Tag: Bucureşti

  • Ziua Unităţii Germane, marcată la Bucureşti

    Ziua Unităţii Germane, marcată la Bucureşti

    La București, a fost aniversată Ziua Unității Germane,
    eveniment de importanță majoră atât pentru germani, cât și pentru Europa, care
    marchează reunificarea completă a acestei țări pe 3 octombrie 1990, la aproape
    un an de la căderea Zidului Berlinului. La recepția organizată, în ajun, cu
    prilejului celei de-a 33 – a aniversări, șeful statului român, Klaus Iohannis,
    el însuși membru al minorității germane din România, a afirmat că amintirea căderii Zidului Berlinului arată
    că Uniunea Europeană este un proiect al păciiˮ. Împreună trebuie să acţionăm,
    în continuare, pentru a ne proteja şi promova valorile, precum şi pentru a le
    proiecta în vecinătatea noastrăˮ, a spus liderul de la București. Acesta a mai afirmat
    că este nevoie, acum, mai mult decât oricând, de mai multă unitate în cadrul
    Uniunii Europene, pentru a gestiona cu succes numeroasele provocări, atât din
    interiorul Uniunii, cât şi din afara acesteia, unde se desfășoară războiul
    brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu urmările sale nefaste.

    Datorită şirului de evenimente istorice declanşate de căderea Zidului
    Berlinului, ne regăsim împreună în Europa, români şi germani, ca prieteni şi
    parteneri europeni, dar şi ca aliaţi în NATOˮ
    , a punctat Klaus Iohannis.
    Şeful statului a precizat că relaţiile economice
    dintre România şi Germania sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.
    Acesta a amintit de vizitele înalţilor responsabili germani care au venit în
    acest an în țară şi a evocat contribuţia semnificativă la dezvoltarea şi
    modernizarea ţării, a comunităţii româneşti în Germania şi a comunităţii
    etnicilor germani din România, despre care a spus că acţionează ca liant între
    societăţile şi popoarele noastre.

    În același timp, Klaus Iohannis a subliniat
    susţinerea Germaniei pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulație
    Schengen. Un proverb pe care îl întâlnim atât în România, cât
    şi în Germania, afirmă că prietenul la nevoie se cunoaşte. Susţinerea vocală şi
    constantă a Germaniei în favoarea aderării României la spaţiul Schengen este
    elocventă în acest sens. Sperăm să atingem acest deziderat cât mai curând, atât
    în baza performanţelor noastre larg recunoscute, cât şi ca o confirmare a
    faptului că Uniunea este capabilă să răspundă necesităţii de coeziune,
    rezilienţă, solidaritate şi securitate sporităˮ.

    Prezent la recepția organizată
    cu prilejul Zilei Unității Germane, premierul Marcel Ciolacu a punctat faptul
    că valoarea relaţiilor româno-germane este amplificată şi de puntea umană
    realizată de comunitatea românească din Germania şi de cea germană din
    Româniaˮ. El a amintit că Germania este cel mai important partener comercial al
    României şi al doilea investitor în economia țării. Schimburile comerciale au
    depăşit, anul trecut, 40 de miliarde de euro, iar peste 25.000 de firme cu
    capital german sunt înregistrate în România, a mai precizat Marcel Ciolacu.


  • Bogdan Sassu, artist cu studii în Marea Britanie

    Bogdan Sassu, artist vizual care a studiat în Marea Britanie, unde a terminat de curând un doctorat în arte,a expus recent la Bucureşti.



  • Crucile de piatră ale Bucureștiului

    Crucile de piatră ale Bucureștiului

    Crucile au fost o prezență constantă în spațiul de
    locuire umană a Bucureștiului. În timp, un număr de peste 50 de cruci au fost amplasate
    în diferite locuri, unele marcând evenimente militare sau sociale, altele
    delimitând o proprietate. Unele erau cruci cu rol de cenotaf ori de pomelnic, altele
    erau aduse din alte locuri și amplasate în lapidariile unor mănăstiri sau muzee
    precum Antim și Palatele brâncovenești de la Mogoșoaia. Cel mai vechi monument
    de acest tip este
    Crucea lui Leon Vodă, din lemn, principe
    al Munteniei între 1629 și 1632, pe care o ridica pentru a marca victoria sa
    împotriva lui Matei Basarab de pe 23 august 1631. Crucea s-a deteriorat și a
    fost refăcută din piatră de fiul său Radu Leon, între anii 1664-1665. O altă
    cruce din lemn și refăcută ulterior din piatră este crucea lui Papa
    Brâncoveanu, tatăl principelui muntean Constantin Brâncoveanu care a domnit
    între 1688 și 1714, ucis în 1655 în timpul răscoalei seimenilor și dorobanților.

    Cezar-Petre
    Buiumaci este muzeograf la Muzeul Municipiului București și coordonator al unui
    proiect dedicat crucilor de piatră din capitala României. L-am întrebat care
    este explicația pentru apariția crucilor ca monumente publice în București
    înainte de perioada modernă. Grelele năpaste abătute asupra oamenilor i-a făcut să ridice monumente cu
    dublă valență: să-i ferească de nenorociri și să amintească, în același timp,
    de necazul abătut asupra lor. Este cazul crucii din piatră ridicată de serdarul
    Matei Mogoș pe moșia sa, la începutul secolului al XVIII-lea, cu speranța
    încheierii pandemiei de ciumă ce bântuia orașul. Crucea a devenit atât de
    importantă în mentalul comunității încât mitropolitul Grigore al II-lea a
    ridicat o biserică în jurul crucii. Poziționată în altarul bisericii Oborul
    Vechi, crucea menită să spună oamenilor despre ciumă și foamete este greu de
    văzut astăzi, devenind în prezent obiect de cult. Regăsim acest tip de memorare
    al unei epidemii la Viena, unde împăratul a ridicat la finele secolului al
    XVII-lea o coloană dedicată milei divine la terminarea epidemiei de ciumă. La Arad,
    la mijlocul secolului al XVIII-lea, a fost ridicată coloana ciumei ce avea ca
    principală reprezentare Sfânta Treime. Monumente similare au fost și în alte
    orașe din Banat, Ungaria sau Germania ridicate în urma promisiunii făcute în
    cazul stârpirii molimei.


