Sărbătorile
de iarnă (pe stil nou și vechi) la românii din Ucraina. Interviu cu Iurie
Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Consevarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernauți
Tag: Bucovina
-
Românii de lângă noi
-
Retrospectivă turistică
Dedicăm această
ediție a rubricii noastre celor mai interesante călătorii pe care vi le-am
propus în anul care tocmai s-a încheiat. Destinațiile au fost dintre cele mai
diverse, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de gusturi. 2021 a continuat să
fie un an atipic, cu restricții provocate de pandemie, un an în cursul căruia
operatorii din turism au încercat să se adapteze pentru a oferi vacanțe în
condiții de siguranță sanitară. Deși au continuat să domine ofertele de
petrecere a timpului liber în natură, în unități de cazare mai mici și mai
izolate, s-au înmulțit ofertele și pentru destinațiile tradiționale sau de
city-break, sejururi de câteva zile în orașe.
Anul 2021 a
început cu descrierea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de turism din
România: Via Transilvanica. Proiectul în desfășurare înseamnă amenajarea unui
traseu de 1.200 de km, din nordul
României, de la Putna, traversând Transilvania, până în sud-vest, la Drobeta
Turnu Severin. Am aflat că traseul se poate parcurge în mai multe săptămâni în
totalitate sau parțial în câteva zile, după puterea și dorința călătorului. Totodată,
infrastructura Via Transilvanica oferă date despre posibilități de cazare si
masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.
Călătoria a continuat în prima parte a anului spre cele mai interesante
obiective turistice din județul Buzău. Am vorbit despre vulcanii noroioși, dar
și despre chihlimbar, bogăția acestui județ, care se poate vedea la un muzeu
recent amenajat cu fonduri europene dedicat acestei pietre semiprețioase.Ne-am
continuat drumul și ne-am oprit în inima României, între munți, la Râșnov. Primul oraș turistic din România
promovat cu fonduri europene în 2009, cu o istorie bogată, Râșnovul vă așteaptă
cu multe trasee montane, dar și cu cetatea medievală, în interiorul căreia se
organizează, atunci când situația o permite, multe evenimente culturale. De la
munte ne-am îndreptat spre Dunăre, în județul Mehedinți. Am aflat că e locul
ideal pentru excursii în peșteri, alpinism, rafting, echitație, dar și ciclism.
De asemenea, am mers pe ruta Orșova – Cazanele Mari, ruta de pe care puteți
admira cele mai frumoase peisaje create de Dunăre în România, dar și multe
vestigii istorice. Tot în prima parte a anului ne-am îndreptat atenția asupra
județului Satu Mare. Am vorbit despre atracțiile orașului reședință de județ,
însă ne-am plimbat și pe Valea Someșului, recunoscută pentru tradiția
prelucrării metalelor prețioase din Munții Maramureșului. Iar, de aici, am
ajuns la Castrul roman de la Porolissum, am vorbit despre rezervația naturală
Grădina Zmeilor, dar și despre gastronomia locală a județului Sălaj.
În pragul
primăverii, am mers împreună la Ediția de primăvară a Târgului de Turism al
României, una deosebită. Aceasta s-a organizat exclusive online, mediu în care
expozanții au venit cu oferte de vacanțe în cele mai atractive destinații
naționale. De asemenea, prețul serviciilor pentru cazare și transport a putut
fi comparat direct în platformă, de unde n-au lipsit nici ofertele pentru
gadget-uri și accesorii de vacanță. Apoi, în prima lună de primăvară am ajuns
în estul Transilvaniei și ne-am oprit în județul Harghita. Am aflat că aceasta
este o destinație cu peisaje surprinzătoare, dar și cu atracții turistice
inedite, potrivită, în special, pentru familiile cu copii. De aici, ne-am
îndreptat spre Valea Prahovei, una dintre cele mai vizitate zone turistice ale
României. Aici, am descoperit turismul activ, degustările de vinuri, multă
istorie, dar și muzee inedite.
Un alt proiect
interesant despre care am aflat în 2021 este unul transnațional, cofinanțat din
fondurile Uniunii Europene, prin care România, alături de alte nouă țări
dunărene, se angajează să promoveze cicloturismul de-a lungul Dunării. Așadar,
am vorbit despre ineditul unei vacanțe pe două roți. Apoi, din lista
destinațiilor noastre nu putea lipsi Delta Dunării. În Dobrogea, am găsit
situri arheologice cu o istorie fascinantă, chei de o deosebită frumusețe, mănăstiri
vechi de sute de ani și, bineînțeles, celebra rezervație a Biosferei Delta
Dunării. Ne-am continuat drumul, apoi, către o altă rezervație naturală, către
unul dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România: Piatra
Craiului. Iar, într-o perioadă în care distanțarea fizică este recomandată
pentru a sprijini eforturile de combatere a pandemiei de Covid 19, programele
turistice în natură au devenit cele mai apreciate. De aceea, ne-am adaptat
noului trend și am recomandat turismul ecvestru. Am aflat că România dispune de
multe herghelii amplasate în natură, într-un cadru natural deosebit, având în
apropiere rezervații naturale. Una dintre aceste rezervații, pe care am
vizitat-o în 2021, se află în Munții Apuseni, care nu se remarcă neapărat prin
altitudine, ci prin multiplele posibilități de petrecere a timpului liber.
Întrucât vara a
fost mai relaxată în privința restricțiilor, călătoria noastră a continuat spre
județul Vâlcea. Am descoperit turismul religios, de agrement, dar și curativ.
Iar din Vâlcea am vizitat cramele și cele mai importante obiective turistice
din județul Timiș. După descoperirea unui județ multicultural ca Timișul, am
ajuns, în sfârșit, și pe litoralul românesc al Mării Negre. Am descoperit apoi,
la pas, bisericile fortificate din Transilvania și ne-am oprit pe străduțele
medievale, înguste, ale Sighișoarei, inclusă încă din 1999 în Patrimoniul
Mondial UNESCO.
Toamna se culege
via. Așa că a fost momentul potrivit ca să descoperim viticultura românească
bazată pe soiuri recunoscute la nivel internațional și recunoscută nu numai
cantitativ, ci și calitativ, fiind premiată la numeroase concursuri de
prestigiu. Tot toamna este indicată și o vizită în primul parc natural urban
din România, situat la doar cinci kilometri de centrul Bucureștiului: Parcul
Natural Văcărești. Am rămas în natură și ne-am continuat drumul spre masivul
Bucegi, centrul activității turistice montane din România. Apoi, am vorbit
despre atracțiile turistice ale Hunedoarei, dar și despre bucătăria inedită a
acesteia: salamul cu șuncă, cașcavalul cu trufe, brânza cu măsline sau zacusca
de fructe.
Spre final de an, am vizitat cele două regiuni istorice
ale României: Bucovina și Maramureș. Am redescoperit de ce sunt recomandate an
de an pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă. Apoi, am încheiat anul turistic
vorbind despre oferta de Revelion în România. Iată, așadar, un an în care am
încercat să vă aducem în atenție destinații dintre cele mai diverse, dar și
proiecte cu mare potențial în domeniul turismului. Călătoria noastră nu s-a
încheiat. Vom continua în 2022 cu noi provocări, noi destinații pentru toată
lumea. Rămâneți alături de noi!
-
Cărciun tru România
Acă nu mata s’organizeadză zaeafeţli di văr kiro, iara pănăyirurli di Cărciun sunt ndreapti atea turlie ta s’asiguripsească ună minimă distanțare anamisa di vizitatori, pensiunile și hotelurile di la amari, di la munti, ditu regiunile istoriţi ică ditu stațiunile balneare armân ună alidzeari bună tru perioada yinitoare. Va s’analidzam oferta di Crăciun tru România anului 2021, un an tru cari operatorlli di turism cilăstăsescu s’lă aducă a turiștilor seri măyipsiti, tradiționale ică moderne, ama și un mediu sigur tru contextul pandemic actual.
Ună protă ofertă tră treatirea-a Crăciunului tru România yine ditu nord-estul a Româniillei, ditu giudețul Maramureș, Cavnic. Oferta di cazare easti multu variată iara posibilitățile di treaţiri a kirolui adyi suntu multi. Mariș Dumitru, administrator public, la Primăria căsăbălui Cavnic.
