Radio România Internațional

Tag: Bruxelles

  • Premierlu român tu Bruxelles

    Premierlu român tu Bruxelles

    Gioi, Bruxelles, premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ti pâzârâpsearea diznău a Planlui Naționalu di Andridzeari ș-Reziliențâ, ti naua achicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar, cata cumu ș-ti pripunearea ali Românie ti potisea di comisaru evropeanu.
    Marcel Ciolacu adusi aminti câftarea a Bucureștiului tu ți mutreaști pâzârâpsearea diznău a PNRR, dirmi unâ scâdeari cu 10 proțenti a componentâllei di amprumuturi, și zburârâ ș-ti câftarea di pâlteari numirlu trei. Ditu ațeali 76 di jaloani armasirâ tu moabeti patru, iara unu di eali zburaști ti scâdearea a plafonlui di la cari unâ firmâ easti luyursitâ micro-antreprinderi. Uidisitu cu spusa a premierlui, suțata di guvernari di București lipseaști s-pufiseascâ maca va sâ scadâ aestu prag i maca va s-armânâ la isapea di tora, ama, tu aestu caz, va s-tragâ mânâ di la niscânțâ pâradz ditu câftarea di pâlteari numirlu trei.

    Marcel Ciolacu dzâsi, tutnâoarâ, că dusi ma largu moabețli ti pripunearea ali unâ nauâ achicâseari tu ți mutreaști deficitlu ali Românie, ți s-tindâ pi 7 añi, câțe, dzâți premierlu, nai ma mărli investiţii va s-facâ tu aeșțâ doi añi ți va s-yinâ. La andamusea cu ufițiallu evropean, Marcel Ciolacu scoasi tu padi ș-unu stadiu a investiţiilor tu infrastructura a căiloru di heru ș-a geadeiloru.

    Ti infrastructura a căillor di heru, prota pripuneari fu ditu partea ali Românie s-avemu daț niscânțâ pâradz, vârâ 13,7 miliardi di evradz. Aprukeara fu ti vârâ 7 miliardi. Iara alanțâ va s-yinâ ditu unâ finanțari ditu partea a statlui român” – dzâsi Marcel Ciolacu.
    Tutnâoarâ, protlu ministru dzâsi diznău, Bruxelles, că lu pripuni pi Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean, ta s-hibâ năulu comisaru românu ş-cundille că va unu portofoliu icuonomicu salami ti România. Tutnâoarâ, pripunirea ufițialâ ditu partea a chivernisillei di București va-lli hibâ datâ ali Comisie, dzâți premierlu, dzâlili ți yinu.

    Aduțemu aminti că ma multi vâsilii UE, pritu cari Belgia, Vâryâria, Danemarca, Italia, Luxemburg, Portugalia, nu adrarâ nica pripunirea di comisaru evropeanu. Cathi cratu membru ali Uniuni Evropeanâ ari unâ potisi di comisaru evropeanu, iara aeșțâ candidaț, di cara suntu numâsiț ufițialu, va u aibâ borgea ti niscânti portofolii tu arada ali Comisie. Vâsiliili adarâ numâseri pritu chivernisili a loru, iara aestea suntu aprukeati di prezidentul a executivlui comunitaru.
    Tu giumitatea a meslui yizmâciuñi va s-facâ audierli a comisarlor evropeañi, iara psiflu ditu soni va s-facâ cându va s-hibâ tuț membrilli a Parlamentului Evropeanu, tu meslu sumedru. S-aduțemu aminti că, Bruxelles, premierlu zburâ cu prezidenta ali CE ş-ti aprukearea ali Românie la Schengen cu sinurli terestri, cundillindalui că Ursula von der Leyen easti ‘cama marli sturu’ ți andrupaști intrata acutotalui ali vâsilie tu spaţiul di urdinari elefterâ. Dupâ moabeț, Marcel Ciolacu s-aspusi cândâsitu că România va s-hibâ aprukeatâ di dipu la Schengen tu kirolu ți va s-yinâ.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Parlamentul Evropean andrupaști Ucraina

    Parlamentul Evropean andrupaști Ucraina

    Parlamentul Evropean ş-aspusi minduita tu ți mutreaști duțearea ma largu a andruparillei ali Ucrainâ di câtrâ Uniunea Evropeanâ cât chiro va s-hibâ ananghi, contra a Arusillei. Unâ rezoluţie aprucheatâ ñiercuri, pufiseaști prota poziţie ufițialâ a Parlamentului Evropean, aleptu di pțân chiro, tu ți mutreaști polimlu di agresiuni ali Arusie contra ali Ucrainâ. Rezoluția aspusi diznău andruparea fârâ curmari a evrodeputaţlor ti independenţa, suveranitatea ş-integritatea teritorialâ ali Ucrainâ tu arada a sinurlor a llei pricunuscuti la livel internaţional. Rezoluţia fu andruparâ integral di ținți parei dit ațeali optu a leghislativlui comunitar, di popularlli, suțial-dimucraţlli, liberalli, verdzâlli ş-conservatorlli.
    Delegaţiili a suveranişțâlor ş-ultranaţionalişțâlor româñi di la AUR și SOS s-aspusirâ contra ali rezoluţie tu ți mutreaști andruparea ali UE ti Ucraina. Tu rezoluție, evrodeputaţlli âlli caftâ ali Uniuni sâ-şi țânâ şi sâ-şi tindâ sancţiunilli contra ali Arusie şi a Belaruslui, cata cum și s-mutreascâ dipriunâ și s-alâxeascâ eficațitatea şi impactul a lor. Spunândalui nica unâ oarâ cândâseara că Moscova lipseaști sâ-lli da pâradz a Kiev-lui ti zñiili ți-lli li adră, diputaţlli evropeañi ghinuirâ gairețlli fapti di pțân chiro di UE ta s-da pâradzlli ți yinu ditu activili aruseşțâ anglliţati ti andruparea a Kievlui. Ei vor, tutnâoarâ, ‘unu reghim juridic susto ti confiscarea di activi a cratlui arusescu angllițati di UE’.
    Leghislativlu Evropean ghinui, tutnâoarâ, rezultatlu a summitlu NATO ți s-feați aua ș-pțânu chiro, și ș-aspusi nica nâ oarâ minuita că Ucraina easti pi unâ cali fârâ turnari câtâ apruchearea la Suțatâ. Tutnâaoarâ, evrodeputaţlli âlli caftâ ali UE ş-a craturlor membri s-andrupascâ ma multu militar Ucraina cât chiro va s-hibâ ananghi ş-cum poati. Âlli câftă nica ali Comisie Evropeanâ s-pripunâ agiutor finanțiar ti un chiro lungu ti adrarea mirimeti ali Ucrainâ, pi thimellu a experienţâllei a Mecanismului ti Ucraina ți fu bâgat tu practico di pțânu chiro.
    Tu ți mutreaști executivlu comunitar, luyursindalui că chivernisea di Kiev ș-umplu tuti borgili ți âlli si câfta, el deadi tu șteari ñiercuri că apruche darea câtâ Ucraina ali unâ nauâ sumâ di 4,2 miliardi di evradz, dit agiutorlu macrofinanțiar di 50 di miliardi di evradz ți va-lli si da aliștei vâsilii di UE pânâ tu anlu 2027. Condiţiili zburăscu ti bâgarea tu practico a 69 di reformi şi 10 investiţii apufusiti tu planlu ti cari s-achicâsirâ Kiev-lu şi Bruxelles-lu, ți ari misuri dit proțeslu di aderari la bloclu comunitar. Planlu ari reformi tu ma multi dumenii, cata cum energhia, agricultura, transporturli, tranziţia veardi, transformarea dighitalâ și scupadz ti un potenţial di aderari la UE, cum suntu: apruchearea a acquis-ului comunitar, gestiunea a finanţilor publiți, alumta contra arușfetillei şi a spilarillei di pâradz. Cu aeșțâ pâradz Ucraina apruche pânâ tora cama di 12 miliard di evradz dit pachetlu di agiutor finanțiar tâxit di UE.
    Autor: Daniel Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

    Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru

    Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili, tu perspectiva a scrutinlui ditu 9 di cirișaru – cându, ti prota oarâ tu Românie, va s-țânâ tu idyiul chiro ș-alidzerli evroparlamentari. 15 formațiuni politiți ș-dipusirâ pânâ tora listili di evrodeputaț, concurati di șapti candidaț independențâ, iara tora partidili politiți, alianţili, organizaţiili a țetâţeñilor ți țânu di minorităţli naţionali ş-candidaţlli independenţâ potu, pânâ tu 30 di apriru, niadzâ noaptea, s-depunâ candidaturli ti alidzerli locali. Uidisitu cu ațelu ditu soni Evrobarometru, tipusitu ñiercuri, naetea di vot a româñilor la alidzerli europarlamentari criscu cabaia andicra di aua ș-ținți añi. România ânreghistreadzâ daua nai ma marea crişteari tu aestu olanu, dupâ Cehia, agiungândalui la 74%, ți va s-dzâcâ 19 puncti proțentuali ma multu andicra di scrutinlu di ma ninti. Ma di simasie ti româñi easti, ama, votlu ti alidzerli naţionali, ti cari 63% spunu că ari unâ simasie multu mari.

    Ti Schengen, Ucraina ș-Israel, la Consiliul Evropean di Bruxelles

    Prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că va ta s-andreagâ câtu cama-ntroarâ cripărli ți țetăţeñilli româñi nica li au pi aeroporturli a niscântoru vâsilii evropeani, a că România intră, tu bitisita a meslui ți tricu, tu Schengen cu sinurli aeriani. Declarația fu faptâ ninti di summitlu evropean di Bruxelles, iu un raportu câftatu di Consiliu cundille ananghea ti integrarea pân’ di mardzinâ ali Românie ş- Vâryârie tu Spaţiul Schengen, ca apofasi cari va s-da silâ la pâzarea unicâ. Tutnâoarâ, Sofia, iu s-adunarâ, gioi, cu minișțrâlli român ș-vâryaru di Interni, comisarlu evropean ti Afaceri Interni, Ylva Johansson, dzâsi că ari nâdie că estan va s-hibâ apufusitâ unâ datâ salami ti aderarea acutotalui a ațiloru dauli vâsilii, aşi cumu pripuni Comisia Evropeanâ. Tu arada a dzuuâllei di lucru a Consiliului di Bruxelles eara tricutâ catandisea di Ucraina – vâsilie ți ari ananghi di agiutor militar ma mari și s-ampuliseaști cu problemi tu infrastructura energheticâ dupâ bombardamentili fapti di Arusia, ama și catandisea mintitâ ditu Orientul di Mesi. Ațeali 27 di stati ali UE âlli câftarâ a Israelului dânâsearea unâșunâ a alumtâllei tu Cumata Gaza şi dișclliddearea a câilor di acțes ti agiutoarili uminitari, cata cumu și silighearea a tâtâloru ostatițlor di câtrâ Hamas. Tu idyiul chiro, liderlli evropeañi dzâsirâ că Uniunea va s-llea ș-ma multi meatri restrictivi contra a Iranlui, maxus tu ți mutreaști livrărli di drone ş-racheti. Lideri ditu lumea tutâ, nica ș-ditu Românie, câtâyursirâ ataca ți nu s-ari faptâ ninti anchisitâ di Iranu tru Israel aua ș-unâ stâmânâ, ca apandisi la vâtâmarea, tu Damascu, a ma multor ofițeri iraniañi tu unâ atacâ ți easti arcatâ pi zverca a Israellui. Ca apandisi, gioi noaptea, Israellu atacă zoni ditu ascâpitata a Iranlui iu ari unâ bazâ militarâ iranianâ ș-ma multi obiectivi cari țânu di programlu nuclearu iranianu. Explozii/plâscâneri di topi furâ fapti ș-tu Irak și Siria, vâsilii iu opereadzâ miliții șiiti pro-iraniani.

    Vizitâ di lucru a premierlui Marcel Ciolacu tu Orientul di Mesi

    Premierlu Marcel Ciolacu feați, stâmâna aesta, unâ vizitâ di lucru tu Qatar ș-Emiratili Arabi Uniti, cu scupolu ti anvârtușarea a componentâllei icunomicâ, maxus aduțearea a investiţiilor tu Românie. Dusu cu unâ importantâ delegație guvernamentalâ, ufițialul românu dzâsi că ari mirachi ta s-agiungâ România poarta di intrari a investiţiilor aluștoru vâsilii tu UE. El avu andamusi cu reprezentanțâlli a niscântor companii relevanti cari investescu la livel global tu tehnologhie, energhie, agriculturâ, sânâtate, industria IT și comunicații. Moabețli avurâ tu amprotusea, tutnâoarâ,  aduțearea a investițiilor tu infrastructura aerianâ ș-portuarâ. Pi ninga coordonata economicâ, vizita tu ațeali dauâ vâsilii ditu Orientul di Mesi avu ș-unâ di simasie dimensiuni politicâ, protlu-ministrul român avândalui moabeț tu nai ma analtul livel emu Doha, emu Abu Dhabi. Tutnâoarâ, delegația di București s-andâmusi cu membri a comunitâţlor di româñi.

    FMI alâxeaști criștearea icunomicâ ali Românie

    Fondul Monetar Internaţional alâxi tu scâdeari luyurserli tu ți mutreaști criştearea icunomicâ româneascâ di estanu, di la 3,8% la 2,8%, anda icunumia mondialâ, va s-creascâ niheamâ ma pțânu di cumu fu minduitâ di prota, cu 3,2 proțenti – scoati tu migdani nai ma năulu raportu a instituţillei finanțiarâ internaţionalâ, tipusitu Washington. Uidisitu cu instituția finanțiarâ internaționalâ, criștearea a conflictului dit Orientul di Mesi riscâ s-ducâ la criștearea a pâhadzloru la energhie ş-alimenti. România va s-ânreghistreadzâ estanu, luyurseaști Fondul, unâ inflaţie di mesi anualâ di 6% ş-di 4 proțenti tu 2025. Tu ți mutreaști defițitlu di contu curentu, FMI s-aşteaptâ la ţânearea aluștui la 7,1% ditu PIB estanu, idyiului cu livelul minduit tu sumedru ş-cu ațelu di anlu ți tricu.

    România la Bienala di Artâ di Veneție

    Ministrul român a Culturillei, Raluca Turcan, lo parti la inaugurarea a atelierlui di mozaic ditu arada a Nauâllei Galerie a ICR Veneţia, proiectu ditu cânâscuta Bienalâ ditu câsâbă, furnie cu cari bâgă oarâ că aestu spaţiu tindi multu prezenţa culturalâ a Românillei şi fați ma bunu dialoglu artistic internaţional. Atelierul aduți deadun artişțâ ditu Românie, deadun cu tiniri artişțâ ditu Republica Moldova, tu ațelli şapti meși ali Bienalâ. România ari dauâ spaţii expoziţionali la Bienala di Artâ di Veneţia: spaţiul ți lu ari ditu 1938 tu Giardini della Biennale ş-Naua Galerie, tora alâxitâ tu spaţiu di lucru artistic. Ministrul adâvgă că, estanu, tema a Bienalei, ‘Xeñi iuțido/Foreigners Everywhere’, aduți aminti că, cu tuti că suntu ahoryea, oamiñilli sunt ligaț pritu creativitati ş-artâ şi trecu, ași, sinurli gheografiți ş-culturali. Uidisitu cu spusa ali Ralucâ Turcan, aestu averu iasi tu migdani tu expoziţia ‘Ți easti lucurlu/What work is’ ți reprezintâ România la Bienala di Artâ di estanu.