    Forța
    pe care o aveau crucile publice asupra modului de viață și mentalului colectiv
    bucureștean era impresionantă. Cezar-Petre Buiumaci a rezumat povestea uneia
    dintre ele. Una dintre
    crucile cu o importanță deosebită în istoria Bucureștilor este crucea lui
    Neofit, o cruce pe cât de vizibilă, pe atât de necunoscută. Ea a fost ridicată de
    mitropolitul Ungrovlahiei Neofit Cretanul cu rolul de a fi piatră de hotar.
    Mitropolitul a fost determinat în gestul său de desele încălcări ale
    terenurilor și viilor mitropoliei ale stareților greci de la mănăstirea Mihai
    Vodă. În urma cercetării de pe teren, mitropolitul a decis că pe locul unde se
    găsea puțul Calicilor din str. Cazărmii să fie așezată crucea. Dar ancheta pe
    care a făcut-o n-a decurs după cum și-a imaginat acesta pentru că egumenii de
    la Mihai Vodă i-au convins pe mahalagii să păstreze tăcerea asupra vechilor
    hotare ale pământurilor mitropoliei. Văzând că nu primește nici o informație
    care să-l ajute în demersul său, Neofit s-a văzut nevoit să lanseze un blestem
    asupra mahalagiilor în vederea aflării adevărului. Marele blestem și Groaznica
    afurisanie au fost citite în bisericile Albă-Postăvari, Arhimandritului,
    Gorganului și Golescu în primele trei duminici din Postul Mare și îi avea ca
    adresanți pe cei care știau despre reperele terenurilor puse în discuție, dar
    nu doreau să vorbească. Această acțiune a avut succes pentru că la sosirea
    comisiei însărcinate a face lumină în acest caz, mahalagii au identificat
    reperele.


    În centrul orașului, în
    Piața Universității, se află cele mai recente cruci publice din București.
    Lângă troițele care comemorează Revoluția din decembrie 1989 se află și Crucea
    Basarabiei. Cezar-Petre Buiumaci a spus pe scurt și povestea întregului
    ansamblu din acest spațiu. Crucea
    Basarabiei este o cruce din lemn adusă de la Chișinău de către un grup de
    studenți din Republica Moldova în Marşul Unirii și amplasată pe 27 martie 1992,
    de ziua Unirii Basarabiei cu România. Crucea din lemn este simbolul unității
    neamului și este practic prima cruce din ansamblul actual așezată în acest
    spațiu pe locul unor troițe ridicate în decembrie 1989. Aici au mai fost
    amplasate alte opt cruci din piatră aduse din Alexeni, județul Ialomița, și
    care împreună alcătuiesc Ansamblul Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 și
    care, din acel an, a devenit principalul loc de comemorare a martirilor
    Revoluției din 1989. Este un exemplu de schimbare de semnificație a unui
    monument, din piatră de hotar în monument de for public cu însemnătate în
    istoria recentă.


    Crucile
    de piatră ale Bucureștiului, cu mesaje puternice și expresive artistic, sunt
    părți constitutive ale peisajului urban de azi. Chiar dacă bucureșteanul se
    poate obișnui cu prezența lor, ele își păstreză intactă încărcătura simbolică.







  • Muncind în România

    Muncind în România

    140.000 de lucrători străini au fost aduși cu permise de muncă în România în 2023, numărul maxim admis de administraţia de la Bucureşti. Anul trecut, când contingentul agreat a fost identic, aproape 11.000 firme românești au solicitat eliberarea de adeverințe privind forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant. În acest context, peste 29.000 de lucrători au venit din Bangladesh, aproape 16.500 din Nepal şi circa 13.000 din Pakistan.



    Printre alte state de provenienţă ale muncitorilor străini din România au fost Sri Lanka, India, Turcia, Egipt, Maroc sau Vietnam. Ministerul Muncii arată că, în 2021, când contingentul a fost stabilit la 50.000 de lucrători, au fost eliberate doar 42.286 de avize, deci sub plafonul stabilit, iar în 2020, din cele 30.000 locuri de muncă disponibile pentru cetăţenii străini, au fost ocupate doar 22.304.



    Principalele ocupații pentru care au fost eliberate adeverințe de muncă în România în 2022 au fost muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, lucrător comercial, manipulant mărfuri, agent de securitate, lăcătuș mecanic şi ajutor de bucătar.



    Potrivit datelor de la Inspecția Muncii, cei mai mulți cetățeni străini angajați în România activează în construcții, la executarea lucrărilor rezidențiale și nerezidențiale (peste 15.000), în restaurante (mai mult de 9.000) și în transporturi rutiere de mărfuri (circa 3.000).



