Directorul
Școlii medii din Oprişeni, Ucraina, profesorul Nicolae Bodnariuc, fondatorul și
conducătorul muzeului școlar de arheologie Maximilian Hacman, a fost distins
cu medalia Pentru gloria Bucovinei, ofertă de Administrației Regionale de
Stat Cernăuți.
Interviu cu prof. Nicolae Bodnariuc.
Românii din Marea Britanie mai pot până pe 30 iunie să se înscrie pentru a obţine unul din cele două statute de rezident în Regatul Unit. Până la 31 martie, peste 850.000 dintre aceştia au obţinut deja statul de rezident permanent sau temporar în cadrul procedurii EU Settlement Scheme, destinată cetăţenilor europeni. Românii se clasează astfel pe poziţia a doua într-un top trei condus de polonezi, cu peste 930.000, şi încheiat de italieni cu aproape 480.000. Deşi guvernul britanic a anunţat recent că nu va prelungi termenul pentru solicitarea rezidenţei dincolo de 30 iunie, Ministerul de Interne de la Londra a arătat că există şi excepţii. Este vorba despre persoanele cu probleme de sănătate şi cele eligibile pentru obţinerea unui statut de rezident, dar care nu l-au solicitat încă. Oamenii identificaţi că se încadrează în această ultimă situaţie vor primi notificări să solicite un statut de rezident în cel mult 28 de zile. Alte categorii de cetăţeni europeni care, dacă au motive întemeiate, vor putea cere statutul de rezident şi după 30 iunie sunt copiii ai căror părinţi nu au reuşit să formuleze cererea sau cei a căror situaţie medicală nu le-a permis să se încadreze în termen. Londra a precizat că europenii care la data de 30 iunie nu au primit încă un răspuns la solicitarea de obţinere a rezidenţei îşi vor păstra drepturile în Regatul Unit până la primirea unei confirmări. Aproximativ 5,6 milioane de cereri pentru obţinerea unui statut de rezident în UK au fost depuse de cetăţenii europeni până la sfârşitul lunii mai, iar din acestea 4,6 milioane au fost soluţionate pozitiv.
O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat, în format hibrid, cu membrii comunităţii şi mediului asociativ românesc din Austria. La întâlnire au participat atât reprezentanţii misiunii diplomatice la Viena şi cei din Centrala MAE, care au prezentat situaţia comunităţii româneşti, precum şi modificările legislaţiei privind protecţia lucrătorilor în străinătate. În cadrul discuţiile, s-a pus accentul pe necesitatea unei mai bune informări a românilor din Austria, precum şi pe demersurile logistice recente legate de operaţionalizarea Consulatului General al României la Salzburg. Reprezentanţii mediului asociativ românesc prezenţi fizic şi online la reuniune au semnalat o serie de aspecte privind prestarea serviciilor consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, organizarea de consulate itinerante şi situaţia lucrătorilor sezonieri. De asemenea, cu ocazia deplasării în Austria, delegaţia MAE a avut şi o rundă de consultări cu partea austriacă în legătură cu managementul situaţiilor de criză, gestionarea pandemiei, repatrierea cetăţenilor din zone îndepărtate şi alte aspecte privind cooperarea consulară bilaterală. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul de a identifica rapid soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu românii din Germania, Marea Britanie şi Cipru.
La 28 iunie se împlinesc 81 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. În 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, regiuni care aparţineau statului român la acea vreme. Radio Chişinău transmite că anexarea Basarabiei a dus la instaurarea unui regim totalitar comunist, străin de identitatea și ființa românească a basarabenilor, regim care a însemnat colectivizare forțată, schimbarea alfabetului, represiuni politice şi deportări. Zeci de mii de oameni au fost deportaţi în Kazahstan şi Siberia, mulţi dintre aceştia găsindu-şi sfârşitul pe drum sau în lagărele URSS. Istoricul Ion Varta, citat de Radio Chişinău, a spus că sub regimul sovietic instaurat forţat în stânga Prutului circa 400.000 de oameni au fost victime ale foametei organizate, 626.000 de persoane au fost duse la munci forțate şi între 120.000 şi 130.000 de oameni au fost deportaţi.A fost un genocid în toată legea, a conchis istoricul.
Al 3-lea sezon al programului Istoria României într-un obiect, iniţiat de reprezentanţa la New York a Institutului Cultural Român, continuă, începând din 28 iunie, cu trei episoade realizate în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba-Iulia. Primul episod este dedicat Grupului statuar Liber Pater cu Pan şi panteră, o piesă descoperită în sanctuarul zeului vinului de la Apulum. A doua parte are în prim plan Sala Unirii şi Declaraţia lui Vasile Goldiş, iar seria se va încheia cu un material despre Aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza. Proiectul Istoria României într-un obiect vine în completarea altor programe realizate, începând din 4 mai 2020, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, cu Muzeul de Istorie a Moldovei din Cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova din Iaşi, cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Naţional al Banatului. În total, au fost prezentate 30 de artefacte şi obiecte, care acoperă cele mai diverse perioade şi zone istorice ale României. Obiectele şi vestigiile sunt prezentate pe site-ul ICR New York şi pe conturile de YouTube, Facebook şi Instagram.
Finanțare europeană
pentru proiecte tranfrontaliere; este
una din rețetele prin care se ating scopuri comune ale unor entități din țări
vecine. Exemple pot fi culese dacă vorbim
despre Prorgamul Operaționnal Comun România – Republica Moldova dar, și despre
programul echivalent România – Ucraina aferent perioadei 2014 – 2020.
În acest sens facem
cunoscută la rubrica Euranet Plus desfășurarea unui proiect cu titulatura Tezaurul etnic special al Bucovinei.
Mai multe
organizații implicate, Fundația de Caritate și Întrajutorare Ana Suceava
(lider în proiect), în parteneriat cu Liga Tineretului Român Junimea din
regiunea Cernăuți, Asociația Juventus Suceava și Centrul Media BucPress
Cernăuți.
Care este
scopul acestui proiect aflăm de la
domnul Nelu Todireanu, președinte al fundației:
Valoarea totală a
proiectului este 369 de de mii de euro din care aproape 37 de mii reprezintă cofinanțarea
în acest proiect. Dacă în Romania conviețuiesc 18 etnii, în Bucovina
conviețuiesc 11.
Se va intreprinde o
activitate de cercetare, documentare. În județul Suceava, obiectul cercetării îl
vor face șapte etnii, iar în regiunea Cernăuți, 5 etnii. Vom inventaria
obieciuri, vom realiza interviuri cu etnici, vom culege povestiri, mituri,
legende, cântece. Vom face o baza de date, iar ca și rezultate vor fi: un album
– Caleidoscop Multietnic Bucovinean, o brosură – Vizitează Bucovina Interetnică , o carte – Legende, mituri,
povestiri și obiceriuri ale etniilor din Bucovina și câte un film de prezentare pentru fiecare din cele 12
etnii și un film de prezentare a tuturor etniilor – Repere multiculturale
bucovinene.
De asemenea, vom
realiza un târg al minorităților, al etnicilor în Suceava și unul la Cernăuți,
precum și un festival al etniilor în Suceava și unul la Cernăuți. Am creat un
site, bucovinean-treasure.net, unde fiecare etnie va avea pagina ei și unde
vor fi prezentate și rezultatele proiectelui. Pe lângă aceste activități, vom
creiona o strategie pentru turimsul multietnic. Deși este perioada așa de grea,
am început activitatea de cercetare documentare. De exemplu, am identificat
foarte multe spații de cazare și sper să arătăm Europei că Suceva și regiunea
Cernăuți au beneficiat din plin de aportul tuturor etniior care au conviețuit
aici.
