Radio România Internațional

Tag: Bruxelles

  • 08.02.2023 (mise à jour)

    08.02.2023 (mise à jour)

    Séismes – Les séismes puissants qui ont frappé lundi la Turquie et la Syrie ont provoqué la mort de quelque 12 000 personnes, dont deux tiers en Turquie – selon les bilans officiels. On décompte aussi plusieurs dizaines de milliers de blessés. Alors que les températures sont glaciales, les secouristes tentent de trouver des survivants. 10 provinces touchées par le désastre ont été déclarées « zone de désastre » par le président turc Recep Tayyip Erdogan qui y a imposé l’état d’urgence pendant trois mois. 70 Etats ont offert leur aide aux opérations de recherche et de sauvetage. Les équipes envoyées par la Roumanie en Turquie comptent 120 personnes dont des secouristes de l’Inspection générale des situations d’urgences, du personnel médical et des spécialistes qui manient sept chiens d’intervention. De nombreux Roumains ont contacté l’ambassade de Roumanie à Ankara, pour annoncer la situation difficile dans laquelle ils se trouvent, mais peu d’entre eux ont demandé d’être rapatriés en Roumanie. La Turquie est située sur une des principales zones sismiques du monde. En 1999, un tremblement de terre s’est produit le long de la faille d’Anatolie du nord, dans la région du nord de Düzce, provoquant la mort de plus de 17 000 personnes. La Roumanie accordera de l’aide humanitaire aussi à la Syrie, suite à une demande de celle-ci via la Protection civile européenne.

    OTAN – La Roumanie a déjà reçu le deuxième système sol-air Patriot dans le cadre de la première étape du programme de dotation de l’armée de l’air. Les systèmes Patriot de dernière génération ont été livrés à la Roumanie pour la première fois en 2020, et cette année 2023 marquera la fin de la première étape du programme de dotation, a déclaré le ministère roumain de la Défense, Angel Tilvar. Le Patriot est considéré comme l’un des systèmes de défense aérienne les plus avancés de l’arsenal américain. Il s’agit d’un système mobile qui comprend généralement un radar puissant, une station de contrôle, un groupe électrogène, des stations de lancement et d’autres véhicules de soutien. Une batterie Patriot récemment produite coûte à elle seule plus d’un milliard de dollars.

    Bruxelles – Une réunion extraordinaire du Conseil européen commence jeudi à Bruxelles, avec à l’ordre du jour, entre autres l’agression militaire de la Russie contre l’Ukraine, la situation économique de l’UE et la migration. Le sommet a été précédé mardi par une visioconférence avec le président du Conseil européen, Charles Michel, auquel a participé aussi le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis. La réunion des 27 chefs d’Etat et de gouvernement de l’UE analysera plusieurs aspects importants et le président Klaus Iohannis écrivait sur un réseau de partage à la fin de la visioconférence que les pourparlers préparatoires ont ciblé l’appui accordé à l’Ukraine sur tous les dimensions, la consolidation de la compétitivité de l’économie de l’Union et sur l’implémentation de mesures concrètes de combattre la migration illégale. Même si officiellement le thème de l’élargissement de l’Espace Schengen ne figure par à l’agenda de la réunion des leaders européens, le président roumain Klaus Iohannis pourrait évoquer ce sujet aussi dans le plénum de la réunion et dans le cadre de réunions bilatérales avec ses homologues. Au Conseil Justice et Affaires Intérieures du 8 décembre 2022, l’Autriche et les Pays-Bas ont bloqué l’admission de la Bulgarie à Schengen, alors que l’adhésion de la Roumanie a été bloquée par l’Autriche.

    Lait – Le gouvernement de Bucarest a approuvé mercredi les normes d’application de la loi du lait et des laitages, qui réglemente ce marché, afin de protéger les producteurs et les industriels. Un observatoire du lait et des laitages pourrait également devenir fonctionnel avec le but de collecter, transformer, centraliser les chiffres relatives aux élevages de vaches, buffles, brebis et chèvres. Dans le collimateur les populations d’animaux, les quantités de produits, les prix de vente mais aussi les couts de production. Mercredi également, le gouvernement a approuvé un soutien aux éleveurs de vaches pour compenser une partie des pertes enregistrées l’année dernière. La mesure vise 40 000 fermiers et le montant total alloué est de 44 millions d’euros.

    Macédoine du nord – Le ministre roumain des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu, s’est entretenu mercredi avec son homologue de la République de Macédoine du Nord, Bujar Osmani. Les pourparlers ont eu lieu alors que la Macédoine du Nord assume la présidence tournante de l’Organisation pour la Sécurité et la Coopération en Europe, dans un contexte difficile, marqué par l’agression militaire illégale de la Russie contre l’Ukraine. Bogdan Aurescu a assuré son homologue macédonien de l’appui que la Roumanie accordera à la Macédoine du Nord dans son parcours d’adhésion à l’UE. Le ministre Aurescu a remercié à son homologue Bujar Osmani pour la coopération efficace dans le cadre de l’OTAN et surtout pour la participation des militaires de la Macédoine du Nord dans les structures alliées sur le territoire de la Roumanie, ce qui constitue une contribution concrète au renforcement du Flanc est de l’OTAN.

    Syndicats – Les membres de la Fédération syndicale Sanitas ont manifesté aujourd’hui pour la troisième journée consécutive à Bucarest, devant les sièges des différents partis politiques. Quelques centaines de personnes liées aux organisations syndicales et venues de tout le pays, battaient déjà le pavé mardi. Ils se sont arrêtés devant plusieurs hôpitaux afin d’exprimer leur mécontentement concernant la loi encadrant les salaires et le sous-financement des institutions médicales et de l’assistance sociale. Parmi leurs revendications, les manifestants réclament une hausse des salaires du secteur d’au moins 15%. Une délégation de la Fédération Sanitas a été reçue lundi par un conseiller du premier ministre auquel elle a pu transmettre ses revendications. Les représentants des syndicats ont averti que si les autorités ne répondaient pas à leurs revendications, un nouveau calendrier des protestations pourrait être décidé.

    Motion – La Chambre des Députés de Bucarest a rejeté mercredi avec une majorité de voix la motion simple initiée par l’Union Sauvez la Roumanie et par la Force de la Droite, d’opposition à l’encontre du ministre de l’Intérieur, Lucian Bode. Les signataires de la motion l’accusaient de plagiat et de l’échec de l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen. Lundi, lors des débats sur la motion, le ministre Bode a affirmé que les accusations de l’opposition ne reflétaient pas la réalité et qu’elles avaient été démarrées dans des buts électoraux. C’est la deuxième motion simple à l’adresse du ministre Bode, après celle d’octobre qui vient d’être rejetée.

  • 25.01.2023

    25.01.2023

    Bruxelles – Un débat
    consacré à la commémoration des 164 ans depuis l’Union des Principautés
    roumaines a eu lieu au Cercle Royal Gaulois de Bruxelles, en présence des
    Roumains de Roumanie et de la diaspora. Le 24 janvier, les Roumains ont célébré
    l’Union de la Moldavie avec la Valachie, un événement politique qui a eu lieu
    en 1859, sous le règne du souverain Alexandru Ioan Cuza. Organisé par
    l’Association du projet « La Roumanie 2030 » le débat s’est déroulé
    en présence du secrétaire adjoint de l’OTAN, le roumain Mircea Geoana. Dans son
    allocution, celui-ci a mis en avant l’importance de l’appartenance roumaine aux
    structures euro-atlantiques, tout en insistant sur la nécessité de lutter
    contre le déracinement des Roumains.






    Réunion – « La
    Roumanie continuera à soutenir l’Ukraine » a fait savoir le ministre
    roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, lors de la réunion de mardi,
    en visioconférence, du G7+, en format
    des ministres des Affaires étrangères. Coprésidée par le secrétaire d’État
    américain Antony Blinken et le ministre nippon des Affaires étrangères Hayashi
    Yoshimasa, la réunion s’est concentrée sur l’évaluation de la situation des
    infrastructures énergétiques critiques de l’Ukraine (qui ont subi de graves
    attaques répétées de la Fédération de Russie) mais aussi sur l’état et les
    perspectives du soutien apporté à l’Ukraine par la communauté internationale
    afin de gérer les conséquences de ces attentats et d’accroître sa résilience au
    niveau sociétal.


