal dont notamment une réduction de 20% de l’impôt sur le revenu dans le cas des micro- entreprises qui financent des projets sociaux. Une autre modification vise la majoration de 2% à 3,5% du taux d’impôt sur les revenus que les personnes physiques peuvent allouer aux ONGs. On a également donné la possibilité aux micro-entreprises avec au moins deux salariés et un capital social de 10.000 euros tout au moins de choisir entre l’impôt sur le profit et celui sur le chiffre d’affaires.

    Justice – Le PNL et l’USR de l’opposition parlementaire roumaine ont saisi de nouveau la Cour Constitutionnelle pour s’attaquer aux toutes récentes modifications apportées aux Lois de la Justice. Dans les documents avancés, les signataires invoquent 37 raisons de non constitutionnalité dans le cas de ces lois portant sur l’organisation judiciaire, le statut des magistrats et le fonctionnement et l’organisation du Conseil supérieur de la Magistrature. Rappelons que le Parlement a dû revoir les trois lois, adoptées initialement à la fin de cette année, après que la Court constitutionnelle a décidé qu’il y avait quelques dispositions inconstitutionnelles. Tandis que le PSD, au pouvoir, affirme que les modifications ont été adoptées par voie démocratique, l’opposition, elle, soutient qu’elles mèneront au contrôle politique du système judiciaire.

    Syndicats – A Bucarest, les syndicalistes du système public de Santé ont protesté jeudi devant le ministère du Travail. Ils ont demandé, entre autres, des majorations salariales à partir du 1er mars pour l’ensemble du personnel des systèmes médical et de l’assistance sociale, l’élimination du plafonnement des bonus à 30% et la récupération de la baisse des revenus après le transfert des contributions de l’employeur à l’employé à compter du 1er janvier. Lors de sa réunion de jeudi, le gouvernement a adopté un acte réglementaire prévoyant différents bonus pour différentes catégories de personnel, en fonction de la spécialisation. Pendant de nombreuses années, sur toile de fond d’un sous financement chronique de la Santé, la Roumanie s’est confrontée à un exode massif des médecins et des infirmiers, qui ont quitté la Roumanie à la recherche d’emplois similaires mieux payés.

    Météo – En Roumanie, il fait de plus en plus chaud, notamment dans le sud-ouest du territoire où les températures dépasseront les normales saisonnières. On s’attend à des maxima de 20 degrés, avec un ciel variable et des petites pluies éparses sur le nord et le centre du pays. Quelques chutes de neige sont possibles en haute montagne, alors que le brouillard pourra se former dans les plaines. Les hydrologues ont émis des alertes code jaune et orange aux inondations, valables jusqu’à vendredi dans l’après-midi, dans 12 bassins hydrographiques dans le sud, le sud-ouest, le centre et le nord-est. Suite aux précipitations abondantes des derniers jours et à la fonte des neiges, plusieurs secteurs du Danube font l’objet d’alertes code jaune et orange aux inondations jusqu’à début avril.

  • România şi adoptarea monedei euro

    România şi adoptarea monedei euro

    După intrarea în UE, în 2007, România trebuie să adere și la zona euro. De-a lungul timpului au fost avansate trei
    date-țintă privind trecerea la moneda unică, fără să existe însă un proiect
    asumat în acest sens de clasa politică și societatea civilă. Datele asumate anterior-
    anul 2012, apoi 2019 și mai nou 2022, s-au dovedit a fi nerealiste, economia românească
    necesitând încă reforme serioase pentru a face față cu succes adoptării euro.