Într-o atmosferă de gheaţă, lui Gheorghe Davidescu îi este înmânat un ultimatum prin care Uniunea Sovietică cerea imperativ României să îi predea pur şi simplu Basarabia şi nordul Bucovinei. Termenii ultimatumului sunt extrem de duri iar în document sunt vehiculate tot felul de aberaţii istorice. Molotov începuse de ceva timp atacul retoric împotriva României, în paralel cu avansul militar înregistrat de aliatul de atunci al sovieticilor, Germania hitleristă, pe frontul de Vest. Era, aşadar, un moment de care Uniunea Sovietică îşi propunea să profite, totul conform Pactului Molotov-Ribbentrop care consfinţea prietenia Moscova-Berlin.
Numit Pact de neagresiune, tratatul ruso-german a fost semnat la 23 august 1939. În baza acestei înţelegeri, Germania nazistă şi Rusia comunistă au pornit la împărţirea lumii. După numai o săptămână, Germania a atacat Polonia, declanşând Al Doilea Război Mondial. În acelaşi timp, şi Uniunea Sovietică a invadat Polonia şi a încercuit republicile baltice, Estonia, Letonia şi Lituania. Luna iunie de acum 80 de ani a fost un moment teribil în istoria Europei. La 15 şi 16 iunie 1940, armata sovietică a invadat pur şi simplu cele trei mici republici baltice iar în Vest, Franţa capitula în războiul cu Germania.
Armistiţiul intră în vigoare la 25 iunie iar, a doua zi, Uniunea Sovietică cere României, ultimativ, două regiuni ale sale. Mai târziu se va descoperi că totul era conform unei înţelegeri secrete stabilite de cele două puteri dictatoriale odată cu Pactul de neagresiune. În noaptea zilei de 26 iunie, România s-a trezit singură în faţa unei ameninţări mortale, pe care nu o înţelegea deplin. Germania nazistă nu şi-a propus nicio clipă să ia apărarea României. La începutul lunii iunie, Berlinul chiar comunicase Bucureştiului că, dacă vrea să beneficieze de garanţii din partea Reichului, trebuie să înceapă negocieri cu Uniunea Sovietică.
Numai că Moscova nu accepta nicio negociere şi credea doar în forţa invaziei militare. Cât valorau şi garanţiile Reichului, avea să vadă România peste numai două luni de la Ultimatumul sovietic şi un an de la Pactul de neagresiune încheiat cu sovieticii. În august 1940, Germania a arbitrat” Diktatul de la Viena prin care, un alt vecin, Ungaria, avea să cotropească o altă regiune a României, partea de nord a Transilvaniei.
Aşadar, în iunie 1940, România se afla singură în faţa revendicărilor revizioniste ale unor vecini, susţinute de înţelegeri întunecate între marile puteri. Răspunsul românilor, care erau de acord să înceapă negocieri, a fost urmat de un al doilea ultimatum, în termeni fără echivoc: predarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, după o hartă transmisă de Moscova, şi evacuarea armatei şi a administraţiei în numai patru zile. De fapt, plecarea românilor s-a transformat într-un haos dramatic, o adevărată tragedie umanitară.
Armata sovietică, sprijinită de bande locale, s-a dedat la provocări, jafuri şi crime. Administraţia, oficialii statului român şi armata regală au fost hărţuiţi în permanenţă şi mulţi români au fost ucişi. Şiruri lungi de refugiaţi s-au îndreptat cu disperare spre Prut, noua frontieră stabilită de Stalin. La fel s-au petrecut lucrurile şi în Bucovina, tăiată în două de graniţa impusă de Ultimatumul lui Molotov. Armata română a avut ordin să nu tragă, să nu fie atrasă în provocări care ar fi permis agravarea situaţiei. Dar suferinţele nu se încheiaseră.
În acelaşi teribil an 1940, România mai avea să cedeze Ungariei nordul Ardealului şi Bulgariei, sudul Dobrogei. Din nou, armata şi administraţia sunt retrase şi oamenii se refugiază în grabă, cu nenumărate suferinţe şi drame. La orizont, însă, sumbru şi sinistru, se arăta războiul.
Radio Romania Internazionale vi invita a scoprire anche virtualmente un museo speciale, il più grande del genere in Romania, unico come allestimento e valore degli oggetti esposti. Le collezioni del Museo dell’Uovo appartengono alla professoressa Letiţia Orşivschi, un’artista romena riconosciuta a livello nazionale e internazionale, rappresentante della Romania a fiere internazionali, saloni e mostre, pluripremiata a concorsi internazionali e collaboratrice di numerosi musei e istituzioni culturali nel Paese e all’estero. Ammirerete oltre 7000 uova dipinte, sia della Bucovina che dei più vari angoli del mondo. Quasi 3.500 di varie dimensioni, dipinte con tecniche e stili diversi, provengono da 82 Paesi di tutti e cinque i continenti, spiega Letiţia Orşivschi.
Vi si aggiungono le ben note e belle uova della Bucovina. Praticamente, il visitatore scopre un’evoluzione dell’uovo lungo il tempo. In Bucovina, una volta veniva adoperata la tecnica semplice, con un elemento unico, dominante, ma negli stessi colori della terra, che si trovano ancora in questa regione su tappeti e costumi tradizionali. I colori erano preparati da erbe, foglie di cipolla, barbabietola rossa e carbone. Scoprirete anche uova appartenute alla mia famiglia, vecchie dai 50 fino ai 100 anni. Erano uova piene e, non laccate, che lasciavano evaporare l’albume attraverso i pori del guscio e la coagulazione del tuorlo all’interno. Erano tenuti nelle case tradizionali soprattutto per i giorni di tuoni e fulmini. L’uovo benedetto a Pasqua veniva messo alle finestre per proteggere chi stava dentro dal male che poteva venire da fuori, spiega Letiţia Orşivschi.
La prima tecnica di dipingere adoperava tre bagni successivi di colori. Era usata principalmente nell’Europa orientale. Successivamente, in Bucovina, è emersa una tecnica speciale, aggiunge la curatrice del Museo dell’Uovo di Vama. In Bucovina, viene adoperata la seconda tecnica di decorare le uova con cera a rilievo. E’ unica al mondo. C’è un linguaggio di colori e motivi. Quando l’elemento è unico e dominante sull’intera superficie dell’uovo, il messaggio è per l’intera vita, ma è destinato ad un’unica persona. In Bucovina, gli elementi raddoppiati rappresentano la coppia, e triplicati la famiglia con i figli, aggiunge Letiţia Orşivschi.
Prima c’erano solo i colori della terra, i colori del costume popolare, che, nella cultura della Bucovina, rappresentavano l’abbondanza, la prosperità, il frutto del lavoro umano. Successivamente, la tecnica si è diversificata ed è emerso un vero linguaggio dei colori.
Le piccole comunità attorno ai monasteri iniziarono a lavorare le uova nel colore dominante dei rispettivi affreschi. Così, apparvero i colori che durante l’occupazione austro-ungarica cominciarono ad essere tessuti sugli abiti popolari. Inoltre, per la prima volta, il tricolore veniva cucito sulla cintura del costume, al fine di dimostrare agli abitanti della Bucovina che appartenevano a questi luoghi. Il rosso ha sempre rappresentato il colore della Divinità per la Bucovina, il giallo è il colore del benessere e della prosperità, e il blu simboleggia la pace dell’anima. Lungo il tempo, le donne hanno aggiunto anche il verde, il colore della vita e della salute, ma soprattutto la speranza, la speranza di rimanere sempre qui in Bucovina. È il verde di Sucevita. Inoltre, hanno cominciato anche a lavorare le uova multicolori, entrate, però, tardi nella nostra cultura, conclude la professoressa Letiţia Orşivschi.