    Autor: Corina Cristea

    Apriduțearea: Aurica Piha

     


    bienal di arta di Venetia    , Bruxelles, Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu, Schengen, scrutin

  • România ndrupaști politica NATO a porțặloru dișcllisi

    Tru unặ andamasi disvặrtitặ tu un kiro arați şi cu pluinâ, hlambura ali Suedie, agiumtâ 32-lu cratu membru ali NATO, fu alinatặ, luni ti prặndzu, la sediul di Bruxelles ali Alianţặ Nord-Atlanticặ. Easti bitisita a calillei tu imnaticlu di aproapea doi ani aliștei vặsilie scandinavặ, cari, după aproapea 200 di añi di neutralitate şi nealiniere militară, și spusi, tru mai 2022, deadunu cu Finlanda, naetea ta s’intrâ tru organizaţia euroatlanticâ după aputrusearea aruseascâ tru Ucraina. Finlanda ș-lu bâgâ tu practico protlu scupo, după ți Turchia şi, deapoa, Ungaria, s-ncuntrarâ ti aderarea ali Suedie. Tra sâ-și da accțeptul, Ankara câftâ și ari loatâ angajamenti susto di câtâ Stockholm mutrindalui combâtearea-a terorismului, iarapoi, pânu tru soni, și Budapesta, cari vârnâoarâ nu spusi ncuntrari limbidâ andicra di aderarea ali Suedie, vulusi protocolu di aderari a vâsiliillei scandinavâ.

     

    Aderarea ali Suedie la NATO easti un evenimentu ”istoric” şi cundilleadzâ maxutarcu câ prezidentulu rus Vladimir Putin “alâtusi” cu minduita-a lui ta s-u-slgheascâ Alianţa, spusi secretarlu ghenearal al NATO, Jens Stoltenberg. ”Atumțea cându prezidentulu Putin nkisi invazia (tru Ucraina) aoa și ndoi añi, el minduita ti ma pțânâ Alianță şi cama multu control tu skinâratlu a vițiñiloru a lui. El vrea s-u-aspargâ Ucraina ca stat suvearan, ama nu u scoasi mbuveti aestâ minduitâ. Alianța easti ma mari şi ma vârtoasâ, aderarea ali Suedie u-anvârtușeadzâ NATO şi fați ma salami ansamblu ali Alianţâ”, spusi Stoltenberg tru unâ conferinţă di presă comună cu premierlu suedez Ulf Kristersson, la sediul di Bruxelles al organizaţie.

    ”Easti unâ victorie ti libertate”, cundillea, la Washington, premierlu suedez, după ți âlli deadi a secretarlui di stat american Antony Blinken documentili ufițiali di aderari, Statele Unite hiindalui depozitarlu a Tratatlui Atlanticului di Nord, vulusitu tru capitala SUA tru anlu 1949.

     

    București, Ministerul Afacerilor Externe salutâ aderarea ali Suedie la NATO pritu dipunearea, la 7 di marțu, a instrumentului di ratificari la Departamentul di Stat ali SUA. Pritu aderarea la NATO, Suedia easti ma vârtoasâ şi ma sigura, iarapoi Alianţa ma anvârtușitâ, lugurseaști Bucureştiul, cari nâpoi spuni că România ndrupaști susto Politica a Uşilor Dișcllisi ali Alianţâ.

     

    La sediul MApN s’țânu, luni, ceremonia di alinari pi catargu hlamburili ali Suedie, Românie şi NATO, tru prezenţa a ministrului Angel Tîlvăr şi a mbasadoarâllei Regatlui ali Suedie tru România, Therese Hyditu. “Deadunu himu ma vârtoși. Tru harea di membru, Suedia va s’agiutâ isa-isa emu lucârli di politicâ și apofasili ali Alianţâ, emu anvârtușearea a foețâloru aliate. Nâulu aliat aduți la measa NATO unâ askeri vârtoasâ şi ghini ndreaptâ ama şi unâ industrie di apărare babageanâ”, nica cundille  easti ananghi şi di meatri pritu cari s’tallei irușea ali Arusie, a deapoa aderarea ali Suedie la Alianţa Nord-Atlantică, deadunu cu Finlanda, va va s’aducâ mari contribtu  ti catastisea integrată di apărari şi discurajare pi flancul estic, asigurândalui coerenţă şi unitate di la Amarea Baltică pânâ la Amarea Lae.”

    Autoru: Corina Cristea

    Apriduţearea: Taşcu Lala

    Ceremonia militară de arborare a drapelelor Suediei, României şi NATO la sediul MApN (sursă foto:facebook.com/angel.tilvar.oficial@Laurențiu Turoi)
    Teremonia militară di alinari hlamburili ali Suedie, României şi NATO la sediul MApN (sursă foto:facebook.com/angel.tilvar.oficial@Laurențiu Turoi)
  • Protestu

    Protestu

    Tu unâ vâsilíi cu dimocrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea lipsești s-da tuti mecanismili ti cari easti ananghi ta s-hibâ andreapti cripărli unâ-ș-unâ ți eali s-facu. Di multu chiro s-facu studii/xitâxeri ș-previziuni ta s-nu hibâ loaț dinapandica decidențâlli. Boațea a popului lipseaști s-avdâ totna, exprimarea a llei easti unâ ananghi, nu unâ excepțíi. Protestul s-fați ditu deaspiru, easti unâ aurlari pi geadei anda boațea nu easti ascultatâ tu instituții. Lipseaști s-nu mata aibâ popululu ți s-caftâ pritu protestu, iara guvernanțâlli s-nu agiungâ la ahtări pâzârâpseri.


    Alepțâlli lucreadzâ pi tuti scărli di reprezentari: localu, tu hori, tu câsâbadz, ică la livel di craturi federali i landuri, suntu alepțâ la livelul a statlui, suntu ș-alepțâ la livelul di organizațíi integratoare, cata cumu easti Uniunea Europeanâ, ică di organizații reghionali cari lucreadzâ dupâ aestâ urnechi. Ițido politicâ publicâ intrâ tu menga a unlui om aleptu, votat, ți u veadi zorea s-andreagâ unâ i ma multi ditu aesti cripări.


    Tiñisearea a ndrepturlor a omlui s-fați la ițido livelu di organizari a soțietatillei, subiectili icunomiți, idyea. Apârarea ș-politica externâ suntu andreapti la livelu național ș-internaționalu. Tu științili politiți ari unu prințipiu cari caftâ andridzearea a cripărlor la livelul uidisitu, ațelu ți da nai ma bunili culăi. Siyura, nu unu ministeru apufisești bâgarea di câldârmă pi unâ cali, niți vârâ primăríi/dimarhíi nu apufuseaști tu mărli achicâseri interstatali. Subsidiaritatea easti unâ virtuti di cari suțietatea contemporanâ lipseaști s-filiseascâ, totna, cu cât cama mari dișcllideari.



    Ș-cu tuti aetsi, protestili nu lipsescu tu vâsiliili dizvoltati, niți baremu tu vâsiliili ali Uniuni Europeanâ, ți suntu sinonimi cu prucupsearea ș-dimocrația. Taha protestili suntu ș-eali reglementati/bâgati pi aradâ pritu nomuri dimucraticu aprucheati, echilibrati, ți s-afirescu di represiuni nidimucraticâ, ama niți nu alasâ fârnulu libiru ta s-ducâ lucârli darmadan. Ș-cu tuti aesti, potestili nu lipsescu tu vâsiliili comunitari, tamamu de-acunapuda, eali suntu multu mări, epiți, amplini di buiauâ ș-halatu. Ațeali di Bruxelles a agricultorlor au unâ tradițíi mari și suntu ti anami. Giurnalișțâlli acreditaț tu capitala ali Belghíi ta sâ zburascâ ti subiecti europeni avurâ totna imaghini ahoryea di la protestili fapti cându ș-cându di agricultori.