    GRECO – La Roumanie a mis en place et répondu correctement à la majorité des recommandations au sujet de la lutte contre la corruption des parlementaires et des magistrats, précise le GRECO, l’organe anticorruption du Conseil de l’Europe, dans un rapport rendu public mercredi. Pourtant, l’institution encourage les autorités roumaines à rendre le processus parlementaire encore plus transparent, tout en minimisant le recours aux ordonnances d’urgence.

    Perquisitions – La Brigade
    des stupéfiants de la Police roumaine,
    épaulée par des autorités néerlandaises, polonaises et allemandes et Europol a
    menée mardi plusieurs perquisitions censées prouver les activités criminelles
    d’un groupement terroriste accusé de blanchiment d’argent et de trafic
    international de drogues. Les perquisitions ont été menées simultanément en
    Roumanie, aux Pays Bas et en Allemagne. Deux personnes ont été arrêtées aux
    Pays Bas et accusées de trafic de stupéfiants, violation du régime des armes et
    des munitions et blanchiment d’argent. Selon la Police roumaine, les membres du
    groupe criminel sont des citoyens d’origine turque, néerlandaise, roumaine et
    polonaise, résidents des pays où les perquisitions ont eu lieu.









    TENNIS – Le duo
    roumano-ukrainien, Gabriela Ruse-Marta Kostyuk s’est qualifié mercredi dans les
    demi-finales du concours de double dames de l’Open australien, Premier tournoi
    de Grand Chelem de l’année. Les deux sportives ont battu l’Australienne, Storm
    Hunter et la Belge, Elise Mertens. Le prochain match, la Roumaine et sa
    coéquipière le joueront contre le duo tchèque Barbora Krejcikova / Katerina
    Siniakova


    Météo – Le ciel est variable en ce mercredi, plutôt
    couvert. Des pluies éparses sont signalées dans l’ouest et le sud-est et
    quelques flocons de neige tombent sur l’est et le sud. Les températures maximales
    vont de -2 à 6 degrés. 2 degrés à midi, à Bucarest.

  • Cooperare extinsă NATO – UE

    Cooperare extinsă NATO – UE

    Pentru a continua să-şi dezvolte cooperarea în contextul
    războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană şi NATO au
    semnat, la sediul Alianţei de la Bruxelles, o nouă Declaraţie comună, a treia,
    după cele din 2016 şi 2018. Cooperarea este mai importantă ca oricând, a
    declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după semnarea
    documentului, şi a precizat că parteneriatul dintre Alianţa Nord-Atlantică şi
    Uniunea Europeană trebuie în continuare întărit. Regimul de la Moscova vrea o altă Europă, vrea să controleze toţi
    vecinii, iar democraţia şi libertatea să fie distruse. Aceste lucruri au
    consecinţe reale pentru securitatea noastră, aşa că trebuie să ne axăm pe forţa
    transatlantică, să fim alături de Uniunea Europeană şi trebuie să continuăm să
    sprijinim Ucraina     – a declarat oficialul NATO.


    La rândul
    său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Ucraina
    trebuie să primească toate echipamentele militare de care are nevoie pentru
    a-şi apăra teritoriul, inclusiv sisteme avansate de apărare antiaeriană, atât
    timp cât este necesar. Iar preşedintele Consiliului European,
    Charles Michel, a amintit că europenii au fost primii care au furnizat
    echipamente militare Kievului, la scurt timp după declanşarea conflictului și a
    vorbit despre unitatea Alianţei Nord-Atlantice. Uniunea Europeană şi NATO împărtăşesc aceleaşi valori. Avem aceleaşi
    ţeluri în ceea ce priveşte democraţia şi strategia economică. Războiul pornit
    de Rusia are foarte multe consecinţe, ne afectează şi trebuie să fim împreună,
    să stăm uniţi şi puternici împotriva Rusiei     – a declarat oficialul
    european.


    De la București, președintele Klaus Iohannis a salutat
    semnarea celei de-a treia Declaraţii comune de cooperare dintre NATO şi Uniunea
    Europeană și a reafirmat că România susţine cu tărie consolidarea securităţii
    şi prosperităţii spaţiului euro-atlantic. ‘România îşi reafirmă convingerea că
    solidaritatea şi cooperarea sunt elementele cheie pentru apărarea securităţii
    şi valorilor noastre comune. Suntem mai puternici împreună!’,     a transmis și
    premierul Nicolae Ciucă.


    Iar șeful diplomației, Bogdan Aurescu a apreciat că
    Bucureștiul, unul dintre actorii regionali cei mai interesați de
    reușita cooperării NATO – UE, va continua să aibă o contribuţie de substanţă la
    implementarea noilor priorităţi şi direcţii de acţiune pe care Declaraţia le
    avansează. În contextul actual de securitate, marcat de efectele războiului de
    agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, demersul celor două
    organizaţii reprezintă un mesaj de substanţă privind ataşamentul NATO şi UE
    faţă de valorile şi spiritul democratic     – precizează un comunicat al MAE de la
    București.


  • Jurnal românesc – 28.12.2022

    Jurnal românesc – 28.12.2022

    Numărul pensionarilor români stabiliți în străinătate a crescut cu aproape un sfert în ultimul an față de 2021. Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice, numărul românilor care încasează pensia în străinătate reprezintă mai puțin de 2% din cei peste 5 milioane de pensionari pe care îi are România în prezent. Astfel, anul acesta, numărul de pensii acordate în sistemul public de pensii din România, exportate în conturi bancare deschise pe teritoriul altor state, a fost de aproape 85.000, față de circa 69.000 anul trecut. Țările în care au fost exportate cele mai multe pensii din sistemul public din România au fost: Germania, Ungaria, Spania, Canada, Austria și Franța. Ca să poată primi aceste pensii în străinătate, românii sunt obligați să trimită anual, până pe 31 decembrie, un certificat de viață, care se poate obține de pe site-ul CNPP. În situația în care beneficiarul nu prezintă sau nu transmite documentul până cel târziu la sfârsitul fiecărui an, Casa Teritorială de Pensii competentă suspendă drepturile cuvenite titularului, începând cu luna februarie a anului următor. Dacă se transmite certificatul după expirarea termenului, drepturile cuvenite vor fi reluate în plată de la data suspendării.

    După Braşov şi Tirana, expoziţia internaţională ‘CAN for Balkans’ este prezentată la Bruxelles până pe 8 ianuarie 2023. Gazda expoziţiei este Centrul belgian de benzi desenate (Muzeul de artă a benzilor desenate din Bruxelles), unul dintre partenerii proiectului european ‘CAN for Balkans – Comics Alliance Networking’. Expoziţia, al cărei curator este Nicolae Pepene, prezintă cercetarea ştiinţifică şi creativitatea proiectului câştigător în anul 2020 al apelului Consolidarea cooperării culturale şi a competitivităţii industriilor culturale şi creative în Balcanii de Vest. Steaua este simbolul care a inspirat designul expoziţiei create de Nicolae Pepene, care este şi managerul proiectului european. Lansată pe 14 octombrie 2022 la Braşov, în cadrul Festivalului Internaţional de Benzi Desenate Istorice, itinerată la Tirana, şi acum la Bruxelles, expoziţia ‘CAN for Balkans’ îşi va continua drumul prin Balcanii de Vest în Serbia în februarie 2023 şi în Macedonia de Nord în martie 2023.

    Expoziţia Berlin BANANA a artistului Matei Branea mai poate fi vizitată până pe 17 ianuarie la Galeria Institutului Cultural Român Titu Maiorescu din Berlin. Manifestarea este compusă din trei lucrări – capitol: Berlin BANANA, DOINA/Marele Nud Românesc şi OMULAN. Sunt expuse desene realizate în anii 2015 şi 2016, când Matei Branea a locuit în capitala Germaniei, precum și un portret al orașului realizat pentru Institutul Goethe din Bucureşti. Artistul are o afinitate obsesivă pentru fructul exotic galben, leitmotiv cultural cu conotații aparte pentru spațiul României comuniste des ironizată ca o țară bananieră. DOINA/Marele Nud Românesc reprezintă România ca o ciobăniță și este o referință directă la The Great American Nude a lui Tom Wesselmann din 1966. OMULAN este eroul de bandă desenată și animație, intrat în scenă odată cu expoziția din 2002 de la Galeria Nouă din București. La Berlin, OMULAN este prezent cu o retrospectivă a filmelor realizate în perioada 2000-2021. Matei Branea este grafician, autor de benzi desenate, realizator de filme de animaţie şi creator a numeroase proiecte artistice.