A causa della pandemia di COVID-19, anche il Museo dell’Uovo è chiuso. Però potete scoprire online tutti i gioielli che cutodisce sia sul sito web del museo che alla pagina Facebook aggiornata dalla prof.ssa Letiţia Orşivschi con immagini e video. Buona visione!
Vă amintiţi de perioada în
care apropierea Paştelui era o ocazie pentru a plănui experienţe care mai de
care mai savuroase? De la petrecerea sărbătorilor după datini străbune, în vreun sat izolat, până la înscrierea
în programe ce includeau demonstraţii culinare în locuri exotice, fie la un
castel, fie pe plajă şi câte şi mai câte… Dar pentru că noi dorim să credem
că sărbătorile pot avea gustul de care ne amintim, indiferent unde le
petrecem, vă propunem un periplu culinar în ceea ce înseamnă bucătăria cu gust
specific, din diferite zone ale ţării.
Dacă v-ar fi plăcut să
fiţi în Bucovina, de Paşte, puteţi încerca să închistriţi (să pictaţi) ouă,
căutând modele tradiţionale cu simboluri pascale. O activitate în care se pot
prinde atât femei, cât şi bărbaţi, după cum ne-a asigurat Elvira Romaniuc,
tânără pensionară din Gura Humorului, fostă directoare de la Muzeul
Obiceiurilor din Bucovina, filiala de aici:
Ouăle închistrite -
este unul dintre meşteşugurile care s-a păstrat în zonă, nu în Gura Humorului
în special, ci în Bucovina. Ouă închistrite, pentru că încercăm să determinăm
meşterii să descopere, să înţeleagă semnificaţia însemnelor de pe ouăle
pascale, a celor adevărate, cum spunem noi. În Bucovina închistresc ouă şi
bărbaţii, iar femeile nu trebuie să confecţioneze doar ceea ce considerăm noi
tradiţional.
În România, în perioada
sărbătorilor pascale, tronează meniurile pe bază de carne de miel. Miel umplut,
stufat de miel (miel gătit cu multă ceapă şi usturoi verde), miel cu spanac.
Cozonacul şi pasca sunt şi ele nelipsite de la masa tradiţională. Tot din
gustul de Bucovina ne inspirăm şi de la Mirela Maria Nechita, din Dolheşti,
preşedinta Asociaţiei pentru promovarea Văii Şomuzului, care ne enumeră ce ar
trebui pus pe masa de Paşte:
Pentru masa tradiţională punem preparate cu
miel, friptură, ciorbă, tot ce este aproape peste tot. Putem face cozonaci,
facem pasca cu brânză şi pasca cu smântână. Avem o reţetă a noastră mai
deosebită: la pasca cu brânză bunica mea punea slăninuţă afumată tăiată
bucăţele. Amesteca brânza de vaci cu puţină brânză iute, întidea pe blatul de
pască şi deasupra punea bucăţele de slăninuţă afumată.
Schimbăm zona şi gusturile
cu ajutorul lui Mircea Iovan, bucătar şef, care a şi făcut un periplu culinar
prin întreaga ţară:
În zona Ardealului, chiar înainte un pic de
Săvârşin, am găsit o friptură de miel, cum spuneau ei, friptura păstorilor. Am
întrebat în ce constă: era o pulpă de miel pe care ei o puneau la copt peste
noapte, dimineaţa când se stingea cuptorul o scoteau, o făceau bucăţi, după
care adăugau brânză proaspătă. Pentru că venirea Paştelui, înseamnă să lucrăm
cu totul nou, şi atunci ei puneau un caş proaspăt, de oaie, mai adăugau şi
foarte multă ceapă şi unt, totul din zonă. Aşa îi spun ei, friptura păstorilor,
pe care ei o servesc în ziua de Paşte, cu colacul, totul sfinţit la biserică.
Foarte interesant, în zonă am găsit o pască, cu mere la bază şi smântână.
Fabuloasă!
Stufatul de miel este un
alt preparat de cinste în această perioadă şi care este preparat cam la fel în
mai toate zonele, aşa cum sunt şi sărmăluţele, după cum ne-a spus Mircea Iovan.
Am aflat însă de la interlocutorul nostru că de obicei diferă condimentele
utilizate, în funcţie de zonă: cimbrul şi usturoiul din abundenţă sunt
specifice Olteniei, măghiranul, Moldovei, busuiocul în Banat, iar în Moldova
Nouă, pe Dunăre, apar şi smochinele în diferite preparate.
Mircea Iovan ne-a mai
tentat însă cu câteva bunătăţi: Drobul, care e nelipsit, făcut din organele
de miel, în anumite zone, precum zona Moldovei, există cighirul (un amestec de
organe de porc, cu verdeaţă, multă ceapă şi legate cu ouă, coapte la fel ca
drobul de miel). Toate sunt asemănătoare cam peste tot, cu anumite influenţe.
Ce am mai găsit foarte bun, în zona Banatului,sunt sărmăluţele în foi de viţă,
dar cu carne amestecată de porc şi vită, friptura de miel bănăţeană (o friptură
umplută cu măruntaie de miel, 2-3 cepe, 2-3 ouă, verdeaţă, o jumătate de
franzelă înmuiată în apă şi stoarsă şi unt pentru prăjit, la care se adaugă
sare şi piper şi vin dulce, alb sau rosu), cum o fac ei, ciorba de miel, care este
simbolul primăverii.
Ciorba ca simbol al
primăverii şi pentru că foloseşte multă verdeaţă de sezon, dar şi fiindcă este
o ciorbă mai grea, care nu se mai poate mânca odată cu încălzirea vremii. Şi
Mircea Iovan a continuat:
Iar în zona Dobrogei, am văzut un preparat
impresionant, făcut din rasoale de miel, care sunt mici, care se numeşte
iahnie. Acolo este o influenţă turcească. Se fac cu foarte multă ceapă, unt şi rasoalele care
se lasă la scăzut şi devin spectaculoase! Condimentate normal cu dafin, sare şi
piper, dar sunt fabuloase!
Nu ne rămâne decât să călătorim culinar, de acasă, în
această perioadă.
Vă invităm azi
într-un tur virtual al unui muzeu deosebit. Este cel mai mare muzeu de acest
gen din România, fiind unic prin modul de organizare și prin valoarea
exponatelor. Colecțiile din Muzeul Oului aparțin profesoarei Letiția Orșivschi,
artist român recunoscut la nivel național și internațional, reprezentantă a
României la târguri, saloane și expoziții internaționale, multiplă laureată la
concursurile internaționale și colaborator a numeroase muzee și instituții de
cultură din țară și străinătate. Veți putea vedea peste 7000 de ouă, atât din
Bucovina, cât și de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ
3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici și stiluri diferite,
provin din peste 82 de țări de pe toate cele 5 continente, spune Letiția Orșivschi.
La acestea se adaugă binecunoscutele și frumoasele ouă bucovinene.
Veți descoperi o evoluție a oului în timp. În Bucovina de odinioară ouăle erau
lucrate simplu, cu elemente grosiere, cu un element unic, dominant, însă în
aceleași culori de pământ, care și azi se regăsesc în Bucovina pe ștergare,
covoare și pe costumele tradiționale. Culorile erau obținute din fierturi de
plante, frunză de ceapă, sfeclă roșie și cărbune. Veți mai descoperi și ouă
care au aparținut familiei mele, cu o vechime între 50 și 100 de ani. Acestea
au fost ouă pline și, nefiind lăcuite, au permis evaporarea albușului prin
porii cojii și coagularea gălbenușului în interior. Erau păstrate în casa
tradițională mai ales pentru zilele cu tunete și cu fulgere puternice. Oul
sfințit odinioară la Paște era pus în tocurile geamurilor, ca să-i apere pe cei
dinăuntru de răul de afară.
