Tag: Bruxelles

  • Reforma pensiilor speciale, în discuţie

    Reforma pensiilor speciale, în discuţie

    Protocoalele după care funcţionează actuala coaliţie
    guvernamentală de la Bucureşti prevăd că, în mai puţin de o lună, liderul PSD,
    Marcel Ciolacu, îi va lua locul de premier şefului liberal Nicolae Ciucă. Şi,
    odată cu mandatul, va prelua şi dosarul spinos al aşa-ziselor pensii speciale,
    care nu respectă principiul contributivităţii şi de care beneficiază, în
    principal, foşti parlamentari, diplomaţi, magistraţi sau angajaţi ai sistemelor
    de apărare, securitate ori ordine publică. Proiectul de reformare a sistemului
    de pensii speciale poate fi aprobat în Parlament până la sfârşitul actualei
    sesiuni, dar asumarea răspunderii guvernului este în continuare luată în calcul
    – anunţă Ciolacu. El adaugă că are, în permanenţă, un dialog pe această temă cu
    ministrul Muncii, colegul său de partid social-democrat Marius Budăi. Problema,
    recunoaşte viitorul premier, este că dosarul trebuia deja închis, fiind inclus
    în cea de-a treia cerere de plată pentru finanţarea prin PNRR, programul prin
    care Bruxellesul susţine financiar o parte din investiţiile şi reformele din
    România. Budăi se va duce săptămâna viitoare la Bruxelles, pentru a discuta,
    din nou, pe această temă cu oficialii europeni.

    Până atunci, Banca Mondială a
    finalizat raportul privind impactul noilor măsuri propuse de coaliţie în cazul
    pensiilor speciale şi, potrivit informaţiilor apărute în presă, documentul
    arată că rezultatul în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare ar fi
    nesemnificativ. Impozitarea progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale va
    avea efecte neglijabile – spun specialiştii Băncii. La fel şi o altă măsură,
    prin care s-au eliminat cinci sporuri din baza de calcul a pensiilor
    militarilor. Aceasta va duce la o reducere de numai două procente a cuantumului
    pensiei de serviciu a unui militar.

    Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, tot din PSD,
    a insistat, din nou că nimeni nu ar trebui să se atingă de pensiile militarilor,
    acestea nefiind pensii speciale. El a declarat că un număr cât mai mare de
    tineri trebuie atraşi în armată. Degeaba vorbim de tancuri, de rachete, de
    corvete, de fregate, de toate lucrurile pe care ni le dorim şi pe care le vom
    avea. Ele au nevoie de un personal cu un înalt nivel de calificare, pentru că
    la ora actuală Armata României înseamnă personal cu un nivel de calificare
    foarte, foarte mare. De aceea eu insist pentru a intra în rândul forţelor
    armate, dar şi dorinţa de a rămâne în cadrul forţelor armate să fie încurajată
    şi prin asigurarea unui nivel de trai şi a predictibilităţii unei cariere în
    acest domeniu.

    Din opoziţie, USR susţine că PSD şi PNL îi mint pe români
    că vor eliminarea pensiilor speciale şi îl numeşte pe premierul liberal
    Ciucă om de stat cu trei cravate, care îşi ia salariul, îşi încasează pensia
    specială de general în rezervă şi care va primi, în viitor, şi pensie specială
    de fost parlamentar.


  • Ambasada României în Regatul Belgiei continuă seria de evenimente dedicate diplomației medicale

    Ambasada României în Regatul Belgiei continuă seria de evenimente dedicate diplomației medicale

    Ambasada României în Regatul Belgiei continuă seria de
    evenimente dedicate diplomației medicale și organizează a doua conferință pe
    teme de sănătate publică, în cadrul platformei care reunește diaspora medicală românească
    din Belgia. Astfel, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății și Rețeaua Europeană
    pentru Prevenirea Fumatului, ambasada organizează în zilele de 3-4 mai 2023,
    la Bruxelles, un Simpozion privind cooperarea în domeniul
    oncologiei – o perspectivă româno-belgiană. În cadrul acestuia, oficiali
    români și belgieni din sfera guvernamentală și legislativă, precum și
    reprezentanți ai unor organizații internaționale și ai instituțiilor europene se
    vor întruni în vederea împărtășirii și promovării strategiilor, politicilor,
    programelor și experiențelor în acest domeniu.


    Obiectivele simpozionului vizează prezentarea noilor inițiative
    românești în domeniul combaterii cancerului, alături de proiectarea unei imagini
    de ansamblu asupra politicilor și programelor de prevenire și tratament a
    cancerului în România, Belgia și Uniunea Europeană. Dezbaterile vor aborda
    subiecte trans-sectoriale între diferite specializări din domeniul oncologiei,
    în vederea identificării posibilelor modalități de îmbunătățire a implementării
    și dezvoltării noilor politici în domeniul oncologic. De asemenea, este
    urmărită întărirea cooperării academice și inter-universitare.


    Evenimentul urmărește consolidarea inițiativei Către
    o diplomație medicală – o perspectivă româno-belgiană, lansate de Ambasada României în
    Regatul Belgiei în luna octombrie 2022, prin care au fost create bazele unei
    platforme de intensificare a cooperării bilaterale, a schimbului de informații
    și bunelor practici în domeniul medical, a definirii unei agende comune, a
    informării asupra prezenței medicale românești în Belgia și a organizării de
    evenimente de specialitate.


    La nivel bilateral, scopul inițiativei este de a cataliza
    formarea unor grupuri de susținere a cooperării bilaterale româno-belgiene, de
    creștere a ponderii acestei componente medicale în ansamblul relațiilor dintre
    cele două state, prin implicarea comunității de medici români din Belgia în
    proiecte de cercetare și de cooperare cu România, precum și de a iniția
    programe în domeniul sănătății și al cooperării medicale, dezvoltate la nivel
    bilateral și european. Totodată, se urmărește crearea și întărirea unei rețele
    a medicilor români din Belgia, comunitatea medicală românească numărându-se
    printre cele mai importante din Europa.


    Inițiativa a primit numeroase aprecieri de la
    autoritățile din domeniul sănătății și diplomației din România și Belgia și
    reunește sute de medici, specialiști și farmaciști români, precum și personal
    auxiliar medical, care activează în Belgia.


    Cooperarea în domeniul sănătății publice reprezintă o
    prioritate promovată de Ambasada României la Bruxelles, iar comunitatea
    medicală românească, bine integrată în Regatul Belgiei, constituie un vector al
    prioritizării acestui cadru de cooperare. Medicii români sunt considerați adevărați
    ambasadori ai țării noastre, ei reprezentând o punte de legătură între cele
    două state.


    Evenimentul se bucură de sprijinul doamnei Hilde Crevits, viceprim-ministru al
    Guvernului Flandrei, ministru flamand pentru sănătatea publică și al doamnei Valérie
    Glatigny, ministru al sănătății în Federația Wallonie-Bruxelles, care au transmis mesaje participanților.