    La ICR Stockholm mai poate fi vizitată până pe 20 februarie 2023, expoziția Plaiul Soarelui – Mărturisiri picturale şi grafice despre satul românesc, a artistei vizuale Corina Preda. Sunt expuse acuarele, pânze în ulei, pasteluri, desene în cărbune şi peniță ce prezintă peisaje și sate din România, alături de chipuri expresive ale unor bătrâni, figuri arhetipale ale satului românesc. Corina Preda este absolventă a Academiei de Arte Bucureşti, secţia Pictură, şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici. Din 2017 este expert restaurator de ceramică şi sticlă. Începând cu 1991 a participat la numeroase expoziții municipale și naționale, expoziții colective și de grup, în țară și străinătate. Lucrările sale se regăsesc în colecţii private din Statele Unite ale Americii, Cipru, Franţa, Australia, Serbia, Israel, Germania, Japonia, Polonia, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria şi Suedia. Plaiul Soarelui – Mărturisiri picturale şi grafice despre satul românesc este prima expoziție a Corinei Preda în spațiul scandinav.


  • Klaus Iohannis participă la summitul ASEAN

    Klaus Iohannis participă la summitul ASEAN

    Preşedintele României, Klaus Iohannis,
    participă, astăzi, la Bruxelles, la summitul Uniunea Europeană – Asociaţia Naţiunilor
    din Asia de Sud-Est (ASEAN). Reuniunea marchează 45 de ani de dialog între Uniunea Europeană și ASEAN. Este primul summit la care sunt prezenţi, alături de reprezentanţii instituţiilor
    europene, şi cei 27 de lideri ai Uniunii, marcând astfel o premieră istorică. Vor fi abordate teme precum provocările legate
    de securitate, despre proiecte de interes comun (comerţ, schimbările climatice şi securitatea alimentară, biodiversitate, conectivitate, agendă digitală.    ).

    Șeful statului va participa joi, tot la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. În cadrul reuniunii, Iohannis va ridica și subiectul aderării României la spațiul Schengen.

    Voi ridica tema Schengen. (…) Este o dată foarte clar că noi, românii, dorim să fim parte în spaţiul Schengen. Integrarea în Schengen rămâne obiectiv principal pentru mine, ca preşedinte al României, pentru perioada următoare, a spus şeful statului, înainte de a participa la Summitul ASEAN. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie rezolvate două probleme: atitudinea Austriei care este rezervată şi (…)votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria a fost un jumătate nu.

    Sunt lucruri care trebuie rezolvate cu diplomaţie, a spus președintele României, care a transmis că Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau a autorităţilor publice.

    Săptămâna trecută, în cadrul JAI, Austria a spus NU aderării României şi Bulgariei la Schengen. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, şi-a exprimat, din nou, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European de la Strasbourg, dezamăgirea privind decizia Vienei, în condiţiile în care România şi Bulgaria îndeplinesc de 11 ani criteriile de aderare.

  • 12.12.2022

    12.12.2022

    Bruxelles – Le ministre roumain des AE, Bogdan Aurescu, participe, aujourd’hui, à Bruxelles, à la réunion des chefs des diplomaties des Etats membres de l’UE – Conseil Affaires Etrangères. A l’agenda figurent la lutte contre les effets de l’agression de la Russie contre l’Ukraine, la situation en République de Moldova dans ce contexte – sujet introduit à l’ordre du jour des pourparlers à la demande de la Roumanie, la situation en Iran, des aspects relatifs aux droits de l’homme, les évolutions dans le voisinage au sud et la situation en Tunisie. En marge du Conseil des Affaires Etrangères, une réunion informelle sur l’avenir du Partenariat oriental est également prévue. Il s’agit d’une initiative du ministre Aurescu et de ses homologues de République Tchèque, Suède et Pologne, qui censée esquisser une position claire et unitaire de l’UE au sujet de l’avenir du Partenariat à l’est et générer des idées visant à le revitaliser, d’une manière pratique et efficace. Egalement aujourd’hui les ministres des AE des Etats du Partenariat à l’est se réunissent en compagnie du ministre roumain Bogdan Aurescu et les ministres des AE des Etats membres de l’UE et des homologues des Etats partenaires – Arménie, Azerbaïdjan, Géorgie, République de Moldova et Ukraine.

    Schengen – Le ministre roumain de l’Intérieur, Lucian Bode a transmis une lettre ouverte à son homologue autrichien, Gerhard Karner, afin d’exprimer sa profonde indignation face au vote de l’Autriche la semaine dernière contre l’adhésion de la Roumanie à l’espace de libre circulation européenne Schengen. Lucian Bode affirme que le responsable autrichien avait fait un jeu politique indigne et exprimé son étonnement quant au changement radical de position de celui-ci, qu’il accuse d’avoir traité les Roumains d’une manière injuste. Lucian Bode est d’avis que le problème de la migration invoqué par l’Autriche ne pourrait pas être imputé à la Roumanie, situation comprises par tous les autres Etats membres. Suite au véto de l’Autriche à l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne, des fermiers, des syndicats et des hommes d’affaires de Roumanie ont annoncé boycotter les entreprises et les stations service appartenant à des compagnies autrichiennes. La Fédération nationale des syndicats de l’Industrie alimentaire Sindalimenta a déjà décidé de fermer ses comptes dans une banque autrichienne. A Bucarest, les autorités poursuivent les démarches en vue de l’adhésion de la Roumanie à l’Espace Schengen, malgré le vote négatif enregistré lors de la réunion des ministres européens la semaine dernière à Bruxelles. Selon le premier ministre roumain Nicolae Ciucă, les autorités de Bucarest déroulent des consultations avec les institutions communautaires sur l’opportunité de remettre le sujet de l’adhésion de Roumanie à Schengen à l’agenda du Conseil européen du 15 décembre. Entre autres, les responsables roumains évaluent aussi la possibilité de découpler la Roumanie de la Bulgarie dans le processus d’adhésion. Nombre d’Etats européens se sont déclarés extrêmement déçus du veto à l’entrée de la Roumanie et de la Bulgarie dans Schengen.

    Programme régional – Le ministère des investissements et de projets européens de Bucarest a reçu le feu vert de la Commission européenne pour le programme régional Bucarest – Ilfov. Celui-ci bénéficie d’une enveloppe totale de 1,4 milliards d’euros et vise principalement la transformation de la région en un espace compétitif par le biais de l’innovation, de la numérisation et des entreprises dynamiques, tout en protégeant l’environnement. La carte de la décentralisation des fonds européens est actuellement complète, précise le ministère des investissements et des projets européens.

    Suisse – Le chef de l’Etat roumain Klaus Iohannis reçoit aujourd’hui à Bucarest le président de la confédération suisse, Ignazio Cassis. Les deux hommes doivent évoquer les relations bilatérales et la coopération économique avec un accent particulier sur la stimulation des investissements et l’identification de nouveaux domaines de collaboration. Il y aura aussi un échange d’opinions sur des thèmes d’actualité à l’agenda international, y compris l’évolution de la guerre en Ukraine, les mesures d’appui humanitaire pour la population ukrainienne et les réfugiés, les implications du conflit sur le plan énergétique, ainsi que dans celui de la sécurité alimentaire mondiale. Egalement à l’ordre du jour de la réunion : la coopération roumano – suisse et les perspectives du prochain mandat suisse de membre non-permanent dans le Conseil de sécurité de l’ONU, en 2023 et 2024. Un accord cadre roumano-suisse sera également signé afin de mettre en place la deuxième contribution financière suisse visant à réduire les disparités économiques et sociales au sein de l’UE.

    Gaudeamus – Tombée de rideau, dimanche sur la foire du Libre Gaudeamus, un des plus grands événements du domaine, organisé par Radio Roumanie. Cinq jours durant des centaines de lancements de livres ont eu lieux, des débats, des dialogues entre les lecteurs et les auteurs, des ateliers et plein d’autres activités. Somme toute, Gaudeamus a réuni cette année plus de 200 maisons d’édition qui ont proposé plus de 600 événements. Comme d’habitude, le public a été invité à voter le livre le plus convoité de la foire. Cette année, c’est le roman du fameux auteur roumain Mircea Cărtărescu, « Teodoros » qui a reçu ce titre. A remarquer aussi une importante présence francophone à cette édition de la foire Gaudeamus. Plus de détails, après les infos.

