Radio România Internațional

Tag: Bucureşti

  • Wizz Air reintroduce zborurile pe ruta Bucureşti – Salzburg

    Wizz Air reintroduce zborurile pe ruta Bucureşti – Salzburg

    Wizz Air reintroduce ruta Bucureşti – Salzburg, începând cu data de 2 aprilie 2024, a anunţat compania.

    Biletele pentru destinaţia Salzburg, disponibile pentru rezervare online pe site-ul companiei şi prin intermediul aplicaţiei pentru mobil, au preţuri începând cu 99 de lei, precizează reprezentanţii operatorului aerian.

    Salzburg este un loc minunat, cuibărit în Alpii austrieci şi cunoscut pentru peisajele sale uimitoare, istorie şi cultură. Cu un farmec specific vremurilor de altădată şi amprenta vibraţiilor moderne, oraşul este o destinaţie ideală pentru drumeţii, schi sau pur şi simplu pentru a admira priveliştile uimitoare ale munţilor; Salzburg are de toate. Poţi explora centrul vechi captivant, pitorescul râu Salzach şi priveliştile Alpilor maiestuoşi din jur. Mozaicul cultural al oraşului Salzburg este bogat şi divers. De la formidabila fortăreaţă Hohensalzburg, care veghează asupra oraşului, până la elegantul Palat Mirabell şi impresionanta Catedrală din Salzburg, destinaţia nu duce lipsă de repere istorice şi comori culturale. Totuşi, ceea ce face ca Salzburg să fie cu adevărat special este atmosfera să caldă şi primitoare. Localnicii emană prietenie, făcându-te să te simţi ca acasă în timp ce explorezi fiecare colţişor al oraşului, scrie în comunicatul companiei.

    Wizz Air operează o flotă de 191 de aeronave Airbus A320 şi A321.

  • Haznalele Bucureștiului

    Haznalele Bucureștiului


    Studiul istoriei a evoluat din cele mai vechi timpuri până
    azi, de la simplele înșiruiri de faraoni egipteni până la istoria totală, așa
    cum denumise marele istoric francez Lucien Febvre ambiția de a scrie totul
    despre omul trecutului. Totul însemna orice cercetare a ceea ce ținea de
    ființa umană, de la cele mai înalte tabuuri până la cele mai ascunse părți ale
    cotidianului. Astfel că nu este de mirare că istoricii și arheologii au ajuns
    și la studierea locurilor pe care le privim cu repulsie cum ar fi toaletele,
    fosele, canalele colectoare denumite generic haznale în româna secolului al
    19-lea.


    Haznalele Bucureștiului este locul cercetat de istoricii și
    arheologii de la Muzeul Municipiului București cu ocazia unor săpături în zona
    centrală pentru reabilitarea unor imobile de patrimoniu. Și din cercetările
    arheologice din haznalele bucureștene, din poveștile fiecărui obiect găsit
    acolo, se poate observa cum societatea românească a secolului al 19-lea se
    transforma dintr-una orientală într-una occidentală.

    Theodor Ignat, arheolog la
    Muzeul Municipiului București, a lucrat pe șantiere și ne-a fost ghid prin subteranele
    respingătoare ale haznalelor bucureștene. L-am întrebat care este explicația
    pentru noua semnficație pe care cuvântul turc hazna l-a primit în limba
    română.

    Hazna vine din turcă
    și înseamnă tezaur, vistierie. Nu știm exact cum s-a transformat într-un termen
    peiorativ astăzi. Se bănuiește că locurile unde se țineau valorile erau ascunse
    în pământ, și cum aceste haznale sunt săpate în pământ cred că aceasta ar putea
    fi legătura. Probabil că, în trecut, haznalele erau folosite și pentru a
    ascunde lucruri deoarece cine s-ar fi gândit să caute în gunoi?


    L-am întrebat pe Theodor Ignat care
    era destinația haznalei: toaletă, canal colector sau fosă? Cred că toate trei, nu neapărat în același timp. Obiectele
    pe care le găsim acolo sunt, în general, întregi, ceea ce înseamnă că a fost un
    mediu în care a fost apă sau lichid de orice fel. Acum că haznalele erau
    folosite și pe post de toalete este foarte posibil. Dejecțiile umane se
    descompun, noi nu am găsit așa ceva. În schimb, am găsit materie organică, ea
    poate să însemne orice. La haznale, oamenii nu aruncau doar dejecții. Se mai
    aruncau resturi alimentare pe care dacă le aruncau în altă parte s-ar fi
    alterat și ar fi mirosit. Și atunci, era mai practic să fie aruncate într-o
    groapă în pământ. Practica aruncării resturilor care emanau miros în pământ
    este înregistrată încă din neolitic. Haznaua ar putea fi și groapă de gunoi,
    are rol multiplu. O colegă a venit cu o nouă explicație pe care trebuie s-o
    verificăm, și anume ca aceste locuri să fie folosite pe post de ghețării.


    Obiectele recuperate din haznalele
    bucureștene au fost așezate în Muzeul de Antropologie Urbană din cadrul
    Muzeului Municipiului București într-o expoziție inedită. Au fost adunate
    obiecte din patru haznale bucureștene: de la biserica Sfântu Dumitru din
    centrul vechi, din haznaua bisericii Mavrogheni din apropierea clădirii de azi
    a guvernului României, din haznaua unei drogherii din fostul cartier evreiesc
    și din rețeaua de canalizare de sub clădirea fostei bănci Marmorosch-Blank, tot
    din zona centrului vechi. Sunt expuse vase de porțelan foarte frumos pictate,
    cele mai multe importate, ghivece de flori, recipiente farmaceutice, recipiente
    cosmetice din faianță, o sticluță de parfum foarte scump cu monograma parfumeriei
    Roger & Gallet din Paris, tuburi de pastă de dinți ori de creme. L-am
    întrebat pe Theodor Ignat ce aruncau oamenii în haznale?