    Problema a revenit în atenția Guvernului de
    la București,     care a înfiinţat Comisia naţională
    pentru trecerea la moneda unică    . Pentru a se
    asigura o largă reprezentativitate, din aceasta vor face parte exponenţi ai
    instituţiilor publice guvernamentale cu responsabilităţi în pregătirea aderării
    şi derularea reformelor structurale, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai
    confederaţiilor patronale şi sindicale, ai BNR, Autorității de Supraveghere Finanaciară,
    personalităţi ale ştiinţei, culturii şi reprezentanţi ai organizaţiilor
    non-guvernamentale.     Comisia va fi condusă de doi preşedinţi, premierul şi preşedintele
    Academiei Române, şi va avea doi vicepreşedinţi, guvernatorul BNR şi
    vicepremierul responsabil cu domeniul economic.


    Purtătorul de cuvânt al guvernului, Nelu Barbu, a oferit mai multe amănunte: În coordonarea comisiei se vor înfiinţa grupuri tematice de lucru pe mai multe paliere: finanţe publice şi problematică monetară şi financiară, reformă şi modernizarea pieţei muncii, a educaţiei şi a sănătăţii, pentru clarificarea aspectelor legislative şi pentru informarea publică şi protecţia consumatorilor. Comisia naţională va prezenta spre asumare politică atât calendarul de trecere la moneda euro cât şi planul naţional de adoptare a monedei euro. Termenul este 15 noiembrie 2018.



    Pentru aderarea la
    euro     trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă de la
    Maastricht     – menţinerea deficitului bugetar sub
    3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen
    lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea
    cursului de schimb.     În plus, trebuie compatibilizată legislaţia de organizare şi
    funcţionare a Băncii Naţionale a României cu cea a Băncii Centrale Europene. O
    altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în
    legislaţia naţională a reglementărilor comunitare. Moneda unică a fost adoptată
    până în prezent de 19 din cele 28 de state membre UE, Lituania fiind ţara care
    s-a alăturat cel mai recent (2015) grupului zonei euro.


    Analiștii atrag atenția
    că     extinderea crizei datoriilor din Grecia, Irlanda, Portugalia
    sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei
    la euro pentru statele care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme
    profunde. Cei mai mari membri estici ai UE – Polonia, Cehia şi Ungaria – şi-au
    încetinit, în prezent, pregătirile pentru aderarea la zona euro.

  • Politica monetară şi prognoze economice

    Politica monetară şi prognoze economice

    După aproape 1000 de
    zile în care menţinuse rata dobânzii de politică monetară la 1,75%, Banca
    Naţională a României a decis, în prima şedinţă a Consiliului de Administraţie
    din acest an, majorarea acesteia la 2%, iar acum, într-o nouă şedinţă, a
    hotărât un nivel de 2,25%. Evoluţia este în acord cu estimările majorităţii
    economiştilor şi survine pe fondul creşterii inflaţiei. Nivelul dobânzii cheie
    este important în principal pentru băncile comerciale care se împrumută de la
    BNR la nivelul acestei dobânzi, dar şi pentru investitorii străini care preferă
    ţările în care dobânzile sunt ridicate, pentru a obţine randamente cât mai
    bune.


    Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a precizat că această măsură
    este menită să tempereze inflaţia, astfel încât creşterea preţurilor să nu
    afecteze populaţia şi firmele. El a apreciat şi că majorarea dobânzii cheie va
    fi urmată cel mai probabil de creşterea ROBOR la trei luni, indice care
    influenţează rata dobânzilor la creditele în lei. În consecinţă, acestea se vor
    scumpi, dar scumpirea va fi moderată, a estimat Mugur Isărescu.


    Potrivit
    specialiştilor, dacă dobânda de politică monetară rămâne mult în urma inflaţiei,
    apare presiune pe curs, iar Banca Centrală trebuie să intervină vânzând valută şi
    scoţând astfel lei din piaţă, iar dobânda ajunge să crească oricum în aceste
    condiţii. Dacă, însă, Banca Centrală reacţionează la timp la creşterea inflaţiei
    majorând dobânda, costurile pentru întreaga economie vor scădea, volatilitatea
    se va diminua, la fel şi costurile împrumuturilor pe termen lung.