    Ș-cu tuti aesti, dumenea agricolâ s-hârseaști, ditu ahurhita ali construcțíi europeanâ di unâ mengâ ahoryea ș-unâ abordari salami. Politica agricolâ comunâ, cunuscuta PAC, inși tu 1962, cându avea maș șasi state tu organizația comunitarâ europeanâ ș-easti nai ma veacllea politicâ europeanâ comunâ ți nica lucreadzâ. Tu cama di 60 di añi a PAC, s-thimillusirâ ș-furâ bâgati pi lucru multi mecanisme ți u adarâ modernâ producția agricolâ ș-bana a fermierlor. Criștearea a numirlui a vâsiliiloru membri tu UE dusi la criștearea a complexitatillei ali banâ comunitarâ, unâ oarâ cu tindearea ali dumeni a integrarillei câtâ dumenii ma năi i ma veclli. Ma multu, situația internaționalâ, baș ș-ațea di pi continentul europeanu, easti tu unâ hopâ greauâ, cu piricllu.



    Tu aestu contextu, protestili a agricultorlor armân parti ditu peisaj, aducândalui aspecti tut ma serti ș-ma extremi. Parislu nu easti largu di Bruxelles ș-acolo, tu capitala ali Franțíi/Galíi, protestili au unâ tradițíi ti ciudii, ama ș-un episodu ti nipistipseari, alâxitu tu “șcurtăț galbini”.



    Lucru nău: protestili a fermierlor s-facu ș-tu Româníi. Pari unâ politicâ europeanâ implementatâ tora ș-tu aestâ parti ali Uniuni Europeanâ. Ma s-nu eara unâ catastisi anvirinatâ, vrea s-puteam s-dzâțemu că, ți cara că România nu easti tu Schengen, protestili di turlíi agricolâ europeanâ tricurâ sinurlu fârâ cheadiț ș-agiumsirâ pânâ anvârliga di București. Tut fârâ s-hibâ nica aprucheatâ tu Schengen, România adarâ copus ș-baș ș-curbani ta s-facâ un sucțesu ditu politica europeanâ di andrupari ali Ucrainâ. Fermierlli ș-transportatorlli româñi ți adarâ protesti București ti aestu lucru âlli veadi câbati guvernanțâlli, ama Bruxelles nu s-avdi. Di itia la alti protesti di aclo ică, vahi, lipseaști s-ducâ ș-elli Bruxelles. Unâ hopâ, cându a oamiñlor va lâ si aurascâ s-filiseascâ comunicarea dimucraticâ, s-paoti s-pistipseascâ că protestul easti ș-elu unâ politicâ europeanâ comunâ.



    Armânipseara: Mirela Biolan

  • Protest

    Protest

    Într-o țară cu
    democrație funcțională și de tradiție, protestul nu ar trebuie să există. Nu
    pentru că ar trebui interzis, ci pentru că societatea ar trebui să ofere toate
    mecanismele necesare ca problemele să fie rezolvate imediat ce au apărut sau
    chiar înainte să apară. De mult timp se
    fac studii și previziunii astfel încât decidenții să nu fie luați prin
    surprindere. Vocea poporului trebuie să se audă în permanență, exprimarea sa
    este o necesitate, nu o excepție. Protestul este impus de disperare, este un
    strigăt în stradă pentru că în instituții vocea nu este ascultată. Ar trebui ca
    poporul să nu mai aibă ce cere prin protest iar guvernanții să nu ajungă la
    astfel de negocieri.

    Aleșii funcționează pe toate treptele de reprezentare: local,
    în comune și orașe, sau la nivel de state federale sau landuri, sunt aleși la
    nivelul statului, sunt și aleși la nivel de organizație integratoare, cum este
    Uniunea Europeană, sau de organizații regionale care merg după acest model. Orice politică publică intră în
    atenția unui ales votat, aflat la unul sau mai multe dintre aceste probleme.

    Respectarea drepturilor omului se regăseşte la orice nivel de organizare a
    societății, subiectele economice, de asemenea. Apărarea și politica externă
    sunt tratate la nivel național și internațional. Există în științele politice
    un principiu care cere ca problemele să fie tratate la nivelul potrivit, cel
    care dă cele mai bune soluții. Cu siguranță nu un minister decide asfaltarea
    unei străzi, nici vreo primărie nu decide în marile acorduri interstatale.
    Subsidiaritatea este o virtute de care societatea contemporană trebuie să se
    folosească, mereu, cu cât mai mare sinceritate.

    Și, totuși, protestele nu
    lipsesc în țările dezvoltate, nici chiar în țările Uniunii Europene, care sunt
    sinonime cu bunăstarea și democrația. În principiu, protestele sunt și ele
    reglementate prin legi democratic adoptate, echilibrate, care evită represiune
    nedemocratică dar nici nu lasă frâu liber debandadei. Și cu toate acestea,
    protestele nu lipsesc în țările comunitare, dimpotrivă sunt masive, epice,
    pline de culoare și sunet. Cele de la Bruxelles ale agricultorilor au o
    tradiție îndelungată și sunt spectaculoase. Jurnaliștii acreditați în capitala
    Belgiei pentru a relata subiecte europene au avut mereu imagini deosebite de la
    protestele periodice agricultorilor.

    Și, totuși, domeniul agricol se bucură, de
    la începutul construcției europene de o atenție specială și o abordare
    temeinică. Politica agricolă comună, celebra PAC, a apărut în 1962, când erau
    doar șase state în organizația comunitară europeană și este cea mai veche
    politică europeană comună aflată încă în vigoare. În mai bine de 60 de ani ai
    PAC, au fost create și puse în funcțiune numeroase mecanisme care aduc la zi producția
    agricolă și viața fermierilor. Creșterea numărului țărilor membre ale UE a dus
    la creșterea complexității vieții comunitare, pe măsură ce și domeniul
    integrării s-a lărgit spre domenii noi sau mai vechi. Mai mult, situația
    internațională, inclusiv de pe continentul european, se află într-un moment
    acut, extrem de periculos.


    În acest context, protestele agricultorilor rămân
    parte a peisajului, aducând aspecte tot mai dure și extreme. Parisul nu se află
    prea departe de Bruxelles și acolo, în capitala Franței, protestele au o
    tradiție remarcabilă dar și un episod
    incredibil, îmbrăcat în veste galbene.


    Mai nou, protestele fermierilor au
    apărut și în România. Pare o politică europeană implementată acum și în această
    parte a Uniunii Europene. Dacă nu ar fi o situație tristă, am putea spune că,
    deși România nu este în Schengen, protestele de tip agricol european au trecut
    granița fără opreliști și au ajuns până în jurul Bucureștiului. Tot fără a fi
    primită încă în Schengen, România face eforturi și chiar sacrificii pentru a
    face un succes din politica europeană de susținere a Ucrainei. Fermierii și
    transportatorii români care protestează la București reproșează asta
    guvernanților dar la Bruxelles nu se aude. Poate din cauza altor proteste de
    acolo sau poate că ar trebui să meargă și ei la Bruxelles. S-ar putea ca, la un
    moment dat, când oamenii se vor plictisi de utilizarea comunicării democratice,
    să creadă că protestul este și el o politică europeană comună.

  • Schengen, încă nu

    Schengen, încă nu

    În lipsa unanimității statelor membre ale Uniunii Europene, aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen nu este, încă, posibilă, deși ambele îndeplinesc, de ani buni, toate criteriile tehnice. În plus, derulează proiecte care întăresc graniţa Uniunii Europene mai bine ca oricând. Austria și Olanda își mențin, cel puțin deocamdată, poziția defavorabilă: anul trecut, Austria a votat, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva primirii ambelor ţări în Schengen, în timp ce Olanda are rezerve doar în privinţa Bulgariei.