“Tru 2001 și 2003 s-ndreapsiră dauă pârtii di schi, cu numa Icoana și Roata, moteluri, casi di oaspiț și un hotel. Tru dzăli a noastre, turismul easti prinţipalu sector di activitate. Cavniclu di itia, a numirlui mari di dzăli di iarnă, aproximativ șase meşi, easti polu a neauăllei ditu Maramureș. Easti unu dealihea avantaj tră aţelli cari li voru sporturli di iarnă. După ateali ditu soni lucrări executate tru veara-a anlui 2007, suprafața pi cari poati să s’facă skiatlu tru aţelu ditu soni căsăbă minier criscu la aproximativ 8,5 km. Tru aist kiro, avem șapti pârtii di schi: Icoana 1, Icoana 2, Roata 1, Roata 2, Rainer 1, Rainer 2 și Pârtia Nirlă. Ditu aestea, trei sunt năi, au ună lundzimi anamisa di 800 și 2200 di metri și ună aplicari anamisa di 19 și 37 di gradi. Ase, sunt uidisiti emu ti aţelli ţi ahurhescu emu ti avansați ică profesioniști. Tru căsăbălu Cavnic, ari un Centru Salvamont, ama și un Centru Național di Informari și Promovare Turistică.”
La polu a neauăllei ditu România, Cavnic, da nai multi ori prota neauă ditu România și fură studii cari atestă că poati să s’facă ski nai ma pţănu 120 di dzăli tu anu. Deapoa, tră atea ca oferta s’hibă ma avută, la maş 25 km di stațiunea Cavnic, la poalele a masivului Mogoșa, va s’agiundzeţ la domeniul schiabil Șuior. Aestu aduna 3,5 km di pârtii, dotate cu telescamnu, cu gradi di dificultate mediu și analtu.
Maese mpline cu măcări tradiționale, nucukiri tiñisiţ și un dealihea spectacol a tradițiilor. Tuti aestea s’adavgă la oferta a Maramureșlui tră turism activ, tru kirolu a sărbătorlor di iarnă.
Daniel Măran, directorlu a Centrului Național di Informari și Promovare Turistică ditu Sighetu Marmației.
“Maramureșlu ari ierñi cu multă neauă și munță analţă hiinda ideal tră practicaria sporturilor di iarnă. Tră schieari s’faţ urminii di pârtiile di la Borșa Complex, Pasul Prislop, Stațiunea Izvoare ică di la Cavnic. Tră priimnări sunt urminipsiti emu traseele lișoare ditu zona depresionară, cari da izini ti tiţearea ditu ună hoară tu alantă pi scucăki ca ditu pirmithu, ama și traseele montane. Nai ma spectaculoase trasee sunt ateali ditu Munțăllii a Rodnăllei, cari au anălțimi ţi trecu daima di 2000 di meatri. Ma multu pensiunile ditu hoarili maramureșene ndreu priimnări cu caroța ică cu sanca, andicra di kiro. Sărbătorile di iarnă sunt un prilej tra să spunemu ţi avemu noi maramureșenii mai sănătosu şi ma autentic. Di arada tru meslu andreu s’ţănu multi evenimente culturale, ama di itia a ontextului pandimiei globale di coronavirus aesti evenimente s-adaptară anlu aestu tra s’da un grad analtu di protecție emu a vizitatorilor amu a bănătorloru. Trutunăoară la sărbătorli di iarnă pensiunile ditu Maramureș sunt acăţati, și aesta spuni multi ti uspitlăkea a bănătorloru. Unăoară agiumţă aoa vizitatorlli va s’poată s’treacă sărbătorile di iarnă deadunu cu noi maramureșeñilli și vă garantedz că va s’hibă haristusiţ.”
Aflată tot tru nordul a Româniillei, Bucovina, easti ună destinație idyea multu căftată tru perioada sărbătorilor di iarnă. Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județean Suceava, spuni că nu lipseaşti ascăpată ună vizită la faimoasili mănnai manastiruri pictate, monumente UNESCO, și că hoara bucovineană ciuduseaşti cathi oară turiști ditu tuţ kişeadzlli a lumillei, cari daima ăxesxu că va s’toarnă.
“Bucovina easti ună zonă cari ari nai ma spectaculoasi, nai ma muşeati tradiții, ahurhinda cu Pap Nicola și până tru perioada a colindilor di Crăciun. Multu spectaculoase sunt agiocurile di măști. Andicra di loclu etnografică, van ă videmu cu parei complexe. Putem să spune că hoara bucovinean easti ună scenă dişcllisă, un locu magic, di itia aluştoru spectacole și adet di An Nou. Strañili a personajelor și măștile a lor sunt multu spectaculoase, reprezentânda lenu turlii di prăvdză: capre, urși, cerbi, luki ică personaje ditu mitologia populară și ditu folclor. Măștile sunt adrati ditu lemn, ditu coajă di cupac, ditu mărdzeali ică boabi di fisullliu. Cari yini și veadi arămâne multu ciudusitu. Unitățile di cazare ditu zonă cilăstăsescu ca turistul să s’treacă ghini, ndreegu maş măcări tradiționale, ndregu ti turiști spectacole di colindi.”
Tră atelli ti au mirakea ti turismulu activ, stațiunea Vatra Dornăllei, easti ndreaptă cu patru pârtii di schi, dotate la standardi internaționale, la baza a curi va s’aflaţ școli di schi și centre ti loari cu niki echipamente.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Crăciun în România
Deși nu se mai organizează petrecerile de altă dată, iar târgurile de Crăciun sunt concepute astfel încât să se poată asigura o minimă distanțare între vizitatori, pensiunile și hotelurile de la mare, de la munte, din regiunile istorice sau din stațiunile balneare rămân o alegere bună în perioada următoare. Vom analiza oferta de Crăciun în România anului 2021, un an în care operatorii de turism se străduiesc să le ofere turiștilor seri magice, tradiționale sau moderne, dar și un mediu sigur în contextul pandemic actual.
O primă ofertă pentru petrecerea Crăciunului în România vine din nord-estul României, din județul Maramureș, Cavnic. Oferta de cazare este foarte variată iar posibilitățile de petrecere a timpului liber sunt numeroase. Mariș Dumitru, administrator public, la Primăria orașului Cavnic.
În 2001 și 2003 s-au amenajat două pârtii de schi, numite Icoana și Roata, moteluri, case de oaspeți și un hotel. În zilele noastre, turismul este principalul sector de activitate. Cavnicul, datorită numărului mare de zile de iarnă, aproximativ șase luni, este polul zăpezii din Maramureș. Este un adevărat avantaj pentru cei care iubesc sporturile de iarnă. După ultimele lucrări executate în vara anului 2007, suprafața pe care se poate schia în fostul oraș minier a crescut la aproximativ 8,5 km. În prezent, avem șapte pârtii de schi: Icoana 1, Icoana 2, Roata 1, Roata 2, Rainer 1, Rainer 2 și Pârtia Albastră. Dintre acestea, trei sunt noi, au o lungime între 800 și 2200 de metri și o înclinație între 19 și 37 de grade. Astfel, sunt potrivite atât pentru începători cât și pentru avansați sau profesioniști. În orașul Cavnic, se află un Centru Salvamont, dar și un Centru Național de Informare și Promovare Turistică.
La polul zăpezii din România, Cavnic, cade de multe ori prima zăpadă din România și au fost studii care atestă că se poate schia minim 120 de zile pe an. Apoi, pentru ca oferta să fie și mai bogată, la doar 25km de stațiunea Cavnic, la poalele masivului Mogoșa, veți ajunge la domeniul schiabil Șuior. Acesta însumează 3,5 km de pârtii, dotate cu telescaun, cu grade de dificultate mediu și ridicat.
Mese pline cu bucate tradiționale, gazde primitoare și un adevărat spectacol al tradițiilor. Toate acestea completează cu succes oferta Maramureșului pentru turism activ, în perioada sărbătorilor de iarnă.
Daniel Măran, directorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din Sighetu Marmației.
Maramureșul are ierni cu multă zăpadă și munți înalți fiind ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă. Pentru a schia sunt recomandate pârtiile de la Borșa Complex, Pasul Prislop, Stațiunea Izvoare sau de la Cavnic. Pentru drumeții sunt recomandate atât traseele ușoare din zona depresionară, care permit trecerea dintr-un sat spre altul pe cărări pitorești, cât și traseele montane. Cele mai spectaculoase trasee sunt cele din Munții Rodnei, care au înălțimi ce depășesc frecvent 2000 de metri. În plus pensiunile din satele maramureșene oferă adeseori plimbări cu căruța sau cu sania, în funcție de anotimp. Sărbătorile de iarnă sunt un prilej pentru a arăta ce avem noi maramureșenii mai trainic și mai autentic. De obicei în luna decembrie au loc o serie de evenimente culturale, dar datorită contextului pandemiei globale de coronavirus aceste evenimente s-au adaptat anul acesta pentru a oferi un grad ridicat de protecție atât vizitatorilor cât și localnicilor. Întotdeauna la sărbătorile de iarnă pensiunile din Maramureș sunt ocupate, și aceasta spune multe despre ospitalitatea locuitorilor. Odată ajunși aici vizitatorii vor putea petrece sărbătorile de iarnă alături de noi maramureșenii și vă garantez că vor fi încântați.