    Guvernatorul
    Băncii Centrale a mai spus că piaţa valutară funcţionează bine în România, cursul
    este stabilit de cererea şi oferta de pe piaţă, iar Banca Naţională nu poate
    interveni asupra cursului, pentru că ar afecta mecanismele economice.


    În
    aceeaşi zi în care la Bucureşti se luau aceste decizii, Comisia Europeană a avertizat
    că inflaţia a început să crească în România în a doua parte a anului trecut, în
    urma majorării preţurilor la alimente şi la energie. Bruxellesul estimează că
    avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente
    anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% – se arată în Previziunile
    economice intermediare publicate de forul comunitar. Estimări asemănătoare apar
    şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. În schimb, Comisia Naţională de
    Prognoză a anunţat, luni, că a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind
    avansul Produsului Intern Brut, în acest an.

  • Jurnal românesc – 08.02.2018

    Jurnal românesc – 08.02.2018

    Studiile realizate la nivelul școlarilor din România plasează ţara la coada clasamentului în ceea ce privește analfabetismul funcțional sau acumulările științifice și matematice. La testele PISA din anul 2015, numai Moldova s-a aflat în urma României dintre țările Europei Centrale și de Sud Est. Testele PISA se desfășoară o data la trei ani și vizează elevi de 15-16 ani.



    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2 % pe an. BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că, în urma deciziei, creditele în lei se vor scumpi, marginal. Guvernatorul BNR a mai spus că inflaţia este determinată în mare măsură de unele preţuri administrate şi de preţul ţiţeiului.



    România a alocat, în 2016, un buget de 240 de milioane de euro ca asistenţa pentru dezvoltare, Republica Moldova fiind principala beneficiară a acestor fonduri, arată Raportul naţional privind asistenţa oficială pentru dezvoltare acordată de România în anul 2016, făcut public de Ministerul de Externe de la București. Sectoarele care au beneficiat cel mai mult de finanţare au fost: democraţie şi buna guvernare, educaţie şi asistenţă umanitară. România a oferit asistenţă şi altor state precum: Serbia, Ucraina, Georgia, Siria, Turcia (pentru refugiaţi sirieni), Irak, dar şi unor state din Africa şi Asia Centrală. În total, 80 de state au beneficiat de asistenţă din partea României, în special sub forma burselor de studiu, menţionează raportul. Conform MAE, 2016 a fost un an important în consolidarea profilului internaţional al României de donator emergent, materializat prin adoptarea unui nou cadru legislativ privind asistenţa pentru dezvoltare şi ajutor umanitar şi prin crearea unei Agenţii dedicate Cooperării Internaţionale pentru Dezvoltare.



    Vizita premierului Viorica Dăncilă la Chișinău reprezintă capul de afiș în agenda politică a României în relația cu Republica Moldova în acest an, a afirmat ministrul de Externe de la București, Teodor Meleșcanu. El a precizat că vizita va avea loc luna aceasta. Potrivit lui Teodor Melescanu, va fi o ocazie de a marca relațiile foarte bune dintre România și Republica Moldova. După toate probabilitățile, se va semna un contract de către compania română Transgaz, pentru construirea unui gazuduct și distribuirea de gaze în partea vestică a Republicii Moldova, de la Iași – Ungheni, până la Chișinău. De asemenea, se va inaugura oficial un obiectiv cultural deosebit, Sala cu Orgă, care a fost în totalitate refăcut cu fonduri nerambursabile din partea României. Se va vizita și una dintre numeroasele grădinițe care a fost, de asemenea, reabilitată cu sprijinul Guvernului Român și se va semna un protocol de colaborare culturală între România și Repubica Moldova. Teodor Melescanu a mai spus ca un alt proiect de pe agenda politică din acest an vizează ședința comună de guvern România-Republica Moldova, o discuție care va fi concentrată pe teme de colaborare, în special în domeniul economic, dar și în domeniul educației.