    În cadrul simpozionului vor avea prezentări doamna Diana
    Loreta Păun, consilier prezidențial în cadrul Administrației Prezidențiale din
    România; doamna senator Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare,
    ordine publică și siguranță națională; domnul senator Attila László, membru al
    Grupului pentru combaterea cancerului, Parlamentul României; domnul deputat
    Nelu Tătaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie; domnul deputat Patriciu-Andrei
    Achimaş-Cadariu, președintele Grupului pentru combaterea cancerului din
    Parlamentul României; domnul Ștefan Constantinescu, președinte onorific al
    Academiei Regale de Medicină a Belgiei, președintele Federației Europene a
    Academiilor de Medicină (FEAM); doamna Oxana Domenti, reprezentantul
    Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pe lângă Uniunea Europeană; domnul Frank
    Cornelis, Centrul de cancer al Clinicii universitare Saint-Luc; domnul Patrick
    Martens, directorul Centrului pentru detectarea cancerului (CVKO); domnul Adrian
    Peres, director adjunct EU4Health (DG SANTÉ din cadrul Comisiei Europene); doamna
    Alexandra Tamas, Rețeaua europeană pentru prevenirea fumatului; domnul Leonard
    Azamfirei, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie
    George Emil Palade din Târgu Mureș; domnul Puiu Lucian Georgescu, rectorul
    Universității Dunărea de Jos, Galați; domnul Costin-Teodor Streba, prodecanul
    Facultății de Medicină și Farmacie din Craiova; domnul Mihai Marinca, șef
    lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași; doamna
    Adriana Mihalaș, secretarul Colegiului Medicilor din Municipiul București.


    Totodată, la eveniment
    participă medici români care activează în Belgia.


    Simpozionul privind cooperarea în
    domeniul oncologiei – o perspectivă româno-belgiană se bucură de susținerea firmelor Atenor și Transuniverse Forwarding,
    precum și a Centrului Medical Gribaumont. Partenerii media ai
    evenimentului sunt Agenția Națională de Presă Agerpres și Romanian
    ExpatsNews & Media ROEXPAT.

  • 01.04.2023

    01.04.2023

    Bruxelles – Le mandat du roumain Mircea Geoană d’adjoint au secrétaire général de l’OTAN a été prolongé d’une année, jusqu’à octobre 2024. Le patron de l’OTAN Jens Stoltenberg lui a remercié et a souligné que Mircea Geoană a été un secrétaire général adjoint remarquable et un grand soutien personnel, durant une période critique pour la sécurité euro-atlantique. Dans un message sur Facebook, Mircea Geoană a écrit que la décision de prolonger ce mandat, tout comme sa nomination en 2019 ont été un exemple pour tous les Roumains de viser haut et pour la Roumanie d’obtenir l’audace et la sagesse de mettre à profit les opportunités stratégiques offertes par les changements géopolitiques. Par ailleurs, selon la publication The Sun, la présidente de la Commission européenne Ursula von der Leyen, devrait se porter candidate aux fonctions de prochain secrétaire général de l’OTAN, étant donné que Jens Stoltenberg doit absolument achever son mandat cet octobre, après trois prolongations successives. Le premier ministre espagnol, Pedro Sánchez, et le secrétaire britannique à la défense, Ben Wallace, seraient également candidats à ces fonctions.

    Défense – Le ministre roumain de la défense, Angel Tîlvăr, s’est entretenu à Washington, avec les représentants d’instituts américains de recherche et analyse de renom dans la sphère des études de sécurité. Selon un communiqué transmis aujourd’hui par le ministère de la défense de Bucarest, les réunions ont visé la guerre en Ukraine, la manière dont l’OTAN a répondu pour soutenir l’Ukraine, mais aussi les leçons apprises et les moyens de consolider le soutien allié pour ce pays. Ce qui plus est, les participants aux pourparlers ont évoqué les décisions du sommet de Madrid, respectivement les mesures de renforcement de la défense et de la dissuasion sur le flanc est de l’OTAN et la manière d’implémentation de celles-ci. Egalement dans le cadre de sa visite aux Etats Unis, le ministre de la défense Angel Tâlvar a souligné les bénéfices du partenariat stratégique entre la Roumanie et les Etats Unis. Le 30 mars, le ministre roumain a rencontré Cara Abercrombie, qui coordonne la politique de défense et du contrôle des armements dans le cadre du Conseil national de sécurité des Etats Unis et le 31 mars il a rencontré Gina Ortiz Jones, secrétaire adjointe des Forces aériennes des Etats Unis.

    Relance et résilience – La commission européenne a verse jusqu’ici plus de 150 milliards d’euros aux etats membres dans le cadre du mécanisme de relance et de résilience en moins de deux ans depuis sa création, stimulant des réformes et des investissements dans les Etats bénéficiaires. Affin de rendre le fonctionnement du mécanisme plus transparent, la commission a lancé cette semaine, une carte interactive enligne, périodiquement mise à jour qui présente les projets financés par ces fonds. Sur les 350 projets présentés, 10 proviennent de Roumanie. Parmi eux figurent le programme national de reboisement, l’autoroute A17 qui relie les villes de Ploiesti, dans le sud et Pascani, dans l’est ou la modernisation du chemin de fer reliant les villes de Cluj et d’Oradea, dans le nord-ouest.

    Migrants – Le ministère roumain des Affaires Etrangères a fait savoir aujourd’hui que les autorités canadiennes n’avaient pas confirmé le fait qu’il y avait des Roumains parmi les huit personnes décédés à la frontière américano – canadienne. Auparavant, la presse a informé que huit personnes, dont une famille de Roumains, avaient décédé alors qu’ils tentaient de traverser illégalement la frontière entre le Canada et les Etats Unis. Ils sont été découverts dans une zone marécageuse du fleuve qui sépare le Québec de l’Etat de New York. Une autre personne, le propriétaire de l’embarcation utilisée pour le transport des huit est portée disparue. Le président américain Joe Biden et le premier ministre canadien Justin Trudeau ont décidé la semaine dernière d’arrêter les demandeurs d’asile qui arrivent au Canada illégalement. Selon la police, l’accord n’a pas provoqué la tragédie des deux familles.

    Météo – Températures assez douces pour cette période de l’année, mais la météo est morose à travers le pays. Ciel couvert sur le nord, l’ouest et le sud-ouest, ou il pleut. Des précipitations sont attendues presque partout en Roumanie. En montage des chutes de neige sont possibles. Les maximas vont de 11 à 19 degrés. 11 degrés à Bucarest.