    Orice. Multe obiecte nu au putut fi găsite pentru că erau
    din materiale perisabile. Dacă erau din lemn, din fibre vegetale, piele sau
    altele nu rămân. Și atunci, găsim obiecte care rezistă în pământ trecerii
    timpului. În general, găsim ceramică foarte multă din toate categoriile și
    tipuri, nu există o anumită categorie de ceramică aruncată în haznale. Erau
    aruncate vase de import care, odată sparte, nu mai erau necesare și oamenii se
    descotoroseau de ele. Pe de altă parte, găsim și vase întregi și ne punem
    întrebarea de ce să fi aruncat un vas întreg? Probabil că erau vase spurcate cu
    diferite substanțe sau vase în care fusese ținut var de exemplu care se
    întărise.


    Haznalele erau construite la 10-15
    metri de biserică sau de zona de locuire. Deși nu erau la o distanță
    apreciabilă, ele erau construite pentru a nu deranja olfactiv și a nu fi focare
    de infecție.

    Theodor Ignat spune că o hazna era o lucrare complexă. Era o lucrare elaborată, cel
    puțin cele de cărămidă, și erau construite special cu acest scop, nu erau
    încăperi refolosite. Ele erau acoperite cumva, zidurile sunt foarte bine
    etanșeizate, iar pe fundul lor se turna un mortar de nisip și var care este
    permeabil, dar nu se face mocirlă. Ele erau făcute astfel încât periodic bănuim
    că erau golite.


    Din haznalele Bucureștiului arheologii
    au scos la suprafață obiecte ale civilizației materiale din trecut de care
    oamenii nu au mai avut nevoie. Dar ele sunt astăzi o poveste fascinantă, parte
    din viața care este și a noastră.


  • Oferte de vacanță la Târgul de Turism al României

    Oferte de vacanță la Târgul de Turism al României

    În perioada 9 – 12
    noiembrie, a avut loc la București Târgul de Turism al României, ediția de
    toamnă. Timp de patru zile, au fost prezentate cele mai frumoase destinații de
    vacanță din România, dar și pachete turistice reduse chiar și la jumătate de
    preț. Evenimentul a reprezentat real punct de atracție pentru cei care au
    căutat cele mai bune ponturi de călătorie și au vrut să scape de stresul
    organizării unei vacanțe.


    Ne oprim mai întâi
    în Maramureș. Paul Habina, directorul Organizației de Management al Destinației
    Maramureș spune că întreaga zonă se remarcă prin păstrarea tradițiilor, dar și
    printr-o natură foarte bogată și nealterată.

    Peste 45% din Maramureș
    este încă acoperit cu păduri, multe dintre ele virgine. Este locul unde se
    poate practica un turism verde. Avem un circuit al bisericilor de lemn. Sunt
    peste 16 biserici din lemn incluse în acest circuit, dintre care opt sunt în
    patrimoniul UNESCO. Ne mândrim cu cea mai înaltă clădire din lemn din Europa,
    la Săpânța-Peri și a doua cea mai înaltă clădire din lemn, Biserica veche de la
    Șurdești, care este și în patrimoniu UNESCO.

    Pe lângă acestea, avem Mănăstirea
    Bârsana, care este faimoasă, dar avem și atracții naturale, cum ar fi Cascada
    Cailor de la Borșa, Valea Vaserului, care poate fi parcursă cu ajutorul
    mocăniței, precum și zonele din zona Lăpușului. Majoritatea unităților de
    cazare pregătesc pachete pentru sărbătorile de iarnă, care includ, pe lângă
    cazare și toate mesele, diverse activități. Turiștii pot participa activ la
    pregătirea preparatelor pentru Crăciun. Anul acesta am ales să participăm la
    târg într-un stand construit propriu, în afara spațiului expozițional, tocmai
    pentru că am vrut să aducem cât mai mult din Maramureș și să-l prezentăm.



    Tot în nordul
    României, Bucovina este și ea o destinație cunoscută la nivel național și
    internațional pentru mănăstirile și bisericile incluse în patrimoniul mondial
    UNESCO, spune Laura Ursu, de la Centrul Național de Informare și Promovare
    Turistică Suceava.

    Cei
    care vin la noi în zonă sunt atât turiști individuali, cât și turiști care vin
    în grupuri și este și o destinație foarte atractivă pentru familiile cu un
    număr mai mare de copii. Tot timpul, la edițiile de toamnă ale Târgului
    Național de Turism, promovăm ceea ce oferim noi în perioada sărbătorilor de
    iarnă, ofertele operatorilor de turism hoteluri, pensiuni cu tot ceea ce oferă
    ei turiștilor care le calcă pragul. Și noi, la biroul de turism din cadrul
    Consiliul Județean Suceava, facem un catalog de prezentare a tradițiilor și
    obiceiurilor care se desfășoară pe întreg teritoriul județului. Sunt organizate
    festivaluri de datini și obiceiuri, concerte de colinde, târguri de crăciun.
    Acum, în standul Bucovinei și o păstrăvărie din zona Dornelor, care oferă
    produse tradiționale, atât specifice sărbătorilor de iarnă. Avem și un meșter
    popular care promovează meșteșugurile.



    În centrul
    României, se află Vama Buzăului. La standul destinației, ne întâmpină Fabian
    Roth, administratorul rezervației Valea Zimbrilor. Este o
    stațiune turistică de interes local, o zonă deosebită, cu aer curat, cu un
    peisaj deosebit. În rezervația Valea Zimbrilor, se găsesc pe lângă zimbri și
    alte multe animăluțe. Aceasta se adresează și familiilor cu copii, care pot
    vedea reni, mufloni, păuni. Avem o gamă diversificată, un spațiu generos de
    joacă pentru acești mici copii. Apoi, Cascada Urlătoarea e de neratat, Aceasta
    se află la poalele Munților Ciucaș. Turistul ajuns în Vama Buzăului are posibilitatea
    să mănânce într-un punct gastrolocal. Va mânca bucate la gospodină acasă, cu
    de-ale casei și cu de-ale zonei.