    Agriculture – Le ministre roumain de l’agriculture, Petre Daea, participe aujourd’hui à Bruxelles à la réunion du Conseil agriculture et pêche (AGRIFISH). A l’ordre du jour de la réunion figurent des aspects importants du secteur agricole roumain : la situation du marché, les plans stratégiques de la Politique agricole commune, le bien-être des animaux, les possibilités de pêche en 2023, les indications géographiques, l’utilisation des pesticides. Les ministres évoquent également les progrès enregistrés dans la mise en application de la nouvelle stratégie de l’UE relative aux forêts pour 2030 et auront un échange d’opinions sur les actions entreprises au niveau de l’UE et au niveau national. Ils doivent également débattre de la situation actuelle du marché dans les Etats membres, dans le contexte de la guerre déclenché par la Russie contre l’Ukraine, analysant les principales problématiques qui visent la crise énergétique et celle des engrais, les prix élevés des facteurs de production ainsi que la pression que la crise exerce tant sur les fermiers que sur les consommateurs. Les plans stratégiques inclus dans la politique agricole commune dans le contexte de la situation actuelle en Ukraine et des nouveaux défis auxquels se confrontent tant le secteur de l’agriculture que celui de la pêche figurent également à l’ordre du jour de la réunion.

    Kosovo – L’OTAN et l’UE ont fermement condamné l’attaque perpetrée dans le nord du Kosovo contre une patrouille des forces de l’ordre de l’UE, EULEX. L’Otan, qui dispose d’une mission de 4.000 membres au Kosovo sous mandat de l’Onu, a jugé ces attaques inacceptables. Nous appelons toutes les parties a éviter les provocations et a contribuer au calme et a la stabilité, a tweeté la porte-parole de cette mission Oana Lungescu. Le chef de la diplomatie européenne, Josep Borrell, a condamné ces attaques et a appelé les Serbes du Kosovo a retirer immédiatement les barricades. Le calme doit etre rétabli, a tweeté dimanche M. Borrell, appelant tous les protagonistes a éviter l’escalade. Dimanche, des dizaines de Serbes, protestant contre l’arrestation d’un ancien policier, se sont réunis a nouveau dans la matinée sur des barrages édifiés la veille et qui paralysent le trafic a deux passages frontaliers entre le Kosovo et la Serbie. Plusieurs heures apres la mise en place des blocages routiers, la police a indiqué avoir subi trois attaques successives avec des armes a feu, samedi soir, sur l’une des routes menant a la frontiere. L’ancienne province serbe du Kosovo, en majorité peuplée d’Albanais, a proclamé son indépendance en 2008. Cette proclamation d’indépendance a été reconnue par les Etats-Unis et la majorité des pays de l’UE mais pas par Belgrade qui encourage la majorité serbe du nord du Kosovo a défier l’autorité de Pristina.

    Radio – La radio publique roumain accueille aujourd’hui à Bucarest la réunion de la Conférence permanente de l’audiovisuel méditerranéen COPEAM. Y participent des représentants de toutes les radios et les télévisions publiques membres de l’organisation de Croatie, Italie, France, Palestine, Espagne et de Turquie. Radio Roumanie est présente au Comité directeur de la COPEAM dès 2009 et les projets déroulés dans le cadre de ce partenariat ont créé au cours d’une décennie de coopération de nombreuses opportunités d’échanges de programmes radiophoniques et d’expérience pour les journalistes. Météo – Températures à la baisse par rapport au jour précédent en Roumanie pour devenir très réduites sur l’ouest et le nord-ouest et similaires aux moyennes pluriannuelles sur le reste du territoire. Le ciel est couvert et il neige en montagne. Les neiges sont également présentes sur l’ouest, le centre et le nord du pays et d’autres précipitations mixtes (pluie-neige) sont attendues sur le reste du territoire, dont le sud et le sud-est. Les maximas vont de – 2 à 10 degrés.

    Budget – Le budget d’Etat et celui de la sécurité sociale doivent être soumis cette semaine au vote du Législatif. Les Sénateurs et Députés tant du Pouvoir que de l’Opposition ont déposé des amendements et les débats ont commencé dans le cadre des commissions spécialisées. Selon le calendrier établi par la direction du Législatif, le vote final est prévu pour jeudi. Le budget d’Etat repose sur une croissance économique de 2,8% et prévoit un déficit de 4,4% du Produit intérieur brut. Les dépenses destinées aux investissements s’élèvent à quelque 22,7 milliards d’euros. Parmi les ministères qui bénéficieront de davantage de fonds figurent la Défense, le Développement, l’Agriculture, les Transports et l’Education. Au pôle opposé, l’Energie, la Justice et la Santé verront leurs budgets diminuer. Parmi les mesures envisagées mentionnons aussi la majoration de 10 % des salaires bruts dans le secteur public, la croissance de 12,5 % du point de retraite et l’augmentation du SMIC à 3 000 lei (610 euros). Dans l’opposition, le parti ultra-nationaliste l’Alliance pour l’Union des Roumains (AUR) a déjà fait part de son intention de déposer des amendements, n’étant pas d’accord avec les projets de budget proposés par l’Exécutif.

    Corruption – Le Haut représentant de l’UE pour les Affaires Etrangères, Josep Borrell, a jugé « d’extrêmement inquiétant » le fait que nombre de personnes liées au Parlement européen ont été inculpés en Belgique. La vice-présidente hellène du Parlement européen, Eva Kaili et trois autres personnes ont été inculpées et incarcérées en Belgique dans le cadre d’une enquête visant des faits présumés de corruption impliquant le Qatar. Les quatre ont été accusés d’appartenance à une organisation criminelle, blanchiment d’argent et corruption. Dans l’appartement d’Eva Kaili les hommes de la loi ont trouvé des sacs entiers d’argent selon des sources judiciaires.

  • Schengen – Austria blocheadză România

    Schengen – Austria blocheadză România

    Croația va s’intră tru spațiul Schengen, di liberă urdinari, di la 1 di yinaru 2023 — dimăndă, gioi prezidenţillea cehă a Consiliului Uniunillei Europene. Miniștrii di Interne a statelor membre, andămusiț Bruxelles, tru Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), aprobară cooptarea republicăllei ex-iugoslave, intrată tru Uniune tru 2013, și tru aest spațiu, tru cari aproapea 400 di milioane di oameni pot s’urdină eleferu, fără controale la sinurli interne. Alliumtrea, candidaturile ali României și Bulgarie, membre ale Uniunii ditu 2007, nu fură aprukeati. Contra a loru să spusiră Austria, iara Olanda ș’ufilisi ndreptulu di veto maş tră Bulgaria.



    “Purtaticlu regretabilu şi nianţimilleatu ali Austrie ditu cadrul ali andadamasi di adză bagă tru piriclliu unitatea şi coeziunea europene, di cari avem ahât multu ananghi, maxus tru actualu contextu geopolitic” – spuni prezidentulu a României, Klaus Iohannis.



    Participanut la Consiliu, ministrul di Interne tru guvernul PSD-PNL-UDMR di București, libearalu Lucian Bodi, mindueaşti că “votlu contra aderarillei ali Românie la Schengen easti un vot contra ali UE tru ansamblul a llei”, di cari va s’hărsească arușllii — cu pitriţeari la relaţiile cabaia cordiale ale cancelarului austriac, Karl Nehammer, cu liderlu di Kremlin, Vladimir Putin.



    Unitatea şi stabilitatea europeană loară ună goadă sertă ditu partea a unui stat cari aleapsi ca tru kiro multu greu ş-alasă soţlli europeni şi s’agiuytă ti sinferlu ali Rusiei – lugurseaşti şi liderul social-democrat Marcel Ciolacu. El nica mindueaşti că niaprukearea ali României easti şi un eşec a dreaptăllei europene, di itia că formaţiunea conservatoare cari guvernează Viena easti parteneara PNL şi UDMR tru Partidlu Popular European.



    Ditu opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, lugurseaşti că apofasea a Consiliului JAI easti cabaia cu niandriptati, iar ministrul Bodi lipseaşti să-şi da demisia.