    Musée – Plusieurs musées roumains participent à l’exposition internationale Premiers rois d’Europe, du Field Museum of Natural History de Chicago. L’exposition, qui rassemble plus de 700 artefacts archéologiques préhistoriques de première importance provenant des collections d’Albanie, de Bosnie-Herzégovine, de Bulgarie, de Croatie, du Kosovo, de Macédoine du Nord, du Monténégro, de Roumanie, de Serbie, de Slovénie et de Hongrie, sera ouverte jusqu’au 28 janvier 2024. Premiers Rois d’Europe est le résultat d’un projet culturel sans précédent, mené en collaboration avec plus de 25 musées en Europe. L’exposition présente, avec d’autres objets provenant des collections de musées des pays mentionnés, une sélection d’artefacts préhistoriques et protohistoriques datant de la période néolithique, de l’âge du bronze et jusqu’au deuxième âge du fer – de cinq musées roumains.

    Tennis – La joueuse roumaine de tennis, Sorana Cîrstea a raté la qualification en finale du tournoi de Miami aux Etats Unis. Elle a été battue vendredi par la sportive Tchèque Petra Kvitova 7-5, 6-4, dans les demi-finales du tournoi WTA 1 000.

  • Cooperare pe axa România – Belgia

    Cooperare pe axa România – Belgia

    În istoria relațiilor diplomatice ale Bucureștiului, anul 1838 este primul care apare pe axa cu Belgia, care a înființat la acel moment, la Galați, în estul României, primul său consulat în această țară. Patru ani mai târziu, acesta este mutat la București și transformat, în 1870, în agenție diplomatică, pentru ca în 1880, după recunoașterea independenței României, să ia naștere prima reprezentanță diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legație. În 1963, relațiile sunt ridicate la nivel de ambasadă, după ce între 1941 și 1946 au fost întrerupte. Declaraţia politică comună între România şi Regatul Belgiei se semnează mult mai târziu, în 1994, iar ulterior se semnează Acordul de cooperare între Guvernul României și cel al Flandrei, care vizează, în mod prioritar, domeniile: energie regenerabilă, agricultură, transport şi lucrări publice, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, știința şi tehnologia inovării, ocuparea forţei de muncă şi integrare socială. Un acord similar vizează cooperarea între Guvernul României, Guvernul Regiunii Valone şi Guvernul Comunității Franceze din Belgia. Un dialog foarte bun la nivel politico-diplomatic, o cooperare strânsă în plan economic și comercial, precum și colaborarea la nivel european și internațional caracterizează relațiile româno-belgiene. Iar datele statistice din ultimul deceniu indică o creștere constantă a volumului schimburilor comerciale, la fel cum se întâmplă și cu numărul companiilor belgiene care au investiții în România.

    Despre o parte dintre aceste aspecte a vorbit într-un interviu acordat pentru RRI, Elio di Rupo, fost premier al Belgiei, în prezent ministru-președinte în cadrul guvernului Valoniei, care a făcut la finalul lunii februarie o vizită în Romania, țară membră a Organizației Mondiale a Francofoniei

    Sunt mai multe motive pentru care mă aflu în capitala României. În primul rând: relațiile pe care le avem cu românii din Belgia. Conform Ambasadei României aproape 200 de mii de romani se află în Belgia, din care mai mult de jumătate sunt la Bruxelles. Un alt motiv: poziția strategică a României în ceea ce privește Ucraina și Republica Moldova în acest război abominabil inițiat de Rusia. Pe plan economic, România are o creștere economică de 5%, este aproape independentă din punct de vedere energetic și are o strategie ce vizează autonomia enegetică, ceea ce atrage întreprinderile. Deja există 330 de companii (belgiene) care lucrează cu România și încă 700 de companii din Valonia care sunt interesate de ceea ce se întâmplă în România.

    Cei aproximativ 200 de mii de români din Belgia constituie a doua cea mai importantă comunitate de străini din această țară, iar impactul economic al acesteia este unul important. În general, este vorba de muncitori pe care îi regăsim aproape în toate sectoarele economiei, în construcții, dar și printre infirmieri și medici. Reprezintă o populație foarte bine integrată, spune oficialul belgian, amintind și că în România sunt deja mai multe companii belgiene. Dar, spune Elio di Rupo, relatiile pot fi si mai intense, este nevoie să creăm valoare economică prin schimburi, prin comerț, printr-un schimb de producție. Acesta a vorbit și despre faptul că România a intrat în UE în 2007, însă nici până azi nu este membră a spațiului Schengen

    De ce ? Pentru că trebuie să avem unanimitate. Iar până acum Olanda a fost reticentă. Îmi aduc aminte, acum 10 ani cand eram în Consiliul European, Olanda îi reproșa României că era prea permisivă în ceea ce îi privește pe străini. Dar președintele României i-a replicat că Roterdam era o platformă de import de droguri pentru întreaga Europă. Acum Olanda pare să se fi convins că trebuie avansat. În schimb, Austria încă nu este de aceeași părere. Se pare că marea problemă a UE este că la momentul deschiderii către țările Europei de Est nu s-a renunțat la acest mecanism al unanimității. Și efectele se văd azi, în ceea ce privește acceptarea României în spațiul Schengen: este de ajuns ca o țară să se opună pentru ca procesul să fie blocat. Dar adevărul este că trebuie să avansăm.

    Și, pentru că războiul Rusiei în Ucraina își pune amprenta asupra întregii Europe, Elio di Rupo s-a referit și la acest subiect care de mai bine de un an ține capul de afiș al jurnalelor informative de pretutindeni, amintind că Belgia a reacționat similar cu celelalte țări, în sensul că la începutul conflictului a sperat să se găsească o soluție diplomatică. Din păcate, azi, un an mai târziu, nu există altă soluție decât apărarea în fața Rusiei, spune oficialul belgian

    Pentru că, dacă Rusia va triumfa în Ucraina, democrațiile și libertatea vor fi în mare pericol. Pentru că nu știm unde se va opri Putin. Așadar, evoluția situației în Ucraina va fi lungă și dificilă. Nu putem subestima rezistența și capacitatea militară ale Rusiei. Nu vom găsi o soluție prea curând. China intervine, dar așa cum este el astăzi, avansul trupelor ruse în Ucraina, nu ne permite să sperăm la un armistițiu și la o negociere imediată. Deci nu avem altă soluție în situația actuală: trebuie să înarmăm Ucraina. Asta și fac țările membre NATO și țările europene, fără ele Ucraina nu ar putea rezista. Care va fi deznodământul acestui conflict ? Nimeni nu știe.Dar nu putem să nu ajutăm Ucraina cu tot ceea ce putem. (…)Bătălia nu se duce doar pe teritoriul Ucrainei, acolo se duce lupta fizică, mai spune Elio di Rupo, dar avem dificultăți umane, politice, sociale, economice și în țările din Vestul UE.


  • 24.03.2023

    24.03.2023

    Bruxelles – Poursuite à Bruxelles d’une réunion de deux jours des leaders européens, avec à l’agenda des problèmes énergétiques et la stimulation de la compétitivité des économies européennes. La Roumanie a réussi à obtenir à ce sommet davantage de fonds pour aider les agriculteurs touchés par les importations de céréales à bas prix d’Ukraine. Hier, le président Klaus Iohannis a déploré cette situation et a reçu la permission de la Commission d’augmenter les fonds accordés initialement à la Roumanie. Au début de la semaine dernière, dans le cadre du conseil Agrifish, à Bruxelles, la Pologne, la Roumanie et la Bulgarie se verraient accorder les premiers fonds pour les fermiers touchés. Conformément à la formule de calcul appliquée la Pologne recevait 30 millions d’euros, la Bulgarie 16 et la Roumanie seulement 10 millions. Bucarest avait demandé initialement quelque 25 millions d’euros.