    34% din numărul total de muncitori care lucrează în România, adică aproximativ 41.100, activează în București. Cei mai mulți lucrători străini din Capitală provin din Nepal (peste 6.100), Turcia (aproape 4.000), Ucraina (aproximativ 3.500) și Sri Lanka (peste 3.200). Următoarele zone din România după numărul de cetăţeni străini cu contracte de muncă sunt judeţele Ilfov, adiacent Bucureştiului, Timiș şi Arad, în vest, Constanța, în sud-est, Cluj şi Bihor, în nord-vest, Brașov, în centru, Iaşi, în nord-est şi Argeş, în sud.



    În România, câştigul salarial mediu net a fost în iulie de 4.565 lei adică aproape 919 Euro, în scădere cu 35 lei sau 7 Euro faţă de luna anterioară, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, peste 10.500 de lei sau 2.130 de Euro, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, circa 2.500 de lei sau 512 Euro. Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,8 procente.



    Totodată, costul orar al forţei de muncă a crescut în România cu 14,4%, a transmis Oficiul European pentru Statistică. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Analiza pe sectoare arată că cele mai mari creşteri ale costului orar cu forţa de muncă pe piaţa românească au fost înregistrate în construcţii (22,5%), în industrie (16,6%) şi în servicii (15%)


  • Summitul Iniţiativei celor 3 Mări

    Summitul Iniţiativei celor 3 Mări

    România şi-a atins obiectivele la Summitul Inițiativei celor Trei Mări – a declarat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, gazdă, la București, a liderilor țărilor din Uniunea Europeană situate între mările Baltică, Neagră şi Adriatică. În cadrul reuniunii au fost reconfirmate două obiective permanente ale Iniţiativei: reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiunea celor trei mări şi restul Uniunii, precum și creşterea contribuţiei regionale a Iniţiativei în procesul de consolidare a legăturilor transatlantice. Discuţiile din capitala României au vizat, în principal, trei domenii-cheie de cooperare: transport, energie şi digital. Și, tot la Bucureşti, Grecia a devenit a 13-a ţară membră a Iniţiativei celor Trei Mări, în timp ce Ucraina şi Republica Moldova au primit calitatea de state asociate. Într-o declaraţie finală comună, liderii participanți la summit şi-au reafirmat sprijinul de neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, condamnând, din nou, agresiunea Rusiei. Ei s-au angajat să joace un rol-cheie în reconstrucţia Ucrainei, ţinând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivel internațional și al Uniunii Europene.

    Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a avut o intervenţie video în deschiderea summit-ului Inițiativei celor Trei Mări, a declarat că se opune cu fermitate oricăror restricţii suplimentare asupra exporturilor de cereale ucrainene, pentru că țara sa are nevoie, în continuare, de fonduri, în condiţiile în care trebuie să supravieţuiască după multiplele atacuri rusești. Din această perspectivă, la reuniunea de la București a fost abordată inclusiv tema creării unor rute de transport noi pentru cerealele din Ucraina. Joi, în continuarea summitului, a fost programată a 5-a ediţie a Forumului de afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări. Prilej pentru premierul Marcel Ciolacu să aibă, în marja Forumului, mai multe întâlniri cu delegaţii unor importante companii americane. Pe lângă digitalizarea sistemului administrativ, discuţiile au vizat dezvoltarea unor proiecte de cercetare şi inovare în domenii precum inteligenţa artificială sau securitatea cibernetică. Și el la București, emisarul special pentru probleme climatice al preşedintelui Statelor Unite, John Kerry, a amintit că România este printre primele ţări din lume şi prima din Europa care va introduce tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare de mici dimensiuni. Oficialul de la Washington a avertizat că obiectivul de emisii zero până în 2050 nu poate fi atins fără energie nucleară, or tehnologia acestor reactoare poate contribui la accelerarea atingerii ţintelor de mediu.


  • Alexandru Ioniţă din Franţa

    Alexandru Ioniţă din Franţa

    Inginer, absolvent al Politehnicii de la Bucureşti, co-fondator al unui start up de securitate cibernetică cu sediul în Elveţia, Alexandru Ioniţă trăieşte în prezent în Franţa.



  • Noutăţi de la aeroporturile din Bucureşti

    Noutăţi de la aeroporturile din Bucureşti

    Compania aeriană româneacă AirConnect şi-a lansat operaţiunile de pe
    Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa ‘Aurel Vlaicu’, cu 4 zboruri zilnice,
    deoarece acest aeroport este foarte bine poziționat față de centrul Capitalei
    și are o infrastructură de ultimă oră. Practic, timpul între momentul în care
    pasagerul ajunge la aeroport până când îşi ocupă locul în avion este foarte
    scurt. Primul zbor a fost către Baia Mare (nordul României). Air Connect va
    zbura dinspre Bucureşti spre Suceava (nord), Baia Mare şi Timişoara (vest). Din
    ţară compania operează pe durata sezonului estival zboruri dinspre Timişoara şi
    Cluj (nord-vest). spre Constanţa (pe litoralul românesc al Mării Nere) În ce
    privește rutele externe, sunt operate zboruri doar către Budapesta.


    Pe de altă parte, a fost inaugurată noua platformă de îmbarcare-debarcare
    nr. 1 de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni, a cărei capacitate
    a fost extinsă cu circa 10%. Au fost realizate 4 noi poziţii de parcare pentru
    aeronave de tip Boeing B737, Airbus A320 sau similare, cu o suprafaţă de
    aproape 16.000 de metri pătraţi.