Veți afla că
prima tehnică a vopsirii ouălor se numea tehnica baticului și presupunea trei
băi succesive de culori. Aceasta era folosită îndeosebi în estul Europei.
Ulterior, în Bucovina, a apărut însă o tehnică deosebită, spune profesoara Letiția
Orșivschi, curatoarea Muzeului Oului din Vama, Bucovina:
În Bucovina se
folosește și cea de-a doua tehnică a decorării oului cu ceară în relief și este
unică în lume. Brâul este unic iar vârfurile oului sunt lucrate obligatoriu cu
motive geometrice. Există un limbaj al culorilor și al motivelor. Atunci când
elementul este unic și dominant pe întreaga suprafață a oului, mesajul e pentru
întreaga viață, dar pentru o singură persoană. Elementele dublate vor fi
întotdeauna în Bucovina reprezentări ale familiei, iar trei elemente împreună
vor reprezenta în Bucovina familia cu copii.
Înainte existau
doar culorile de pământ, culorile costumului popular, care, în cultura
bucovineană, reprezintă belșugul, prosperitatea, rodul muncii omului. Apoi,
tehnica s-a diversificat și a apărut un adevărat limbaj al culorilor.
Micuțele comunități din jurul mănăstirilor au început să lucreze ouă
în culoarea dominantă a frescei și, astfel, apar și culori care, în timpul
ocupației austro-ungare încep să fie țesute pe costumul popular. De asemenea,
pentru prima dată, pe brâul costumului apare tricolorul, pentru a demonstra
bucovineanului apartenența la aceste locuri. Roșul a reprezentat mereu culoarea
divinității pentru bucovineni, galbenul e culoarea belșugului și a
prosperității, iar albastrul e culoarea liniștii sufletești. În timp, însă,
femeile au adăugat și verdele, culoarea vieții, a sănătății, dar, mai ales, a
speranței, speranța de a rămâne întotdeauna aici, în Bucovina. Este verdele de
Sucevița. De asemenea, bucovineanul a
început să lucreze și ouăle multicolore. Ele au apărut foarte târziu în cultura
noastră.
În prezent, asemenea tuturor muzeelor, și Muzeul Oului este închis ca o
măsură de prevenire a infecției cu virusul COVID-19. Însă asta nu înseamnă că
nu puteți admira micile bijuterii, adevărate opere de artă. Letiția Orșivschi
actualizează mereu pagina de Facebook a muzeului cu imagini și cu materiale
video, în timp ce pe pagina de internet a muzeului puteți vedea o parte dintre
exponate în galeria de imagini.
79 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. Filă de istorie pe care o
aprofundăm împreună cu Flori Bălănescu, istoric, cercetător ştiinţific la
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului.
A 43-a ediție a Târgului de Turism
al României s-a desfășurat în perioada 20-23 februarie, la București. Au fost
patru zile în care expozanții s-au întrecut în oferte pentru vacanța din acest
an. Adrian Vlaicu, șeful Biroului de Marketing, CFR Călători, ne propune ca,
oriunde am alege să plecăm în 2020, să folosim un mijloc de deplasare mai
prietenos cu natura.
CFR Călători oferă transport la nivel
național, dar și internațional. Are legături directe cu Viena. Budapesta,
Sofia, Istanbul sau Chișinău. Practic, cei care doresc să utilizeze serviciile
noastre pot porni din aceste destinații către România. La nivel național,
ofertele de călătorie sunt foarte multe. Avem oferte pentru fiecare persoană,
pentru fiecare nivel de confort dorit și pentru fiecare regiune a țării. Toate
sunt afișate pe website-ul nostru, iar tot personalul din stații e școlarizat
să ofere toate informațiile necesare astfel încât turistul să aleagă cea mai
bună opțiune preț-calitate.
Litoralul a fost
bine reprezentat anul acesta. Au fost organizate standuri mari, generoase, cu
imagini din stațiunile românești de la Marea Neagră. Camelia Ciurea, director
al unei agenții de turism din Constanța.
De 20 de ani promovăm litoralul
românesc. În ultimii ani, investițiile au fost foarte mari și se vede o
schimbare majoră a litoralului românesc. Vechile hoteluri de două stele din
stațiunea Neptun, de exemplu, au fost cumpărate și se renovează. Multe dintre
ele își deschid porțile anul acesta cu un concept de all inclusive, cu piscine,
locuri de joacă pentru copii, fiind acum hoteluri de trei și patru stele.
Organizăm și excursii opționale, de o zi. Cea mai solicitată e cea în Delta
Dunării. Preluăm turiștii de la hotel și-i ducem la Murighiol de unde pleacă în
bărcuțe de 8-10 persoane pentru o plimbare de circa trei ore prin deltă. Apoi,
servesc un prânz pescăresc, cu borș de pește și pește prăjit. Foarte mulți
turiști nu au ajuns în Delta Dunării, iar excursia asta e mirifică.
Rămânem în zonă
și vorbim cu Andrei-Răzvan Sorică,
vinificator la Crama Hamangia.
Nu ar trebui ratată destinația Delta
Dunării și județul Tulcea. Avem deltă, mare, Munții Măcinului, dar și multe
vinuri. Avem podgorii mari și crame frumoase. Turiștii au cum să-și petreacă
timpul într-un mod plăcut la noi în zonă. Din punct de vedere gastronomic, sunt
foarte multe locuri în care se mănâncă pește foarte bun.
Dan Carpov, șeful
Centrului de Informare și Promovare Turistică din Maramureș, anunță turiștii că
aplicația pentru dispozitive mobile Visit Maramures poate fi un ghid perfect
pentru turiștii aflați în vacanță.
Ne lăudăm cu prezența la Târgul de
Turism al României, ediția de primăvară. Pentru noi, e evenimentul de început
de an la nivel național. Am pregătit o serie întreagă de oferte pentru
sărbătorile pascale. Aplicația noastră pentru dispozitive mobile e actualizată.
Îi putem anunța cu bucurie pe utilizatori că
vor găsi toate evenimentele din Maramureș în anul 2020. Am încercat să
actualizăm calendarul până la finalul anului. Avem deja peste 11.000 de
descărcări noi. Fiindcă cei din vestul Europei sunt foarte bine organizați, iar
noi încercăm să preluăm cu succes modelul, aplicația noastră a fost recomandată
de tur-operatorii de acolo, inclusiv de organizații mai mici, pentru turism
ecologic și rural. În 2020, la nivel mondial, ne-am aliniat la această
provocare. Este anul turismului rural și ecologic.
Și Hunedoara vine
în sprijinul turiștilor cu o aplicație. Camelia Bedea, directoarea Agenției de
Dezvoltare Economică și Socială a județului Hunedoara.
Este un județ plin de
istorie, de tradiții, de oameni frumoși. În ajutorul turistului român sau
străin, am achiziționat de curând o aplicație mobilă de turism Discover
Hunedoara. Acolo sunt toate informațiile referitoare la obiective turistice,
unități de cazare, produse tradiționale, evenimente. Sunt zece module și e un
ghid de turism foarte complet. În același stand, l-am întâlnit și peSorin Tincu, directorul muzeului
Castelul Corvinilor din Hunedoara. Este unul dintre cele mai bine
conservate monumente gotice de sec XV din România, poate chiar din S-E Europei.