    Enseignement – Vendredi le gouvernement de Bucarest a approuvé le projet de loi relatif à la participation de la Roumanie au Programme d’évaluation internationale des élèves PISA 2025. Selon les représentants de l’Exécutif, la participation de la Roumanie à ce programme vise « de corréler l’enseignement en Roumanie avec les systèmes d’éducation performants au niveau international et, par conséquent, d’améliorer ses performances par rapport aux autres pays participants. » Les initiateurs affirment que cette participation est importante étant donné le statut de la Roumanie de membre de l’Union européenne, d’observateur et de futur membre de l’OCDE. Les tests PISA indiquent le niveau de formation des élèves pour faire face aux défis de la société actuelle et mesure les compétences de base des enfants de 15 ans, dans des domaines tels la lecture, les mathématiques et les sciences.

    Premier ministre – Le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca a réitéré à Chisinau l’appui de la Roumanie aux aspirations européennes de la République de Moldova voisine. Lors d’un entretien avec son homologue moldave, Dorin Recean, M Ciuca a annoncé la construction de nouveaux ponts traversant la rivière Prut qui sépare les deux pays et la création de nouveaux postes-frontière. Pour sa part, le premier ministre Recean a annoncé que très prochainement, la République de Moldova utilisera 25 millions d’euros d’un financement non remboursable de 100 millions offert par la Roumanie pour le développement des écoles et de l’infrastructure rurale.

    Automobile – Les programmes de renouvellement du parc automobile national ont été relancés ce vendredi en Roumanie. Ils visent à remplacer les voitures vieilles de plus de 15 ans par des voitures nouvelles, aux émissions réduites, voire zéro. Les primes à la casse payées par le gouvernement peuvent dépasser même les 10 000 euros dans le cas de l’achat d’une voiture purement électrique. Pourtant, le gouvernement de Bucarest a imposé une limite supérieure de 75 000 euros du prix de catalogue d’un véhicule électrique dont l’achat est subventionné via le programme de renouvellement du parc automobile national.

    Pensions de retraite – Le syndicats des cadres militaires à la retraite et le syndicat national des policiers organisent ce vendredi à Bucarest une protestation et une marche de protestation. Les sollicitations des protestataires – policiers, réservistes et civils – visent principalement l’application immédiate de la Loi des salaires au niveau de toutes les structures du système de défense, ordre public et sécurité nationale, mais aussi pour toutes les catégories professionnelles civiles. Les syndicalistes du domaine demandent également l’application immédiate de la Loi des pensions de retraite militaires d’Etat, l’exclusion des réservistes tant du Plan national de relance et de résilience que du Projet des Lois des pensions de service, afin de permettre une majoration des pensions civiles jusqu’à 9,4% du PIB et le respect des statuts des militaires, des policiers, des cheminots et des autres catégories socio-professionnelles et de l’intégralité des droits et des bénéfices obtenus jusqu’ici.

    Tennis – La joueuse roumaine de tennis Sorana Cîrstea affronte aujourd’hui Caroline Garcia de France, 4e mondiale, dans le deuxième tour du tournoi WTA 1 000 à Miami. La Roumaine a battu la semaine dernière la sportive française en trois sets, à Indian Wells, en Californie. Cîrstea est l’unique sportive roumaine présente à l’Open de Floride, après l’élimination jeudi d’Irina Begu.

    Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie affronte samedi l’Andorre dans le premier match des préliminaires de l’Euro 2024, tournée accueillie par l’Allemagne. Le 28 mars, la Roumanie affrontera le Belarus à Bucarest. Les deux premières équipes des 10 groupes préliminaires sont automatiquement qualifiées, alors que les trois places suivantes se décideront en mars 2024 après une phase des play-offs de la Ligue des nations.

    Météo – Météo particulièrement douce pour cette fin mars en Roumanie avec des maxima allant de 17 à 23 degrés. Le ciel est variable, plutôt dégagé. Une météo superbe à Bucarest, où le soleil brille. 20 degrés dans la Capitale.

  • România şi spaţiul Schengen

    România şi spaţiul Schengen

    România ş-lu ţăni ma largu scupolu ti adirari la Schengen tru aestu an – dimăndă, la Bruxelles, ministrul di Interne, Lucian Bodi. Acă subiectul ti intrarea ali Românie tru spațiul di liberă urdinari nu eara tru arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, oficialul român năpoi spusi că Bucureștiul poati s-aibă nădii la integrare tru 2023. Tră aestu lucru, ama, subiectul lipseaşti s-hibă tricutu pi lista di priorităţi ali Spanie, cari va u aibă prezidenţillea pritu rotaţie a Uniunillei Europene tru partea a daua a aluştui an. Uidisitu cu oficialulu, miniştrilli europeni di interne năpoi şi spusiră agiutorlu ndrupămintulu, ama Austria, cari s-ncuntră și tru andreu ti aderari, nica ari rezervi. Lucian Bodi: Voi s’ghinuescu intervenţia a ma multor miniştri di interne, cari năpoi lu spusiră ndrupămintulu tră aderarea ali Românie şi Vărgărie la spaţiul Schengen. Ministrul spaniol di interne a căftă expres ca aestu obiectiv s’hibă agiumtu di statele membre tru aestu an. Ni-ari confirmată că pi data di 30 di marţu va s’hibă vinitu Bucureşti tu ună vizită di lucru, ucazie cu cari cadealihea vas ă zburămu ti obiectivele a prezidenţiillei spaniole şi obiectivul pi cari noi ălu vremu s’hibă tu amprotusa tră prezidenţillea spaniolă, dimi aderarea României la spaţiul Schengen.



    Uidisitu cu Lucian Bodi, extindirea spaţiului Schengen, anaparti di avantajele adusi Româniillei, va lu crească nivelu di securitate la sinurli ali Uniuni. Ma multu, spuni elu, năili ţifri prezentate di Comisia Europeană tru cadrul a reuniunillei spuni că migraţia pi culoarul a Balcanilor di Vest scădzu aproape la giumitate andicra di anul tricut. Ministrul român lugurseaşti că aestu easti un argument ma multu a lucărlui că securitatea la sinurlu a Europei criscu. Născănţă europarlamentari români spun ama că România nu va s’aibă nădii s’intră tru spațiul di liberă circulație anlu aestu. Eugen Tomac, aţelu cari deadi tu giudicu Consiliul European la Curtea di Justiţie, stipseşti Consiliul că u calcă legislaţia europeană şi faţi discriminări politice. El spune că, acă ateali trei state eara simfuni ditu videala tehnic, neise Consiliul lo apofasea politică ta s’nu u aproaki România şi Bulgaria, kiro tu cari Croaţia fu aprukeată, la Consiliul ditu andreu di la Bruxelles. Eugen Tomac iniţie şi ună petiţie intitulată “România merită tru Schengen” şi îlli căliseaşti pi români s’bagă vula. Eugen Tomac: Vrem ca boaţea a noastră, mesajlu a nostru legat di aestu subiect s’hibă multu limbidu şi corect akicăsitu di către dicidenţăllii europeni. Easti ună miză legitimă, fu un act di nindriptate şi el lipseaşti s’hibă reparat la Curtea di Justiţie a Uniunillei Europene.