    În altă ordine de idei, românii care au călătorit cu avionul în iunie 2023
    s-au confruntat cu 55% mai multe zboruri anulate decât în mai, iar zborurile
    din a doua parte a zilei sunt mai predispuse la întârzieri şi anulări, potrivit
    unei analize realizate de un tur-operator online. Din totalul de modificări ale
    orarului de zbor, aproape 60% au fost întârzieri mai mici de 5 ore şi 14% de
    peste 5 ore. Potrivit sursei citate, pentru zborurile înregistrate din şi
    înspre România, compania aeriană low-cost Wizz Air se află în capul listei, cu
    un total de peste 40% de zboruri anulate sau întârziate. Pe locul 2 se află
    compania aeriană Hisky, cu un peste 10% din zboruri, urmată la mică distanţă de
    Ryanair. Companiile Lufthansa, Air Connect, Tarom, Aeroitalia şi Austrian
    Airlines se află şi ele pe lista celor care au anunţat modificări considerabile
    ale orarului de zbor în iunie. Probleme apar nu doar la companiile low-cost, ci
    şi la cele de linie, astfel că pasagerilor li se recomandă să îşi ia măsuri de
    precauţie. Printre aeroporturile externe care au întâmpinat cele mai multe
    probleme se numără Londra, Dublin, Paris, Eindhoven, Bruxelles sau Roma.
    Acestea sunt destinaţii în care călătoreşte diaspora sau destinaţii de
    city-break şi nu neapărat destinaţiile tipice de vacanţă ale românilor.


    În acest sens, Ministrul român al Economiei, Antreprenoriatului și
    Turismului, Ştefan-Radu Oprea a discutat
    cu comisarul european pentru Justiție, cu atribuţii privind protecţia
    consumatorului, Didier Reynders. Oprea și-a exprimat îngrijorarea în privința
    întârzierilor sau anulărilor de zboruri ale Wizz Air. Comisarul european a spus
    că pasagerii afectați își pot recupera cheltuielile prin înregistrarea unei
    solicitări pe site-ul Centrului European al Consumatorilor din România.


  • Cum au evoluat prețurile locuințelor

    Cum au evoluat prețurile locuințelor


    Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au scăzut cu 0,7% în primul trimestru din 2023, comparativ cu trimestrul patru din 2022, în timp ce chiriile au crescut cu 0,9%. Sunt ultimele date publicate de Oficiul European pentru Statistică, Eurostat. Este a doua scădere trimestrială și consecutivă a prețurilor locuințelor, după un declin de 1,4% în trimestrul patru din 2022.



    În toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, atât prețurile cât și chiriile locuințelor au crescut cu 0,8% și respectiv 2,9%, comparativ cu primul trimestru din 2022.



    Între 2010 și trimestrul al doilea din 2011, prețurile și chiriile s-au păstrat la același nivel, dar lucrurile au început să se schimbe începând cu a doua jumătate a lui 2011, în sensul că, dacă chiriile au început să crească simțitor, prețurile locuinţelor au fluctuat considerabil. Când comparăm primul trimestru din 2023 cu anul 2010, preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 18 state membre UE.



    În această perioadă, preţurile locuinţelor au crescut în 24 state membre UE şi au scăzut în trei: Grecia (minus 14%), Italia (minus 9%) şi Cipru (minus 2%). Preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât dublu în Estonia (200%), Ungaria (180%), Lituania (146%), Letonia (132%), Luxemburg (126%), Cehia (123%) şi Austria (122%). În România, creşterea a fost de aproape 25%.



    În cazul chiriilor, preţurile au crescut în 26 state membre UE şi au scăzut în Grecia (minus 22%). Cele mai mari creşteri au fost în Estonia (212%) şi Lituania (165%). În România, creşterea a fost de peste 25%.



    Focalizând pe România, creditele ipotecare au scăzut, pe fondul scumpirii locuințelor în marile orașe ale ţării. Astfel, raportat la ultimele luni, preţurile medii la apartamente au «explodat» în Ilfov (sud) cu majorări de peste 24%, până la aproape 1.600 de euro pe metrul pătrat, şi Cluj-Napoca (nord-vest), cu 17,5%, până la aproape 2.000 de euro pe metrul pătrat. Cele mai mici preţuri medii la apartamente în raport cu salariile se găsesc în Timişoara (vest), au aproape 1.400 de euro pe metrul pătrat şi Bucureşti, cu aproape 1.700 de euro pe metrul pătrat..



    Orașele cu cel mai puțin accesibile apartamente în urmă cu 9 luni erau Oradea și Constanța. Acum acestea înregistrează singurele scăderi ale prețurilor medii, cu 4% Oradea (la puţin peste 1.500 de euro pe metrul pătrat, respectiv cu 7% Constanţa, până la aproape 1.350 de euro pe metrul pătrat. Pentru perioada următoare, specialiștii nu întrevăd schimbări majore.


  • Gabriel Grama din Grecia

    Gabriel Grama din Grecia

    Artistul pietrean Gabriel Grama din Grecia revine după 23 ani în România cu o primă expoziţie personală de amploare intitulată anadromiki–retrospectivă”, pe care o puteţi vizita toată luna iulie la Sala Constantin Brâncuși a Palatului Parlamentului din București.