  • Retrospectiva săptămânii 07.01-13.01.2018

    Retrospectiva săptămânii 07.01-13.01.2018

    Scandal de pedofilie în poliţia română




    Un poliţist de la Brigada Rutieră care a agresat sexual doi minori într-un
    cartier bucureştean a provocat un scandal de proporţii în România şi a
    zdruncinat serios Poliţia şi Ministerul de Interne. Ministrul de resort, Carmen
    Dan, a acuzat conducerea Poliţiei de lipsă de reacţie şi de insuficiente
    explicaţii publice în dosar. Ea a precizat că se impune demisia mai multor şefi
    din cadrul Poliţiei Române, după ce s-a confirmat că agresorul lucra din 2010
    în Poliţie, perioadă în care a trecut cu bine toate testele psihologice făcute.
    Carmen Dan a spus ca poliţia trebuie reformată şi că
    este nevoie de o verificare psihologică serioasă a angajaţilor din sistemul de
    siguranţă publică. Premierul
    Mihai Tudose s-a opus măsurilor adoptate de ministrul
    de interne şi i-a cerut, mai mult sau mai puţin direct, demisia. Poliţistul
    acuzat de agresarea sexuală a copiilor a fost arestat preventiv pentru 30 de
    zile. Cazul a fost preluat de Parchetul General, care a anunţat că
    cercetează si alte dosare privind
    posibile infracţiuni de agresiune sexuală comise de acelaşi poliţist încă din 2009. Revoltată, o parte a
    opiniei publice crede că superiorii săi ar fi muşamalizat faptele.





    Disensiuni în Guvernul României


    Scandalul
    poliţistului pedofil a creat disensiuni în interiorul guvernului de
    centru-stânga, de la Bucuresti. Primul ministru a
    declarat căşi-ar
    dori un alt titular în locul ministrului de interne Carmen Dan, pe care o acuză
    că l-ar fi minţit. În replică, aceasta afirmă că nici vorbă de aşa ceva. Iar în
    ceea ce priveşte demisia sa, Carmen Dan a ţinut să precizeze că executivul este
    unul politic, miniştrii sunt nominalizaţi şi validaţi în forurile statutare ale
    partidelor din coaliţie şi tot acolo se aprobă retragerea lor din Guvern.
    Disensiunile dintre premier şi ministrul de Interne, susţinută pentru această
    funcţie de liderul social-democraţilor Liviu Dragnea, accentuează şi mai mult
    ideea existenţei unor tensiuni la vărf în PSD, principala componenta a
    coaliţiei la guvernare. Negate de către cei vizaţi, aceste tensiuni transpar
    inclusiv din lipsa de susţinere din partea lliderului social-democrat pentru
    ideea de restructurare a Executivului, avansată, recent, de premier. O decizie în acest
    sens ar urma să fie luată la sfârşitul lunii, în cadrul unui nou Comitet
    Executiv.


    Măsuri
    de politică monetară anunţate de BNR


    Banca Naţională
    a României
    a majorat, de la 1,75 la 2%, rata dobânzii de politică monetară, utilizată în
    principalele sale operaţiuni de piaţă, după aproape trei ani în care a fost
    neschimbată. Banca Centrală a luat această decizie după ce a luat în calcul
    faptul că inflaţia urcă într-un ritm accelerat, dar şi că România are un nivel
    foarte ridicat al creşterii economice, determinat într-o proporţie covârşitoare
    de consum. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că o majorare a
    dobânzii cheie nu implică neapărat o mărire a ROBOR, indice în funcţie de care sunt calculate dobânzile la
    majoritatea creditelor în lei. Mugur Isărescu: Această majorare a ratei dobânzii nu
    înseamnă în sine că se va majora rata ROBOR pe baza căreia se calculează
    dobânda la creditele în lei acordate populaţiei. S-ar putea ca efectul în piaţă
    să fie uşor deosebit. Oricum, noi nu vedem mişcări ample ale dobânzilor, sub
    nici o formă.     BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor
    rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale
    instituţiilor de credit. Pe de altă parte, Mugur Isărescu a anunţat că, în
    primăvară, Banca Centrala ar putea lua măsuri de restricţionare a creditării
    populaţiei. La sfârşitul lunii noiembrie 2017, românii aveau restanţe de 5,46
    miliarde de lei (1,17 miliarde euro) la creditele în moneda naţională şi de
    6,25 miliarde lei (1,34 miliarde euro) la împrumuturile în valută.