    Nica să spunemu că Spania va u prillea şefia Consiliului tru un kiro multu greu.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România şi spaţiul Schengen

    România şi spaţiul Schengen

    România ş-lu ţăni ma largu scupolu ti adirari la Schengen tru aestu an – dimăndă, la Bruxelles, ministrul di Interne, Lucian Bodi. Acă subiectul ti intrarea ali Românie tru spațiul di liberă urdinari nu eara tru arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, oficialul român năpoi spusi că Bucureștiul poati s-aibă nădii la integrare tru 2023. Tră aestu lucru, ama, subiectul lipseaşti s-hibă tricutu pi lista di priorităţi ali Spanie, cari va u aibă prezidenţillea pritu rotaţie a Uniunillei Europene tru partea a daua a aluştui an. Uidisitu cu oficialulu, miniştrilli europeni di interne năpoi şi spusiră agiutorlu ndrupămintulu, ama Austria, cari s-ncuntră și tru andreu ti aderari, nica ari rezervi. Lucian Bodi: Voi s’ghinuescu intervenţia a ma multor miniştri di interne, cari năpoi lu spusiră ndrupămintulu tră aderarea ali Românie şi Vărgărie la spaţiul Schengen. Ministrul spaniol di interne a căftă expres ca aestu obiectiv s’hibă agiumtu di statele membre tru aestu an. Ni-ari confirmată că pi data di 30 di marţu va s’hibă vinitu Bucureşti tu ună vizită di lucru, ucazie cu cari cadealihea vas ă zburămu ti obiectivele a prezidenţiillei spaniole şi obiectivul pi cari noi ălu vremu s’hibă tu amprotusa tră prezidenţillea spaniolă, dimi aderarea României la spaţiul Schengen.



    Uidisitu cu Lucian Bodi, extindirea spaţiului Schengen, anaparti di avantajele adusi Româniillei, va lu crească nivelu di securitate la sinurli ali Uniuni. Ma multu, spuni elu, năili ţifri prezentate di Comisia Europeană tru cadrul a reuniunillei spuni că migraţia pi culoarul a Balcanilor di Vest scădzu aproape la giumitate andicra di anul tricut. Ministrul român lugurseaşti că aestu easti un argument ma multu a lucărlui că securitatea la sinurlu a Europei criscu. Născănţă europarlamentari români spun ama că România nu va s’aibă nădii s’intră tru spațiul di liberă circulație anlu aestu. Eugen Tomac, aţelu cari deadi tu giudicu Consiliul European la Curtea di Justiţie, stipseşti Consiliul că u calcă legislaţia europeană şi faţi discriminări politice. El spune că, acă ateali trei state eara simfuni ditu videala tehnic, neise Consiliul lo apofasea politică ta s’nu u aproaki România şi Bulgaria, kiro tu cari Croaţia fu aprukeată, la Consiliul ditu andreu di la Bruxelles. Eugen Tomac iniţie şi ună petiţie intitulată “România merită tru Schengen” şi îlli căliseaşti pi români s’bagă vula. Eugen Tomac: Vrem ca boaţea a noastră, mesajlu a nostru legat di aestu subiect s’hibă multu limbidu şi corect akicăsitu di către dicidenţăllii europeni. Easti ună miză legitimă, fu un act di nindriptate şi el lipseaşti s’hibă reparat la Curtea di Justiţie a Uniunillei Europene.


    Nica să spunemu că Spania va u prillea şefia Consiliului tru un kiro multu greu.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România şi spaţiul Schengen

    România şi spaţiul Schengen

    România își menține obiectivul de a adera la Schengen în
    acest an – a anunțat, la Bruxelles, ministrul de Interne, Lucian Bode. Chiar
    dacă subiectul intrării României în spațiul de liberă circulație nu s-a aflat
    pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne, oficialul român a reiterat
    că Bucureștiul ar putea avea şanse la integrare în 2023. Pentru acest lucru,
    însă, subiectul ar trebui inclus pe lista de priorităţi a Spaniei, care va deţine
    preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene în partea a doua a acestui an. Potrivit
    oficialului, miniştrii europeni de interne și-au reafirmat sprijinul, dar Austria,
    care s-a opus și în decembrie aderării, îşi păstrează rezervele. Lucian Bode: Vreau să salut intervenţia mai multor miniştri de interne, care au
    reafirmat sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Ministrul
    spaniol de interne a solicitat în mod expres ca acest obiectiv să fie atins de
    către statele membre în acest an. Mi-a confirmat că pe data de 30 martie se va
    afla la Bucureşti într-o vizită de lucru, ocazie cu care cu siguranţă vom putea
    discuta despre obiectivele preşedinţiei spaniole şi obiectivul pe care noi ni-l
    dorim a fi prioritate pentru preşedinţia spaniolă, şi anume aderarea României
    la spaţiul Schengen.

    Potrivit lui Lucian Bode, extinderea spaţiului
    Schengen, dincolo de avantajele aduse României, va ridica nivelul de securitate
    la graniţele Uniunii. În plus, afirmă el, noile cifre prezentate de Comisia
    Europeană în cadrul reuniunii arată că migraţia pe culoarul Balcanilor de Vest
    a scăzut aproape la jumătate faţă de anul trecut. Ministrul român consideră că
    acesta este un argument în plus al faptului că securitatea la graniţa Europei a
    crescut. Unii europarlamentari români spun însă că România nu ar avea şanse să
    intre în spațiul de liberă circulație anul acesta. Eugen Tomac, cel care a dat
    în judecată Consiliul European la Curtea de Justiţie, acuză Consiliul că
    încalcă legislaţia europeană şi face discriminări politice.El spune că, deşi cele
    trei state corespundeau din punct de vedere tehnic, totuşi Consiliul a luat
    decizia politică de a respinge România şi Bulgaria, în timp ce Croaţia a fost
    acceptată, la Consiliul din decembrie de la Bruxelles. Eugen Tomac a iniţiat şi
    o petiţie intitulată România merită în Schengen şi îi invită pe
    români să o semneze. Eugen Tomac: Vrem ca vocea
    noastră, mesajul nostru legat de acest subiect să fie foarte clar şi corect
    înţeles de către decidenţii europeni. Este o miză legitimă, a fost un act de
    nedreptate şi el trebuie reparat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