În paralel, se face o descoperire a istoriei Transilvaniei. Castelul se
prezintă într-o condiție bună. Acum se desfășoară lucrări de restaurare care
vor dura doi ani. În acest timp, vizita e permisă, însă cu anumite restricții,
în funcție de zonele în care se lucrează.
Alina
Ferenț reprezintă Centrul de Informare și Promovare Turistică Piatra
Neamț.
Este o zonă care oferă
multe activități de agrement. Există foarte multe variante de petrecere a
timpului liber atât în oraș cât și în împrejurimi. Pe o distanță de 40 de km în
jurul orașului există foarte multe excursii spre mănăstiri cu o vechime de
câteva secole. Avem rezervații naturale deosebite spre care se pot face
drumeții. Cheile Bicazului sunt unice în România. Acolo, stânci de 300 de metri
mărginesc șoseaua. Județul Neamț e singurul din România unde zimbrii se găsesc
în semilibertate, într-un țarc de aclimatizare.
Viorica Flocea,
meșter popular din Bucovina, Câmpulung Moldovenesc, a făcut demonstrații de
încondeieri de ouă. Am atelier acasă, care se poate vizita și
în care lucrez cu grupuri de copii. Primesc și turiștii la ateliere care vor să
vadă și să învețe cum se lucrează. Am primit turiști și din alte țări, din
Franța, din Anglia. Pentru ei a fost o experiență oarecum unică. La șes,
motivele folosite sunt reprezentări de frunze și flori, însă noi, la munte,
folosim motive geometrice. Culorile zonei noastre sunt maroul și negrul.
Traian Bădulescu,
consultant în turism, vicepreşedinte al Clubului Presei de Turism FIJET România,
spune că prezentarea destinaţiilor turistice din România la târgul din acest an
a fost un succes. Mă bucur să văd tot mai multe asociații
regionale, consilii județene cu standuri tot mai animate. Nu doar că arată
bine, dar au și ce oferi. Sunt prezentate atracțiile turistice, tradițiile,
gastronomia. Mi-a plăcut mult standul județului Tulcea. Dobrogea se promovează
cu vinuri foarte bune de câțiva ani, prin producători mici și medii. Au apărut
destinații preferate noi. Tot mai mulți turiști vin în ultimii ani în
București, în city break. O creștere semnificativă au cunoscut și orașele din
Transilvania, Oradea, Timișoara, mai ales cele care au conexiuni aeriene cu
Occidentul.
Pe parcursul celor patru zile, vizitatorii s-au putut
bucura de reduceri în toate destinațiile din România. Următoarea ediție a
Târgului de Turism al României va avea loc în luna noiembrie.
Huit sont inscrits au Patrimoine de l’UNESCO : Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Arbore, Humor, Patrauti, Probota et le monastère de la ville de Suceava. Tous ces monastères datent du 15e ou du 16e siècle et ont été bâtis par des princes régnants qui ont marqué l’histoire de la principauté de Moldavie. Ils impressionnent par leurs fresques extérieures qui ont survécu au passage des siècles. Ces fresques les rendent uniques. Bien qu’elles soient d’inspiration byzantine, les peintures figurant sur les murs extérieurs de ces lieux de culte sont authentiques et représentent des scènes bibliques complètes. Dans une époque où très peu de gens pouvaient lire et écrire, ces fresques étaient censées expliquer aux fidèles, d’une manière très suggestive, la vision biblique.
Les couleurs utilisées sont très harmonieuses, mais ce qui est très intéressant c’est que la composition de certains pigments reste inconnue à ce jour. C’est le cas du « bleu de Voronet », la couleur qui domine sur les murs du monastère de Voronet, qui date de 1488 et qui fut bâti sur l’ordre du prince moldave Stefan cel Mare (Etienne le Grand). Voronet est d’ailleurs le monastère le plus connu de Bucovine, grâce non seulement à sa couleur bleue, mais aussi pour la scène du Jugement dernier, qui est extrêmement intéressante et expressive.
Bâti à la fin du 16e siècle, le monastère de Sucevita est attesté pour la première fois en 1583. Le rouge et le vert cru sont les couleurs qui dominent ses fresques extérieures. Vu que des centaines de scènes bibliques y sont représentés, à commencer par la Genèse jusqu’à l’Apocalypse, les murs de ce monastère sont une sorte de Bible illustrée. Certaines fresques se trouvant sur les murs de Sucevita, sont considérés comme de véritable chefs-d’œuvre de la peinture médiévale. D’un point de vue chronologique Sucevita est le dernier monastère médiéval de Bucovine, mais c’est aussi le plus grand.
Et on ne saurait oublier non plus Moldovita, qui date de 1532. Vu qu’il est doté de murs et de tours de défense, il est en fait un monastère fortifié. Ses principales fresques présentent le siège de Constantinople, la couleur dominante étant le rouge – brun. Je m’arrête là avec la présentation des monastères de Bucovine, mais pas avant de réitérer le fait qu’ils sont un symbole de la Roumanie et un must pour tout visiteur, Roumain ou étranger.
Staţiunea Vatra Dornei este situată la o altitudine de 802 m în Depresiunea
Dornelor, la 112 km distanţă de Suceava şi 89 km de Bistriţa Năsăud. Pasionații sporturilor de iarnă vor găsi la
Vatra Dornei locuri unde se pot da cu sania, pârtii de schi, patinoar, teleschi
și telescaun. Pârtia Dealul
Negru se clasează pe locul doi în România, cu o lungime de 3000 m, are un grad
mediu de dificultate şi beneficiază de transport pe cablu. Pârtia Dealul Runc are o lungime
de 5000 m şi este dotată cu un teleschi. Este o pârtie uşoară, recomandată
pentru începători şi nu are nocturnă şi nici nu foloseşte zăpada artificială. Pârtia
Parc este lungă de 1200 m cu o diferenţă de nivel de 200 m şi o înclinaţie
de 28.5%. Este dotată cu mijloc de transport pe cablu şi un teleschi. Gradul de
dificultate al pârtiei este mediu. Pârtia
Poeniţa are o lungime de 550 m, se poate urca cu teleschiul şi este
indicată pentrru copii şi începători. Accesul la părtiile din Vatra Dornei se
poate face atât cu maşina cât
şi cu trenul din
majoritatea oraşelor învecinate. Sezonul de schi în Vatra Dornei durează din decembrie până în aprilie.
La aproximativ 30 de km de Baia Mare şi la 40 de km de
Sighetul Marmaţiei se află domeniul schiabil de la Cavnic (Maramureş). Gâsim aici 7 pârtii cu o lungime cumulată de 6
kilometri, cea mai lungă dintre ele fiind de 2250 m. Sunt 3 pârtii de dificultate
uşoară, 2 medii şi 2 grele, pornesc de la o altitudine de 950 de metri și ajung
până la 1.260 de metri, cu o înclinare medie de 24% Pârtiile sunt echipate cu 2
instalaţii de teleski şi una de telescaun. Se poate plăti 40-60 de lei pe zi
pentru echipament schi şi 50 de lei pe zi pentru echipament
complet snowboard.
Cea mai lungă pârtie din nordul țăriişi a cincea ca lungime din țară este
situată în Masivul Rarău. Primul
tronson a fost inaugurat la începutul
anului 2019 şi are o lungime de 2.850 de metri.Impreună cu tronsonul doi, va avea în
total 4.490 de metri lungime. Pârtia din Masivul Rarău este de dificultate
medie, are instalaţie de telegondolă cu
33 de cabine şi 9 tunuri de zăpadă.