    Vizita ministrului român
    de externe, Teodor Meleşcanu în Ucraina




    Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, şi omologul
    sau de la Kiev, Pavlo Klimkin, au convenit, joi, la Cernăuţi,
    începerea negocierilor pentru încheierea unui protocol privind aplicarea noii
    Legi a Educaţiei din Ucraina, care să garanteze dreptul membrilor comunităţii
    româneşti de a învăţa în limba maternă. Teodor Meleşcanu:
    Am convenit împreună cu domnul Klimkin să deschidem şi să închidem cât mai
    rapid negocierile pentru elaborarea unui document comun de colaborare, un
    protocol referitor la temele legate de aplicarea legii educaţiei şi mai ales de
    dezvoltarea ulterioară a legislaţiilor secundare, însoţit probabil şi de un
    program care urmează să fie elaborat şi prezentat de către ministerele
    educaţiei din Ucraina şi din România şi care să aibă nişte prevederi foarte
    clare în legătură cu garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale
    minorităţilor naţionale înrudite de pe teritoriile celor două state.     Meleşcanu a spus că Bucureştiul îşi va menţine
    îngrijorarea până se va găsi o soluţie realistă, fiindcă actul normativ are un
    impact negativ asupra dreptului la educaţie al minorităţii române din Ucraina. Cu prilejul vizitei,
    Meleşcanu s-a întâlnit cu reprezentanţii minorităţii române din regiunea
    Cernăuţi, a participat la ceremonia de inaugurare a unei şcolii cu predare în
    limba română din localitatea Iordăneşti şi a vizitat un liceu cu predare în
    limba română. El a anunţat că Guvernul
    de la Bucureşti intentionează să acorde burse elevilor români din Ucraina cu
    rezultate deosebite la învătătură, iar profesorii se vor putea recalifica în
    ţară Bucureştiul urmând să initieze un astfel de demers.Meleşcanu a mai spus că în acest an
    vor fi deschise două noi puncte de trecere a frontierei între România şi
    Ucraina.

  • Die rumänische Nationalbank trifft neue geldpolitische Maßnahmen

    Die rumänische Nationalbank trifft neue geldpolitische Maßnahmen

    Die rumänische Nationalbank BNR hat beschlossen, die Leitzins, die bei den wichtigsten Banktransaktionen auf dem Markt verwendet wird, zu erhöhen. Drei Jahre lang war die Leitzins unverändert bei 1,75% geblieben; ab 2018 wurde sie auf 2% erhöht. Diese Entscheidung traf die Landesbank, nachdem man festgestellt hatte, dass die Inflation relativ schnell steigt, sagte der Wirtschaftsanaliyst Aurelian Dochia. Auch wenn Rumänien ein sehr hohes Wirtschaftswachstum verzeichnet, hängt dieses Wachstum vor allem vom Verbrauch ab. Die neue Ma‎ßnahme wird positive Wirkungen haben, meint Aurelian Dochia:



    “In diesem makroökonomischen Kontext sollte diese Erhöhung der Leitzins keine sofortige negative Wirkungen haben; im Gegenteil, die Wirkungen werden nach und nach auf dem Finanzmarkt zu spüren sein, vor allem durch die allmähliche Erhöhung der Kreditzinsen. Später werden auch die Einlagenzinsen höher, je nachdem wie hoch die Nachfrage für Kredite im Jahr 2018 aussieht.“