    Mai
    trebuie menționat că Spania va prelua
    şefia Consiliului într-o perioadă dificilă.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    31 de
    ani trecuți de la Războiul de pe Nistru. Moment istoric marcat la Bruxelles
    prin lansarea ediției în limba engleză a volumului Ostatic în propria țară.
    Cartea vieții mele, semnat de profesorul Ion Iovcev, director aproape trei
    decenii al Liceului Lucian Blaga, singurul liceu de limbă română din
    Tiraspol, un eveniment organizat de eurodeputatul Eugen Tomac Interviu cu
    autorul./


  • La semaine du 06.02 au 12.02.2023

    La semaine du 06.02 au 12.02.2023


    Le chef de l’Etat roumain au Conseil
    européen de Bruxelles


    Présent au
    Conseil européen de Bruxelles, le président roumain, Klaus Iohannis, a salué
    aux côtés des autres leaders européens, la présence au sommet du leader
    ukrainien, Volodymyr Zelenski, comme une preuve supplémentaire de la solidarité
    et de l’unité européenne. Dans ce contexte, M. Iohannis a insisté sur l’importance
    du maintien du soutien européen accordé à Kiev. Et lui de rappeler l’appui
    humanitaire et économique que la Roumanie a offert à son voisin ukrainien, y
    compris en facilitant le transport des céréales d’Ukraine ou en appuyant Kiev
    dans son parcours européen. Lors du Conseil de Bruxelles, Klaus Iohannis a
    insisté pour des sanctions supplémentaires contre la Russie. Par ailleurs, il a
    annoncé poursuivre les discussions sur l’adhésion de la Roumanie à Schengen et
    a annoncé son intention de visiter prochainement la Bulgarie pour démarrer avec
    son homologue, des actions communes au niveau diplomatique. Klaus Iohannis :


    « Pour moi,
    pour la Roumanie et pour les Roumains, il est très important d’adhérer à l’Espace Schengen. Je ne veux pas lier la
    discussion de telle ou telle date, puisque j’ai déjà vu en décembre que cela
    est impossible, ce genre de discussions prennent en considération de nombreux
    aspects européens. Malheureusement, de tels débats renvoient aussi à des
    questions de politique intérieure. Ce n’est pas bien et on ne saurait ignorer
    un tel aspect. J’ai déjà discuté avec le président Rumen Radev pour démarrer
    des actions communes ».


    Aux dires de
    Klaus Iohannis, la Roumanie n’est ni source de migration, ni pays de
    transition. Présent à Bruxelles, le président roumain a ajouté que ces deux
    problématiques sont européens et que Bucarest participera aux démarches censées
    trouver les meilleures solutions. Il ne faut pas confondre la migration et l’adhésion
    à Schengen, a précisé Klaus Iohannis.



    La Roumanie offre de l’aide à la
    Turquie, sévèrement frappée par un fort tremblement de terre


    Suite aux
    séismes dévastateurs en Turquie, la Roumanie a rejoint rapidement les équipes
    internationales qui y ont été envoyées, afin d’aider les secouristes locaux. A
    présent il y a 120 sauveteurs roumains, ainsi que sept chiens spécialement
    formés pour ces opérations. Un deuxième équipage, accompagné par des véhicules
    d’intervention y a été renvoyé mercredi soir. Le chef du Département des
    Situations d’Urgence, Raed Arafat, a précisé :


    « Nos équipes resteront sur place autant
    qu’il faudra. Si nous avons besoin de remplacer le personnel ou bien d’envoyer
    du support logistique, cela se passera rapidement, grâce à nos collègues des
    Forces Aériennes. Nous espérons pouvoir sauver autant de personnes que possible
    et, bien sûr, aider nos collègues, qui à présent sont confrontés à une
    situation sans précédent ces dernières années.
    » a déclaré
    Raed Arafat.


    En ce qui
    concerne la Syrie, aussi fortement touchée par les séismes, la Roumanie a
    décidé d’envoyer uniquement des aides humanitaires, a précisé encore Raed
    Arafat. Par ailleurs, le Ministère des Affaires Etrangères a rapatrié de
    nombreux citoyens roumains qui l’on sollicité suite aux séismes. L’Ambassade
    roumaine à Ankara a annoncé rester en contact avec des dizaines de Roumains
    vivant en Turquie.



    Le deuxième système de missiles sol-air
    Patriot pour la Roumanie


    La Roumanie a reçu
    cette semaine le deuxième système de missiles sol-air Patriot, sur les quatre achetés
    dans une première étape du programme de dotation des Forces aériennes. Aux
    dires du ministre de la Défense, Angel Tîlvar, les militaires roumains sont en
    pleine formation pour pouvoir utiliser ces systèmes de défense antiaérienne qui
    fournissent une « capacité de défense aérienne robuste, crédible, interopérable
    et flexibles, destinée à réaliser des missions de l’armée roumaine ».


    Selon le
    Ministère roumain de la Défense, les systèmes Patriot de dernière génération
    sont arrivés pour la première fois, en Roumanie, en 2020. La livraison des deux
    prochaines batteries a déjà commencé l’année dernière et les tests et leur
    réception devraient s’achever avant le mois d’avril. Depuis 2021, le système
    Patriot effectue des missions spécifiques de défense aérienne et contre les
    missiles de l’espace aérien de la Roumanie et de l’OTAN.




    Le taux directeur annuel à 7%


    Au bout de deux
    ans de taux directeur record et onze majorations, voilà que la Banque centrale
    de Roumanie a décidé de conserver le taux directeur annuel à 7%. La BNR a
    conservé aussi les niveaux actuels des taux des réserves minimales obligatoires
    sur les passifs en lei et en devises des établissements de crédit,
    c’est-à-dire, les sommes que les banques commerciales sont obligées à détenir
    dans les comptes ouverts auprès de la BNR. Les décisions adoptées par la Banque
    centrale de Roumanie interviennent dans le contexte où la BNR s’attend à voir l’inflation
    baisser plus vite que prévu. Le taux annuel de l’inflation a enregistré une
    légère baisse en décembre dernier, en dépassant d’un peu les 16%. La Banque
    centrale s’attende à ce qu’il atteigne un montant d’un seul chiffre au
    troisième trimestre de l’année en cours, dans le contexte d’une prolongation du
    plafonnement des tarifs énergétiques.



  • Agiutoru European tră Ucraina

    Agiutoru European tră Ucraina

    Tru şcurtu kiro va s’umplă un an di invazie arusească tru Ucraina, iar polimlu nu da seamne că va să scada tru intensitate. Ana ! Andămusiţ Bruxelles, tru Consiliu European extraordinar, șefañilli di stat și di guvern ditu Uniunea Europeană nkisiră neise, di la premisa că stămâñili yinitoari va s’hibă dicisive tră rezultatul a alumtiloru. Ti aţea, prezidentulu a Consiliului, Charles Michel, căndăsi ateali 27 di stati membri sa’păndăsească ti anănghiserli di armati a Kievlui – băruti, artilerie, rachete, vehiculi ică sisteme di apărare. Europenii sunt reticenți, ama, tru aestu kiro, tra s’txească avioani di alumtă, pi cari Ucraina li caftă niaumtinatu, cu asparizma a unăllei escaladari a conflictului cu Moscova.