Aflată tot în nordul României, Bucovina, este o destinație la fel de căutată în perioada sărbătorilor de iarnă. Cătălina Velniciuc, consilier de turism la Consiliul Județean Suceava, spune că nu trebuie ratată o vizită la faimoasele mănăstiri pictate, monumente UNESCO, și că satul bucovinean uimește de fiecare dată turiști din toate colțurile lumii, care promit mereu să revină.
Bucovina este o zonă care are poate cele mai frumoase și mai spectaculoase tradiții, începând cu Moș Nicolae și până în perioada colindelor de Crăciun. Foarte spectaculoase sunt jocurile de măști. În funcție de zona etnografică, vom întâlni cete complexe. Putem spune că satul bucovinean devine o scenă deschisă, un spațiu magic, datorită acestor spectacole și obiceiuri de An Nou. Costumele personajelor și măștile lor sunt deosebit de spectaculoase, reprezentând tot felul de animale: capre, urși, cerbi, lupi sau personaje din mitologia populară și din folclor. Măștile sunt confecționate din lemn, din coajă de copac, din mărgele sau boabe de fasole. Cine vine și vede rămâne chiar impresionat. Unitățile de cazare din zonă își dau tot interesul ca turistul să se simtă bine, pregătesc doar preparate tradiționale, oferă turiștilor spectacole de colinde.
Pentru iubitorii turismului activ, stațiunea Vatra Dornei, este pregătită cu patru pârtii de schi, dotate la standarde internaționale, la baza cărora veți găsi școli de schi și centre de închiriat echipamente.
O altă destinație de Crăciun, celebră mai ales prin prisma ofertei pentru sporturile de iarnă, este Valea Prahovei. Dacă doriți să petreceți Crăciunul la baza unei pârtii de schi, dar să vizitați și monumente care fac ca această destinație să fie una regală, puteți alege Sinaia. Este un oraș-muzeu, care a apărut spre începutul secolului al XIX-lea, când s-a dezvoltat odată cu inițiativa familiei regale a României de a-și alege aici reședința de vară.
Paul Popa, coordonatorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică: Suntem o destinație clasică, recunoscută la nivel național în ceea ce privește petrecerea sărbătorilor de iarnă. Sunt multe clădiri mici, cochete și elegante, pentru câteva familii cu copii, care le închiriază și petrec sărbătorile într-un cadru intim. Sărbătoarea de Crăciun și Paștele se fac în România, de obicei, acasă. Noi încercăm să aducem aici casa de acasă. Oamenii se organizează exact așa cum își doresc. Ne bucurăm mereu de zăpadă, iar orașul devine un mic rai montan de iarnă, unde poți petrece multe zile frumoase la săniuș, la schi, la drumeții de seară prin împrejurimile și pe străzile orașului.
Indiferent de alegerea pe care o veți face operatorii de turism respectă noile norme de prevenție a răspândirii virusului Covid-19, una dintre condiții fiind prezentarea certificatului verde care atestă trecerea prin boală sau vaccinarea. Pentru a vă bucura de fiecare destinație, va trebui să verificați condițiile de acces și de cazare. Așadar, cu atenția necesară pentru prevenirea infectării, România rămâne deschisă pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă.
-
Inedit în Bucovina, Muzeul Ouălor „Lucia Condrea”
Ajungem azi în Bucovina și ne oprim
în comuna Moldovița, o vatră folclorică străveche din ținutul huțulilor. Aici,
puteți intra într-un muzeu unicat în lume, al oului încondeiat, unde o veți
întâlni pe Lucia Condrea. Povestea de viață a Luciei acumulează reușite pe plan
internațional prin participări la peste 140 de expoziții cu ouă decorate, în 11
țări din vestul Europei, alături de cei mai
valoroși artiști, încă din 1993. Totul s-a concretizat în realizarea
unui muzeu care să minunatele obiecte de artizanat, dar și tehnicile de lucru,
spune Lucia Condrea.Este
singurul muzeu de autor din lume cu exponate originale. Până înainte de 1989,
aceste ouă se fierbeau, se decorau de către huțuli, după care se ciocneau și se
mâncau. Cele care au rezistat și se pot vedea într-una dintre secțiunile
muzeului sunt tocmai ouăle vechi, adunate din generație în generație. Nimeni nu
s-ar fi gândit că aceste ouă pot fi decorate cu tot meșteșugul românilor. Am
reușit, iar din acest motiv am participat din 1993, la peste 140 de expoziții.
Am dat viață oului, care a devenit un obiect de artă. Mulți nu s-ar fi putut
gândi că ștergarul, covorul, broderiile pot fi așternute într-un mod deosebit
pe firava coajă de ou. În decursul vieții am făcut peste 30.000 de lucrări, în
aproape 40 de ani, iar jumătate din ele se află în muzeul nostru.
De când a fost
inaugurat, Muzeului Ouălor Lucia Condrea de la Moldovița a atras un număr
impresionant de turiști din țară și de pe toate meridianele globului, din
aproximativ 80 de țări. Însă recunoașterea a venit nu numai din partea
turiștilor.Lucia Condrea: Lucrările
sunt unicat și numai așa am putut primi premii și trofee. De exemplu, la Paris.
Acolo, concurența e foarte mare și trebuie să vii cu ceva original. Eu respect
folclorul, de unde a pornit tehnica tradițională, dar, între timp, în decursul
anilor, am creat 14 modalități de lucru, care sunt publicate la OSIM București,
sub denumirea de Arta Codrea. Acestea ar fi diversificarea cromatică, ceara
în relief, dantelăriile, lucrările abstracte sau moderne, cusături huțule și
românești, cubismul în 3D. Credința și perseverența cred că stau la baza
reușitei mele în decorarea oului. Arta Condrea este o artă universală, e
libertatea de exprimare, un concept nou, un sistem propriu de gândire, folosind
tocmai simbolurile religioase, din vechime. Astfel, muzeul nostru a primit
prima stea Michelin, de care suntem foarte onorați, întrucât doar 13 muzee din
România au mai primit această
recunoaștere.
Un spațiu de
aproximativ 500 de mp și aproximativ 11.000 de exponate. Însă cum e structurat
muzeul?Lucia Condrea: Muzeul
are 106 vitrine. Sunt nouă saloane mari, impresionante. Fiecare vitrină are o
descriere în română și engleză. Mai întâi, turiștii, timp de două minute,
vizionează un clip, după care intră în galerii. Muzeul e structurat pe trei
secțiuni. Sunt expuse lucrările mele, dar, pe lângă acestea, în două secțiuni
se pot vedea lucrările internaționale. Au fost cândva 56 de țări, mai sunt 43
de țări în care se decorează oul. Avem două enciclopedii de care aparținem:
Luxemburg și o enciclopedie coreeană. Acolo sunt menționate toate țările care
decorează ouă.
Iată așadar o destinație pentru fiecare zi a anului. După
o vizită la renumitele mănăstiri ale Bucovinei, Lucia Condrea vă așteaptă și în
acest muzeu inedit, cu povești frumoase despre fiecare exponat din expoziția
sa.
-
Jurnal românesc – 14.12.2021
Liderul regiunii separatiste
Transnistria din componenţa Republicii Moldova, Vadim Krasnoselski, a fost
reales pentru al doilea mandat, în urma unui scrutin nerecunoscut de
administraţia centrală de la Chişinău. Krasnoselski, care a obţinut 79,4% din
voturile exprimate, se află la conducerea regiunii transnistrene din 2016 şi
beneficiază de sprijinul Rusiei şi al conglomeratului Sheriff, care controlează
cea mai mare partea a activităţilor economice din Transnistria. Duminică,
ministerul român de Externe a transmis că nu recunoaşte legitimitatea
alegerilor organizate în regiunea separatistă. Bucureştiul a arătat că susţine
o reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului
transnistrean în conformitate cu dreptul internaţional, cu respectarea
suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul
graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi fără afectarea viitorului
său european. La rândul său, Chişinăul a apreciat că alegerile au fost o
formalitate pentru a-i legitima regimul actualului lider de la Tiraspol şi
le-au catalogat drept o sfidare la adresa suveranității Republicii Moldova.
Circulaţia trenului
Chişinău-Bucureşti şi retur a fost reluată oficial din 12 decembrie. La ceremonia
organizată cu acest prilej a participat şi ambasadorul României în Republica
Moldova, Daniel Ioniţă, care a declarat că redeschiderea rutei comportă valenţe
economice, turistice şi simbolice.Această relansare a cursei
Chişinău-Bucureşti are loc după doi ani de întrerupere, într-un an în care au
fost reluate pe deplin şi revigorate relaţiile bilaterale dintre România şi
Republica Moldova, a declarat diplomatul. Până pe 31 decembrie, garnitura
va circula de două ori pe săptămână, cu plecare din Chişinău în zilele de joi
şi duminică, la ora 17:20, iar din Bucureşti în zilele de luni şi vineri, la
ora 19:20. Începând din 2 ianuarie, trenul va circula de trei ori pe săptămână.