    Seinerseits präzisierte Notenbankchef Mugur Isarescu, dass eine Erhöhung der Leitzinsen nicht unbedingt auch eine Erhöhung des ROBOR-Index mit sich bringen würde. Die ROBOR-Kennzahl ist eigentlich der durchschnittliche Zinssatz des Kreditgeschäfts zwischen den Handelsbanken. Der Interbanken-Index beeinflusst die monatlichen Zinsen rumänischer Kreditnehmer mit Darlehen in der Landeswährung. Alle drei Monate werden die Zinssätze der meisten Kredite in Lei der ROBOR-Entwicklung entsprechend angepasst. Mugur Isarescu:



    Die Erhöhung der Leitzins bedeutet nicht, dass auch der ROBOR-Index höher wird. Die Zinsen bei Krediten in der Landeswährung für die Bevölkerung werden aufgrund des ROBOR-Index berechnet. Es könnte sein, dass der Markteffekt etwas unterschiedlich aussieht. Im allgemeinen werden bei den Zinsen keine gro‎ßen Änderungen eintreffen.“



    Schwankungen zwischen 0,01% und 0,02% bei dem Zinssatz des Kreditgeschäfts zwischen den Handelsbanken sind nicht wichtig, sie haben einen minimalen Impakt, sagte noch der rumänische Notenbankchef.



    Eine weitere wichtige Entscheidung der rumänischen Landesbank besagt, dass die jetzigen Niveaus der Raten der obligatorischen Passiv-Mindestreserven in der Landeswährung und in ausländischen Währungen unverändert bleiben. Ferner meldete Notenbankchef Isarescu, dass ab diesen Frühling die rumänische Landesbank restriktive Ma‎ßnahmen bei der Aufnahme von Krediten durch die Bevölkerung treffen könnte, wenn das Nationalkomitee für makroökonomische Aufsicht dies empfehlen sollte. Mugur Isarescu:



    Wir haben noch keine Entscheidung getroffen, aber wir haben auch im Komittee für Geldpolitik darber diskutiert. Die Finanzexperten von der Landesbank möchten weitere Ma‎ßnahmen treffen, auch wenn dies nicht unbedingt erwünscht ist. Das ist aber die heutige Welt, in der wir leben — über diese Entscheidungen diskutierten wir auch im Verwaltungsrat. Wir werden weitere Beratungen führen, und wenn solche Ma‎ßnahmen notwendig sind, so werden sie wahrscheinlich diesen Frühling getroffen.“



    Ende November 2017 hatten die Rumänen Schulden in Wert von 5,46 Miliarden Lei (1,17 Miliarde Euro) bei den Krediten in der nationalen Währung und von 6,25 Miliarde Lei (1,34 Miliarde Euro) bei den Krediten in ausländischen Währungen.

  • BNR’s monetary policy

    BNR’s monetary policy

    The National Bank of Romania (BNR) has recently increased its monetary policy interest rate, used on its main open-market operations, after three years in which it remained unchanged. Its level has been set at 2% per year instead of 1.75% in previous years.



    The bank has taken this decision after considering the fact that inflation goes up at a quick pace and that Romania has a high level of economic growth, generated mostly by consumption, according to economic analyst Aurelian Dochia. In his opinion, the effects of this measure will be positive.



    Aurelian Dochia: “Against the current economic background, this increase should not generate unfavorable effects right away. On the contrary, these effects should be felt on the financial market progressively, through an increase in interest rates for loans, and later, through an increase in interest rates for deposits, depending on how big the demand for loans will be this year.”



    In turn, the Central Bank Governor, Mugur Isarescu, has said that an increase in the key interest rate does not necessarily involve a higher value of ROBOR, the interbank rate based on which interest rates for loans in the domestic currency are calculated.