    Cu bucătăria locală
    s-a mândrit și județul Caraș-Severin. Dar și cu tururile virtuale prin intermediul
    căștilor de realitate virtuală. La standul Banatului Montan, am fost
    întâmpinați de Dan Mirea, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și
    Promovarea Culturii Tradiționale.

    Am venit cu un tur virtual
    al localităților și al zonelor turistice vizitabile din județul Caraș-Severin.
    Cei care doresc le pot vedea atât pe un ecran, cât și cu o pereche de ochelari
    speciali. Pe lângă asta, am venit cu un program artistic. Trei soliști de marcă
    ai Banatului au venit împreună cu orchestra profesionistă Virtuozii Semenicului
    și, nu în ultimul rând, ansamblul Junii Gugulani din Caransebeș, un ansamblu
    care reprezintă Banatul la toate marile festivaluri din țară și din
    străinătate. L-am adus pe Marian Popovici, unul dintre cei mai mari bucătari pe
    care îi are România, el fiind numit și bucătarul anului România în 2017. El a
    venit anul acesta împreună cu noi cu o gamă largă de produse tradiționale din
    Banatul de Munte: cârnați de casă, brânză din zona muntoasă a Banatului, cu
    răchie, așa cum îi spunem noi, și, nu în ultimul rând, cu produse naturale
    conservate, cum ar fi gemurile și zacusca de șapte feluri.



    Romulus Dan Busnea,
    jurnalist și promotor al turismului în județul Bacău, le-a prezentat turiștilor
    oferta stațiunii balneoclimaterice Slănic Moldova, a salinei din Târgu Ocna și
    a promovat palatele de pe Valea Trotușului. Nu în ultimul rând, ne-a lansat o
    invitație la Festivalurile de Datini și Obiceiuri.

    Se
    desfășoară aceste festivaluri tradiționale ale obiceiurilor de iarnă, unul
    dintre cele mai mari fiind cel de la Bacău, iar celălalt, care a atras și
    turiști străini, a fost cel de la Comănești. Ele se desfășoară atât în Bacău,
    Moinești, Comănești, Târgu Ocna, dar și în Slănic Moldova. Este o reunire a
    tuturor ansamblelor din zonă, cu dansuri și jocuri tradiționale, începând cu
    jocul ursului, jocul caprei, călușarii. E o explozie de culoare și de sunet,
    foarte interesantă ca manifestare, pe parcursul zilelor de sărbătoare din
    preajma Crăciunului și până în Revelion inclusiv. Participă, în afară de în
    afară de suflarea locului, și foarte mulți turiști veniți în zonă, unii chiar
    special pentru a filma și a se implica direct în aceste evenimente de excepție.




    Stațiunea Amara se remarcă printr-un parc dendrologic de 64 de hectare, dar și prin
    tratamentele practicate aici. Mureșan Mara, de la Primăria orașului Amara,
    anunță și finalizarea unui proiect pe marginea lacului. Dezvoltăm
    plaja Perla prin introducerea de alei pietonale, zone de picnic, foișoare, avem
    două observatoare pentru păsări. În plus, avem și spații amenajate pentru
    jocuri de copii. Am dezvoltat sistemul de iluminat public, infrastructura
    rutieră și a utilităților, deoarece plaja Perla se află fix la intrare în
    stațiunea Amara. Am creat și un bazin pentru persoanele cu dizabilități. Se
    știe că Amara, de-a lungul timpului, a adus foarte mulți turiști care și-au
    tratat problemele reumatice cu nămol sapropelic. Data de finalizare a
    proiectului este 31 decembrie anul acesta.




    Iată așadar câteva oferte
    atractive pentru o vacanță în România! Vom reveni în aceste zone pe parcursul
    edițiilor viitoare ale rubricii noastre


  • Cătălin Pîslaru din Germania

    Cătălin Pîslaru din Germania

    Artistul român născut la Chişinău, cu studii în Italia și Germania, Cătălin Pîslaru, expune, pentru prima oară, între 20 octombrie şi 25 noiembrie, la București, la galeria Gaep, sub titlul: ’All work and no play makes Jack a dull boy’




  • Festivalul de Film Evreiesc începe duminică seara, la Bucureşti

    Festivalul de Film Evreiesc începe duminică seara, la Bucureşti

    Festivalul de Film Evreiesc începe duminică seara, la Bucureşti. Ajuns la a 13-a ediție, evenimentul, care se desfăşoară între 12 şi 16 noiembrie, reprezintă una dintre cele mai importante manifestări din România dedicate filmului și culturii evreiești. Tema principală va fi muzica. În program sunt incluse filme, concerte, dezbateri și conferințe. Evenimentul, care începe la ora 18:00, la Arcub, este dedicat memoriei actorului și producătorului Dan Michael Schlanger, organizatorul acestui festival.

    Filme documentare și artistice din Argentina, Germania, Israel, Cehia, SUA, Africa de Sud, vor releva publicului bucureștean puterea muzicii în lupta cu adversitățile, dar și capacitatea ei de a lega oamenii, iar concertul sustinut de Ethan Schmeisser impreuna cu cele doua dezbateri pe teme de actualitate vor completa paleta culturală a festivalului. Ca în fiecare an, BJFF își propune să fie un loc al întâlnirii între limbi și culturi diferite, unite de filonul comun al iudaismului, văzut din cele mai diverse unghiuri, un loc al (re)descoperirii celuilalt dar și a sinelui în oglindă, un loc al visării dar și al trezirii la realitate (sau realități), scrie pe pagina de facebook a Bucharest Jewish Film Festival.

  • Săptămâna Filmului Maghiar, la Bucureşti

    Săptămâna Filmului Maghiar, la Bucureşti

    Săptămâna Filmului Maghiar începe, duminică, la Bucureşti. Evenimentul a ajuns la cea de-a XVII-a ediţie. Până pe 19 noiembrie vor fi prezentate 26 de filme.

    La Cinema Muzeul Ţăranului de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi la Institutul Liszt pot fi urmărite cele mai noi creaţii din cinematografia maghiară, filme prezentate în ultimii ani, premiate la festivaluri internaţionale şi care nu au fost proiectate până acum în Bucureşti, potrivit unui comunicat al Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar Bucureşti.