    Prezidentulu AUR (opoziția naționalistă), George Simion, cafta demisia a cabinetlui Ciucă și lugurseaşti că apofasea di Bruxelles easti un eşec cu vazi tră tută diplomaţia româneascăCiudusearea, amărăciunea şi frustrarea nu suntu exclusiv româneşti.



    Exercitându-şi, solitară, ndreptul di veto, Austria ş’ofensă, pănu tru soni si alanţă parteneri comunitari. Tuti alanti state membre ale Uniunii Europene andrupără, la unison, candidatura a românilor. Tru favoarea aliştei votară, cu ună majoritate netă, şi eurodeputaţllii ditu tuti fumellili ideologhiţi. Comisia Europeană nu dănăsi să spună nica na oară că România titñiseaşti tuti criteriile tehnice. Ma multu di tuti aesti argumente raţionale, spunu comentatorii, tru Austria angrică isăchi psefti electorale, nintea a unui scrutin regional parţial, programat tru yinaru. Una ditu temele di campanie al Nehammer, a curi partid seadi slabu tru sondaje, fu dănăsearea a dalgăllei ti aşi dzăslu flux di migranţi paranomu, cari poati s’treacă pritu România şi Bulgaria, lucru orlea zorlea infirmat di isăkili comunitare.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Schengen – Austria blochează România

    Schengen – Austria blochează România


    Croația
    va intra în spațiul Schengen, de liberă circulație, de la 1 ianuarie 2023     – a anunțat, joi, președinția cehă a
    Consiliului Uniunii Europene. Miniștrii de Interne ai statelor membre, reuniți
    la Bruxelles, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au aprobat
    cooptarea republicii ex-iugoslave, intrată în Uniune în 2013, și în acest
    spațiu, în care circa 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără
    controale la frontierele interne. În schimb,     candidaturile
    României și Bulgariei, membre ale Uniunii din 2007, au fost respinse. Împotriva lor s-a pronunțat Austria, iar Olanda și-a
    folosit dreptul de veto doar pentru Bulgaria.


    Atitudinea regretabilă şi
    nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi     riscă
    să afecteze unitatea şi coeziunea europene    , de care avem atât de multă nevoie, mai ales în actualul context
    geopolitic     – susține preşedintele României, Klaus Iohannis.


    Participant la
    Consiliu, ministrul de Interne în guvernul PSD-PNL-UDMR de la București,
    liberalul Lucian Bode, crede că votul împotriva aderării României la Schengen
    este un vot împotriva UE în ansamblul său,     de care se vor bucura rușii -
    trimitere la relaţiile neobişnuit de cordiale ale cancelarului austriac, Karl
    Nehammer, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.


    Unitatea şi
    stabilitatea europeană au primit o lovitură dură din partea unui stat care a
    ales ca în vremuri grele să îşi abandoneze camarazii europeni şi să servească,
    în schimb, intereselor Rusiei     – consideră şi liderul social-democrat Marcel
    Ciolacu. El mai crede că respingerea României este şi un eşec al dreptei
    europene, fiindcă formaţiunea conservatoare care guvernează la Viena e
    partenera PNL şi UDMR în Partidul Popular European.


    Din opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, consideră că decizia
    Consiliului JAI este profund nedreaptă, iar ministrul     Bode
    trebuie să îşi dea demisia    .


    Președintele
    AUR (opoziția naționalistă), George Simion, solicită demisia întregului cabinet
    Ciucă și consideră că decizia de la Bruxelles este     un
    eşec răsunător pentru întreaga diplomaţie românească    . Consternarea, amărăciunea şi frustrarea nu
    sunt exclusiv româneşti.


    Exercitându-şi, solitară, dreptul de veto, Austria
    şi-a ofensat, de fapt, şi restul partenerilor comunitari. Toate celelalte state
    membre ale Uniunii Europene au susţinut, la unison, candidatura românilor. În
    favoarea acesteia au votat, cu o majoritate netă, şi eurodeputaţii din mai
    toate familiile ideologice. Comisia Europeană n-a obosit să repete că România
    îndeplineşte toate criteriile tehnice. Mai mult decât toate aceste argumente
    raţionale, spun comentatorii, în Austria ar fi contat meschine calcule
    electorale, înaintea unui scrutin regional parţial, programat în ianuarie. Una dintre
    temele de campanie ale lui Nehammer, al cărui partid
    stă prost în sondaje, a fost stăvilirea aşa-zisului flux de migranţi ilegali,
    care ar trece prin România şi Bulgaria, fapt categoric infirmat de statisticile
    comunitare.



  • 05.12.2022

    05.12.2022

    Sommet – Le président Klaus Iohannis participera mardi au sommet Union européenne-Balkans occidentaux qui se tiendra à Tirana en Albanie. Selon l’administration présidentielle, c’est le premier évènement de ce genre organisé dans une capitale de la région, ce qui confirme l’engagement de l’Europe auprès des pays des Balkans de l’ouest. A cette occasion, le chef de l’Etat va réaffirmer que la Roumanie entend continuer à soutenir les efforts et les actions concrètes visant à l’intégration des pays de la région dans l’Union européenne. En même temps, Klaus Iohannis va rappeler la nécessité de consolider la résilience des partenaires et le soutien européen dans les secteurs de l’énergie, de la transformation numérique, de la cyber-sécurité et de la gestion de l’immigration. Les participants au Sommet, adopteront la déclaration de Tirana par laquelle l’UE et les Etats membres renouvellent leur soutien envers les perspectives européennes des Balkans occidentaux.

    Réunion – Le ministres des finances de la zone euro se réunissent aujourd’hui à Bruxelles lors de leur dernière réunion de cette année. Les pourparlers se déroulent après la récente annonce de l’Eurostat selon lequel le taux annuel d’inflation dans les Etats qui utilisent la monnaie unique a enregistré le mois dernier une légère baisse par rapport au niveau record enregistré en octobre de 10,6%. Selon les chiffres toujours provisoires présentés par le bureau européen des statistiques, le mois dernier le taux annuel d’inflation est déjà arrivé à 10%. La baisse s’explique surtout par le fait que le cout de l’énergie avait augmenté moins qu’en octobre. En début de semaine, la présidente de la Banque centrale européenne, Christine Lagarde annonçait que le taux d’inflation dans la zone euro n’avait pas encore atteint son niveau maximum. La réunion des ministres des finances de la zone euro sera suivie mardi par celle des responsables de toute l’UE.

    Corruption – Le Parlement de Bucarest doit décider aujourd’hui de la révocation de Niculae Badalau, de ses fonctions de vice-président de la Cour des Comptes. L’ex membre du PSD est accusé par la DNA de trafic d’influence et de corruption active. Le PSD qui a demandé cette révocation affirme que la suspension de ses fonctions de M Badalau intervient uniquement si celui-ci est déféré à la Justice et souligné que maintenir Niculae Badalau dans ses fonctions toucherait sérieusement à la crédibilité de l’institution. L’opposition a également demandé le déclenchement des procédures de révocation. La Cour d’Appel de Bucarest a décidé de placer en détention provisoire M Badalau pour une période de 30 jours, pour des faits de corruption active et trafic d’influence, puisqu’il est accusé d’avoir offert un pot de vin de 170 000 euros à un maire du département de Giurgiu, en échange de plusieurs contrats de marché publics.

    Météo – Les températures sont asses élevées pour ce début décembre en Roumanie dans les régions à l’extérieur de l’arc des Carpates et assez normales sur le reste du territoire. Sur le sud et l’est, des pluies sont signalées alors que les nuages couvrent presque l’intégralité du territoire. Des précipitations mixtes sont signalées sur l’est alors qu’il neige déjà en montagne. Les maximas iront de -1 à12 degrés. Météo morose à Bucarest où le ciel est couvert. Les maximas ne dépasseront pas les 5 degrés dans la Capitale.

    Handball – Le club de handball vice-champion de Roumanie, CSM Bucarest a battu l’équipe hongroise du Ferencvaros, sur le score de 30 à 24, dimanche à domicile dans un match du groupe A de la Ligue des Champions. Le CSM est seulement deuxième dans son groupe à égalité de points avec le leader Vipers Kristiansand, de Norvège. Le 10 décembre, l’équipe bucarestoise doit jouer le retour contre le Ferencvaros. Samedi, les championnes de Rapid ont souffert leur première défaite dans le groupe B de la Ligue des Champions au handball féminin 30 à 32 contre une autre équipe Hongroise, Gyor. Rapid est 4e et recevra la visite du Gyor le 11 décembre à Bucarest.