    Tră s’angreacă cama multu căftarea di agiutoru a văsiliillei a lui, la Consiliul di Bruxelles eara dus işiş prezidentulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski: ʺTră Ucraina, Europa easti casa a llei. Escu aoa tra s’veglliu aestă cali cătă casă a popului a meu. Ucraineañilli, di tuti ilikiili, di tuti căndăserli politiţi, relighioase, di iţi statut suţialu, cu iţi istorie, tuţ nă hărsimu şi vremu aestă cali europeană comună, turlia di bană europeană şi turlia di bană ucraineană. Vărnu mindueaşti s’li curmă pritu un polimu. Căţe? Tră atea că după ţi va u aspargă Ucraina şi turlia a llei tra s’hibă, agresorllii va s’va s’aspargă şi turlia do bană ditu Uniunea Europeană, tuti aţeali 27 di concepţii di bană ditu Uniunea Europeană. Şi nu lipseaşti s’dămu izini ti aestu lucru. Aestu polimu total pi cari Rusia lu’nkisi contra a noastră nu easti maş un polimu tră teritoriu ditu partea a noastră di Europă. Nu! Zburămu aoa ti un dictator cu resurse babageani di armamentu sovietic şi cu armamentu pi cari lu-ancupără di la alti regimuri dictatoriali, maxus di la Iran. Şi, pi ună turlie cinică, Kremlinlu cinic şi deliberat, an di an mindui tra s’curmă şi s’aspargă valorli a noastri europeani.ʺ



    Parti ditu ună parei di lideri europeañi, prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, năpoi spusi la ună andamasi cu Volodimir Zelenski, simasia ti agiutorlu european tră Ucraina pi tuti comatlie şi ananghea ca ali Rusie să’lli si bagă ma largu presia, nica şi pritu adoptarea di sancţiuni suplimentare. Klaus Iohannis adusi aminti și ti acţiuñili solidare şi multidimensionale ali României, viţină cu Ucraina, emu trtu plan umanitar şi economic, emu şi di creaştiri a conectivitatillei, di licşurari a transportului di yimbruki ică di avansari a Kievlui pi calea europeană la cari ari nădie. Uidisitu cu un comunicat ali Administraţie Prezidinţială di București, prezidentulu Iohannis ălli pitricu, tutunăoară a, prezidentului Zelenski agiutorlu a Bucureștiului tră ʺformula di iriniʺ.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • L’Europe soutient l’Ukraine

    L’Europe soutient l’Ukraine


    Depuis
    bientôt un an, l’Ukraine est en proie à l’invasion russe qui ne semble pas
    baisser en intensité. Tout au contraire! Réunis à Bruxelles, les chefs d’Etat
    et de gouvernement des pays européens estiment que les prochaines semaines
    seront décisives pour la guerre en Ukraine. Voilà pourquoi, le chef
    du Conseil européen, Charles Michel, a appelé les 27 Etats membres de l’UE à
    répondre aux besoins d’armements de Kiev.

    Lors d’une réunion extraordinaire,
    celui-ci a réclamé pour l’Ukraine des munitions, de l’artillerie, des
    missiles, des véhicules, des systèmes de défense. Pour l’instant, les Européens
    s’engagent à offrir à l’armée ukrainienne d’avions de combat censés l’aider face
    à une possible escalade du conflit. Le président Volodymyr Zelenscki s’est
    déplacé en personne à Bruxelles pour plaider la cause de son pays:




    Pour l’Ukraine, l’Europe, la façon de vivre de l’Europe, c’est notre maison.
    Je me présente devant vous aujourd’hui pour défendre l’accès à cette maison,
    cette porte d’entrée. Les Ukrainiens, quel que soit leur âge, leurs convictions
    politiques, religieuses, leur statut social, souhaitent tous emprunter cette
    voie européenne, ce mode de vie européen et ce mode de vie ukrainien que quelqu’un
    tente de détruire par une guerre totale. Pourquoi? Une fois que l’Ukraine
    tombera, c’est votre mode de vie qui tombera, celui des 27 États de l’UE. Votre
    mode de vie disparaîtra. Nous ne devons pas laisser cela arriver. Cette guerre
    totale que la Russie a déclenchée contre nous, ce n’est pas qu’une simple
    guerre de conquête territoriale dans un coin de l’Europe. Pas du tout! La
    véritable menace, c’est de voir un dictateur qui possède des réserves énormes
    d’armement de l’ère soviétique, qui se voit fournir des armes de régimes
    dictatoriaux comme l’Iran pour pouvoir poursuivre sa guerre. De façon cynique,
    année après année, le Kremlin a essayé de détruire, d’annihiler nos valeurs européennes
    .




    Présent
    au Conseil européen de Bruxelles, le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a
    réitéré lors d’une rencontre avec Zelensky, l’importance du soutien européen
    accordé à l’Ukraine, paralèllement à la mise en place des sanctions
    supplémentaires contre la Russie. Une occasion pour le leader de Bucarest de
    rappeler l’appui humanitaire et économique que la Roumanie a offert à son voisin
    ukrainien, y compris en facilitant le transport des céréales d’Ukraine ou en
    appuyant Kiev dans son parcours européen. Dans un communiqué de l’Administration
    présidentielle de Bucarest, Klaus Iohannis a transmis à son homologue ukrainien
    le soutien de la Roumanie à la formule de paix.









  • Sprijin European pentru Ucraina

    Sprijin European pentru Ucraina

    În
    curând se împlinește un an de invazie rusească în Ucraina, iar războiul nu dă
    semne că ar scădea în intensitate. Dimpotrivă! Reuniți la Bruxelles, în
    Consiliu European extraordinar, șefii de stat și de guvern din Uniunea
    Europeană au plecat, de altfel, de la premisa că săptămânile următoare vor fi
    decisive pentru rezultatul confruntărilor. De aceea, preşedintele Consiliului,
    Charles Michel, a îndemnat cele 27 de state membre să răspundă nevoilor de arme
    ale Kievului – muniţie, artilerie, rachete, vehicule ori sisteme de apărare. Europenii sunt reticenți, însă, pentru
    moment, să promită avioane de luptă, pe care Ucraina le cere insistent, de
    teama unei escaladări a conflictului cu Moscova.