Plecările din Chişinău vor avea loc marţi, joi şi duminică, iar cele din
Bucureşti luni, miercuri şi vineri.
Ofertele educaţionale a 11
universităţi din România au fost prezentate la seminarul Study in
Romania, care a avut loc la pavilionul României de la Expo 2020 Dubai.
Evenimentul, organizat de Consiliul Naţional al Rectorilor, are drept scop promovarea
ofertei educaţionale naţionale adresate studenţilor, masteranzilor şi
doctoranzilor din străinătate. Preşedintele interimar al Consiliului Naţional
al Rectorilor, profesorul doctor Ioan Vasile Abrudan, le-a prezentat
participanţilor conceptul de Study in Romania, sub umbrela căruia
sunt promovate peste 3.500 de programe educaţionale oferite de 100 de
universităţi din România tinerilor din afara graniţelor. Instituţiile de
învăţământ promovate sunt Universitatea din Bucureşti, Universitatea
Transilvania din Braşov, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din
Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Dunărea de
Jos din Galaţi, Facultatea de Arhitectură, Universitatea Aurel
Vlaicu din Arad, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară
Bucureşti, Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, Universitatea
de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş şi Universitatea
Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din
București. România este prezentă la expoziţia mondială din Dubai cu un pavilion
naţional dezvoltat în jurul conceptului New Nature, ce aduce în
atenţia publicului internaţional istoria relaţiei României cu natura, din
perspectivă culturală şi ştiinţifică.
Artiștii Filarmonicii de
stat din Cernăuți au prezentat proiectul video Terra Bukovina – magneți
artistici, care include 15 videoclipuri despre atracţiile turistice din
regiune, transmite Agenţia BucPress. În videoclipuri, artiștii Filarmonicii
cântă și dansează în obiective turistice cu scopul de a crește fluxul de
vizitatori în nordul Bucovinei. Sunt promovate printre altele Muntele Tomnatic,
una din cele mai înalte culmi ale Carpaților nord bucovineni, muzeul în aer
liber din Cernăuți sau Biserica Sfintei Inimi a lui Isus. La realizarea
clipurilor video au participat şi membri ai Ansamblului de cântece și dansuri
Andrii Kușnirenko și ai Corului de cameră din Cernăuți. Toate videoclipurile
pot fi vizionate pe canalul de YouTube al Filarmonicii de stat din Cernăuţi.
-
Comunitatea-a huțulilor ditu Bucovina, hoara Brodina
Agiundzem adză tru nord-estul ali Românie, tru zona etnografică Bucovina, Buchenland, Țara Fagilor, tru limba germană, ică Ducatlu a Bucovinăllei tru Imperiul Austriac. Ditu videală geografică, aasta faţi parti ditu estul a Europăllei. Ditu videală culturală, di itia influențăllei culturală faptă di germani și di uvreiill ţi zburăscu limbă germană ică idiș, Bucovina ţănea tru kirolu 1775-1918 di aria di cultură central europeană. Tru aestu kiro, tută aestă zonă di convergență etnică și spirituală easti un exemplu di multiculturalitati. Iara, ma s’agiundzeţ tru hoara Brodina, va s’aveţ uczea ta s’cunuşteaţ cama diaproapea pistea, tradițiili și isnăhili a huțulilor. Paul Petru Torac, colecționar și consilieru cultural la Primăria ditu Brodina, easti huțul ditu bărnu di bărnu și easti măyipsitu di istoria a loclui tru cari s-amintă. Cu ună ficiurami bănată sumu măyia ti ancundillearea a ouălilor și a pirmituserloru a strămaiillei a lui, el ș-ligă numa di ună colecție etnografică ndreaptă tru ună ditu casili a fumeaiillei a lui. Ghini ma cari suntu huțulii?
“Istoria a lor s’keari tru tru negura a kirolui. Pi cali orală tricură ma largu ndauă idei ti cum agiumsiră tru nordul giudeţlui Suceava. Să spuni că maca nu străxea giuglu austriac, aesta nsimnânda armată lungă, biruri scumpi și minduearea a imperiului austro-ungar ta să’lli tukească tu catolicismu, s-arifugară pi nai ma analti kipiti munților di aoa. Alliumtrea, la mănăstirlu Putna nica s’ţăni unu hrisov di pritu anlu 1700, tru cari să spuni că starețlu a mănăstirlui ma nu putea să’lli mutrească atelli optu munță a mănăstirlui, îlli doneadză a niscăntoru oamiñi viniț ditu Galiția. Huțulii zburăscu unu dialectu a limbăllei ucraineană. Easti un dialectu interesantu și pi cali ta s’keară.”
Ma largu, făţemu ună voltă virtuală a colecțiillei etnografiţi. Paul Petru Torac, colecționar și consilier cultural la Primăria ditu Brodina.
“Avem multi obiecte tru colecție, cari eara a huțulilor. Di la strañili populare, iu gama cromatică easti mult ma variată, yiu buiusită, tonurli di aroșu și portocaliu apres sunt nilipsite, la catrințile cari, idyea, au ună gamă cromatică specială și sunt mult ma ornamentate. Tutunăoară, partea inferioară a aliştei lucru vestimentaru easti altă turlie andicra di aţea românească, căţe easti compusă ditu linii di diferite nuanțe și cu diferite motivi. Baltaglu easti şi elu parti ditu colecție. Easti unu ditu nai ma buni soţ a huțulului di la munti. Avem și baltaglu cu rol ceremonial, ufilisitu la momentili importante tu kirolu a banăllei, ama și pi aţel cu cari s’lucra efectiv tru păduri. Idyea, scutemu ti videari și cruţli huțule, cruţ mări, ditu brondzu, cu diferite motive. Eale s’purta di cătră bărbaț, andicrad di catandisea materială, kiro tru cari mullerli purta salbi di cruţ. La noi poati s’hibă vidzută și “păscărița”. Easti un vas ditu lemn, muşeatu zuyrăpsitu, cari s’ufilisea tru noaptea di Nyeari. Ninti s’hib adoptat coșul tru zona a noastră, s’duţea tu ascăpitată cu aestu vas. Avem năframe, ntră cari și năframa di ncurunari a strămaiillei a mea, cu franjuri di sirmă, bundițe cu ună gamă idyea di diversificată și cu motive huțule. Pot s’hibă vidzuti caduri veclli cu huțuli. Avem ună icoană pictată pi lemnu tru bitisită di secol XIX. Oaspițllii a noștri pot s’veadă și sfindukea cu prică a strămaiillei a mea, cari easti ditu 1898. Ari nica unu lucru multu interesant: furca di turţeari a strămaiillei. Aesta ari pilkisiti pi coadă ună mulțame di motive geometriţi.”
Numirlu a turiștilor atrapţă di măyiia a aliştei colecții criscu constant pi hiotea a kirolui, spune Paul Petru Torac. “Avem și ună frăndză di Facebook, și una di Instagram, Colecția etnografică Paul Torac. Pi frăndză au tute ditaliile, adresa, coordonatele GPS. Cari căndu s’agiungă Putna, noi hiinda la ună distanță di maş 20 km, sunt aștiptaț aoa. Nica avum turiști cari viniră aoa spunânda că vidzură colecția pi Internet. Oaminilli ahurhescu s’caftă obiective turistice multu ma puță cu călbălăki, cama ritrapti, cama la distanță di alanti obiective. Dimecu, pi kirolu a anilor, avumu turiști, ică yinea ditu xeani, ică ditu România. Cadealihea easti că, maca vor s’agiungă la Brodina, himu penultima comună la sinurlu cu Ucraina, tru giudeţlu Suceava.”
Aascultat ună rubrică ndreaptă cu agiutorlu a Departamentului tră Relații Interetnice ditu arada-a Guvernului ali Românie.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Tru Bucovina
Provinţie istorică aştirnută tru nordul ali Românie, Bucovina armâni una ditu nai ma muşeati distinații di vacanță. Turismul cultural, aţelu activ, pescuitlu și kiniyea sportivă, turismul balnear, ună ofertă gastronomică irezistibilă și, nu dip tu soni, uspitlăkea a bănătorloru sunt prinţipalili argumenti ti ună excursii ică ti ună vacanță. Nviţămu ti municipiul Suceava și nai cama interesanti obiective turistiţi ditu giudețlu cu idyea numă, deadunu cu Cătălina Velniciuc, consilieru di turismu la Consiliul Judițean.