La poalele Masivului Rodna se află
staţiunea Borşa și, potrivit datelor
meteo, circa 125 de zile pe an, solul este acoperit cu zăpadă. Situată la
o altitudine de 850 metri,
în sezonul de iarnă staţiunea oferă condiţii pentru practicarea sporturilor de
iarnă (pârtii de schi cu grade variate de dificultate, trambuline de schi
naturale, practicabile până în lunile aprilie şi mai). Pârtiile de schi sunt
deservite de telescaun şi de teleschi. Stațiunea Borșa va avea în 2021 pârtie
olimpică de schi, prima din România, și vrea să intre pe harta competițiilor
internaționale de profil.Proiectul se referă la o telegondolă de 8 locuri
și o pârtie de schi de talie olimpică, cu o lungime de 2.850 de metri, o
capacitate de transport de 1.800 de persoane pe oră, dotată cu instalație de
zăpadă artificială, nocturnă atât pentru antrenamente, cât și pentru organizarea
de concursuri nocturne.
Accesul
în staţiunese se poate face cu maşina pe drumurile naţionale DN18 şi DN17 sau
cu trenul până la staţia Vişeul de Jos, apoi cu autobuzul până la Borşa.
Bucovina, una dintre provinciile istorice româneşti din României, situată în nord-estul Carpaţilor Orientali, a devenit o cunoscută marcă turistică. Când spunem Bucovina, spunem istorie, mănăstiri, tradiţii şi obiceiuri, meșteșuguri populare, dar şi frumuseţe peisagistică şi oameni ospitalieri. Complexitatea potenţialului turistic al Bucovinei a condus la dezvoltarea mai multor tipuri de turism, respectiv turism cultural, ecologic, balnear, turism activ şi turism de afaceri.
Rezervările pentru un sejur de sărbători aici se fac cu mult timp înainte, după cum am aflat de la Claudiu Brădățan, coordonatorul Serviciului Turism, din cadrul Consiliului Județean Suceava: Gradele de ocupare sunt de circa 100%. Poate zona Vatra Dornei să mai aibă ceva disponibilitate. E și bine, dar e și sensibilă situația, întrucât acest revelion pe care îl organizează pensiunile din zonă e un eveniment sold out din primăvară sau din vară pentru pensiunile care asigură servicii de calitate. Din acest punct de vedere, există un potențial foarte mare de a investi într-o structură de primire turistică în Bucovina. Lucrurile se dezvoltă foarte frumos și am ajuns, undeva la finalul lui 2019, la aproape 16.000 de locuri de cazare, în 770 – 780 de structuri de primire turistică. Încă este loc de a dezvolta noi structuri de primire turistică.
Revelionul este cu siguranță unul deosebit în Bucovina, căci aici este precedat și urmat de multe vizite interesante la obiective turistice renumite. Claudiu Brădățan: Experiența din ultimii zece ani a celor care fac turism în zona noastră arată un program axat pe vizite la meșteri, pe tradiții și obiceiuri, de plimbări cu sania. Sunt semnale că după 27 decembrie va ninge și în zona noastră. În plus, cei care vor dori să viziteze o mănăstire iarna vor descoperi că și această vizită e inclusă în program. Apoi, cei pasionați de schi pot beneficia de serviciile celor nouă pârtii de schi de la nivelul județului. Sunt pârtii cu grade de dificultate mici și medii și sunt distribuite destul de uniform pe tot teritoriul județului. Aș recomanda ca turiștii să viziteze până la revelion Târgul de Crăciun de pe esplanada Casei de Cultură, un târg foarte cochet. Activitățile de acolo sper să-i mulțumească pe vizitatorii noștri.
Cele mai cunoscute, când vorbim de Bucovina, sunt mănăstirile, monumente de patrimoniu UNESCO. Este vorba de biserici pictate şi în interior şi în exterior, picturi de acest gen existând şi în alte ţări, dar nu la scara celor din Bucovina şi nu de o asemenea vechime. În afară de mănăstiri, un punct de atracţie în Bucovina îl constituie satele. Aici veți vedea încă tradiţii arhitecturale rare în construcţia caselor, mici comori de descoperit, cu porţi ornate.
Descoperiți, așadar, România autentică la ea acasă, în Bucovina. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, la mulți ani!
Spectacole în aer
liber, focuri grandioase de artificii, târguri de cadouri pentru cei mici şi
pentru cei mari, toate acestea întreţin atmosfera de sărbătoare din marile
oraşe ale României. În ediţia de astăzi am selectat pentru dumneavoastră câteva
oferte de sfârşit de an.
Deschidem lista ofertelor cu Bucovina. Ne îndreptăm, așadar, spre
nord-estul României, într-un loc cu peisaje pitorești în care sărbătorile de
iarnă au un farmec aparte. Marius Zamfir, director general al unui tour-operator
din România În Bucovina, în Gura Humorului, la o pensiune
de patru stele, avem un pachet de patru nopți de cazare, cu începere din 30
decembrie, până în data de 3 ianuarie. Micul dejun este în regim bufet suedez.
Mai avem două prânzuri, o gustare, două cine – cina festivă și petrecerea de
revelion, datini și obiceiuri cu urători care vor colinda mesenii. Turiștii
sunt invitați și la o masă câmpenească și la un foc de tabără în după-amiaza
zilei de 1 ianuarie și au acces la centrul SPA al pensiunii. Tarifele pornesc
de la 2300 de lei de persoană (480 euro) și ajung până la 2700 de lei (560
euro).
Un
revelion atipic puteți petrece în centrul României, în Poiana Brașov, la baza
pârtiei de schi. Dacă, totuși, ați prefera să combinați ineditul cu atmosfera
plăcută și cât se poate de primitoare a unui hotel de cinci stele, atunci,
Brașovul poate fi destinația perfectă. Marius Zamfir. La Brașov avem pachete
de cinci nopți, cu începere din data de 29 decembrie. Turiștii sunt întâmpinați
la cina de bun venit, care e bufet suedez. Apoi, e programată o petrecere și o
prezentare a tradițiilor românești în data de 30. Urmează petrecerea tematică
de revelion, unde ținuta e obligatorie. Tema este moda anilor 1920. Este o
petrecere retro, foarte interesantă. În data de întâi ianuarie urmează altă
petrecere cu tematică, iar în dimineața zilei de 3 ianuarie este micul dejun de
la revedere. Tarifele pornesc de la 5400 de lei de persoană (1.125 euro).
Iar,
dacă v-a convins această ofertă și ajungeți în Brașov, nu uitați să treceți pe
la renumitul castel din Bran, aflat la doar 29 de km cu mașina. Veți putea
admira frumoasa cetate medievală, construită în secolul al XIV-lea, aflată acum
într-o stare excepţională, ridicată pe o stâncă la o înălţime de relativ 40 de
metri peste nivelul solului. Vampirul Dracula a fost asociat cu castelul Bran,
însă istoria este diferită, iar Bogdana Balmuș, reprezentantă a Castelului
Bran, spune că urmează un an special.
În 2020 se împlinesc 100 de ani de când regina Maria a intrat în
proprietatea castelului. În anul 1920, consiliul orășenesc Brașov i-a dăruit
reginei domeniul Bran, ca recunoaștere a contribuției capitale la realizarea
unirii principatelor române. Avem o serie de evenimente care au intrat în
tradiția castelului Bran: Festivalul de Jazz, de la sfârșitul lunii august,
concertele de pe lac, expoziția mondială de pisici, târgurile celor patru
anotimpuri. Cu atât mai mult, trăind bucuria acestei aniversări, vom organiza
și mai multe evenimente pe care le vom anunța din timp, la care, evident, vă
așteptăm cu drag.