    Săptămâna Filmului Maghiar debutează duminică, la sediul Institutului Liszt, cu vernisajul expoziţiei Sound Design, programat la ora 19,00. Aceasta este o introducere în sound design-ul filmelor maghiare, prezentând o selecţie de fragmente din 10 filme realizate în ultimii 20 de ani, cu ajutorul cărora se doreşte să se ilustreze etapele fabricării sunetului la un film: înregistrarea, care se face pe platoul de filmare sau ulterior în studio, editarea, mixajul şi sound design-ul (sunetele Foley).

    La vernisaj va participa Zanyi Tamas, artist emerit distins cu Premiul Balazs Bela, care a semnat sound design-ul a peste 100 filme maghiare. Pe lângă premiile acordate de breasla cinematografică maghiară, a fost distins pentru sound design-ul filmului Fiul lui Saul cu Premiul Vulcain la Festivalul de Film de la Cannes (2015) şi Premiul Golden Reel acordat de Motion Picture Sound Editors la Los Angeles (2016).

    După vernisaj va fi proiectat documentarul Arta sunetului de film, regizat de Kiss Gergo în 2004. Filmul prezintă doi artişti Foley, care produc toate sunetele necesare ambianţei filmului în timpul de postprocesare sunet.

    Luni, de la ora 19,00, va fi prezentată, în premieră în România, drama Gemenele, regizată de Szilagyi Fanni. Filmul va fi proiectat în prezenţa regizoarei şi a protagonistei filmului, Stork Natasa, care joacă rolul a două gemene şi care a câştigat la New York Film Week premiul pentru cea mai bună actriţă.

    În programul Săptămânii Filmului Maghiar se regăsesc şi trei filme din genul fantasy: Pasajul în regia lui Madarasz Isti, Prin ochii tăi în regia lui Szabo Matyas şi pelicula pentru copii Jos mâinile de pe Tata! regizat de duo-ul Dobo Kata şi Gulyas Buda.

    În programul de filme documentare figurează două creaţii cu tematică sportivă: Vis olimpic în Transilvania în regia lui Szarka Nora, film care va fi urmat de Q&A cu producătorul filmului, Csortos Szabo Sandor, şi Echipa de argint, regizat de Borsody Istvan, care va fi prezent la proiecţia filmului.

    Comedia Vacanţă în vest, realizat de duo-ul Tiszeker Daniel – Levai Balazs, va încheia Săptămâna Filmului Maghiar.

    Filmele sunt subtitrate în limba română.

    Biletele s-au pus în vânzare pe www.eventbook.ro sau se pot cumpăra la casieria cinematografului.

    Detalii despre Săptămâna Filmului Maghiar la Bucureşti se găsesc pe site-urile https://culture.hu/bucuresti şi www.ccu.ro.

  • Ştiri despre traficul aerian

    Ştiri despre traficul aerian

    Aeroportul Internaţional ‘Avram Iancu’ din Cluj-Napoca, al doilea ca mărime după traficul aerian din ţară, are o nouă pistă
    de rulare. Au fost finalizate lucrările la noua cale de rulare paralelă cu
    pista, care va asigura infrastructura necesară operării unui număr mai mare de
    avioane, în condiţii de siguranţă şi securitate sporite. Noua cale de
    rulare permite operarea aeronavelor de categoria C şi cod superior acesteia,
    cum sunt Airbus A 320 şi Boeing 737. Proiectul a fost cofinanţat din fonduri
    europene şi s-a realizat în două etape.


    Pe de altă parte, David Ciceo, directorul general al Aeroportului
    Internaţional «Avram Iancu» din Cluj a participat la Conferinţa anuală a
    Asociaţiei Internaţionale a Directorilor de Aeroporturi, unde prezentat câteva
    aspecte regionale privind aeroporturile, în actualul context european. În 2022,
    pe Aeroportul Internaţional Cluj au fost înregistraţi peste 2,6 milioane de
    pasageri, iar pentru 2023 se estimează că se va ajunge la circa 3,1 milioane de
    pasageri. În ceea ce priveşte transportul aerian din România, datele arată că traficul
    de pasageri va reveni la valorile înregistrate înainte de pandemie până la finalul
    lui 2023; companiile low cost operează aproximativ 70% din traficul aerian din
    România; în topul destinaţiilor de pe aeroporturile din România se află Londra,
    Milano şi Bucureşti.


    Compania aeriană low-cost Ryanair a anunţat pentru sezonul de iarnă 2023 două
    noi destinaţii cu plecare de la Bucureşti, spre Paris Beauvais şi Tirana
    (Albania). Astfel, Ryanair va opera zboruri din Bucureşti spre 27 de
    destinaţii. Operatorul va creşte frecvenţa zborurilor spre cele mai populare 6
    destinaţii, inclusiv Bristol, Catania, Madrid şi Malta. În iarna lui 2023,
    Ryanair va opera 280 de zboruri pe săptămână spre şi dinspre Bucureşti, cu 16%
    mai multe decât în sezonul trecut.


    În altă ordine de idei, compania aeriană low-cost HiSky ajunge la 10 destinaţii
    operate regulat de pe Aeroportul Internaţional «Henri Coandă» Otopeni de lângă
    Bucureşti, după ce o nouă rută, Bucureşti – Frankfurt, va fi disponibilă din data
    de 17 decembrie. Cursa va fi operată cu 3 frecvenţe pe săptămână, în zilele de
    luni, miercuri şi sâmbătă. Odată cu lansarea noii rute, Germania devine a
    7-a ţară în care pasagerii pot ajunge din Bucureşti cu un zbor HiSky. Aeroportul
    Internaţional Otopeni a devenit principala bază operaţională HiSky. Conform clasamentului după numărul de
    pasageri transportaţi, compania aeriană ocupă locul 4 între operatorii de pe
    acest aeroport. În România, compania mai operează curse regulate şi de pe
    aeroporturile din Iaşi (nord-est), Baia Mare (nord), Cluj-Napoca (nord-vest) şi
    Timişoara (vest), dar şi zboruri charter.