    Mugur Isarescu: “Increasing the key interest rate does not mean that ROBOR, on which interest rates for loans in domestic currency for the population are calculated, will go up as well. However, it is possible for it to have a slightly different effect on the market. In any case, we don’t expect any significant interest rate fluctuations.”



    Mugur Isarescu has also said that variations ranging from 0.01 to 0.02 percent, of the interbank interest rates, are insignificant and their influence is minor. Another important decision taken by the Central Bank is keeping unchanged the minimum statutory reserves ratio applicable to banks’ domestic and foreign currency liabilities. Mugur Isarescu has also announced that in spring the Central Bank might restrict lending for the population, in case the National Committee for Macroprudential Oversight (NCMO) recommends it.



    Mugur Isarescu: “We have not taken a decision yet, but we discussed this possibility in the monetary policy committee. The National Bank experts have also proposed a number of additional measures. This is the world that we are heading to. We have also discussed these things at the Board meeting and they are part of a more comprehensive package of measures that will probably be taken in spring.”



    In late November 2017 Romanians had arrears of around 1.17 billion euros on domestic currency loans and of 1.34 billion euros on foreign-currency loans.









  • Rumänische Wirtschaft auf ebenem Kiel

    Rumänische Wirtschaft auf ebenem Kiel




    Mit einem hohen
    Wirtschaftswachstum nach neun Monaten, einer rückläufigen Arbeitslosigkeit und
    steigenden Devisenreserven ist die rumänische Wirtschaft gut aufgestellt. Eine
    der Stärken der rumänischen Wirtschaft sei laut Bericht auch die relativ niedrige
    Verschuldung der öffentlichen Hand, die bei nur 37,4% vom BIP liegt.


    Doch die
    Privatverschuldung sei dafür ein wunder Punkt in der Bilanz, sagte der
    stellvertretende Zentralbankchef Liviu Voinea, der den Bericht vorlegte. Zu den
    Schwächen gehören ihm zufolge zudem das regionale Entwicklungsgefälle im Land,
    das ohne Gegenmaßnahmen noch tiefer werden kann, sowie das geringere Vertrauen
    ausländischer Investoren und die Aussicht auf makroökonomische
    Ungeichgewichte.


    Voinea kündigte
    auch bestimmte mögliche Maßnahmen an, um mit solchen Risiken besser fertig zu
    werden: Es geht um die Reduzierung der
    Risiken für die Finanzierung der öffentlichen Schulden, auch durch Schritte zur
    Erhöhung der Laufzeit der Titel, und auch um die Anpassung des Strukturdefizits
    an die mittelfristigen Ziele, die Stärkung der Fitness von Schuldnern bei
    ungünstigen Entwicklungen und die Kapitalaufstockung bei Unternehmen, deren
    Eigenkapita unter dem gesetzlichen Mindestniveau liegen, sagte
    Zentralbankvize Liviu Voinea.




    Die Zentralbank
    legt der Regierung nahe, auch das staatliche Förderprogramm zum Kauf von
    Wohnungen an die neuen Umstände anzupassen und mehr Personen mit geringerem
    Einkommen anzsprechen: Wir haben heute
    ein ganz anderes Wirtschaftswachstum als zu Beginn des Programms, wir wachsen
    über Potenzial. Die Banken haben ihre Bilanzen gesäubert und Platz für neue
    Kredite geschafft, ohne dass es unbedingt staatliche Bürgschaften dafür gibt.
    Es geht hier darum, dass man den Bedarf nach sozialpolitischen Maßnahmen
    erkennt, insbesondere für Leute, die sich die Anzahlung nicht leisten können.
    Das heißt, dass dieses Program gezielt Leute ansprechen könnte, die unter dem
    Durchschnittslohn verdienen, so Liviu Voinea.


    Das Programm, bei
    dem der Staat für maximal 50% des Kredits bürgt, ist
    so erfolgreich, dass es im September 2017 für 62,5% des gesamten Aufkommens der
    Hypothekenkredite sorgte.