    În aceste condiții, la ora actuală, premierul Marcel Ciolacu aşteaptă să afle ce decizie va adopta Olanda în privinţa acceptării Bulgariei, după ce în ţara vecină României au avut loc, recent, alegeri legislative anticipate: În primul rând, România şi Bulgaria, după cum bine ştiţi, sunt la pachet. Aşteptăm întâi decizia Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria şi vom vedea cum va acţiona România.

    Cât despre Austria, ministrul de Externe Luminiţa Odobescu spune că, în ultima perioadă, comunicarea pe acest dosar s-a îmbunătăţit, demersurile continuând, pentru a se ajunge la o soluţie de comun acord. Luminiţa Odobescu: Există dialog cu partea austriacă, se discută în continuare, sunt demersuri diplomatice. Suntem sprijiniţi în acest demers atât de către Comisia Europeană, cât şi de celelalte state membre. Lucrăm să identificăm o soluţie cât mai curând posibil şi, evident, o să vedem în perioada următoare care sunt paşii exacţi de urmat.

    Potrivit premierului Ciolacu, momentul nu era favorabil din punct de vedere politic ca România să ceară un nou vot la Consiliul JAI care a avut loc marți seară, la Bruxelles, în schimb ar putea fi posibil, eventual, tot luna aceasta, în cadrul unui Consiliu extraordinar: Nu puteam fi pe ordinea de zi, decât dacă doream să forţăm un vot pe care l-am fi cunoscut dinainte, nu neapărat votul Austriei împotriva României, am fi cunoscut foarte clar votul Olandei împotriva Bulgariei. Procedura în Olanda este mai complicată decât în România, trebuie un vot prin Parlament, deci primul ministru merge cu mandat din partea Parlamentului pentru a vota într-un Consiliu European. Singura soluţie, în acest moment, este să aşteptăm reacţia Olandei – şi ea va veni cât de curând. Şi ştiţi că am avut şi discuţii şi cu domnul Frans Timmermans în ce priveşte Bulgaria şi convocarea unui JAI extraordinar cu această temă.

    Marţi seară, la sfârşitul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că este, în continuare, obiectivul Comisiei Europene de a fi luată o decizie asupra extinderii Spaţiului Schengen, prin primirea României şi Bulgariei în acest an. Și Spania, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii, doreşte ca, înainte de 31 decembrie, România şi Bulgaria să devină membre ale zonei de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor.


  • La semaine du 23 au 29 octobre 2023

    La semaine du 23 au 29 octobre 2023


    Sommet

    L’agenda
    du chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a inclus sa participation jeudi et
    vendredi aux réunions de Bruxelles du Conseil européen et du Sommet de la zone
    euro en format élargi. L’occasion pour le président roumain de rappeler que la
    Roumanie restera un partisan ferme de l’Ukraine voisine, victime de l’agression
    russe. Et Iohannis d’insister sur la nécessité que la communauté internationale
    continue à aider Kiev aussi longtemps que nécessaire. La Roumanie, a-t-il dit,
    se prononce en faveur de l’ouverture d’ici la fin de l’année, des négociations
    d’adhésion à l’UE de l’Ukraine et de la République de Moldova, majoritairement
    roumanophone. Par ailleurs, le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu, s’est
    rendu jeudi à Bruxelles pour rencontrer la commissaire européenne chargée des
    Transports, la Roumaine, Adina Valean et le responsable européen aux Affaires
    économiques et monétaires, Paolo Gentiloni. Les discussions avec les
    représentants de la Commission sont intervenues après que le gouvernement de
    Bucarest a transmis le projet de loi du système public de retraite, un des
    jalons du PNRR.




    Salaires




    Lors des
    pourparlers avec les syndicats et les patronats, le gouvernement roumain a majoré
    le Smic dans le secteur du BTT, en Agriculture et dans l’Industrie alimentaire.
    Cela permettra aux salariés concernés de verser leurs contributions à la
    Sécurité sociale dont ils étaient jusqu’alors exonérés, sans voir leurs revenus
    diminuer. Le représentant des patronats, Cristian Erbaşu, considère que la
    mesure était nécessaire pour décourager le travail au noir et combattre la
    diminution de la main d’œuvre dans le domaine du BTT qui, de toute façon, se
    confronte à une pénurie d’ouvriers.




    Ordonnance




    Le
    gouvernement de coalition PSD-PNL continue à encourager la prudence dans
    l’utilisation de l’argent public afin de réduire le déficit budgétaire.
    L’Exécutif a donc élaboré une nouvelle ordonnance d’urgence pour réduire les
    dépenses publiques d’ici la fin de l’année. Une série de restrictions
    financières seront donc imposées aux institutions d’Etat et aux mairies. Les
    administrateurs de crédits n’auront plus le droit de signer des demandes
    d’approvisionnement des services municipaux en fournitures de bureau ou en
    d’autres biens et services. Au terme du nouvel acte normatif, le paiement des
    droits salariaux gagnés par les fonctionnaires publics suite à une action en
    justice est reporté en 2024. Le premier ministre Marcel Ciolacu affirme qu’il
    n’y a pas de raison d’inquiétude puisque le budget permet le paiement aussi
    bien des salaires que du reste des dépenses publiques assumées par les
    autorités. Les pensions de retraite seront indexées sur l’inflation, de 13,5%,
    à partir de l’année prochaine. Les nouvelles mesures adoptées par le gouvernement
    surviennent peu de temps après que l’Eurostat a montré que la Hongrie (6,6%) et
    la Roumanie (6,3%) sont les pays européens affichant le déficit
    gouvernemental le plus élevé parmi les 27.




    Motion




    Les
    partis d’opposition, l’USR et la Force de la Droite, ont avancé une motion
    simple contre le ministre des Finances, le libéral Marcel Bolos, qu’ils
    accusent d’avoir permis durant son mandat, la flambée des dépenses publiques.
    Selon les signataires du document, pour remplir les caisses de l’Etat, le ministre
    et le premier ministre ont décidé d’une nouvelle série de taxes aux
    répercussions négatives sur les petits entrepreneurs. Pratiquement, ils ont
    choisi des avantages financiers à court terme au détriment de la stabilité et
    la prospérité à long terme. La motion simple sera examinée lundi avant d’être
    soumise au vote mardi, selon la décision du Bureau permanent de la Chambre des
    députés.














    Corruption




    Le Sénat
    roumain a adopté un projet de loi initié par le gouvernement, au terme duquel,
    les personnes condamnées qui essaient d’échapper à la justice et ne se
    présentent pas aux portes de la prison dans la semaine suivant la sentence,
    risquent trois ans de prison supplémentaires. La ministre de la Justice, la
    libérale, Alina Gorghiu, considère qu’une telle modification législative
    découragera les personnes faisant l’objet des dossiers de corruption d’essayer
    d’échapper à la justice. La Roumanie fait toujours des efforts pour retrouver
    et rapatrier plusieurs personnalités condamnées pour des faits de corruption
    ayant pris la fuite. Parmi elles, l’ancienne cheffe de la DIICOT, le Parquet
    anti-mafia, Alina Bica et le président social-démocrate du Conseil
    départemental Neamt, Ionel Arsene, les deux se trouvant en Italie. La liste se
    complète par l’ancien édile de Bucarest, Sorin Oprescu, actuellement en Grèce
    ou parl’homme d’affaires, Sebastian
    Ghita, ancien membre de la commission parlementaire de contrôle sur les
    activités des Services secrets roumains, qui se cache en Serbie.