“Iţi turistu cari agiundzi Suceava orlea zorlea lipseaşti s’veadă Cetatea di scamnu a Sucevăllei, Mănăstirlu Ayiu Yeani aţelu Nău, Muzeulu di Istorie zburăscu emu ti istoria a locurilor emu ti oameni, tradiții și adeţ, cari nica suntu ţănuti yii. Cundillemu că muniţipiul Suceava fu declarat distinație turistică di exţelență tru ţi mutreaşti turismul cultural, tru anlu 2017. Cetatea di scamnu a Sucevăllei aprăftăseaşti să scoală dinintib sinferlu emu a turiștilor români emu a aţiloru xeñi, maxusu după lucrărli di znueari și anvărtuşeari fapti tru perioada 2010-2015. Aoa, turistul va s’nveaţă ti istoria a Moldovăllei, genealogia a Mușatinilor și alti dati istoriti tru ună turlie modernă, cu agiutorlu a născăntoru materiale scrise și audio-video. Tutunăoară, după ţi yini scutidea, pi mururli exterioare și interioare, poati s’hibă vidzutu unu spectacol ahoryea, pritu imagini pi hroma albă-laiu, nihadz cari reprezintă alumti, bana ditu ţitati ași cum s’lugurseaşti că s’dizvărtea tu atelu kiro.
Un alt obiectiv important easti Băsearica Ayiu Yioryi, a Mânăstirlui Ayiu Yeani aţelu Nău, cari easti tru lista-a patrimoniului mondial UNESCO. Nidzemu ma largu tu a noastă călătorie și ișim tora ditu municipiul Suceava. Cătălina Velniciuc. “Nidzemu tu zona di munte, Gura Humorului, iu aflămu Mănăstirlu Voroneț și Mănăstirlu Humor. Tutunăoară, aflămu un muzeu multu interesant a adeţloru populare ditu Bucovina. A turistului va’lli hibă părăstisiti nai ma importante sărbători ditu bană, tu kirolu a unlui an calendaristic. Tutunăoară, tut tru aestă zonă nica va s’aflămu casa memorială a compozitorlui român Ciprian Porumbescu, Basilica Minor și salina Cacica, ditu localitatea Cacica. Tut Gura Humorului, va s’aflaţ un cadilihea complex turistic și un parc di aventură, iu nica ditu aesta toamna fură dişcllisi două parcuri: unu a hobiților și unu al fântâñilor. Ahurhinda cu primăveara a anlui yinitor, va s’puteţ s’videţ ună fântână arteziană, a curi jet agiundzi la 35 di meatri.”
Nu lipseaşti s’ascăpăm Muzeulu a Oului di Vama, nă spuni ma largu Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județean Suceava. Easti ună colecție impresionantă di oauă cundilleati emu di masturlu popular cari dişcllisi muzeulu emu adunati ditu lumea tută. Tut un muzeu a oauălor cundilleati aflămu și Moldovița, tru zona a Câmpulunglui Moldovenesc. Tutunăoară, Muzeul Arta Lemnului easti un muzeu multu muşeatu, tora ayoñea dişcllisu după reabilitare prin fonduri europene. Alti puncte di interes sunt Rezervația Pietrele Doamnei, ditu Munțăllii Rarău, ama și calea turistică Transrarău. “nidzemu ma largu tu zona Vatra Dornei, ună zonă montană, multu muşeată. Tru stațiunea Vatra Dornei, turistul poate s’veadă dauă muzee di cinegetică și di etnografie. Fac urminie și hoara-muzeu ţi easti aproapea di stațiuni, hoara Ciocănești, iu va s’aflaţ un Muzeu Național a Ouălor Ncundilleati și unu etnografic. Tut tru zona Vatra Dornăllei avem rezervațiile forestieri Tinovul Mare, ditu Poiana Stampăllei, Parcul Național Călimani, Cheile Zugrenilor ică Rezervația 12 Apostoli. Parcul Național da căbilea ti practicari multi activităț tru aer liber, cum suntu: priimnări, echitație, mountain bike, schiul di fond. Tutunăoară, tru zonă nica poati s’hibă practicatu easy raftingul și caiacul pi arâulu Bistrița, pi ună cumată di aproapea 30 di km.”
Tru zona Rădăuți-Siret va s’aflămu multi mănăstiriuri, ditu arada a aluştoru una ditu lemnu, ti cari să spuni că easti nai ma veaclle ditu România și ditu S-E Europăllei. Putemu s’nă dănăsimu și la Centrul di cearamică la Marginea ică la Muzeulu di artă Ion Irimescu di Fălticeni. Ghini ma, cu ahât ma multu, tru kirolu ţi yini, a sărbătorlor di iarnă, Bucovina easti ună distinație ti anami. Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județeanu Suceava. “Bucovina easti ună zonă cari ari vahi ateali nai ma muşeati și ma spectaculoase adeț, ahurhinda cu Pap Nicola și până tru kirolu a colindiloru ti di Crăciun. Multu spectaculoase sunt agiocurli di mastii. Andicra di zona etnografică, va s’andămusimu ceati complexe. Putem să spunem că hoara bucovineană agiundzi s’hibă ună sţenă dişcllisă, un locu maghicu, di itia a aluştoru spectacole și adeţ di Anlu Nău. Strañili a personajilor și mastili a loru suntu multu spectaculoase, reprezentânda lenu turlii di prăvdză: capri, ursi, ţerbi, luki ică personaje ditu mitologia populară și ditu folclor. Mastili suntu adrati ditu lemn, ditu coajă di cupaciu, ditu mărdzeali ică boabi di fisulliu. Cari yini și veadi armâne ciudusitu. Unitățli di cazare ditu zonă cilăstăsescu aţea turlie că turistul să s’dukească ghini, ndregu maş măyirgirii tradiționale, da a turiștilor spectacole di colindi.”
Ghidlu a nostru di adză, Cătălina Velniciuc, di la Consiliul Județean Iași, spuni că ari proiecti năi tru domeniul a turismului. “Avem opt ruti cultural-turistiţi, pricunuscute di cătră Ministerlu a Turismului, ti cari avemu naeti s’li promovăm cătră publiclu larg anlu aestu și anlu yinitor. Sunt ndreapti tră tuti pareili di ilikie, sunt tru fise, dimecu, ma sigura, avânda tu videală contextul tru cari himu. Anamisa di nai ma importante sunt: ruta culturală “Civilizația lemnului”, a “Ouălilor Ncundilleati”, “Ruta a băseriţlor ditu lemn di Bucovina” ică “Ruta Via Mariae”. Aestă easti, practic, internațională. Anlu aestu andrupămu ruta cari faţi ligătura anamisa di ruta Suceava, Neamț, Harghita, Satu Mare, până la Mariazell ditu Austria.”
Pensiunile ditu Bucovina vă așteaptă, dimecu, cu porțăli dişcllisi, di vă aisguripseaşti ună vacanță activă și ţi nu ş’ari preaclle. Cu tuttă oferta filotimă ti locurli di cazare, rezervărli lipseaşti s’li făţeţ cama di cu kiro, maxusu tru perioada a sărbătorlor di iarnă.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Comunitatea huțulilor din Bucovina, comuna Brodina
Ajungem
azi în nord-estul României, în zona etnografică Bucovina, Buchenland, Țara
Fagilor, în limba germană, sau Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac. Din punct
de vedere geografic,
aceasta face parte din
estul Europei. Din punct de vedere cultural, datorită
influenței culturale exercitate de germani și de evreii vorbitori de
limbă germană sau idiș, Bucovina a aparținut în perioada 1775-1918 ariei de
cultură central europeană. În prezent, toată această zonă de convergență etnică
și spirituală este un exemplu de multiculturalitate. Iar, dacă ajungeți în
comuna Brodina, veți avea ocazia de a
cunoaște îndeaproape credința, tradițiile și meșteșugurile huțulilor. Paul
Petru Torac, colecționar și consilier cultural la Primăria din Brodina, este huțul
din generație în generație și e fascinat de istoria locului în care s-a născut.
Cu o copilărie trăită sub magia încondeierii ouălor și a poveștilor străbunicii
sale, el și-a legat numele de o colecție etnografică amenajată într-una dintre
casele familiei sale. Însă cine sunt huțulii?Istoria lor se
pierde în negura vremurilor. Pe cale orală s-au transmis câteva idei despre cum
au ajuns în nordul județului Suceava. Se
spune că nemaisuportând jugul austriac, asta însemnând armată lungă, biruri
scumpe și încercarea imperiului austro-ungar de a-i converti la catolicism,
s-au refugiat pe cele mai înalte culmi ale munților de aici. În schimb, la mănăstirea
Putna se păstrează un hrisov de prin anul 1700, în care se spune că starețul
mănăstirii nemaiputând să se îngrijească de cei opt munți ai mănăstirii, îi
donează unor oameni veniți din Galiția. Huțulii vorbesc într-un dialect al
limbii ucrainene. Este un dialect interesant și pe cale
de dispariție.