  • Strada Batiştei din Bucureşti

    Strada Batiştei din Bucureşti

    În centrul Bucureștiului, vizavi de clădirea Universității și în spatele
    Teatrului Național, se află una dintre cele mai vechi și celebre străzi din
    oraș. Aflată în zona istorică dezvoltată spre est, strada Batiștei traversează,
    la rândul ei, alte străzi și mahalale binecunoscute, străjuite de bijuterii
    arhitectonice – aparținând și boierimii, și burgheziei – și imbibate de povești
    care fie au alimentat literatura, fie au originat în ea. Din fericire,
    intervenții urbanistice și arhitectonice neinspirate comuniste și
    post-comuniste n-au modificat aspectul străzii, declarată oricum zonă
    protejată. Este posibil ca denumirea străzii să provină din regionalismul
    băteliște,un loc bătătorit de vite care putea fi
    şi un loc de întâlnire sau un soi de târg sau piaţă. Pe de
    altă parte, e posibil ca numele să provină de la Batista Velleli, un personaj
    care ar fi slujit la curtea domnească pe la 1600. Se spune că, fiind om de încredere i s-au
    încredinţat dregătorii şi pământuri, unele dintre acestea aflându-se chiar pe
    locul actualei străzi Batiște.

    Dar ce spun arhivele despre trecutul mai îndepărtat al străzii Batiștei, aflăm
    de la istoricul de artă Oana Marinache:
    În primul rând, se spune că ar fi existat
    în zona aceasta niște bălți, adică se vorbea de o băltire a apei care pornea de
    pe maidanul Icoanei, unde noi știm că azi este o grădină publică cu acest nume.
    De fapt, era un fir de apă al Bucureștioarei, un afluent dispărut al
    Dâmboviței, și bălțile acestea provocau, de fapt, foarte multe pagube
    proprietarilor din zonă. Se împotmoleau în noroi. Aici era, bineînțeles, un vad
    către centrul comercial al orașului și treceau carele cu vite. Se spune că
    negustorii de la sfârșitul secolului al XVIII-lea se sfătuiau unii pe alții,
    spunând: să te ferești de băteliște, că
    apoi te apuci de batiște. Care ar fi traducerea în româna actuală? Ar însemna
    că să te ferești de zona cu bălți pentru că altfel te vei împotmoli cu carele
    și vitele vor trebui bătute, deci vor trebui să aplice pedepse ca să poată să
    scoată animalele din mlaștinile.


    Indiferent de proveniența numele,
    strada a crescut în importanța odată cu dezvoltarea capitalei ca târg
    negustoresc și meșteșugăresc. Oana Marinache: Se spune că în
    zonă s-au stabilit scaunele sau prăvăliile măcelarilor. Ce însemna acest lucru?
    În apropiere exista și strada Scaune, actuala strada Nicolae Filipescu, adică
    oamenii tăiau animalele și pe butuci de trunchi de copac, astea fiind scaunele.
    Sigur că tranșau și spălau bucățile de carne în vederea comercializării lor. O
    altă îndeletnicire a locuitorilor din zonă ar fi fost cojocăritul. Pentru că în
    cojocărie, se tot utiliza apa aceasta care se revărsa sau ieșea la suprafață la
    un moment dat, probabil că primăvara, mai ales, parohii din zona Batiștei
    consemnau un miros urât care provoca și infecții. Sigur că mulți locuitori se
    temeau de miasmele acestea de altădată. Și acestea ar fi lucruri consemnate, de
    fapt, în prima jumătate a secolului al XIX-lea.


    După prima jumătate a secolului al
    XIX-lea când țările române au început să se occidentalizeze, și Bucureștiul a
    intrat în etapa sa de modernizare, așa că aspectul orașului s-a schimbat.
    Străzile au început încet să fie pavate, negustorii să prospere și să-și
    clădească reședințe din ce în ce mai scumpe, iar capitala să se urbanizeze prin
    trasarea marilor bulevarde care se mai văd și azi. Rămasă în centrul unui oraș
    în plină expansiunea, strada Batiștei se umple de la sfârșitul secolului XIX și
    începului secolului XX de case impunătoare, despre care vorbește acum istoricul
    de artă Oana Marinache:

    În
    primul rând, strada Batiște este o zonă protejată, adică este înscrisă ca
    ansamblu de arhitectură prin valoarea lucrărilor care sunt prezente și astăzi.
    Și aici aș remarca un fond deosebit rezidențial de la sfârșitul secolului al
    XIX-lea. Practic sunt aceste mari reședințe care se păstrează încă. Știm numele
    proprietarilor, avem și semnăturile arhitecților.Unul dintre ei a fost
    arhitectul de origine elvețiană Louis Blanc. În mod deosebit aș vrea să fie
    evocat, căci anul acesta se comemorează 120 de ani de la încetarea sa din din
    viață. El a murit în 1903, iar pe strada Batiștei avem reședința Filipescu,
    fosta ambasadă a Statelor Unite ale Americii și, de asemenea, o splendidă
    reședință de la 1900, casa bancherului Herman Speier. Speier era ginerele bancherului
    Mauriciu Blank, avându-și reședința semnată tot de arhitectul elvețian Louis
    Blanc, pe o stradă aflată la câțiva pași
    distanță. De asemenea, există pe strada Batiștei adevărate palate pentru
    familia Boambă-Argetoianu, pentru familia Callimachi, semnate de Leopold
    Schindl, un antreprenor important de la sfârșitul secolului al XIX-lea.