  • Jurnal românesc – 09.11.2017

    Jurnal românesc – 09.11.2017

    Preşedintele
    Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avut, joi, o întrevedere cu ambasadorul
    Canadei în România, Kevin Hamilton. Discuţiile au vizat cooperarea parlamentară
    bilaterală, ratificarea Acordului economic şi comercial cuprinzător (CETA)
    dintre UE şi Canada şi a Acordului de parteneriat strategic între UE şi Canada
    (SPA), precum şi liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii români.
    Preşedintele Senatului a amintit rolul important pe care îl are comunitatea
    românilor din Canada pentru consolidarea relaţiei dintre ţări şi a subliniat
    importanţa găsirii unor mijloace adecvate pentru atragerea acestei comunităţi
    în dezvoltarea legăturilor bilaterale. Tăriceanu a arătat că Acordul CETA a
    fost supus recent spre ratificare Parlamentului şi şi-a exprimat încrederea că
    intrarea acestui acord în vigoare, în perioada imediat următoare, va duce la
    sporirea şi consolidarea relaţiilor economice dintre România şi Canada.
    Totodată, a considerat binevenită introducerea în 2018 a unei legături aeriene
    directe România-Canada. El a folosit acest prilej pentru a saluta implementarea
    cu succes, începând cu 1 mai 2017, a primei faze a procesului de liberalizare a
    vizelor pentru cetăţenii români. Tăriceanu şi-a exprimat încrederea că aceasta
    se va încheia cu succes în curând şi se va trece la liberalizarea completă a
    regimului de vize.


    În perioada 6-8
    noiembrie 2017, senatorul Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru
    politică externă a Senatului României, alături de alţi senatori români au participat la Belgrad, la cea de-a doua
    Reuniune Trilaterală a Comisiilor de politică externă din Parlamentele Serbiei,
    României și Bulgariei. La reuniune a participat și o delegație a Comisiei
    pentru politică externă a Camerei Deputaților de la Bucureşti. Aceasta a
    reafirmat sprijinul ţării pentru parcursul european al Serbiei și necesitatea
    acordării de către autoritățile de la Belgrad, în contextul verificării
    îndeplinirii criteriilor de aderare, a unei importanțe sporite respectării
    drepturilor minorităților naționale. De asemenea, partea română a transmis
    interesul pentru identificarea unor noi căi de colaborare în domeniul economic,
    al infrastructurii de transporturi și energie.


    Deputatul
    Partidului Social Democrat, Florinel Stancu, a susținut, în plenul Camerei
    Deputaților, o declarație în care a solicitat Ministerului Economiei și
    Ministerului de Externe o anchetă cu privire la activitatea atașaților
    economici români din străinătate. Cererea deputatului survine în urma emiterii
    de către Camera de Comerț a României în Italia a unui comunicat în care
    semnatarii subliniază faptul că atașații economici ai României din acest stat
    nu își fac treaba, nu se achită de responsabilitățile pe care le au și nu
    promovează interesele statului român. Potrivit lui, cele două ministere sunt
    obligate să realizeze o verificare amănunțită în privința activității
    atașaților economici din Peninsulă, dar și din alte state unde aceștia își
    desfășoară activitatea.


    Banca Naţională
    a României (BNR) a revizuit în creştere la 2,7% prognoza de inflaţie pentru
    finalul acestui an, a declarat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza
    anterioară indica o inflaţie de 1,9 procente. Pentru finalul anului viitor, BNR
    estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, similară prognozei anterioare. Pe de altă
    parte, incertitudinile provocate de modificarea Codului fiscal, criticată aspru
    de sindicate, patronate şi de preşedintele Klaus Iohannis, au făcut ca leul să
    se deprecieze, în această săptămână, în raport cu euro, atingând cea mai slabă
    cotaţie din ultimii cinci ani.