  • Predare de ștafetă la București

    Predare de ștafetă la București

    Un
    eveniment inedit în politica românească s-a
    concretizat în această lună: cu o an și jumătate înainte de alegerile
    parlamentare, premierul liberal Nicolae Ciucă și-a depus
    mandatul, conform înțelegerii, iar colegul său de coaliție, liderul PSD Marcel
    Ciolacu a preluat funcția de șef al Executivului de la Bucureşti. Fundamentul
    politic al acestei schimbări este acordul semnat în noiembrie 2021, odată cu
    constituirea Coaliţiei Naţionale pentru România. Documentul în 12 puncte
    conţinea câteva mutări precise în rândul miniştrilor, dar acestea au fost
    amendate în urma discuțiilor. Negocierile s-au soldat în cele din urmă cu
    consecințe palpabile pe două direcții: pe de o parte, a rezultat un guvern mai
    suplu, iar pe de altă parte, UDMR a ieșit de la guvernare.

    Noul premier afirmă
    că priorităţile sale vizează reducerea inflaţiei, creşterea puterii de
    cumpărare, dar şi un procent mai mare pentru investiţii prevăzut în bugetul
    pentru anul viitor. Mandatul acestui guvern este despre reforme şi economie,
    mai concret, despre cum facem ca economia să producă mai multă valoare şi
    locuri de muncă, iar rezultatele să se vadă concret în buzunarele oamenilor,
    afirmă Marcel Ciolacu, potrivit căruia primul şi cel mai concret rezultat al
    unei guvernări bune este ca inflaţia să scadă, oamenii să simtă asta în
    preţurile unor produse de bază. Alături de acest demers, mai spune premierul,
    avem alte măsuri ţintite pentru a susţine agricultura, construcţiile şi
    energia, din punctul meu de vedere, sunt domeniile care fac diferenţa pentru
    oameni.

    Invitat la Radio România, profesorul univesitar Andrei Țăranu a făcut o
    radiografie a situației politice de la București:

    România a avut un, să-i spunem, ascendent asupra ţărilor din Europa
    Centrală şi de Est pe această construcţie, oarecum insolită. A
    fost într-adevăr şi este în
    continuare un model de succes, pentru că a adus ceea ce România n-a avut de
    multă vreme şi anume stabilitate politică sau măcar aparenţa unei stabilităţi
    politice. Şi Macedonia de Nord se uită foarte interesată la modelul românesc.
    După alegerile din 26 iunie din Grecia, dacă nu se va obţine o majoritate clară
    pentru Mitsotakis, probabil şi ea se va gândi la o formulă de genul ăsta.
    Astfel încât, într-un sistem de coaliţie, modelul românesc s-ar putea să fie un
    model de succes, cel puţin pentru ţările dimprejur.


    Pentru
    România, 2024 va fi un an prin excelență electoral, cu alegeri parlamentare,
    locale, prezidențiale și europarlamentare. Deja toată lumea se uită la scena
    politică românească, mă refer la cetăţenii României, pentru că lucrurile sunt
    într-o permanentă schimbare, spune Andrei Țăranu:

    Sigur că avem partide care cresc, mai ales cele extremiste, altele
    care stagnează şi altele care sunt în cădere. Or, cei care sunt în cădere
    încearcă să îşi găsească noi piloni, astfel încât: unu – să oprească această cădere şi apoi să încerce înapoi
    să o urce. Va fi o vară nu călduroasă doar din punct de vedere termic, ci şi
    din punct de vedere politic, pentru că este vara dinaintea alegerilor şi pe 6
    iunie anul viitor, deci mai puţin de un an, va începe marea bătălie electorală
    din România, pe 6 iunie fiind alegerile europarlamentare. Dar astea sunt nişte
    alegeri turnesol, sunt nişte alegeri în care fiecare partid vede foarte clar
    cam care este poziţia pe eşicherul politic. Or, unele partide au nişte sondaje
    care nu le arată foarte bine.


    Partidele, cel puțin cele de la guvernare, PSD și PNL, sigur nu vor avea o
    vară liniştită, pentru că trebuie să se întâmple multe
    lucruri în România, mai spune Andrei
    Ţăranu:

    Din nefericire, modelul
    nostru politic, pandemia, multe lucruri s-au suprapus şi ele survin peste o
    criză pe care o vedem întinzându-se în întreaga Uniune Europeană. O Germanie
    care are o inflaţie de peste 9%, lucru nemaiîntâlnit în Germania după cel de-Al
    Doilea Război Mondial, mă refer la Republica Federală Germană şi apoi Germania
    de astăzi, face ca foarte multe pieţe care
    sunt dependente de Germania, inclusiv România, să fie foarte volatile.
    Or, când se întâmplă acest lucru, mai ales în perioadele de vară, politicienii
    trebuie să reacţioneze rapid, să găsească politici publice care să împiedice,
    eu ştiu, crizele foarte mari. Să ne aducem, în cazul României, aminte de anul
    2010, care a început cum a început, dar în vară a condus la proteste şi la
    tensiuni sociale de mare amploare şi mare anvergură. Or, Guvernul Ciolacu nu va
    avea, fără discuţii, un an foarte simplu din multe puncte de vedere, economic,
    electoral, politic ş.a.m.d.


    Și președintele Klaus
    Iohannis le-a transmis membrilor guvernului că îi așteaptă o perioadă dificilă,
    cu multe probleme de rezolvat. Șeful statului este, însă, încrezător că și
    mandatul lui Marcel Ciolacu va fi caracterizat de stabilitate, eficiență și
    seriozitate, la fel ca mandatul exercitat de predecesorul său. Avem
    încă o jumătate de an în care putem să rezolvăm foarte multe lucruri, după care
    vom intra într-un an superelectoral, care în sine deja este o provocare pentru
    o societate, vom avea patru rânduri de alegeri, şi, în acelaşi timp, ţara
    trebuie guvernată responsabil şi cu rezultate bune, a atras atenția șeful
    statului, care a apreciat, în același timp, faptul că rocada guvernamentală – o
    procedură în premieră pentru România – s-a desfășurat rapid și fără sincope.