    Sanctions – De nouvelles sanctions économiques appliquées par l’Union européenne et le Groupe des G7 à l’encontre de la Russie entrent aujourd’hui en vigueur. Il s’agit du plafonnement du prix des exportations russes de pétrole et d’un embargo européen sur le pétrole russe importé par voie maritime. Les mesures visent à réduire les revenus de la Russie, qu’elle utilise pour financer sa machine de guerre. Même si les experts craignent une déstabilisation du marché mondial, la décision de Bruxelles inclut aussi une marge de réserve, pour que la Russie ne se voie obligée à couper toutes ses exportations. Le plafonnement est une mesure rejetée par la Russie qui affirme vendre du pétrole uniquement aux Etats qui n’appliquent pas cette mesure. Hier, l’organisation des pays producteurs de pétrole a décidé de maintenir le niveau de la production soulignant qu’il était trop tôt pour évaluer l’impact des nouvelles sanctions antirusses.

    Foot – Japon – Croatie et Brésil – Corée du sud, voici les matchs du jour dans les huitièmes de la Coupe du Monde de foot au Qatar. Dimanche, également en huitièmes, la France a batuu la Pologne 3 à 1 et rencontrera dans les quarts de finale l’Angleterre qui a disposé du Sénégal 3 buts à 0. Les deux derniers matchs des huitièmes de finale sont prévus pour mardi : Maroc – Espagne et Portugal – Suisse.

    Budget – Les projets de budget de l’Etat et des assurances sociales pour 2023 vont être soumis cette semaine au Parlement. La coalition Parti social-démocrate, Parti national libéral et Union démocrate magyare de Roumanie souhaite que les deux projets soient votés avant les vacances de Noël. Pour la première fois, le budget a été calculé en fonction du programme économique et social et c’est également la première fois que le budget de la défense atteindra les 2.5% du PIB. Ce budget construit à partir des programmes économiques et sociaux devrait permettre un meilleur suivi des dépenses publiques, du degré d’exécution des mesures prises et de leur impact réel sur l’économie. Plus de détails après le journal.

  • Va fi ridicat MCV?

    Va fi ridicat MCV?

    Admisă în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007, România a rămas,
    până azi, un potenţial membru cu probleme al structurilor comunitare.
    Partenerii de la Bruxelles au suspectat mereu guvernările succesive de la
    Bucureşti, indiferent de ideologia lor declarată şi de personajele, longevive
    sau efemere, care le conduceau, că încearcă să ocolească principiile statului
    de drept, să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie.
    Instituirea, încă din momentul aderării, a aşa-numitului Mecanism de Cooperare
    şi Verificare (MCV), a fost o pârghie prin care europenii au putut monitoriza
    reformele în domeniul justiţiei româneşti.


    După aproape 16 ani, Comisia Europeană
    apreciază că progresele realizate sunt suficiente pentru renunţarea la MCV. În
    privinţa celor trei legi promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis -
    a statutului judecătorilor şi procurorilor, a organizării judiciare şi,
    respectiv, a Consiliului Superior al Magistraturii – Executivul
    comunitar consideră că avizul emis, în procedură de urgenţă, de Comisia de la
    Veneţia arată că, în ansamblu, lucrurile par să se îndrepte în direcţia corectă.

    Elementele pozitive sunt legate, printre altele, de numirea în funcţie a
    procurorilor de rang înalt, de garanţiile oferite împotriva amestecului politic
    în activitatea DNA sau de limitarea clară a competenţelor procurorului general
    în ceea ce priveşte DNA şi DIICOT (parchetul antimafia). Comisia anunţă că va
    continua să urmărească îndeaproape procesul de revizuire a Codului Penal şi a
    celui de Procedură Penală, dar notează că, până acum, au fost înregistrate
    progrese.     Văzută de la Bruxelles, Agenţia Naţională de Integritate continuă să
    dea dovadă de eficienţă. Tot de acolo, se remarcă rezultate pozitive şi ceea ce
    priveşte investigarea şi sancţionarea corupţiei la nivel înalt.


    Una peste alta,
    Comisia consideră că, pe viitor, România trebuie să fie vizată de acelaşi
    mecanism care se aplică tuturor statelor membre şi care leagă acordarea banilor
    europeni de respectarea statului de drept. Procedural, evaluarea Comisiei e
    doar o etapă. Decizia finală privind încetarea monitorizări justiţiei din
    România depinde de avizul Consiliului, din care fac parte cele 27 de state
    membre, şi de cel al Parlamentului European.


    Pentru moment, totuşi, clasa politică
    de la Bucureşti a jubilat. România, susţine, preşedintele Iohannis, a
    demonstrat voinţă politică şi, mai ales, o puternică susţinere a cetăţenilor pentru
    a corecta orice deviere de la un parcurs democratic şi pentru a relua rapid
    reformele.     Autorităţile de la Bucureşti rămân ferm ancorate în viziunea
    proeuropeană, bazată pe unitate, democraţie şi stat de drept -afirmă şi şeful
    liberal al guvernului de coaliţie PSD-PNL- UDMR, Nicolae Ciucă.     Regimul
    Iohannis nu scapă de monitorizare europeană     – crede, însă, din opoziţie,
    liderul USR, Cătălin Drulă, care aminteşte că evoluţiile din ţară vor fi
    evaluate prin mecanismul general, aplicabil tuturor statelor membre ale
    Uniunii.



  • Ovidiu Gligu din Belgia

    Ovidiu Gligu din Belgia

    Ovidiu Gligu, profesor de teologie ortodoxă stabilit în Belgia şi autor al cărţilor: Codul de bare, Poemele fericirii, Animalul din vest, Ziua a opta sau Uimitoarele aventuri ale grăsanului Mickey din Zona Gării.



  • Fawzia Rehejeh din Siria

    Fawzia Rehejeh din Siria


    De aproape 7 ani Fawzia Rehejeh s-a mutat din Siria în România, la Sibiu.


    Suntem o familie mare, cu cinci copii în total, şi părinţii mei sunt aici, tatăl meu este medic în Sibiu. A fost foarte greu la început, dar cu ajutor, cu implicare, cu curaj pot spune, ne-am integrat foarte bine, toţi lucrăm, am terminat aici şi facultatea, eu am studiat literatură engleză în Siria, nu am reuşit să termin din păcate, am făcut patru ani în Siria, iar în ultimul an nu am mai continuat, erau alte interese acolo, bombe, război, gruparea Statul Islamic, cu totul alte interese şi nu am reuşit să termin. Apoi m-am înscris la facultate în alt domeniu, Comunicare și Relații Publice şi Jurnalism la Facultatea de Științe Socio-Umane din Sibiu şi am terminat şi un masterat în Publicitate și brand. Sora mea a terminat kinetoterapie, lucrează la spitalul din Sibiu, fratele meu a terminat inginerie alimentară, celălalt frate a făcut şi el kinetoterapie şi cealaltă soră a studiat franceza.”



    Fawzia Rehejeh a învăţat limba româna de la zero în aproximativ patru ani, a studiat-o şi în facultate, astăzi are deja cetăţenie română, lucrează într-o multinaţională şi e membră şi fondatoare a unei organizaţii neguvernamentale de suflet, Centrul Cultural Arab din Sibiu.


    Da, am şi cetăţenie română, am drept de muncă, lucrez într-o corporaţie din Sibiu, în cu totul alt domeniu, dar munca de suflet sau ceea ce-mi place cel mai mult e ceea ce fac la Centrul Cultural Arab din Sibiu. Centrul a fost înfiinţat anul trecut, am plecat de la ideea că eu sunt imigrantă, m-am mutat din Siria în 2015 în Sibiu, am făcut şi facultatea aici, am terminat şi masterat. M-a încurajat sincer şi oraşul, fiind un oraş multicultural, multietnic, cu multe festivaluri, multe iniţiative locale şi comunitare şi atunci am zis să încep şi eu să fac ceva ca imigrantă să ajut comunitatea arabă şi am început să facem diferite activităţi, cursuri de limba română, seri interculturale gastronomice şi aşa mai departe.”



    Cum s-a integrat la Sibiu sirianca Fawzia Rehejeh?