    Pèlerinages




    Des
    dizaines de milliers de fidèles orthodoxes ont vénéré cette semaine les
    reliques du Saint Démètre le Nouveau, le patron de Bucarest dont la célébration
    a lieu chaque année, le 27 octobre. Réunis plusieurs jours d’affilée dans la
    cour de la Cathédrale patriarcale de Bucarest, les pèlerins ont pu se signer
    aussi devant les reliques des Saints Empereurs Constantin et Hélène et du Saint
    Nectaire. Lors du recensement de 2022, 85,3% des Roumains ayant déclaré leur appartenance
    religieuse étaient orthodoxes, 4,5% catholiques, 3% protestants et 2,5%
    pentecôtistes. 0,3% des Roumains ont affirmé être athées ou sans religion.







  • Preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European şi la Summitul EURO

    Preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European şi la Summitul EURO

    Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, care se vor desfăşura la Bruxelles, informează Administraţia Prezidenţială.

    Situaţia din Ucraina, revizuirea Cadrului Financiar Multianual, aspecte economice, gestionarea migraţiei şi relaţiile externe ale UE, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu, situaţia din Caucazul de Sud, din Kosovo şi Serbia şi situaţia din Sahel, sunt subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European.

    Liderii europeni vor aborda sprijinul multidimensional al UE, cu referire la implicarea în susţinerea angajamentelor de securitate pentru Ucraina, sprijinul pentru eforturile de reformă în parcursul său european, necesitatea continuării asistenţei umanitare, precum şi extinderea protecţiei temporare pentru refugiaţii ucraineni.

    Preşedintele Iohannis va sublinia că România rămâne un susţinător ferm al Ucrainei şi va pleda pentru continuarea sprijinului acordat de UE, atât timp cât este nevoie. Totodată, el va susţine deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârşitul acestui an.

    Liderii europeni vor continua coordonarea pe tema situaţiei din Israel şi Gaza pe baza Declaraţiei membrilor Consiliului European din 15 octombrie 2023. Şeful statului va reitera necesitatea unei viziuni clare şi unitare la nivel european, conflictul având consecinţe inclusiv pentru UE şi cetăţenii europeni, a respectării dreptului internaţional umanitar, a evitării escaladării conflictului, identificării de soluţii pentru obţinerea unei păci durabile, în baza soluţiei celor două state, precum şi evitării exacerbării extremismului la nivelul societăţilor europene în acest context.

    Un subiect important pe agenda discuţiilor se referă la procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual, pe baza propunerii Comisiei Europene din luna iunie a acestui an, care urmăreşte să răspundă nevoilor urgente la nivelul Uniunii şi să ofere un sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina. Iohannis va sublinia necesitatea obţinerii unui acord asupra acestui dosar până la finalul acestui an, care să permită atingerea obiectivelor multianuale şi să răspundă provocărilor imediate ale UE.

    Liderii europeni vor discuta şi despre priorităţile UE în domeniul economic, urmând să fie abordate acţiunile avute în vedere pentru consolidarea competitivităţii economiei europene pe termen lung, asigurarea deplinei funcţionalităţi a Pieţei Unice, întărirea bazei industriale şi economice europene, precum şi a rezilienţei Uniunii. Preşedintele Iohannis va evidenţia importanţa consolidării Pieţei Unice şi va susţine o abordare echilibrată în definirea măsurilor în acest domeniu şi va insista pentru eliminarea tuturor barierelor rămase în calea liberei circulaţii şi asigurarea unei concurenţe echitabile între statele membre.

    În cadrul Summitului Euro în format extins, membrii Consiliului European vor discuta despre situaţia economică la nivel european, cu accent pe măsurile de reducere a inflaţiei şi de creştere a rezilienţei economiei europene. De asemenea, vor avea un schimb de opinii cu privire la guvernanţa economică, precum şi la coordonarea politicilor în domeniu, cu obiectivul de a stabili o creştere economică durabilă şi mai favorabilă incluziunii.

  • De l’argent de l’UE par le PNRR

    De l’argent de l’UE par le PNRR

    A la
    fin de la semaine dernière, la Commission européenne a transféré 2,76 milliards
    d’euros à la Roumanie, en réponse à la deuxième demande de paiement dans le cadre du
    Mécanisme de Relance et de Résilience – soit le PNRR. L’Exécutif communautaire
    a indiqué que le paiement était possible puisque la Roumanie a atteint 49
    jalons et objectifs liés à cette deuxième tranche.


    « Ceux-ci portent sur les réformes clés dans des
    domaines tels que la transition verte et numérique – l’adoption de la loi sur
    la décarbonation et l’entrée en vigueur de la loi sur les services de « cloud »
    utilisés dans le secteur public », ont déclaré les représentants de Bruxelles.
    En même temps, la Roumanie a présenté aussi des réformes visant à améliorer l’application
    des politiques publiques, la promotion du tourisme et de la culture, le
    développement des ressources humaines dans le secteur de la santé, une
    meilleure collecte des impôts et la soutenabilité des retraites, la
    modernisation des infrastructures du système éducatif, ainsi que le
    renforcement de l’indépendance du système judiciaire et la lutte contre la
    corruption.


    Le chef du gouvernement de Bucarest, le social-démocrate
    Marcel Ciolacu, a salué l’annonce de la Commission européenne. Il a souligné
    que l’Exécutif roumain avait le devoir de gérer « de manière
    efficace » et « transparente » ce montant destiné aux réformes
    clés pour la transition verte et numérique du pays. Monsieur Ciolacu a ajouté
    que le gouvernement de la Roumanie œuvrait pour finaliser tous les jalons et
    objectifs liés à la troisième demande de paiement afin de l’envoyer à la
    Commission européenne le plus rapidement possible et ainsi faire croître les
    chances de recevoir le troisième versement dans les plus brefs délais.


    Pour sa part, le président du Sénat roumain, Nicolae
    Ciucă, président du Parti national-libéral, membre de la coalition à la
    gouvernance, a déclaré que l’utilisation judicieuse de l’argent versé par Bruxelles
    se refléterait dans la stabilité du budget et aurait un effet multiplicateur
    qui conduirait à l’amélioration de la qualité de vie de chaque Roumain.


    Selon le chef du PNL, le Plan National de Relance et de
    Résilience conclu par la Roumanie est complexe si bien que rien que pour cette
    deuxième demande de paiement, plus de 3 000 documents ont été soumis. Les
    paiements du Mécanisme pour la Relance et la Résilience, un instrument clé au
    cœur du programme européen NextGenerationEU, sont basés sur la performance et
    dépendent de la mise en œuvre par la Roumanie des investissements et des
    réformes prévus dans son document.



    Pour rappel, la Roumanie a envoyé une deuxième demande
    de paiement à la Commission européenne en décembre 2022. En juin 2023,
    Bruxelles a approuvé une évaluation préliminaire partiellement positive, mais a
    constaté que deux critères liés aux investissements énergétiques n’étaient pas
    remplis de manière satisfaisante. La Commission a toutefois reconnu que la Roumanie avait déjà
    pris des mesures concernant ces critères. Somme toute, le PNRR de la Roumanie
    porte sur un financement plus de 29 milliards d’euros, qui lui seront accordés
    sous forme de subventions et de prêts. Jusqu’à présent, a valeur cumulée des
    fonds attirés par le pays à travers le PNRR a atteint près de 10 milliards d’euros.

  • Radio România se alătură Operei Europa

    Radio România se alătură Operei Europa

    Radio România se alătură Operei Europa, organizație internațională cu sediul la Bruxelles, Belgia, dedicată promovării și dezvoltării muzicii clasice, instituțiilor de operă, orchestrelor simfonice și festivalurilor de profil din Europa.