    Nu doar exteriorul acestor clădiri este interesant, ci și interiorul, acolo
    unde, evident, acesta s-a putut păstra nealterat prea mult de trecerea
    timpului. Tot istoricul de artă Oana Marinache a vizitat și aceste locuri: Aceste reședințe de la sfârșitul secolului al XIX lea sunt tipice
    pentru Belle Époque, epoca aceasta dominată de influența franceză, multe dintre
    ele păstrând în exterior o fațadă cu elemente clasice. Dar interioarele pe care
    am avut șansa să le să le vedem, cu prilejul tururilor noastre sau din
    fotografii de epocă, indică un eclectism care era la modă în perioada
    respectivă. Adică avem saloane în stilurile franceze, stilurile Ludovic al
    XIV-lea, XV-lea și al XVI-lea. Există spații în general destinate bărbaților,
    fie bibliotecă, fie un salon fumoar. Mai exista și câte un birou cu elemente
    orientale, căci încă dăinuia această modă otomană la mijlocul secolului al
    XIX-lea. De asemenea, în timp, constatăm că unii proprietari au remodelat un
    anumit spațiu de primire a oaspeților pentru a amenaja un salon în stil
    neoromânesc. Deci avem de multe ori o lecție de istorie a decorației interioare
    în aceste reședințe de epocă.



    O lecție de istorie este întreaga stradă
    Batiște precum și străzile adiacente unde intervențiile ulterioare n-au fost
    prea disonante. Fiind o zonă istorică protejată prin lege, să sperăm că
    aspectul lor nu se va modifica prea mult în timp.

  • Bucureşti

    Bucureşti

    Astăzi vă
    invităm în oraşul capitală a ţării, la Bucureşti. Municipiul Bucureşti este
    aşezat în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de ani se
    întindeau Codrii Vlăsiei, rămaşi astăzi drept câteva pâlcuri răzleţe de pădure.
    Râul Dâmboviţa traversează oraşul, iar lacurile din nordul capitalei îmblânzesc
    canicula zilelor de vară.


    În anul
    1659, Bucureştii devin definitiv capitala Ţării Româneşti, provincia istorică
    din sudul României de astăzi. Oraşul se dezvoltă, apar numeroase biserici,
    hanuri mari fortificate şi prima arteră pavată cu bârne din lemn, Podul
    Mogoşoaiei (1692), ulterior rebotezată Calea Victoriei în anul 1878.


    Ne aflăm într-o capitală europeană, unde ne
    putem bucura de parcuri, de leisure, dar şi de istorie şi cultură.


    Ce impresie face oraşul unui vizitator
    aflat pentru prima dată aici am aflat vorbind cu Gunnar Bergdahl, din Suedia,
    ce s-a aflat în Bucureşti la jumătatea lunii septembrie a acestui an, cu ocazia
    Festivalului Internaţional de Film Bucureşti, ca preşedinte al juriului: « Atunci când vii la Bucureşti pentru
    prima dată, o impresie deosebită ţi-o lasă bulevardele largi ce te poartă prin
    oraş. Ca suedez, pentru mine a fost foarte plăcut faptul că era o vreme ca de
    vară. Deşi era septembrie, am putut să mă bucur de seri petrecute până târziu
    în aer liber. Există multe cafenele plăcute, este un oraş prin care e plăcut să
    te plimbi. Am stat o săptămână în Bucureşti şi o experienţă formidabilă a fost
    să descopăr parcuri la tot pasul. Şi cred că asta mă face să consider
    Bucureştiul un oraş în care e foarte plăcut să te relaxezi. Poţi sta pe o bancă
    şi să citeşti o carte sau pur şi simplu să priveşti trecătorii. Am făcut asta
    în zonele verzi pe care le-am descoperit şi a fost foarte relaxant. Altfel, aş
    spune că mâncarea este foarte gustoasă. »


    Centrul oraşului impresionează cu zecile
    de palate ce astăzi găzduiesc instituţii, precum Palatul Regal al României, azi
    Muzeul de Artă, Palatul Șuțu, în prezent sediu al Muzeului de Istorie și Artă
    al municipiului București, Palatul Prezidențial Cotroceni, dar şi Palatul
    Justiției și Palatul CEC, clădiri realizate în stil francez, la sfârșit de
    secol XIX, început de secol XX.


    Gunnar Bergdahl a adăugat : « Cel mai mult
    m-a impresionat, desigur, clădirea gigantică a Palatului Parlamentului,
    cunoscut sub numele de Casa Poporului. Privind acea clădire ridicată cu efortul
    şi chinul oamenilor din România, realizezi că este un simbol fantastic al
    trecutului şi, de asemenea, a nevoii de schimbare, pentru a crea o democraţie
    funcţională. Este o clădire de-a dreptul specială şi aş recomanda oricui vine
    la Bucureşti să meargă să o vadă. Să observe cât de mare este şi cum e
    amplasată în oraş. Ceea ce impresionează când o vezi este măreţia: realizezi
    câtă muncă şi câte materiale au fost folosite. Acesta este unul dintre
    lucrurile prin care Bucureştiul iese în evidenţă şi este de mare interes, după
    părerea mea. În altă ordine de idei, am
    fost impresionat de Monumentul revoluţiei, am stat şi am citit lista lungă cu
    numele oamenilor care au murit în timpul acelei perioade dramatice din istoria
    României. »



    Tot în Bucureşti, iubitorii naturii
    sălbatice pot vizita Delta Văcăreşti, dar şi mini-delta din Parcul sticlăriei. Iar pentru iubitorii de petreceri, Centrul
    Vechi invită cu baruri sau restaurante pentru toate gusturile.

  • Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului

    Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului

    Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului. Pe Dealul Mitropoliei continuă pelerinajul la moaştele sale, care se găsesc în Catedrala Patriarhală, alături de care au fost aduse racla Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş şi moaştele Sfântului Ierarh Dionisie din Basarabia.

    Sfântul Dimitrie cel Nou, cunoscut şi drept Basarabov, a fost un
    călugăr care a trăit la sud de Dunăre, în Bulgaria, la Ruse, în secolul al
    XIII-a lea. Cioban în tinereţe, el s-a retras, la un moment dat, într-o mănăstire din apropiere. Şi-a ales ca și chilie o peșteră pe malul râului Lom. Nu se știe cât a trăit acolo; a fost găsit după moarte, printr-o minune. Călugărul s-a arătat în
    visul unei tinere bolnave şi i-a indicat locul unde va fi găsit. I-a spus că,
    dacă se va atinge de trupul său, se va vindeca. Sătenii au săpat în locul
    indicat şi au găsit trupul întreg al Sfântului Dimitrie Basarabov.