În continuare, facem un
tur virtual al colecției etnografice. Paul Petru Torac, colecționar și
consilier cultural la Primăria din Brodina.Avem foarte multe
obiecte în colecție, care au aparținut
huțulilor. De la costumele populare, unde gama cromatică este mult mai variată,
viu colorată, tonurile de roșu și portocaliu aprins sunt nelipsite, la
catrințele care, la fel, au o gamă
cromatică specială și sunt mult mai ornamentate. De asemenea, partea inferioară
a acestei piese vestimentare este deosebită de cea românească, deoarece e
compusă din linii de diferite nuanțe și cu diferite motive. Baltagul nu
lipsește nici el din colecție. Este unul dintre cei mai buni prieteni ai
huțulului de la munte. Avem și baltagul cu rol ceremonial, folosit la momentele
importante pe parcursul vieții, dar și pe cel cu care se lucra efectiv în
pădure. La fel, expunem și crucile huțule, cruci mari, din bronz, cu diferite motive.
Ele se purtau de către bărbați, în funcție de starea materială, în timp ce
femeile purtau salbe de cruci. La noi se poate vedea și păscărița. Este un
vas din lemn, frumos ornamentat, care se folosea în noaptea de Înviere. Înainte
să fie adoptat coșul în zona noastră, se
mergea la sfințit cu acest vas. Avem năframe, printre care și năframa de
cununie a străbunicii mele, cu franjuri de mătase, bondițe cu o gamă la fel de
diversificată și cu motive huțule. Se pot vedea fotografii vechi cu huțuli. Avem
o icoană pictată pe lemn pe la sfârșit de secol XIX. Oaspeții noștri pot vedea
și lada de zestre a străbunii mele, care este din 1898. Mai e un obiect foarte
interesant: furca de tors a străbunicii. Aceasta are încrustate pe coadă o
mulțime de motive geometrice.
Numărul turiștilor
atrași de farmecul acestei colecții a crescut constant de-a lungul anilor,
spune Paul Petru Torac. Avem și o pagină de Facebook, și una
de Instagram, Colecția etnografică Paul Torac. Pe pagină au toate detaliile,
adresa, coordonatele GPS. Oricând ajung la Putna, noi fiind la o distanță de
doar 20 de km, sunt așteptați aici. Chiar am avut turiști care au venit aici
spunând că au văzut colecția pe Internet. Oamenii încep să caute obiective
turistice mult mai puțin aglomerate, mai retrase, mai a distanță de celelalte
obiective. Așadar, pe parcursul anilor, am tot primit turiști, fie că veneau
din străinătate, fie din România. Cert e că, dacă vor să ajungă la Brodina,
suntem penultima comună la granița cu Ucraina, în județul Suceava.
Ați
ascultat o rubrică realizată cu sprijinul Departamentului pentru Relații
Interetnice din cadrul Guvernului României. -
În Bucovina
Provincie
istorică situata în nordul României, Bucovina rămâne una dintre cele mai
fascinante destinații de vacanță. Turismul cultural, cel activ, pescuitul și
vânătoarea sportivă, turismul balnear, o ofertă gastronomică irezistibilă și,
nu în ultimul rând, ospitalitatea locuitorilor sunt principalele argumente în
favoare unei excursii sau a unei vacanțe. Descoperim municipiul Suceava și cele
mai interesante obiective turistice din județul cu același nume, alături de
Cătălina Velniciuc, consilier de turism la Consiliul Județean.Orice
turist care ajunge în Suceava trebuie să viziteze neapărat Cetatea de scaun a
Sucevei, Mănăstirea Sf Ioan cel Nou, Muzeul de Istorie, Muzeul Satului Bucovinean.
Acestea sunt doar câteva obiective, care vorbesc atât despre istoria locurilor
cât și despre oameni, tradiții și obiceiuri, care încă se mai păstrează. Facem
precizarea că municipiul Suceava a fost declarat destinație turistică de
excelență în ceea ce privește turismul cultural, în anul 2017. Cetatea de scaun
a Sucevei reușește să trezească interesul atât al turiștilor români cât și al
celor străini, mai ales după lucrările de reabilitare și consolidare efectuate
în perioada 2010-2015. Aici, turistul va descoperi istoria Moldovei, genealogia
Mușatinilor și alte date istorie într-o manieră modernă, prin intermediul unor
materiale scrise și audio-video. De asemenea, după lăsarea întunericului, pe
zidurile exterioare și interioare, se poate urmări un spectacol aparte, prin
imagini alb-negru, sunete care reprezintă lupte, viața din cetate așa cum se
presupune că se desfășura la acea vreme.
Un alt obiectiv
important este Biserica Sf Gheorghe, a Mânăstirii Sf Ioan cel Nou, care se află
în lista patrimoniului mondial UNESCO. Ne continuăm călătoria și ieșim acum din
municipiul Suceava. Cătălina Velniciuc. Mergem spre zona de
munte, la Gura Humorului, unde găsim Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Humor. De
asemenea, găsim un muzeu foarte interesant al obiceiurilor populare din
Bucovina. Turistul îi este prezentat cele mai importante sărbători din viață,
de pe parcursul unui întreg an calendaristic. De asemenea, tot în această zonă
mai găsim casa memorială a compozitorului român Ciprian Porumbescu, Basilica
Minor și salina Cacica, din localitatea Cacica. Tot la Gura Humorului, veți
găsi un adevărat complex turistic și un parc de aventură, unde chiar în toamna
aceasta au fost inaugurate două parcuri: unul al hobiților și unul al
fântânilor. Începând cu primăvara anului viitor, veți putea vedea o fântână
arteziană, al cărei jet ajunge la 35 de metri.
Nu trebuie să
ratăm Muzeul Oului din Vama, continuă Cătălina Velniciuc, consilier de turism
la Consiliul Județean Suceava. Este o colecție impresionantă de ouă încondeiate
atât de meșterul popular care a înființat muzeul cât și colecționate din
întreaga lume. Tot un muzeu al ouălor încondeiate găsim și la Moldovița, în
zona Câmpulung Moldovenesc. Totodată, Muzeul Arta Lemnului este un muzeu foarte
frumos, recent deschis după reabilitare prin fonduri europene. Alte puncte de
interes sunt Rezervația Pietrele Doamnei, din Munții Rarău, dar și drumul
turistic Transrarău. Mergem mai departe spre zona Vatra Dornei,
o zonă montană, foarte frumoasă. În stațiunea Vatra Dornei, turistul poate
vizita două muzee de cinegetică și de etnografie. Recomand și comuna-muzeu din
apropierea stațiunii, comuna Ciocănești, unde veți găsi un Muzeu Național al
Ouălor Încondeiate și unul etnografic. Tot în zona Vatra Dornei avem
rezervațiile forestiere Tinovul Mare, din Poiana Stampei, Parcul Național
Călimani, Cheile Zugrenilor sau Rezervația 12 Apostoli. Parcul Național oferă
posibilitatea practicării multor activități în aer liber, cum ar fi: drumeții,
echitație, mountain bike, schiul de fond. De asemenea, în zonă se mai poate
practica easy raftingul și caiacul pe râul Bistrița, pe o porțiune de
aproximativ 30 de km.
În zona Rădăuți-Siret
vom găsi multe mănăstiri, dintre care una din lemn, despre care se spune că e cea
mai veche din România și din S-E Europei. Ne putem opri și la Centrul de
ceramică la Marginea sau la Muzeul de artă Ion Irimescu din Fălticeni. Însă, cu
atât mai mult, în perioada următoare, a sărbătorilor de iarnă, Bucovina este o
destinație ideală. Cătălina Velniciuc, consilier de turism la Consiliul
Județean Suceava. Bucovina este o zonă care are poate cele mai
frumoase și mai spectaculoase tradiții, începând cu Moș Nicolae și până în
perioada colindelor de Crăciun. Foarte spectaculoase sunt jocurile de măști. În
funcție de zona etnografică, vom întâlni cete complexe. Putem spune că satul
bucovinean devine o scenă deschisă, un spațiu magic, datorită acestor
spectacole și obiceiuri de An Nou. Costumele personajelor și măștile lor sunt
deosebit de spectaculoase, reprezentând tot felul de animale: capre, urși,
cerbi, lupi sau personaje din mitologia populară și din folclor. Măștile sunt
confecționate din lemn, din coajă de copac, din mărgele sau boabe de fasole. Cine
vine și vede rămâne chiar impresionat. Unitățile de cazare din zonă își dau tot
interesul ca turistul să se simtă bine, pregătesc doar preparate tradiționale,
oferă turiștilor spectacole de colinde.