    Radio România devine, astfel, parte a unei rețele internaționale influente, consolidându-și statutul de lider în peisajul cultural românesc. Această inițiativă deschide, pentru segmentele de producție muzicală ale Radio România (Formațiile Muzicale, Radio România Muzical, Radio România Cultural) și nu numai, oportunități către expertiza globală din industrie și furnizează un cadru propice pentru colaborare și, în special, pentru expunerea la nivelul unei audiențe specializate și internaționale, pe patru direcții distincte:

    1/4 Know-how, bune practici, dar și recunoaștere internațională

    Alături de instituțiide mare prestigiu internațional precum Covent Garden, Opera din Paris, La Scala din Milano, Opera de Stat din Viena, precum și orchestre simfonice precum Orchestra Națională Radio, Radio România are acum acces la un ecosistem de resurse valoroase și expertiză oferite de cele mai prestigioase instituții culturale din Europa și din întreaga lume. În aceeași măsură, Radio România are rol de membru activ în acest ecosistem, reprezintă și aduce contribuții semnificative în numele publicului român. Astfel, se dezvoltă un mediu propice pentru producții culturale de înaltă calitate, în care schimbul de bune practici este doar începutul. Colaborarea și promovarea operelor și a muzicii clasice la nivel internațional devin o realitate palpabilă. În acest context, Radio România îmbogățește standardul producțiilor culturale autohtone cu idei și bune practici internaționale, deja testate și validate, participând, concomitent, la recunoașterea contribuției României pe plan cultural la nivel european.

    2/4 Deschidere europeană, mentorare și stimularea inovației

    Prin această colaborare strategică, Radio România deschide porțile către o serie de oportunități de colaborare de nivel internațional, care nu numai că permit dezvoltarea de proiecte culturale inovatoare, dar și facilitează accesul la lideri de opinie cheie în industrie. Astfel, este creat un mediu propice pentru inovare și dezvoltare, consolidând Radio România drept centru de referință în domeniu. De asemenea, Radio România va juca un rol activ în organizarea de evenimente de prestigiu, precum conferințe și seminarii susținute de Opera Europa și membrii săi, sporind astfel vizibilitatea și influența României în arena culturală internațională.

    3/4 Expunere internațională

    Prin intermediul parteneriatelor existente între Opera Europa și organizații-cheie la nivel mondial, Radio România dobândește accesul la o rețea globală de instituții și specialiști de prestigiu din domeniul operelor și artelor spectacolului. Sunt deschise, astfel, noi perspective strategice, care permit producțiilor noastre culturale originale să străbată granițele naționale și să atingă un public mai vast, la nivel internațional. Mai mult decât atât, prin intermediul Opera Europa, Radio România devine parte integrantă a unui mediu cultural global, beneficiind de inspirație și influențe artistice din întreaga lume. Dincolo de continentul european, Opera Europa stabilește punți culturale cu parteneri precum Opera America, sprijinind comunitatea operatică din SUA, sau Ópera Latinoamérica (OLA), care promovează arta lirică în America Latină. De asemenea, Opera Europa colaborează cu Pearle – Live Performance Europe pentru a adresa chestiuni legate de reglementările europene privind spectacolele live, și cu Culture Action Europe (CAE) pentru a contribui la formularea politicii culturale europene. Prin intermediul parteneriatului Opera Europa cu FEDORA, Radio România are posibilitatea de a deveni susținător al inovației în opera și balet. Acest amplu cadru de colaborare îi oferă radioului public o platformă solidă pentru promovarea culturii autohtone la nivel global și pentru consolidarea artei spectacolului național în plan internațional.

    4/4 Autoritate și deschidere pentru colaborare cu instituții culturale locale

    Parteneriatul reprezintă un pas semnificativ în misiunea Radio România de a aduce experiențe culturale profunde și inspiraționale publicului larg; și reflectă angajamentul ferm al organizației pentru promovarea muzicii clasice și a producțiilor de înaltă calitate către audiențele sale și nu numai. Radio România își consolidează autoritatea în industria media și în peisajul cultural românesc, contribuind la dezvoltarea culturală și artistică a țării prin împărtășirea cunoștințelor și experiențelor dobândite cu alte instituții culturale locale. Prin această alianță, Radio România dovedește un angajament puternic în favoarea promovării culturii europene și a artei spectacolului, reflectând dorința de a contribui activ la creșterea calității și diversității producțiilor culturale din România.

  • De la încălzirea globală la „fierberea” globală

    De la încălzirea globală la „fierberea” globală

    Secretarul
    general al Națiunilor Unite, portughezul Antonio Guterres, pledează pentru o
    acțiune radicală imediată împotriva schimbărilor climatice. El spune că temperaturile
    record din iulie dovedesc că Terra a trecut dintr-o fază de încălzire într-o
    eră a fierberii globale. Într-adevăr, valul de caniculă care a lovit emisfera
    nordică, deopotrivă în Asia, Europa și America, a transformat, de pildă, Marea
    Mediterană într-un cazan care fierbe la focurile incendiilor de vegetaţie. E o
    vară crudă – spune şeful ONU, iar pentru întreaga planetă, este un dezastru
    şi, în lipsa unei mini-epoci de gheață în următoarele zile, iulie 2023 va
    doborî recordurile la nivel general. Impactul extrem al schimbărilor climatice
    e în concordanță cu predicțiile și avertismentele repetate ale oamenilor de
    știință – afirmă Guterres, adăugând că singura surpriză este viteza
    schimbării. În fața consecințelor tragice, el și-a repetat apelul pentru
    acțiuni rapide și de anvergură, precum renunţarea la combustibilii fosili. Schimbarea
    climatică este aici. Este terifiant. Și este doar începutul. Era încălzirii
    globale s-a încheiat; era fierberii globale a sosit     – conchide Gutteres.

    Potrivit datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice,
    finanțat de Uniunea Europeană, primele trei săptămâni din iulie au fost cele
    mai calde perioade de trei săptămâni, iar luna este pe cale să fie cea mai
    caldă iulie și cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată. Datele complete
    pentru iulie vor fi disponibile și publicate pe 8 august. În Statele Unite, președintele
    Joe Biden a numit creșterea temperaturilor din cauza schimbărilor climatice o
    amenințare existențială. Pentru Biden, canicula este ucigașul numărul unu
    legat de vreme, care, în ţara lui, provoacă 600 de decese în fiecare an. În
    România, unde, săptămâna aceasta, temperaturi de peste 40 de grade Celsius au
    fost dublate de furtuni care-au ucis oameni, preşedintele Klaus Iohannis afirmă
    că sistemele de avertizare timpurie cu privire la fenomenele meteo extreme
    trebuie dezvoltate continuu. Este deosebit de important să se ţină cont de avertizările
    meteorologice, pentru a se evita tragedii – mai spune şeful statului român.

    La
    Bruxelles, Comisia Europeană anunţă că va
    achiziţiona încă 12 avioane echipate pentru stingerea incediilor şi îşi va
    înfiinţa propria flotă pentru a răspunde mai bine fenomenului. Avioanele vor fi
    poziţionate în ţările europene din bazinul Mării Mediterane, acolo unde au loc
    cele mai multe incendii, cum se întâmplă şi în acest an. Actualmente,
    Mecanismul Civil European acţionează cu o flotă de tranziţie, ce cuprinde avioane
    din statele membre ale Uniunii şi doar două ale Comisiei.


  • 01.07.2023 (mise à jour)

    01.07.2023 (mise à jour)

    Diplomatie – 40 employés de l’ambassade de Russie à Bucarest, dont 11 diplomates et 29 membres du personnel technique et administratif et leurs familles, ont quitté la Roumanie samedi en fin d’après-midi, à bord d’un avion civil opéré par une compagnie aérienne russe. Selon le ministère des Affaires Etrangères de Bucarest, la décision de la Roumanie de réduire le personnel de la mission diplomatique russe « illustre le niveau actuel des relations bilatérales, dans le contexte du déclenchement par la Russie de la guerre d’agression contre l’Ukraine voisine de la Roumanie ». Rappelons-le, début juin, la diplomatie roumaine a annoncé la Russie qu’elle devrait réduire le nombre de son personnel en Roumanie de 61%. Enfin ce fut la Russie à faire le choix des postes supprimés et des personnes obligées de quitter la Roumanie.