    Moaştele sale au ajuns la Bucureşti în anul 1774, în timpul războiului
    ruso-turc. De atunci, este ocrotitorul spiritual al Capitalei şi al provinciei
    istorice din sudul României, Muntenia. Racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie este scoasă, în fiecare an, în procesiune pe străzile Bucureştiului şi aşezată într-un baldachin special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.

  • Grupurile civice din București

    Grupurile civice din București

    Nouă grupuri și inițiative civice bucureștene s-au întrunit recent în cadrul târgului București, al cui ești?, organizat de Centrul pentru Participare Publică (CERE). Evenimentul s-a aflat la cea de-a treia ediție, având scopurile de a facilitata dialogul între autoritățile locale și cetățeni și de a le arăta celor din urmă cum să-și prezinte doleanțele. Din cine sunt formate aceste grupuri civice aflăm de la Silvia Boeriu, coordonatoarea de comunicare și PR de la CERE:



    Sunt grupuri, majoritatea informale, formate din oameni preocupați de subiecte precum poluarea din oraș, dispariția spațiilor verzi, faptul că în majoritatea cartierelor nu există locuri de joacă pentru copii. De asemenea, două dintre subiectele importante ale târgului au legătură cu parcele extinse din parcuri bucureștene, cum ar fi Parcul IOR și Parcul Grozăvești. În acest moment, prin faptul că au fost retrocedate și situația este neclară, aceste zone verzi sunt lăsate practic în paragină, nu sunt deschise publicului larg și mai mult decât atâta, nu sunt protejate. De asemenea, avem și inițiative care își propun să aducă astfel de grupuri împreună. La târg a fost prezentat proiectul online bucureștiulcivic.ro, o hartă care include multe inițiative bucureștene și oferă detalii despre grupuri și despre activitățile acestora. Oricine dorește să susțină un astfel de grup sau este preocupat să rezolve o problemă din sectorul sau din zona în care locuiește, se poate conecta cu oamenii respectivi.



    Un exemplu de grup informal care militează pentru probleme vechi este cel coagulat în cartierul periferic 16 februarie. Din păcate, toate doleanțele susținute de acest grup n-au avut niciun rezultat ne spune Adriana Pascu:



    Ne-am înființat în 2019. Am încercat să fim auziți de autorități, care tot ne ignoră de mai bine de 30 de ani. Scopul nostru este să ne reprezentăm drepturile și să avem un trai decent. Deși suntem plătitori de impozite, de sectorul 1, cu impozite destul de mari, nu beneficiem de absolut nimic. Lipsește infrastructura în totalitate, avem încă străzi de pământ. De mai bine de 50 de ani, lipsesc utilitățile, infrastructura, locurile de joacă de copii, transporul în comun și altele. (…) Nimeni nu a făcut nimic, absolut nimic. Ba mai mult, cartierul a devenit groapă de gunoi, loc pentru deversări de tot felul. Autoritățile locale, poliția locală nu fac absolut nimic. (…)Toate demersurile, și toate petițiile, și toate memoriile, și toate participările la ședințele de consiliu nu au niciun efect. Această problemă se lovește de lipsă de interes față de noi, cetățenii.



    Dacă inițiativele cetățenilor din cartierul 16 februarie sunt încă nereușite, o poveste de succes are, în schimb, grupul Inițiativa Favorit din cartierul Drumul Taberei. De mai mulți ani, prin perseverență, cetățenii de acolo au reușit să convingă autoritățile să refacă un ansamblu de clădiri abandonate pentru a-l transforma într-un centru cultural, dotat și cu cinematograf. Ce anume le-a dat forță acestor oameni să persevereze timp de 13 ani, aflăm de la Tudor Chira, membru al inițiativei Favorit:



    Cred că este o legătură strânsă între noi. Este un grup intergenerațional, cu oameni tineri și seniori. Faptul că locuim acolo și trecem în fiecare zi prin zonă și ne putem imagina fiecare cât de bine ar fi și cât de frumos ar arăta acest centru pe care ni l-am dorit, asta am creat în timp o legătură cu oamenii din zonă, cu autoritățile, cu rețeaua civică din București, care ne dă forță să mergem mai departe. Simplul fapt că suntem întrebați despre proiect, că suntem vizitați de colegi sau prieteni din alte cartiere care vin să vadă stadiul proiectului, susține motivația oamenilor din grup. Am niște colegi foarte speciali care pur și simplu nu se lasă.




    Și de lăsat nu s-au lăsat nici organizatorii târgului de inițiative civice care i-au invitat la discuții pe reprezentanții primăriilor de sector, dar și pe cei ai administrației generale a Bucureștiului, printre ei fiind chiar prefectul capitalei Rareș Hopincă:



    Noi, istoric vorbind, am considerat foarte greșit că spațiul public este al nimănui. De asta avem probleme mari cu aruncarea gunoiului la întâmplare, de asta avem poluare foarte mare, de asta toate lacurile din România, de exemplu, sunt pline de plastic pentru că oamenii consideră foarte greșit că spațiul public este al nimănui. Foarte greșit. Spațiul public este al tuturor și trebuie să înțelegem foarte clar acest lucru. Este o schimbare de mentalitate la care trebuie să punem umărul și noi, autoritățile și societatea civilă, și să convingem pe toată lumea că, având grijă de acel metru pătrat de spațiu public de lângă bloc, de lângă casă sau de lângă stradă, facem un mare pas înainte.