    Nu e prea bine să mă laud, dar cred că eu m-am integrat bine, am sentimente aparte pentru România, simt că deja dacă plec din Sibiu îmi lipseşte acest oras, simt că trebuie să mă întorc în oraşul meu. Majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit mi-au fost de mare ajutor, le sunt recunoscătoare colegilor mei de la facultate, de la locul de muncă. Am întâlnit şi oameni rasişti, nu ştiu dacă să folosesc chiar acest termen, poate că sunt oameni care au dat dovadă de ignoranţă, de lipsă de informare, dar am întânit şi oameni cu intenţii rele faţă de imigranţi, refugiaţi, faţă de tot ce e legat de acest subiect. Dar nu îi condamn, probabil comportamentul lor e o consecinţă a lipsei de informare sau a ignoranţei.”



    La începutul lunii septembrie, la Palatul Astra din Sibiu, Centrul Cultural Arab a organizat Festivalul Culturii Arabe, proiect finanțat prin Agenda Culturală 2022 de către Primăria Sibiu, care își propune să creeze o punte de legătură între culturile română și arabă, să promoveze dialogul intercultural prin mijloace artistice și muzicale și să faciliteze integrarea socio-culturală a imigranților din Sibiu proveniți din țările arabe. În acelaşi context, Centrul Cultural Arab a desfăşurat şi conferinţa academică Ipostaze ale culturii arabe: moştenirea tradiţiei şi provocările modernităţii la care au fost invitaţi reprezentaţi ai Agenției ONU pentru Refugiați în România sau ai unor organizaţii neguvernamentale, cercetători, academicieni ori jurnalişti. Mai mult, în octombrie 2022, în calitate de preşedintă a Centrului Cultural Arab din Sibiu, Fawzia Rehejeh a participat la Bruxelles, la Forumul European al Migraţiei, o platformă de dialog privind migraţia, azilul şi integrarea migranţilor, iniţiată de Comitetul Economic şi Social European (CESE), instituţie din sistemul Uniunii Europene. Aceeaşi Fawzia Rehejeh din Siria despre Sibiu şi despre ce îşi propune în viitor.


    Îmi place Sibiul pentru iniţiative, pentru că e un oraş multicultural şi acesta nu e un clişeu, chiar există un spirit care te încurajează să faci şi să fii implicat civic în societate, de exemplu prin Maratonul Internaţional al Sibiului, prin festivalurile care există, prin iniţiativele locale. Pot spune că puţini sibieni sunt conservatori, aşa am observat eu, dar nu toată lumea, bineînţeles, nu putem niciodată generaliza. Am un sentiment foarte aparte pentru Sibiu pentru că am început şi Festivalul Culturii Arabe, pe care l-am prezentat la Networking Village la European Migration Forum, e un festival de suflet, în care eu cred şi autorităţile m-au încurajat prin programul Agenda Culturală din municipiul Sibiu să continui cu acest festival, să mergem mai departe cu el, acum e deja un festival naţional, l-am prezentat în cadrul Formului, deci planul meu e să rămân în Sibiu şi să merg mai departe din Sibiu cu planul acesta. Ne gândim şi la nişte sugestii, anume să extindem parţial conferinţa academică la Bucureşti şi să rămânem cu festivalul la Sibiu.”



  • Retrospectiva săptămânii 23.10 – 29.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 23.10 – 29.10.2022

    Demisia ministrului Apărării

    Săptămâna politică a debutat spectaculos, cu demisia ministrului social-democrat al Apărării în guvernul de coaliţie de la Bucureşti, Vasile Dîncu. Acesta a făcut anunţul luni, în ajunul marcării Zilei Armatei şi al reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Dâncu şi-a motivat gestul prin imposibilitatea de a colabora cu preşedintele României, care este Comandantul Suprem al Armatei. Situaţia sa devenise ingrată după ce a declarat că singura şansă ca războiul din Ucraina să ia sfârşit este negocierea cu Rusia. Preşedintele Iohannis i-a reamintit fostului ministru că poziţia oficială a României şi a partenerilor ei este aceea că doar Ucraina va decide când, cum şi ce negociază şi l-a îndemnat, ironic, să citească mai frecvent revista presei pe aceste teme. Cu premierul Nicolae Ciucă pe post de interimar la Apărare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat actualizarea Programului Armata 2040 pe principalele sale direcţii: bugetarea necesarului de personal, reconfigurarea programelor de înzestrare şi modernizarea industriei de apărare.

    Flancul estic al NATO, în continuă consolidare

    Primele convoaie cu tehnică militară franceză, compuse din blindate uşoare şi grele de de infanterie, au intrat, duminică seara, în România. Ele vor completa mijloacele tehnice ale Grupului de Luptă al NATO dislocat la Cincu, în centrul tarii. Acesta s-a constituit, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO. La propunerea Franţei de a prelua rolul de naţiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO, formează acest grup integrând, pe bază rotaţională, efective ale Belgiei şi Ţărilor de Jos. Şi Spania va contribui la consolidarea flancului estic al NATO, prin trimiterea de avioane de luptă F-18 şi Eurofighter în România şi Bulgaria. Avioanele vor ajunge în decembrie la baza militară de la Feteşti (sud-est) si vor avea misiunea de a patrula spaţiul aerian din zonă. Spania a instalat, deja, un radar de suprafaţă mare în Dobrogea (sud-est).

    Prim-ministrul Ciucă la Bruxelles

    Confruntat, acasă, cu proteste împotriva sărăciei şi prins, împreună cu partenerul social-democrat, într-o licitaţie, nesănătoasă economic, a procentelor de creştere a pensiilor, premierul liberal Nicolae Ciucă a primit, la Bruxelles, o veste încurajatoare: este posibilă înlocuirea limitei bugetare de 9,4% din PIB pentru pensii, prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu un alt indicator, de disciplină financiară. Discuţia pe această temă cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de principiu, iar detaliile tehnice ar urma să fie stabilite la nivel de experţi. La Bucureşti, partidele coaliţiei vor să ajusteze pensiile cu rata inflaţiei, care a depăşit 15%. În privinţa aderării la Schengen, România are susţinere deplină la Bruxelles, exprimată de toţi oficialii europeni cu care şeful guvernului a stat de vorbă. Am demonstrat că suntem în măsură să protejăm graniţele externe ale Uniunii Europene, am făcut-o şi înainte şi după conflict, a subliniat premierul Ciucă. E nevoie, însă, de unanimitate pentru acceptarea în spaţiul de liberă circulaţie, iar Ţările de Jos, unde guvernul depinde de radicali eurosceptici, anti-imigraţie, ezită în continuare. În periplul său prin capitala Europei, prim-ministrul a avut convorbiri şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Acesta l-a asigurat că România este un aliat foarte valoros pe care NATO este pregătită să-l apere.

    Prescripţie pentru infractori de lux?

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a luat, marţi, o decizie cu implicaţii majore privind prescrierea faptelor. Ea a hotărât ca aceasta să se aplice retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile, ceea ce, potrivit unor surse judiciare, va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori. Inculpaţii ar putea scăpa, astfel, de condamnare sau de acuzaţii ca urmare a prescrierii faptelor. Printre posibilii beneficiari sunt actuali şi foşti primari de mari oraşe, cunoscuţi oameni politici şi de afaceri. Cel mai sonor nume de pe listă este al Elenei Udrea, o obişnuită a sălilor de judecată şi a penitenciarelor în ultimii 8 ani, după încheierea celui de-al doilea mandat al preşedintelui Traian Băsescu, considerat, în epocă, protectorul ei. Încarcerată în prezent pentru corupţie, fostul ministru mai are pe rolul instanţelor încă două procese. Unul dintre ele vizează finanţarea campaniei electorale a lui Băsescu din 2009, în care Udrea a primit, în primă instanţă, o condamnare de opt ani închisoare pentru instigare la luare de mită şi spălarea banilor. O condamnare de cinci ani a primit, în acelaşi dosar, şi fiica cea mare a fostului preşedinte, Ioana Băsescu.