Ghidul nostru de
azi, Cătălina Velniciuc, de la Consiliul Județean Iași, spune că există proiecte
noi în domeniul turismului. Avem opt rute cultural-turistice,
recunoscute de către Ministerul Turismului, pe care intenționăm să le promovăm
către publicul larg anul acesta și anul viitor. Sunt dedicate tuturor grupelor
de vârstă, sunt în natură, deci, mai sigure, având în vedere contextul în care
ne aflăm. Printre cele mai importante sunt: ruta culturală Civilizația
lemnului, a Ouălor Încondeiate, Ruta bisericilor din lemn din Bucovina sau
Ruta Via Mariae. Aceasta este, practic, internațională. Anul acesta ne-am
alăturat rutei care face legătura dintre ruta Suceava, Neamț, Harghita, Satu
Mare, până la Mariazell din Austria.
Pensiunile din Bucovina vă așteaptă, așadar, cu porțile deschise, garantând
o vacanță activă și inedită. În ciuda ofertei generoase de locuri de cazare,
rezervările trebuie făcute în avans, mai ales în perioada sărbătorilor de
iarnă. -
Românii de lângă noi 06.10.2021
Incursiune în istoria românilor canadieni: pe urmele locuitorilor satului Boian din Bucovina, până în Boianul albertan. Participă publicistul și scriitorul Ștefan Străjeri, stabilit în SUA de peste două decenii, autor al volumului Istoria românilor canadieni: 1890-2020”, editor al ziarului Curentul Internațional” din SUA, membru fondator al Societăţii Româno-Americane Avram Iancu” şi membru fondator al Asociației Jurnaliștilor Români din America de Nord — NARPA — North-American Romanian Press Association
-
Bucovina interbelică
Bucovina sau Țara pădurilor de fag este
provincia din nordul României cu o istorie sinuoasă. În Evul Mediu, ea a făcut
parte din Rusia kieveană, din Cnezatul Haliciului și din principatul Moldovei.
Bucovina a fost nucleul din care s-a născut statul medieval Moldova, denumită și
Țara de Sus, iar orașul Suceava prima sa capitală. Reședința celui mai longeviv
principe moldovean, Ștefan cel Mare, din a doua jumătate a secolului al 15-lea,
a fost la Suceava. În 1774, Bucovina a fost anexată de Austria, iar în 1918 s-a
unit cu Regatul României. În iunie 1940, în urma a două ultimatumuri, Uniunea
Sovietică a anexat Basarabia și Bucovina de Nord, eliberate în 1941. În 1944,
Uniunea Sovietică a reanexat cele două teritorii, Bucovina de Nord fiind
încorporată Ucrainei.
Bucovina a fost și este o provincie
multiculturală și multietnică. Au locuit și locuiesc în Bucovina români,
ruteni, germani, polonezi, evrei, maghiari, romi și alții. Conform recensământului
din 1910 realizat de autoritățile habsburgice, populația Bucovinei era 800.198
locuitori dintre care 39% ruteni, 34% români, 13% evrei, 8% germani, 4,5%
polonezi, 1,3% maghiari. În perioada interbelică, atunci când Bucovina era
parte componentă a României Mari, respectarea drepturilor etnice din Bucovina a
urmat standardele democratice cele mai înalte, iar nivelul de trai se afla la
un nivel acceptabil. Diagnosticul este confirmat atât de statisticile
economice, cât și de mărturii. Una dintre aceste mărturii, înregistrată în 1998
de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, aparține învățătorului Mihai
Macsim, cadru didactic în satul Vatra Moldoviței.Satul respectiv este în zona subcarpatică a Obcinelor. Este
o regiune foarte frumoasă, cu ţărani bine, gospodari de frunte, care în
perioada respectivă dintre cele două războaie, în special la Moldoviţa şi Vatra
Moldoviţei, erau de mai multe naţionalităţi. Dar relaţia dintre oamenii de
diferite naţionalităţi şi religii era cât se poate de bună. Nu existau
conflicte nici etnice nici religioase şi poate chiar nici politice. Oamenii,
majoritatea, erau muncitori în pădure. Şi alţii erau gospodari acasă, va să
zică erau bine înstăriţi.
Oamenii locului, actori ai istoriei
mici, s-au îndeletnicit cu ocupațiile tradiționale. Locuitori ai zonei montane,
ei erau legați de pădure. Mihai Macsim a descris comunitatea în care a lucrat
ca învățător. Ocupaţia de
bază a oamenilor din Moldoviţa erau aceea de lucrători în pădure. Ei se chemau
ţapinari. Adică munceau la fasonat lemne şi care apoi, mai departe, erau duse
în fabrică. Cât priveşte relaţiile dintre intelectuali în special, la Moldoviţa
erau foarte mulţi intelectuali, medici, doctori stomatologi, şefi de gară,
ingineri, învăţători, profesori, preoţi şi alte categorii de intelectuali. Era
un centru muncitoresc foarte dezvoltat. Era una din fabricile din fondul
bisericesc la Moldoviţa care era în zona respectivă cotată ca cea mai bună
fabrică. De foarte multe ori intelectualii se întâlneau ori la Primărie ori la
sediul fabricii şi discutau diferite relaţii însă nu erau relaţii din acestea
politice.
Gradul
de prosperitate economică este foarte important în existența oamenilor. De
aceea, nivelul de trai este un indicator despre cum funcționează o societate la
un moment dat, din punct de vedere politic, social și cultural. Mihai Macsim a
povestit cum trăia un învățător. Situaţia
materială a unui învăţător din perioada dintre cele două războaie era relativ
bună. De exemplu, învăţătorul suplinitor, care era pentru prima dată în
învăţământ, avea un salariu de vreo mie şase sute de lei pe lună, dar gazda şi
cele necesare pentru o lună de zile era de cam 800 de lei. Carevasăzică,
jumătate din salariu îi rămânea pentru buzunar. Deci n-aş putea spune că a fost
o perioadă în care învăţătorii au dus-o rău. Totuşi, raportat la alte categorii
de funcţionari, ei au fost puţin cam neglijaţi în ceea ce priveşte salarizarea.
Dar cum majoritatea învăţătorilor erau foarte modeşti, le ajungea. De exemplu,
eu am fost Breaza și acolo aveam un salariu de 1600, cu 800 plăteam gazda,
restul îmi rămâneau. Şi, majoritatea învăţătorilor, acei bani care rămâneau îi
foloseau pentru cărţi. Să ştiţi că învăţătorii dintre cele două războaie aveau
biblioteci foarte frumoase şi erau oameni care studiau foarte mult.
Membri
ai notabilităților unei comune rurale, învățătorii erau oameni respectați. De
altfel, pentru a compensa unele neajunsuri economice, comunitățile își protejau
învățătorii. Mihai Macsim. Într-adevăr,
în perioada aceea, învăţătorul şi directorul aveau o cotă parte de la fondul
bisericesc privind lemnele. Apoi, dacă locuiai în şcoală fără chirie și şcoala
avea nişte pământ, atunci pământul era arendat şi banii luaţi de pe arendă erau
împărţiţi între toţi învăţătorii din comuna respectivă. Deci exista sprijin
propriu-zis şi din partea autorităţilor, Şi învăţătorii de astăzi eu aş vrea să
trăiască precum aceia din 1937, 1938, 1939 până în 1940. Aşa cum spune că au
trăit, au trăit foarte bine. N-au fost neglijaţi decât într-o oarecare măsură
că aşa erau timpurile.
Departe
de a construi o imagine idilică, mărturiile care arată o societate democratică
așezată sunt folositoare pentru a vedea cum, prin contrast, se degradează o
societate în regimurile dictatoriale. Iar Bucovina a cunoscut din plin ambele
dictaturi ale secolului 20, fascismul și comunismul. Istoria la nivel micro și
cea la nivel macro nu se contrazic, ele sunt două părți complementare ale
existenței umane.
-
Păstrăv cu smântână
Recomandarea gastronomică pentru această
săptămână este păstrăvul cu smântână, un preparat specific Bucovinei (provincie
istorică românească situată în nord-estul Carpaţilor Orientali). Bucovina este
o destinaţie turistică de top datorită bisericilor cu picturi murale care au o
istorie de peste 5 secole, dar şi pentru turism de aventură şi turism balnear.
Nu în ultimul rând, pensiunile turistice oferă vizitatrilor şansa de a cunoaşte
varietatea ofertei gastronomice a Bucovinei.