    Un alt pas este dialogul autorităților cu cetățenii, iar aici au existat dintotdeauna mari probleme. Totuși, în cei 10 ani de când CERE încurajează activismul civic, oamenii au învățat să se mobilizeze și să persevereze, după cum observă și Silvia Boeriu:



    Bucureștiul are acum o mulțime de resurse. Grupurile sunt mai conectate, știu să aplice mai eficient instrumentele de participare publică prin care ajung mai repede la autorități. Acum important este ca și membrii autorităților să le asculte vocile. Acestea din urmă parcă au început să fie mai deschise, în ideea în care probabil s-au obișnuit cu faptul că oamenii insistă, că se duc să-și ceară dreptul de a trăi într-un oraș care să fie unul în care să ne placă să trăim. Sunt mai deschise, sunt oarecum mai atente, în special acuma că ne apropiem de perioada electorală. Dar ca o notă generală, demersurile inițiate de oameni sunt la fel de greu auzite, mai ales cele care necesită un buget sau care necesită clarificarea în instanță a unor spețe.



    Deși comunicarea cu administrația este în continuare dificilă, cetățenii au învățat să nu renunțe, iar perseverența lor are și un câștig de cauză, măcar faptul că la un târg de inițative civice au început să apară reprezentanții autorităților.






  • Samy Briss a expus în premieră la Bucureşti

    Samy Briss, marele artist francez evreu născut la Iaşi, s-a întors în România natală pentru prima sa expoziţie retrospectivă la Bucureşti, intitulată Mémoires”



  • Preşedintele Ucrainei la Bucureşti

    Preşedintele Ucrainei la Bucureşti

    Volodimir
    Zelenski a devenit, în circumstanţe dramatice şi fără să-şi fi dorit acest
    lucru, un star al scenei mondiale. Este motivul pentru care vizitele sale în
    statele din blocul democratic care-i sunt alături în răspunsul împotriva
    agresiunii ruseşti sunt evenimente de prim rang. Volodimir Zelenski a efectuat,
    marţi, prima vizită la Bucureşti de la declanşarea războiului, în cadrul căreia
    a primit asigurări că România îşi va continua sprijinul pentru Ucraina pe toate
    palierele, atât timp cât va fi necesar. Un sprijin care, a subliniat
    preşedintele Klaus Iohannis, are valoare strategică şi pentru România.

    Klaus
    Iohannis: L-am asigurat astăzi pe preşedintele Zelenski de hotărârea României şi
    a societăţii româneşti de a continua sprijinul multidimensional şi consistent
    pentru Ucraina şi poporul ucrainean, inclusiv cel de tip militar, atât timp cât
    va fi nevoie, până la victoria împotriva agresiunii ruse, până la eliberarea
    întregului teritoriu, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi de
    crimele comise şi, mai departe, în procesul de refacere şi reconstrucţie a
    ţării.


    Şeful statului român a condamnat, din nou, ferm, atacurile
    repetate ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina, aflate în
    proximitatea României, şi a reafirmat angajamentul României de a facilita
    exporturile de cereale ucrainene către pieţele globale. El a reiterat sprijinul
    politic al Bucureştiului pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea
    Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, până la sfârşitul acestui an. Un
    moment semnificativ al vizitei a fost semnarea, de către cei doi lideri, a unei
    declaraţii politice potrivit căreia relaţia bilaterală urmează să fie ridicată
    la nivel de parteneriat strategic.


    Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit
    României pentru ajutorul militar şi umanitar acordat ţării sale într-o perioadă
    extrem de dificilă. El a trecut în revistă temele discuţiilor pe care le-a avut
    cu omologul român. Volodimir Zelenski: Am discutat despre securitatea
    în regiunea Mării Negre, despre susţinerea formulei păcii, am vorbit de
    infrastructură, despre deschiderea unor puncte de trecere noi la graniţa
    comună, am vorbit şi despre minorităţile naţionale. E o decizie foarte
    importantă pregătirea piloţilor ucraineni în România, se creează un centru de
    pregătire a acestor piloţi şi am discutat cu domnul preşedinte cum să accelerăm
    procesul de pregătire, pentru ca piloţii pregătiţi aici să nimerească printre
    primii pe front. Am discutat despre situaţia de pe front, despre solicitările
    noastre militare. Vor fi noutăţi foarte bune în ce priveşte artileria şi
    sistemele antiaeriene.


    Volodimir Zelenski a mai avut întrevederi cu
    premierul Marcel Ciolacu, cu care a convenit accelerarea proiectelor de
    infrastructură în vederea dublării capacităţii de tranzit prin porturile
    româneşti, precum şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.


  • Ziua Naţională a Comemorării victimelor Holocaustului din România

    Ziua Naţională a Comemorării victimelor Holocaustului din România

    În România a fost marcată, luni, Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. În urmă cu 82 de ani începea deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud și Bucovina de Nord în Transnistria. Holocaustul a fost recunoscut de autorităţile române în urmă cu 13 ani pe baza concluziilor formulate de comisia condusă de laureatul Premiului Nobel, Elie Wiesel.

    La Bucureşti, evreii şi romii care au murit în timpul deportărilor au fost comemoraţi la Memorialul Victimelor Holocaustului.

    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE) a reamintit importanţa combaterii şi condamnării de la cel mai înalt nivel a narativelor de negare şi distorsionare a Holocaustului, în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei justificat prin aşa-numita de-nazificare a Ucrainei şi a adus un omagiu memoriei victimelor evenimentelor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, exprimându-şi solidaritatea cu supravieţuitorii evenimentelor tragice din aceea perioadă.

    Totodată, MAE a reiterat susţinerea pentru iniţiativele naţionale şi internaţionale de promovare a educaţiei, cercetării şi comemorării victimelor Holocaustului.

    Insuficienta cunoaştere a istoriei Holocaustului din România duce la perpetuarea atitudinilor discriminatorii antisemite. MAE va continua să susţină toate acţiunile ce vizează educaţia privind Holocaustul şi îndeosebi studierea în licee a materiei obligatorii Istoria Evreilor. Holocaustul, cu începere din anul şcolar în curs, precizează Ministerul de Externe.

  • Artista Diana Matilda Crişan

    Artista vizuală Diana Matilda Crişan, revenită în România după o experienţă de 3 ani la Paris, expune la Bucuresti, la “Ecologiile grijii și îngrijirii”