    Şoc în lumea sportului

    Cea mai titrată jucătoare de tenis din România, Simona Halep, a fost suspendată provizoriu după ce a fost depistată pozitiv la un control antidoping efectuat la US Open, turneu pe care l-a părăsit în runda inaugurală. Fostul număr unu mondial şi dubla câştigătoare de mare şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, începe, potrivit propriilor spuse, cel mai dificil meci din viaţă: o luptă pentru adevăr. Halep, caracterizată de oamenii din tenis drept un model de integritate sportivă, promite că va lupta să dovedească faptul că nu a luat conştient substanţa interzisă. Dacă nu va reuşi, riscă o suspendare de patru ani. Şansele de a fi exonerată şi de a scăpa fără sancţiuni sunt mici. Altminteri, orice suspendare, fie ea mai blândă, ar putea echivala cu finalul carierei pentru jucătoarea de 31 de ani. Este cel mai răsunător caz de dopaj din tenis după cel al rusoaicei Mariei Sharapova, depistată pozitiv în urmă cu şase ani. Între cazurile celebre de dopaj cu care s-a confruntat sportul românesc sunt cele ale gimnastei Andreea Răducan şi fotbalistului Adrian Mutu.


  • De la Schengen la MCV

    De la Schengen la MCV

    România ar putea primi în curând îndelung așteptata undă verde pentru aderarea la spațiul Schengen. Chestiunea admiterii sale, dar și a Bulgariei, cu care țara face de atâția ani tandem în acest proces, ar putea fi inclusă pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie. Decizia finală cu privire la extindere este luată în unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie, iar în prezent doar Olanda, opozant constant al aderării, mai are ceva reticențe. Autoritățile de la Haga afirmă că, în principiu, nu se opun aderării, dar Parlamentul olandez a recomandat recent să nu fie luată o decizie ireversibilă înainte de verificări suplimentare. O misiune voluntară de evaluare a venit în această lună în România și Bulgaria, iar experții Comisiei Europene și ai țărilor membre au prezentat Grupului de lucru pentru Schengen raportul privind misiunea în cele două țări. O misiune în care Olanda nu și-a trimis experți, dar care s-a încheiat cu concluzii cât se poate de pozitive, spune Nicolae Ciucă. El a menționat că nu a citit raportul, deoarece acesta nu este public, dar a primit informaţiile de la reprezentanţii României care au participat la analiza acestuia. Rezultatele confirmă pregătirea României cu privire la acquis-ul Schengen şi ne aduce mai aproape de îndeplinirea acestui obiectiv de ţară, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.


    Însoțit de ministrul de Interne și de cel al Justiției, șeful executivului român a mers în această săptămână la Bruxelles, unde a primit asigurări că România are susţinere deplină pentru aderarea la Schengen. Au spus acest lucru toţi oficialii europeni cu care premierul a discutat în capitala Uniunii, timp de două zile.

    Nicolae Ciucă: Am demonstrat că suntem în măsură să protejăm graniţele externe ale Uniunii Europene. Am făcut-o şi înainte de începerea conflictului. După începerea conflictului am făcut-o şi mai abitir, şi presiunea pe întreg serviciul de graniţă a fost una cât se poate de complexă şi dinamică.


    Că rezultatele României sunt apreciate la Bruxelles o arată și rezoluția non-legislativă adoptată recent de Parlamentul European, cu o largă majoritate, prin care se solicită Consiliului Uniunii Europene ca, până la sfârșitul anului, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României și Bulgariei la Schengen. Semnale pozitive sunt şi în privinţa ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare, premierul afirmând că a avut discuţii în acest sens cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, discuţii tehnice aplicate cu alţi oficiali europeni. Premierul a menţionat stadiul adoptării pachetului noilor legi ale justiţiei, subliniind că progresul din ultimele luni este o bună bază pentru un raport MCV pozitiv din partea Comisiei Europene. Nicolae Ciucă a transmis europarlamentarilor români, în cadrul întâlnirii avute la Bruxelles, că este nevoie de o acţiune comună, atât în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, cât şi în privința ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare.


  • 26.10.2022

    26.10.2022

    Bruxelles – Le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca,
    le ministre des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu et celui de la Justice,
    Catalin Predoiu, font une visite de deux jours à Bruxelles pour des entretiens
    avec le président du Parlement européen, Robert Metsola, la cheffe de la
    CE, Ursula von der Leyen et le secrétaire général de l’OTAN, Jens
    Stoltenberg. L’occasion pour Nicolae Ciuca de rencontrer aussi son homologue
    belge, Alexander de Croo et de signer plusieurs documents de coopération dans
    le domaine nucléaire. Les responsables roumains rencontreront aussi des
    représentants de la communauté d’affaires roumano- belge.
























    Schengen – Des experts de la Commission Européenne et des pays membres de
    l’UE présentent ce mercredi, à Bruxelles, au Groupe du travail pour
    l’évaluation Schengen, les conclusions de leur mission d’évaluation de la
    Roumanie et de la Bulgarie. Le rapport est positif dans le cas de la Roumanie,
    apprend-on auprès de sources gouvernementales. Les experts néerlandais n’ont
    pas participé à la récente mission qui, disent-ils, n’a pas couvert suffisamment
    de domaines et ont demandé une mission supplémentaire. Le ministre roumain des
    Affaires Intérieures, Lucian Bode, et son homologue néerlandais ont décidé de
    se rencontrer prochainement à la Haye. Rappelons-le, la semaine dernière, le
    Parlement européen a adopté une résolution non-législative qui soutient à une
    large majorité, l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace de libre
    circulation. Ultérieurement, le Parlement des Pays Bas a adopté une résolution
    pour demander au Gouvernement de ne pas voter l’adhésion de Bucarest et de
    Sofia à Schengen. Les autorités roumaines rappellent que le pays répond à tous
    les critères techniques et que donc, il est prêt d’intégrer l’espace européen
    de libre circulation. L’adhésion des deux pays à Schengen pourrait figurer à
    l’agenda du Conseil Justice Affaires Intérieures des 8 et 9 décembre.












    Justice – La Cour Suprême de Roumanie a statué que la
    décision de la Cour Constitutionnelle sur la prescription des faits s’applique de
    manière rétroactive, selon le principe de la loi la plus favorable. Une telle
    décision portera atteinte à des milliers de dossiers et permettra à des
    inculpés d’échapper à la justice. Parmi les personnages célèbres ayant quitté
    la prison grâce à la prescription des faits figure l’ancien chef de la Chambre
    des députés, le libéral Bogdan Olteanu. L’actuelle décision de la Cour pourrait
    servir également à l’ancienne ministre Elena Udrea, actuellement emprisonnée.








    Eurostat
    –     Le gaspillage alimentaire total dans le bloc communautaire a atteint en 2020,
    127 kg par habitant, selon les données d’Eurostat dans son premier rapport à
    l’échelle de l’UE sur le sujet. Selon cette source, les ménages étaient
    responsables de 55 % du gaspillage alimentaire total dans l’UE au cours de la
    première année de la pandémie de COVID-19, les 45 % restants étant générés à
    d’autres étapes de la chaîne d’approvisionnement alimentaire.Les restaurants et
    les services de restauration représentaient 12 kg de déchets alimentaires par
    personne en 2020, soit 9 % du total du bloc, tandis que la vente au détail et
    les autres distributions alimentaires gaspillaient le moins. En Roumanie, selon
    le Ministère de l’Agriculture, les Roumains gaspillent au moins 70 kilos
    d’aliments par an.













    Protocole – L’Eglise Patriarcale Roumaine et le Ministère de la Santé ont
    signé un protocole de collaboration pour dix ans, pour permettre des activités
    religieuses dans les établissements sanitaires publics. Selon l’Eglise
    orthodoxe, les deux parties s’engagent à encourager un style de vie sain, à
    lutter contre la consommation des produits et substances nuisibles à la santé,
    à contribuer à l’éducation et au soutien des parents pour le bien être de la
    famille. Puisque le nombre de prêtres orthodoxes présents dans les hôpitaux
    dépasse actuellement 250, les deux parties ont décidé de faire les démarches
    nécessaires pour la mise en place au sein du Ministère de la Santé d’un post de
    responsable de l’assistance religieuse.



















    Météo – En Roumanie, la journée de mercredi
    apporte une légère chute des températures qui continuent à dépasser les
    normales saisonnières. Le ciel est variable et des pluies éparses risquent de
    toucher le nord, le centre et l’est du territoire, tout comme les régions de
    montagne. Les températures iront de 15 à 25 degrés. 21 degrés mercredi
    midi, à Bucarest.