    Emeutes – Le président Emmanuel Macron a été contraint samedi de reporter sa visite d’Etat en Allemagne au lendemain d’une quatrième nuit d’émeutes en France causées par la mort de Nahel, tué par un policier et inhumé loin des caméras dans sa ville de Nanterre, en banlieue parisienne, selon l’AFP. Même si l’intensité des violences a semblé reculer dans la nuit de vendredi à samedi, les 45.000 policiers et gendarmes mobilisés ont procédé à plus de 1.300 interpellations, selon le bilan du ministère français de l’Intérieur. Saisi par une vidéo amateur venue contredire le récit initial livré par les policiers, le tir a bout portant d’un motard et la mort de Nahel, 17 ans, lors d’un contrôle routier ont choqué jusqu’au sommet de l’Etat et embrasé tout le pays. Les transports en commun ont été suspendus pendant la nuit, tout comme la vente de matériaux pyrotechniques et des substances inflammables. Les émeutes les plus violentes ont eu lieu à Marseille, Lyon, Grenoble et à Paris. Le président Emmanuel Macron a accusé les protestataires d’exploiter la mort de l’adolescent et a appelé tous les parents à la responsabilité.

    Bruxelles – La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a déclaré que la gestion et la consolidation des frontières de l’Union comptait parmi les principaux éléments dans la lutte contre la migration illégale. La cheffe de la Commission européenne espère que les projets pilote que déroulent la Bulgarie et la Roumaine puissent servir de modèles de bonnes pratiques pour d’autres frontières extérieures de l’Union. Les leaders européens réunis jeudi et vendredi à Bruxelles ont évoqué la gestion de la migration, sans identifier pourtant un accord. La Pologne et la Hongrie s’opposent au pacte qui prévoit la relocation des demandeurs d’asile conformément au principe de la solidarité.

    Ukraine – L’Espagne alloue un nouveau paquet d’aides à l’Ukraine d’une valeur de 55 millions d’euros et promet à Kiev un appui à long terme, annonce le premier ministre espagnol, Pedro Sánchez, dans un discours samedi devant le Législatif ukrainien. Sur ce montant, 51 millions devraient seraient versés à l’Ukraine par le biais de la Banque Mondiale afin de soutenir les PMEs et le reste sera utilisé pour reconstruire les écoles bombardées par la Russie. L’Espagne a assumé ce 1er juillet la présidence de l’Union européenne. Pedro Sánchez a également évoqué l’adhésion de l’Ukraine à l’OTAN, assurant qu’il soutenait la création d’un Conseil Ukraine – OTAN.

    Festival – C’est un weekend bien rempli d’événements à Bucarest, qui accueille ces 1 et 2 juillet le festival international du théâtre de rue « B-fit in the street ! » Après une pause de trois ans, l’événement est de retour dans la Capitale, pour transformer les artères centrales en zones piétonnes, où les spectateurs peuvent suivre des spectacles d’acrobatie et des concerts de musique interactifs. N’y manquent pas non plus les installations sonores, les musiciens de rue, les danseurs, ni les ateliéers créatifs et les activités sportives.

    Météo
    –     Il fait beau ce weekend en Roumanie. Le ciel est variable, plutôt bleu, mais
    quelques pluies isolées sont possibles en montagne. L’instabilité sera au
    rendez-vous sur l’ouest, le sud-ouest et le sud, où des pluies et des orages
    sont possibles. D’ailleurs, les météorologues ont émis une alerte jaune à
    l’instabilité valable à partir de ce soir et jusqu’à demain matin. Les maxima
    dépasseront souvent les 30 degrés.

  • Aliații susțin Ucraina

    Aliații susțin Ucraina

    Țările
    membre ale Uniunii Europene au reuşit să livreze, în ultimele doar câteva zile,
    un sfert din totalul obuzelor promise Ucrainei
    pentru întregul an. La reuniunea de marți, de la Bruxelles, a miniştrilor
    europeni ai Apărării,șeful
    diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, a precizat că este vorba despre circa
    220.000 de proiectile şi 1.300 de rachete. El a declarat, totodată, că spaţiul
    comunitar a mobilizat 10 miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina din punct de
    vedere militar, din care 5,6 miliarde prin intermediul Fondului European pentru
    Pace, iar restul reprezentând fonduri alocate de industrie şi de statele
    membre. Și Aliaţii din NATO continuă livrările. Prezent la reuniunea
    europenilor, secretarul general Jens Stoltenberg a punctat că, în ultimele
    luni, Ucrainei i-au fost trimise tancuri grele Leopard, Challenger și Abrams.
    Marea Britanie a furnizat lansatoare moderne de rachete cu rază lungă de
    acţiune, iar o serie de aliaţi între care Statele Unite, Marea Britanie,
    Germania şi Polonia au început să antreneze piloți ucraineni pentru avioanele
    de vânătoare F-16 care vor fi livrate Kievului.

    Prezent și el marți, la
    Bruxelles, la reuniunea omologilor europeni ai Apărării, ministrul român Angel
    Tîlvăr a fost de părere că actualul context a demonstrat că a fost nevoie de o
    creştere a bugetului pentru Apărare. În acest domeniu, nu se cheltuie, se
    investeşte, iar România a înţeles acest lucru! – a afirmat oficialul. Angel
    Tîlvăr:

    România se bucură de o reputaţie din ce în
    ce mai bună datorită consecvenţei şi faptului că, de mai multă vreme, a înţeles
    că în Apărare nu se cheltuie, ci se investeşte. Şi, iată, situaţia existentă
    acum dovedeşte că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul la 2% în
    ultimii 6 ani. Iar 2,5% alocaţi în acest an pentru Apărare ne dau posibilitatea
    ca, pe lângă echipamentele şi capabilităţile de înaltă tehnologie pe care le
    avem acum, să ne putem permite achiziţionarea sau fabricarea altora care să
    satisfacă aşteptarea cetăţenilor în ceea ce priveşte datoria armatei de a
    asigura un climat de pace, de predictibilitate şi stabilitate.

    Potrivit ministrului Angel Tîlvăr, în urma discuțiilor de la Bruxelles s-a
    constatat o creştere a coeziunii dintre Uniunea Europeană și NATO: Formatul în care ne-am întâlnit este un format UE la care participarea
    secretarului general al NATO a contat, pentru că discuţiile pe care le-am avut
    şi faptul că au existat nuanţe în solidaritatea noastră au condus la creşterea
    coeziunii în ceea ce priveşte colaborarea dintre Uniunea Europeană şi NATO.

    Luni, cu o zi înaintea reuniunii miniștrilor europeni ai Apărării, la Bruxelles
    a avut loc și cea a șefilor diplomațiilor Uniunii. Prilej pentru Bogdan Aurescu
    să declare că România susține necesitatea sprijinului neîntrerupt pentru
    Ucraina pe toate palierele, în paralel cu – în continuare – sancționarea și
    izolarea internaţională a Rusiei.


  • Anamaria Cristina Pop din Belgia

    Anamaria Cristina Pop din Belgia

    Maramureşeanca Anamaria Cristina Pop din Belgia, absolventă de litere a Universității de Nord din Baia Mare, cu studii în resurse umane și management la Bruxelles, autoarea volumului de versuri «Dincolo de cuvinte», jurnalistă la revista online Timpul din Belgia, coordonatoarea şcolii parohiale de la Parohia Sfinţii Apostoli din Zeebrugge, Belgia.