  • Cum protejăm copiii de poluare

    Cum protejăm copiii de poluare

    Poluarea afectează grav sănătatea umană. Acesta este deja un fapt binecunoscut și documentat despre care atât OMS, cât și alte organisme internaționale avertizează de mulți ani. Recent, în România, asociația non-guvernamentală, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, a măsurat efectele aerului poluat asupra bucureștenilor și rezultatele sunt extrem de alarmante: peste 2.800 de morți cauzate de expunerea pe termen lung la a particulelor PM2.5, particule responsabile și pentru mai bine de 540 de decese ale persoanelor suferinde de boala ischemică a inimii în timp ce 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticule PM10.



    Măsurătoarea a fost posibilă grație senzorilor montați în majoritatea cartierelor bucureștene, senzori aparținând rețelele civice Aerlive. Amplasați în zone-cheie ale orașului, senzorii transmit nivelul emisiilor de pulberi în suspensie și avertizează când limita lor legală este depășită. Rezultatele pot fi văzute de orice harta digitală disponibilă pe siteul aerlive.ro. Coordonatoarea Aerlive și directoarea executivă a Ecopolis Oana Neneciu detaliază funcționarea rețelei



    În momentul de față avem integrați în harta din aplicație peste 40 de senzori de monitorizare a calității aerului și monitorizăm particulele în suspensie, adică particulele de praf încărcate cu diverse substanțe preluate din atmosferă, de pe carosabil, de peste tot din jurul nostru. Și senzorii aceștia transmit în timp real date către harta Aerlive. Noi acum ne concentrăm foarte tare pe măsurarea calității aerului din jurul școlilor din București. Împreună cu Primăria capitalei am montat primăvara aceasta 44 de noi senzori lângă școli și spitale din București. Pe lângă acest senzori, mai avem încă 12 pe care îi montăm tot în comunități din București și din Ilfov, prin proiectul nostru Acțiunea pentru aer curat care se adresează comunităților. Până la finalul anului vom avea peste 100 de senzori integrați pe hartă și, sperăm noi, date și mai bune despre poluarea cu pulberi în suspensie.



    Monitorizarea aerului din preajma școlilor a devenit o necesitate tot în urma unor măsurători realizate prin senzorii Aerlive. Raportul privind calitatea aerului în București 2021-2022, realizat tot de Ecopolis, constată că în jurul unităților de învățământ se depășește frecvent limita legală pentru poluarea cu PM10 și PM2,5. De pildă, stațiile de monitorizare aerlive.ro din cadrul școlilor au înregistrat valori de până la 4 ori mai mari decât valoarea limită admisă, ceea ce pune în pericol sănătatea elevilor. De aceea se impunea o monitorizare și mai atentă. Oana Neneciu explică :



    Ne-am gândit că la nivelul școlilor și al spitalelor și în general a infrastructurii rutiere, care este foarte vulnerabilă la poluare, acolo putem găsi soluții punctuale pentru reducerea poluării din zonele respective. Ar trebui redusă, de exemplu, viteza auto sub 30 de kilometri la oră pe toate străzile adiacente. Ar trebui eventual închise anumite străzi acolo unde se face primirea copiilor în școală. Și pentru asta desfășurăm campania Oprește motorul, proiect pe care îl derulăm împreună cu Asociația Părinți de Cireșari și care credem noi că ar putea fi foarte eficientă.



    Având deja mai mult de un an de funcționare, proiectul Oprește motorul a fost de fapt inițiat de grupul civic Părinți de Cireșari format din membrii unor familii care locuiesc în preajma parcului Cireșari din sectorul 1 al Capitalei. Prin cooptarea rețelei Aerlive, Oprește motorul nu doar că ajută la o mai bună monitorizare a aerului, dar contribuie și la informarea părinților în legătură cu noxele emise de propriile mașini chiar lângă școlile copiilor lor. Oana Neneciu :



    În majoritatea orașelor mari europene care au probleme cu calitatea aerului, este interzis prin lege să staționezi cu motorul pornit mai mult de 3 minute. Deci este ceva deja legiferat. La noi încă nu se întâmplă asta. Și atunci am pornit de la această evidență pe care cu toții observăm că în jurul școlilor, părinții, atunci când vin să-I lase pe copii sau să îi ridice, stau cu motorul pornit așteptându-i și câte 20 de minute. Oamenii, în mare majoritate, nu cred că sunt conștienți de poluarea care provine din această acțiune, faptul că sunt în jurul unei școli unde copiii se joacă afară, unde copiii inhalează toate acele noxe și, prin urmare, nu reacționează. Și atunci ne-am gândit că prima soluție pe care o putem întreprinde este să punem niște panouri informative lângă școli prin care să îndemnăm părinții să oprească motorul în staționare. Pe lângă această campanie fizică pe care ne-o dorim să o derulăm în toate școlile din București, vom avea și o propunere de hotărâre de Consiliu General prin care să interzicem staționarea cu motorul pornit.



    În timpul verii campania aceasta se va opri temporar, împreuna cu instalarea senzorilor de mediu, dar totul va fi reluat la toamnă. Până atunci bucureștenii și clujenii vor putea afla nivelul de poluare din orașele lor instalându-și pe telefon aplicația gratuită Aerlive.