Gastronomia bucovineană
este apropiată de cea moldovenească, însă poartă şi influenţa austriacă
deoarece această provincie istorică românească s-a aflat, între anii 1775 şi
1918, sub administraţia imperială de la Viena. Se foloseşte destul de
mult smântâna pentru a drege ciorbele de legume şi cu carne de vită sau supă de
pui cu tăiţei de casă. Fructele de pădure şi ciupercile sunt, de asemenea,
valorificate în bucătăria bucovineană.
Specie de peşte care
trăieşte în apele de munte, curate şi bogat oxigenate, păstrăvul este pregătit,
în diferite modalităţi, în restaurantele şi pensiunile din Bucovina. Există cel
puţin două preparate specifice: păstrăvul afumat în cobză şi păstrăvul cu
smântână. Cobza are forma instrumentului popular asemănător chitarei, dar este
confecţionat din nuiele de răchită în care s-au pus ramuri de brad. Această
cobză, în care intră 5… 6 exemplare care cântăresc în total circa un kg, a apărut din necesitatea de a transporta păstrăvii
afumaţi în bune condiţii, timp de câteva zile, fără a-i pune în frigider.
Păstrăvul cu smântână este o delicatesă a
Bucovinei şi poate fi pregătit foarte uşor. Avem nevoie de 4 păstrăvi de circa
300… 400 de grame fiecare, de jumătate de kg de smântână, de puţin unt, de
tarhon, piper şi sare. Curăţăm păstrăvii, îi spălăm, îi dăm cu sare, atât in
interior, cât şi în exterior şi îi lăsăm la rece câteva ore pentru ca sarea să
fie absorbită în carne. Spălăm apoi peştii şi ii punem într-o tavă mai înaltă,
unsă cu puţin unt, pe care o băgăm în cuptorul deja încălzit, la foc mic. Lăsăm
tava în cuptor doar câteva minute, atât cât păstrăvii să înceapă să se
rumenească, timp în care turnăm smântâna într-un vas, cu puţină sare şi o
încălzim uşor până devine fluidă. Adăugăm tarhon şi piper râşnit şi omogenizăm,
după care o turnăm peste păstrăvii din tavă. Lăsăm tava în cuptor pentru circa
jumătate de oră, după care păstrăvul poate fi servit ca atare sau cu o
garnitură de cartofi şi morcovi fierţi.Poftă bună!
-
Păstrăv cu smântână
Recomandarea gastronomică pentru această
săptămână este păstrăvul cu smântână, un preparat specific Bucovinei (provincie
istorică românească situată în nord-estul Carpaţilor Orientali). Bucovina este
o destinaţie turistică de top datorită bisericilor cu picturi murale care au o
istorie de peste 5 secole, dar şi pentru turism de aventură şi turism balnear.
Nu în ultimul rând, pensiunile turistice oferă vizitatrilor şansa de a cunoaşte
varietatea ofertei gastronomice a Bucovinei.
Gastronomia bucovineană
este apropiată de cea moldovenească, însă poartă şi influenţa austriacă
deoarece această provincie istorică românească s-a aflat, între anii 1775 şi
1918, sub administraţia imperială de la Viena. Se foloseşte destul de
mult smântâna pentru a drege ciorbele de legume şi cu carne de vită sau supă de
pui cu tăiţei de casă. Fructele de pădure şi ciupercile sunt, de asemenea,
valorificate în bucătăria bucovineană.
Specie de peşte care
trăieşte în apele de munte, curate şi bogat oxigenate, păstrăvul este pregătit,
în diferite modalităţi, în restaurantele şi pensiunile din Bucovina. Există cel
puţin două preparate specifice: păstrăvul afumat în cobză şi păstrăvul cu
smântână. Cobza are forma instrumentului popular asemănător chitarei, dar este
confecţionat din nuiele de răchită în care s-au pus ramuri de brad. Această
cobză, în care intră 5… 6 exemplare care cântăresc în total circa un kg, a apărut din necesitatea de a transporta păstrăvii
afumaţi în bune condiţii, timp de câteva zile, fără a-i pune în frigider.
Păstrăvul cu smântână este o delicatesă a
Bucovinei şi poate fi pregătit foarte uşor. Avem nevoie de 4 păstrăvi de circa
300… 400 de grame fiecare, de jumătate de kg de smântână, de puţin unt, de
tarhon, piper şi sare. Curăţăm păstrăvii, îi spălăm, îi dăm cu sare, atât in
interior, cât şi în exterior şi îi lăsăm la rece câteva ore pentru ca sarea să
fie absorbită în carne. Spălăm apoi peştii şi ii punem într-o tavă mai înaltă,
unsă cu puţin unt, pe care o băgăm în cuptorul deja încălzit, la foc mic. Lăsăm
tava în cuptor doar câteva minute, atât cât păstrăvii să înceapă să se
rumenească, timp în care turnăm smântâna într-un vas, cu puţină sare şi o
încălzim uşor până devine fluidă. Adăugăm tarhon şi piper râşnit şi omogenizăm,
după care o turnăm peste păstrăvii din tavă. Lăsăm tava în cuptor pentru circa
jumătate de oră, după care păstrăvul poate fi servit ca atare sau cu o
garnitură de cartofi şi morcovi fierţi.Poftă bună!
-
Basarabia nu a fost ‘ocupată’ de către România în 1918
Basarabia nu a fost ‘ocupată’ de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial, aşa cum afirmă preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, ci realipită, în urma unor procese democratice şi realităţi istorice, a declarat deputatul liberal Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei. Revizionismul, tezele disimulatorii despre trecut şi denaturarea adevărului istoric nu fac decât să consolideze realitatea că naraţiunile istorice false sunt parte a unui război hibrid purtat de Rusia, spune Muraru.
Articolul de opinie al preşedintelui Vladimir Putin, intitulat ‘Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor’, în care face trimitere şi la Bucovina de Nord şi Basarabia, iar despre cea din urmă spune că ‘a fost ocupată de către România în 1918’, reprezintă o altă denaturare semnificativă a adevărului istoric şi o ultragiere a memoriei celor care au purtat idealurile de libertate şi democraţie pentru Basarabia, consideră deputatul român.
Bucovina a făcut parte din ţinutul istoric al Moldovei dintotdeauna, până când a fost anexată de Monarhia Habsburgică în 1775, iar Basarabia a fost anexată prin Tratatul de la Bucureşti din 1812 de către Imperiul Rus. Nu doar victoriile militare din Primul Război Mondial sau intervenţia armatei au stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române şi al locuitorilor majoritari români din teritoriile alipite de către imperiile ce au dominat scena continentală până la finalul Marelui Război, care au răspuns unei realităţi istorice. Desăvârşirea unităţii naţionale a românilor la 1918 s-a realizat prin actele de unire de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia, în timp ce tratatele de pace care le-au dat consacrarea internaţională au fost semnate în anii 1919-1920.
România nu a ‘ocupat’ Basarabia şi nici Bucovina de Nord în 1918, ci le-a realipit la în urma unor procese democratice prin care populaţia majoritar românească din aceste provincii şi-a exprimat dorinţa de unire cu Regatul României. Spre deosebire de raptul teritorial la care s-a recurs atunci când a fost anexat teritoriul dintre Prut şi Nistru, unirea cu Regatul României de la 1918 s-a realizat pe baza dreptului autodeterminării şi în urma votului liber şi democratic al Sfatului Ţării, cel mai reprezentativ organism politic al cetăţenilor din Basarabia.
Bucovina de Nord şi Basarabia au fost anexate de către Rusia sovietică în urma pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939. Prin acest pact s-au împărţit sferele de influenţă în Europa între Germania nazistă şi Rusia sovietică, iar în protocolul adiţional secret Basarabia era ‘alocată’ lui Stalin, la înţelegere cu Hitler. Anexarea Bucovinei de Nord a venit în urma lăcomiei liderului sovietic care, iniţial, dorea să anexeze toată Bucovina, deşi U.R.S.S. nu avea niciun drept istoric ori naţional, la fel ca în cazul Basarabiei. Anexarea Bucovinei de Nord de către U.R.S.S. în 26-28 iunie 1940 s-a făcut în urma tensiunii diplomatice sovieto-germane generate de ieşirea U.R.S.S. din limitele acordului de delimitare a sferelor de interesele din 1939, provincia nefiind menţionată în articolul 3 al protocolului adiţional al pactului Ribbentrop – Molotov.
Aceste puncte de vedere enunţate de către preşedintele Vladimir Putin fac parte din recuzita istoriografică rusă şi au rolul de a construi naraţiuni istorice false, care încearcă să conteste realităţile geopolitice stabilite prin tratatele internaţionale şi principiile democratice pe baza cărora s-au construit şi funcţionează statele şi instituţiile secolelor XX-XXI, conchide Alexandru Muraru.