Și
sunteți așteptați chiar din prima zi a anului, la un adevărat festin. Bogdana
Balmuș. Branul este o zonă specială, oamenii sunt foarte primitori, datinile
s-au păstrat foarte bine. Nu vor regreta alegerea, aerul e curat, iar
peisajele, excepționale. Restaurantul
Castelului Bran a pregătit meniuri speciale de sărbători. Putem începe cu 1
ianuarie, când îi așteptăm pe toți la o ciorbă de potroace, ca începutul anului
nou să fie gustos și energizant.
De altfel, pe toată perioada iernii, bucătarii
restaurantului pregătesc bucate alese, carnea de porc și mirodeniile fiind
prezente în farfurii, în cunoscutele variante de specialități transilvănene. De
exemplu, avem platouri reci, cu preparate rustice, de sezon: caltaboș,
sângerete, jumări și brânzeturi asortate. La felul principal avem carne de porc
coaptă cu boia afumată cu ragù de gogoșari murați și țelină, cu o garnitură de
mămăligă cu cremă de brânză de Bran și pudră de chimen. La desert, avem o
colivă prezentată într-o formulă deosebită cu miere infuzată cu usturoi și cafea.
Turismul
balnear, un segment puternic reprezentat în România, nu ia pauză niciodată.
Nici măcar de Revelion. Puteți petrece în noaptea dintre ani, pentru ca mai
apoi să vă bucurați de proprietățile curative ale unei stațiuni
balneoclimaterice. De data aceasta, Băile Felix. Revine la microfon Marius
Zamfir.
Pentru Revelion, la Băile Felix, avem pachete de cinci, șase și șapte
nopți, cu începere din 27 decembrie, până în 5 ianuarie. Tariful are un preț de
pornire de 7600 de lei camera dublă (1580 de euro). Este un tarif de familie,
nu e tarif de persoană. Pachetul include cazare cu mic dejun, cină cu bufet
suedez, cina de bun venit din 29 decembrie, Petrecerea Tradițiilor Românești, o
seară cu specific, în data de 30. În data de 31 urmează o petrecere tematică de
revelion, cu meniu special. Întâi ianuarie ne aduce tot o petrecere tematică,
cu muzică live. Până la plecare, turiștii sunt invitați la diverse activități
de agrement fie în cadrul resortului, fie în stațiune.
Invitația a fost lansată. Vă așteptăm și în 2020, ca
să descoperim împreună o Românie primitoare, cu o ofertă bogată, pentru oricine
și în orice anotimp. La mulți ani!
Cu mai bine de 100 de ani în
urmă , mai precis în anul 1906, era înfiinţată Fabrica de teracotă din Mediaș, de
către sasul Gref Iulius. Timp de
aproape 80 de ani (1938 – 2015) aceasta a schimbat mai mulți proprietari,
printre aceștia numărându-se inclusiv Statul Român. După 111 ani și o mulțime
de schimbări sociale, politice si economice, Teracota Mediaș produce aceleași
cahle pictate, folosind cuptoarele vechi, rețeta originală de amestecuri de
pământ, același număr de manufacturieri și aceeași tehnologie de glazurare și
pictare manuală. Din 2015, fabrica este din nou în proprietatea unui
antreprenor sas, Uwe Draser.
Cahlele din teracotă sunt piese ceramice utilizate pentru zidirea părții
exterioare a sobelor de teracotă. Cele 5 elemente importante ce constituie
exteriorul unei sobe sunt: plăcile, colțurile, soclurile, cornișele si
burlanele. În afara acestor piese de bază, se pot manufactura componente
exclusiv ornamentale, specifice sobelor din orașe, conace și case boierești:
stâlpi, arcade, medalioane, etajere, borduri, frontoane etc.
Ne spune povestea acestui meşteşug de ieri şi de azi Radu George Stelian, directorul
fabricii din Mediaş Încercăm să ducem tradiţia mai departe,
lucrăm în momentul de faţă după aceeaşi reţetă de pământ, din 1906, folosim
aceleaşi cuptoare şi încercăm să explicăm tuturor clienţilor diferenţa dintre
acest meşteşug, pentru că noi facem manufactură, între cahle presate manual şi
cahle presate mecanic de către ceilalţi mari jucători de pe piaţă.
A fost un
pariu nebunesc! Pentru că este foarte greu să rezişti pe piaţă. Ca să vă faceţi
o idee asupra diferenţelor, un angajat al nostru care presează manual
realizează în jur de 800 de piese lunar, iar dacă fabrica ar fi fost tehnologizată
şi lucram doar presare mecanică, realizam undeva la 7 – 8 mii de piese zilnic.
O diferenţă enormă!
Meșteșugul fabricării manuale a cahlelor de teracotă a fost aproape uitat
la începutul sec XX, când sobele ajung considerate ca fiind demodate după
apariția sistemelor moderne de
încalzire. Cu toate beneficiile pe care le oferă noile sisteme de încălzire,
acestea nu au reușit să înlocuiască atât frumusețea sobelor sau șemineelor de
teracotă pictată, cât și atmosfera specială transmisă de acestea.
Astfel,
despre cuptorul de cahle se spune că este unul dintre cele mai reprezentative
artefacte din civilizația românească, un artefact capabil să redea evenimente
și schimbări petrecute la nivelul societății din punct de vedere etnic,
politic, social, economic. Radu George Stelian ne-a spus cum au rezistat pe
piaţă:
Am încercat să facem altceva: adică am avut clienţi care ne-au
solicitat să contribuie şi ei la realizarea unei sobe, să pună o părticică din
ei în cahle şi atunci le-am oferit posibilitatea de a presa cahlele ei înşişi,
de a le picta. Dacă vin mamă, tată şi trei copii şi vor să îşi facă o sobă mai
deosebită, noi putem presa soba respectivă, o glazurăm, iar ei o pot picta în
cadrul societăţii, iar după ce e construită pot să zică ce placă au făcut
fiecare. Avem foarte mulţi
oameni care aleg să facă aşa ceva.
Şi încă ceva deosebit de restul
producătorilor, dacă cineva a cumpărat o casă şi a găsit o sobă veche şi vrea
să o restaureze, putem face restaurare după piesele respective. Mai sunt oameni
care vin cu desenul unei cahle pe o foaie de hârtie, noi o transpunem în matriţe
de ipsos, iar când soba este gata, pot să ia soba şi matriţele respective, deci să fie o sobă
unicat. Asta e nişa pe care am încercat noi să mergem ca să rezistăm pe piaţă.
Nu-i uşor, dar am avut noroc de nişte colaborări foarte bune cu parteneri din
ţară, şi am făcut expoziţii la Bucureşti, la Viscri, la Muzeul Astra din
Sibiu, la Muzeul din oraşul Mediaş, acum avem expoziţie la Viscri la biserica
fortificată. Încercăm să arătăm oamenilor că teracota nu este doar o sobă,
poate să fie şi un obiect de artă.
În arhiva fabricii este adunată o colecție de cahle și mulaje de cahle
transilvănene, inclusiv reproduceri după sobe rare de la Muzeul Astra din
Sibiu. Revine cu detalii Radu George Stelian:
Noi avem în arhivă
peste 300 de modele, cahle noi. Avem o colegă masterand în pictură, Iulia
Costescu. Deci avem cahlele noastre şi facem replici după cahle vechi de la
Muzeul Astra sau de la diferite muzee din ţară. Şi atunci gama este foarte
variată. Clientul poate să aleagă în funcţie de zona unde locuieşte. Dacă avem
clienţi din Bucovina putem recomanda cahle vechi tradiţionale din acea zonă,
dacă vin din Transilvania, la fel, dacă vor cahle moderne putem să facem un
astfel de design pentru ei.