  • Ciné-Concert la Sala Radio: coloană sonoră interpretată live la orgă

    Ciné-Concert la Sala Radio: coloană sonoră interpretată live la orgă

    Festivalul Internațional de Orgă Cantus Ecclesiae, ajuns la cea de-a 3-a sa ediție, se va desfășura în București în perioada 3 – 25 iunie 2023 și va cuprinde evenimente în care artiștii invitați vor interpreta la 9 orgi situate în capitală.

    Sâmbătă, 10 iunie 2023 (de la 19:00), Sala Radio va avea privilegiul de a fi gazda unui frumos ciné-concert: va rula filmul mut Omul puternic (1929), în regia lui Henryk Szaro, în timp ce coloana sonoră va fi realizată live prin improvizațiile organistului Karol Mossakowski.

    Orga Sălii Radio este cea mai mare din țară şi din sud-estul Europei – 7.600 de tuburi – și a fost construită în Cehia, în 1960. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Institutul Polonez.

    Karol Mossakowski și-a început studiile de orgă la doar 3 ani, în Polonia, și le-a continuat apoi la Conservatorul din Paris, fiind în prezent organist titular al cunoscutei Catedrale Saint Sulpice din Paris și profesor de improvizație la Școala Superioară de Muzică din San Sebastián (Musikene) – Spania.

    Este renumit atât pentru abilitățile sale de interpretare, cât și pentru cele de improvizație. A obținut Premiul I la International Prague Spring Competition și Grand Prix de Chartres. Este artist în rezidență la NOSPR Katowice și a deținut aceeași poziție la Radio France din 2019 până în 2022.

    Printre momentele importante recente și viitoare din cariera sa se numără concerte în săli precum Philharmonie de Paris, Radio France, MÜPA Budapesta, Forumul Național de Muzică din Wroclaw, Auditorium din Lyon, Filarmonica din Varșovia, Filarmonica din Moscova, Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, Auditoriumul Național de Muzică din Madrid, BOZAR Bruxelles, Palais Montcalm din Quebec, Konzerthalle din Bamberg, Filarmonica din Dresda, Berlin, Köln, Viena, catedralele din Milano. De asemenea, a susținut concerte cu orchestre precum Orchestre Philharmonique de Radio France, Orchestre National de France, NFM Wroclaw Philharmonic Orchestra, National Polish Radio Symphony Orchestra, Varșovia Philharmonic Orchestra.

    Karol Mossakowski caută să mențină muzica vie datorită improvizației, căreia îi conferă un rol important în recitalurile sale și acordă o mare atenție evenimentelor de acompaniament pentru filmul mut. În 2017, acompaniamentul său pentru filmul Jeanne d’Arc – pentru Festivalul Lumière de la Lyon – a fost lansat pe DVD pe Gaumont.

    În 2021 a lansat primul său album solo – Rivages – cu lucrări de la Bach, Mozart, Mendelssohn și Liszt legate prin improvizații, album realizat sub egida Radio France.

    În ipostaza de compozitor se află în rezidență la Festivalul de muzică sacră de la Saint-Malo, pentru care a compus oratoriul Les Voiles de la Lumière pentru trei orgi și cor mixt, lucrare care a avut premiera în 2021, precum și Trois Versets pentru trei orgi, cu premiera în 2022.

    În 2014/15 Karol a fost numit tânăr artist în rezidență la Catedrala St. Louis din New Orleans (SUA).

    Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.orchestreradio.ro – secțiunea Bilete. Biletele sunt disponibile și în sistem online – pe entertix.ro și myticket.ro – şi în librăriile Cărtureşti. Biletele și abonamentele achiziționate până la data de 1 mai 2023 prin iabilet.ro rămân valabile.

  • Din nou pe Mătăsari

    Din nou pe Mătăsari

    O pisică desenată pe un tricou, zgâriâng cu simţ de răspundere un disc, sub Motto-ul Când pisica e acasă!. Un alt tricou afişa îndemnul Fii soare! Şi evident nu lipseşte nici îndemnul Dream Big! pictat pe o cămaşă. Îngheţata artizanală, vata de zahăr colorată, mâncăruri indiene, asiatice, burgeri, băuturi de casă sau cocktailuri, dar şi Prosecco au fost, ca de obicei nelipsite în ultimul weekend de mai pe Mătăsari.



    O stradă ce de 11 ani dă startul evenimentelor de vară în Bucureşti, schimbând semnificaţia sa de acum trei decenii când era o zonă în care se făcea trafic de droguri şi în care se practica prostituţia. De aceea, sintagma Femei pe Mătăsari şi-a schimbat sensul datorită unui adevărat festival urban care a fost inventat în urmă cu un deceniu. De la primele ediţii ale acestei manifestări care a schimbat fundamental faţa acestui loc, în curţile oamenilor de pe strada Mătăsari au fost organizate ateliere de pictură, de croitorie şi de bijuterii hand-made, au fost amenajate spaţii pentru anticari şi pentru conferinţe.