    Pentru a da greutate cererii de
    sprijin a țării sale, la Consiliul de la Bruxelles a fost prezent însuși
    preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: ʺPentru
    Ucraina, Europa este casa ei. Mă aflu aici pentru a apăra acest drum spre casă
    al poporului meu. Ucrainenii, de toate vârstele, de toate convingerile
    politice, religioase, de orice statut social, cu orice istorie, toţi ne bucurăm
    şi ne dorim această cale europeană comună, modul de viaţă european şi modul de
    viaţă ucrainean. Cineva încearcă să le anihileze printr-un război total. De ce?
    Pentru că după ce vor distruge Ucraina şi modul său de a fi, agresorii vor vrea
    să distrugă şi modul de viaţă din Uniunea Europeană, toate cele 27 de concepţii
    de viaţă din Uniunea Europeană. Şi nu trebuie să permitem acest lucru. Acest
    război total pe care Rusia l-a declanşat împotriva noastră nu este doar un
    război pentru teritoriu din partea noastră de Europă. Nu! Vorbim aici despre un
    dictator cu resurse enorme de armament sovietic şi cu armament pe care îl
    cumpără de la alte regimuri dictatoriale, în special de la Iran. Şi, în mod
    cinic, Kremlinul cinic şi deliberat, an de an a încercat să elimine şi să
    distrugă valorile noastre europene.ʺ

    Parte dintr-un grup de lideri europeni,
    președintele României, Klaus Iohannis, a reiterat,la
    o întâlnire cu Volodimir Zelenski, importanţa sprijinului european pentru
    Ucraina pe toate palierele şi necesitatea ca asupra Rusieisă
    fie menţinute presiunile, inclusiv prin adoptarea de sancţiuni suplimentare. Klaus
    Iohannis a amintit și de acţiunile solidare şi multidimensionale ale României,
    vecină cu Ucraina, atât pe plan umanitar şi economic, cât şi de creştere a
    conectivităţii, de facilitare a transportului de cereale sau de avansare a Kievului
    pe drumul european la care speră. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
    Prezidenţiale de la București, preşedintele Iohannis i-a transmis, totodată,
    preşedintelui Zelenski sprijinul Bucureștiului pentru ʺformula de paceʺ.


  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Echipa de rugby a României va întâlni sâmbătă, la
    Bruxelles, selecționata similară a Belgiei, în a doua etapă a competiției
    continentale Rugby Europe Championship, ediția 2023.
    În prima etapă, disputată
    săptămâna trecută, Stejarii au trecut de Polonia, la București, cu 67 la 27,
    iar belgienii au fost învinși de Portugalia, în deplasare, cu 54 – 17. Începând
    cu anul acesta, competiţia se
    va desfăşura într-un nou format, echipele fiind împărţite în două grupe. România
    face parte din Grupa B, alături de Portugalia, Belgia şi Polonia, în timp ce în
    Grupa A se află Georgia, Ţările de Jos, Spania şi Germania. Primele două clasate
    în fiecare grupă vor juca în semifinale, iar învingătoarele se vor întâlni în
    finală.


    În weekend are loc ultima etapă a fazei grupelor Ligii Campionilor la
    handbal feminin. În Grupa A, CSM București joacă, duminică, în deplasare, la
    Krim Ljubljana
    . Vicecampioana României ocupă locul întâi în grupă, cu 22 de
    puncte, şi este deja calificată direct în sferturile de finală ale Ligii. Pe
    locul doi se află echipa norvegiană Vipers Kristiansand, cu 21 de puncte.
    Ultima etapă mai poate avea efecte doar cu privire la configurația finală a clasamentului,
    de care depinde însă adversara din faza următoare a competiției. În Grupa B,
    Rapid București joacă, tot duminică, pe teren propriu, cu echipa croată
    Lokomotiva Zagreb. Cel mai probabil, campioana României va încheia pe locul 4
    în grupă și va întâlni, în barajul pentru calificarea în sferturile de finală,
    formația care va termina pe locul 5 în Grupa A.


    În weekend au loc jocuri contând pentru etapa cu numărul 25 a Superligii române de fotbal.
    Vineri, două partide: Universitatea Cluj cu Mioveni și Rapid cu FC U Craiova.
    Sâmbătă, FC Botoșani va juca, la Arad, cu UTA, iar Universitatea Craiova se va
    confrunta, în Bănie, cu CFR Cluj. Duminică, FC Argeș va întâlni, la Pitești,
    Farul Constanța, iar FCSB va evolua în deplasare, la Voluntari. Luni, ultimele
    două partide ale etapei: Sepsi Sfântu Gheorghe cu Chindia Târgoviște și Petrolul
    Ploiești cu Hermannstadt. În clasament conduce Farul, cu 51 de puncte. Urmează
    CFR, cu 50.


  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Echipa de rugby a României va întâlni sâmbătă, la
    Bruxelles, selecționata similară a Belgiei, în a doua etapă a competiției
    continentale Rugby Europe Championship, ediția 2023.
    În prima etapă, disputată
    săptămâna trecută, Stejarii au trecut de Polonia, la București, cu 67 la 27,
    iar belgienii au fost învinși de Portugalia, în deplasare, cu 54 – 17. Începând
    cu anul acesta, competiţia se
    va desfăşura într-un nou format, echipele fiind împărţite în două grupe. România
    face parte din Grupa B, alături de Portugalia, Belgia şi Polonia, în timp ce în
    Grupa A se află Georgia, Ţările de Jos, Spania şi Germania. Primele două clasate
    în fiecare grupă vor juca în semifinale, iar învingătoarele se vor întâlni în
    finală.


    În weekend are loc ultima etapă a fazei grupelor Ligii Campionilor la
    handbal feminin. În Grupa A, CSM București joacă, duminică, în deplasare, la
    Krim Ljubljana
    . Vicecampioana României ocupă locul întâi în grupă, cu 22 de
    puncte, şi este deja calificată direct în sferturile de finală ale Ligii. Pe
    locul doi se află echipa norvegiană Vipers Kristiansand, cu 21 de puncte.
    Ultima etapă mai poate avea efecte doar cu privire la configurația finală a clasamentului,
    de care depinde însă adversara din faza următoare a competiției. În Grupa B,
    Rapid București joacă, tot duminică, pe teren propriu, cu echipa croată
    Lokomotiva Zagreb. Cel mai probabil, campioana României va încheia pe locul 4
    în grupă și va întâlni, în barajul pentru calificarea în sferturile de finală,
    formația care va termina pe locul 5 în Grupa A.


    În weekend au loc jocuri contând pentru etapa cu numărul 25 a Superligii române de fotbal.
    Vineri, două partide: Universitatea Cluj cu Mioveni și Rapid cu FC U Craiova.
    Sâmbătă, FC Botoșani va juca, la Arad, cu UTA, iar Universitatea Craiova se va
    confrunta, în Bănie, cu CFR Cluj. Duminică, FC Argeș va întâlni, la Pitești,
    Farul Constanța, iar FCSB va evolua în deplasare, la Voluntari. Luni, ultimele
    două partide ale etapei: Sepsi Sfântu Gheorghe cu Chindia Târgoviște și Petrolul
    Ploiești cu Hermannstadt. În clasament conduce Farul, cu 51 de puncte. Urmează
    CFR, cu 50.