Trebuie să vă gândiţi că în, momentul de faţă, soba
de teracotă nu mai este o sobă clasică. Noi livrăm sobe la care se pot racorda
10-15 calorifere, un fel de microcentrală. Pe lângă faptul că arată foarte bine
şi este o sobă deosebită, îşi face şi rolul de microcentrală. În special în
zona de Transilvania mergem pe cahle albe pictate cu albastru. În partea de
Bucovina sunt un pic mai încărcate modelele şi pot să fie pictate cu verde,
roşu, chiar şi cu galben am găsit.
Am aflat că lunar, de aici sunt vândute în jur de 30 de sobe mari şi 100 de
sobe premontate. Fabrica lucrează cu 30 de angajaţi. Iar porţile sunt deschise
întotdeauna spre vizitare. Turiştii pot
luat parte la procesul de fabricare a
cahlelor, pot presa cahle în miniatură iar la plecare le pot lua cu ei. Şi asta
pentru ca oricine doreşte să poată să înţeleagă ce înseamnă acest meşteşug.
Aflat la cea dea 42-a ediție, Târgul de Turism al României și-a deschis
porțile pentru toți iubitorii de vacanțe. Cele mai importante agenții de turism
și tur-operatori din România, dar și regiunile turistice tradiționale din
România s-au prezentat vizitatorilor prin pachete deosebit de atractive.
Daniela
Bonta este președinta Asociației Rosenau Turism și ne face o invitație în
centrul României, în județul Brașov. Atracțiile turistice, traseele de
drumeție, locurile de petrecut vacanțe de neuitat sunt nenumărate. Oamenii sunt
foarte ospitalieri. Noi ne-am întrunit toți în standul Consiliului Județean
Brașov pentru a prezenta întreg județul și a invita turiștii să ne vadă. Am
venit la acest târg de turism cu niște pachete turistice foarte atrăgătoare.
Totodată, vreau să subliniez faptul că majoritatea hotelurilor, pensiunilor din
Râșnov primesc inclusiv tichete de vacanță. Cazarea pentru o persoană, pe
noapte, în cameră dublă, pornește de la 100 de lei (20 euro) la pensiunile de
două stele și ar depăși 300 de lei (60 euro), cu mic dejun inclus, la cele mai
luxoase pensiuni.
Una dintre cele mai căutate regiuni
din România pentru petrecerea vacanțelor rămâne Bucovina. Ciprian Negruțiu, din
partea Consiliului Județean Suceava. Bucovina
este prezentă cu oferta pentru Crăciun și Revelion anul acesta și cu pachete de
schi în Bucovina. Promovăm cele trei zone de schi: zona Humorului, Câmpulung
Moldovenesc și Vatra Dornei. Turiștii sunt interesați de oferte și-i așteptăm
în număr cât mai mare. Prețurile sunt personalizate și în funcție de
solicitări, însă avem prețuri pentru toate buzunarele.
Tot la standul
Bucovinei, am întâlnit-o pe Ana Cazac, meșter popular: Prezint aici o parte
din meșteșugurile tradiționale din Bucovina: trăistuțele tradiționale sunt
țesute în atelierul nostru, însă sunt multe ateliere care fac asemenea produse.
Ele reprezintă o parte din costumul popular. Avem măști tradiționale. Urmează Anul
Nou și ne amintesc de demult. Femeile făceau șezători și-și prezentau portul
sau diferite obiecte casnice, iar băieții făceau aceste măști. Avem globuri
pentru bradul de iarnă și suveniruri realizate din nuci
Nici capitala României nu a lipsit
de la târg. Bucureștiul a fost reprezentat prin oferte atractive la unul dintre
cele mai mari centre SPA din această parte a Europei. Iar cei care s-au
orientat spre această ofertă au fost invitați și la Ploiești, în apropierea
capitalei, de către Alina Grădinaru, responsabilă
PR și Marketing, la Hipodromul Ploiești. Aici a avut loc chiar în perioada
târgului un eveniment hipic deosebit Premiul de toamnă. Însă ce înseamnă în
general experiența hipodromului ploieștean?
Înseamnă curse de cai,
înseamnă petrecerea timpului liber. Pasionații și curioșii vin foarte des. Vin
atât copii, fiindcă-și pot petrece timpul liber, cât și adulți. Am avut și
turiști străini, fiindcă am avut evenimente internaționale. Pe 6 iulie am avut
Marele Derby de Trap al României, în cadrul căruia au avut loc și curse
internaționale de galop, sponsorizate de emirul din Abu Dhabi. Au fost peste
4.000 de spectatori.
Anda Popa este secretar general al Asociației pentru Promovarea și
Dezvoltarea Turismului Prahova. La Târgul de Turism al României, am aflat zece
motive pentru a vizita această zonă.
Este o zonă recunoscută pentru Castelul
Peleș și pentru regalitate, dar mai sunt și alte obiective. Avem Crucea de pe
Caraiman care e în Guiness Book din 2014, pentru cea mai înaltă structură
metalică de pe un vârf de munte. Avem muzee unicat în Ploiești, cum e Muzeul
Ceasului sau cel al petrolului. Avem Drumul Vinului, un program prin care
vizitatorii pot degusta Feteasca Neagră, ambasadorul vinurilor românești.
Pravova e recunoscută și pentru domeniul schiabil. Cei care vor să învețe să
schieze găsesc monitori foarte buni și zăpadă foarte bună.
Avem ofertele
clasice de Crăciun și de Revelion, la hotelurile de pe Valea Prahovei, dar și
în Dealu Mare, unde se face vinul, la un conac în vie, dar avem oferte și
pentru perioada de Paște, pentru Dragobete, Sfântul Valentin. De exemplu,
pentru un Crăciun, la Bușteni, cazare, mic dejun și cină festivă, prețul pentru
o cameră dublă, trei nopți, pornește de la 950
de lei (200 euro). Pentru Dragobete, un pachet de două nopți și
demipensiune, pornește de la 391 de lei (80 euro), la o vilă de trei stele din
Sinaia. Pe lângă aceste pachete clasice, de cazare cu masă, avem și pachete de
relaxare cu sare, la un centru medical din Poiana Câmpina.
Mai mult de 2500 de persoane au trecut pe la standul Botoșaniului, fiind
interesate de posibilitatea de a vizita municipiul și județul. Ionut Andrei, de
la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Botoșani: Avem un centru istoric foarte frumos, care cuprinde circa 60 de
clădiri, printre cele mai mari din zona Moldovei. Un nou obiectiv s-a deschis chiar
anul trecut, Parcul de agrement Cornișa, care se întinde pe o suprafață de 48
de hectare. Aici veți găsi un râu artificial pentru rafting, servicii de masaj,
saună, SPA, veți găsi un amfiteatru, diferite terenuri de sport, pereți de
escaladă, grotă cu zăpadă, bazine de înot exterioare și interioare. În luna
decembrie vor avea loc Serbările Pădurii, care adună multă lume, nu numai din Botoșani, ci și din zonele
învecinate, dar și din alte țări.
N-au lipsit nici ofertele de
petrecere a vacanței pe litoralul românesc sau în stațiunile balneare și
centrele SPA. Pachetele de vacanță chiar și cu 50% reducere s-au vândut atât
pentru perioada de vară cât și pentru Dragobete, sărbătoarea îndrăgostiților în
România.