    Lume veselă şi multă, înfruntând vremea de mai, când mai plouă, mai e soare, mai bate vântul şi participanţi mai noi sau mai vechi ce aduc culoare locului. Am vorbit pentru început cu Marius Chirca, vicepreşedinte al Asociaţie Kola Kariola, o asociaţie ce se ocupă de intermedierea adopţiilor de căţei, prezenţi aproape fără întrerupere la Festival: Lipsim de câţiva ani de la evenimente. Pandemia nu ne-a lăsat să participăm. Veneam în primul rând nu pentru strângerea de fonduri, veneam să mai socializăm cu oamenii care ne susţin în mediul online, pentru că avem peste 400 de mii de urmăritori şi la fiecare eveniment de acest gen participam ca să ne întâlnim cu cei care sunt aproape, din Bucureşti, din Ilfov, unii chiar au venit din provincie să ne vadă, să povestim despre anumite cazuri. Pentru că pe Facebook, pe Instagram, unde ne promovăm activitatea nu putem pune absolut tot. Mai venim şi cu articole promoţionale, avem şi căţeluşi pentru adopţie. Muncim, nu avem weekend, nu avem zi liberă, pentru că la animale nu putem să închidem şi pentru noi e o oportunitate, să ieşim, să stăm la aer, să ne mai delectăm, mai râdem, mai glumim, că, în rest, în activitatea noastră e mai mult tristeţe, durere. Asta vedem! Deja am luat câteva contacte de la persoane care vor să adopte, mâine o să aducem alţi căţeluşi să îi promovăm şi măcar după două zile de stat aici dacă un câine îl trimitem acasă înseamnă că nu a fost degeaba prezenţa noastră aici.



    Ilinca Andrei, se afla la Festival în spatele unui stand cu brăţări ce conţineau mesaje în codul Morse, şi ne-a povestit: Avem un brand care produce brăţări, fiecare brăţară poartă un cuvânt scris în codul Morse, iar pe cartonaşul care însoţeşte brăţara avem cuvântul atât în limbajul pe care îl folosim noi, cât şi transcrierea în cod Morse, cu linii şi puncte. Ideea a venit din dorinţa de a avea o brăţară cu un mesaj personalizat, dar în acelaşi timp să nu fie pentru văzul tuturor, să îl ştie doar cel care poartă brăţara respectivă. Am explorat mai multe variante şi codul Morse mi s-a părut cea mai ingenioasă variantă de a coda un mesaj, mai ales pe o brăţară. Dintre cele mai căutate de clineţii noştri par a fi mesajele din zona asta a familiei, mamă, tată, frate, soră, dar avem şi cuvinte în engleză care sunt la mare căutare, cum ar fi love, hug, hope, faith, care s-au vândut foarte bine!



    Femei şi bărbaţi pe papainoage îşi făceau cu greu loc pe strada aglomerată, copiii încercau o distracţie mai neobişnuită, aceea de a intra într-un cerc şi de a fi închişi pentru câteva secunde într-un balon de săpun. Tot pentru copii, am descoperit şi un atelier de creat lumânări. Am vorbit aici cu Andreea Şerpe, care se găsea într-un stand inedit, plin de lumânări cu aspect de prăjitură. Forme şi culori care mai de care mai încântătoare, te făceau să crezi că eşti mai degrabă într-o cofetărie: Eu fac lumânări din ceară de soia, în formă de dulciuri. Avem tot felul de lumânări de sine stătătoare, la borcan, topituri de ceară pentru lămpiţele de aromaterapie, folosim parfumuri şi ingrediente pe cât se poate de naturale. Organizăm şi ateliere pentru copii, avem ghivece pe care ei le pot orna cu flori, cu tot felul de fructe, bucăţele de ciocolată, bomboane (n.r. de ceară), folosim ceară rece, ca să nu se ardă şi să fie totul sigur. Am avut doi sau trei copii care chiar au muşcat din Macarons şi au fost foarte supăraţi, au început să plângă, deşi le-am spus că nu sunt de mâncare, nu am avut cu cine mă înţelege, dar au fost simpatici.



    Cezar Proca se găsea la Festival cu produse naturale pentru uz extern şi intern, dar şi cu decoraţiuni inspirate din natură, pe care ni le-a prezentat: La femei pe Mătăsari am venit în primul rând cu produse pentru îngrijirea tenului, organice, terapeutice, uleiuri obţinute prin presarea la rece a seminţelor şi a plantelor medicinale bio împreună. Se obţine picătură cu picătură, este un produs medicament pentru piele. Avem şi terarii cu plante, decoraţiuni din lemn cu terarii cu plante, decoraţiuni din lenm şi ceramică şi ceramică pictată manual. Digestivul şi Bitterul sunt plante macerate în Palincă de Satu Mare, ceaiurile din plante presate, dintr-un medalion de fac doi litri de ceai. Digestivul ne ajută la calmarea sistemului nervos datorită mentei şi roiniţei conţinute, ajută şi la digestie, după masa de seară, ne şi dezinfectează cavitatea bucală şi dormim şi bine. Iar Bitterul este reţeta doamnei doctor inginer Iuliana Barbu de la Farmacia Naturii, o reţetă testată de mai bine de 20 de ani.



    De la ora 18.00 strada s-a animat ca în fiecare an de muzică live, iar spectatorii au trăit din plin bucuria, în ciuda ploii care a ales anul acesta să apară din când în când la Femei pe Mătăsari.


  • Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani

    Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani

    Deschisă la finalul anului trecut, în iarna lui 2022, în cadrul muzeului Casa Filipescu-Cesianu” din centru capitalei, sediu al Muzeului Municipiului București, are loc o nouă expoziție dedicată iubitorilor de București, de istorie și de povești vechi de mahala: Povestea unei biserici de mahala. Sfântul Nicolae-Udricani”. Despre expoziție am stat de vorbă cu muzeografa și curatoarea acesteia, Raluca Moței:



    Expoziția poate fi vizitată la Casa Filipescu-Cesianu” până pe data de 8 octombrie 2023, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10-18. Expoziția Povestea unei biserici de mahala Sfântul Nicolae-Udricani” Se axează pe reconstituirea evoluției istorice a lăcașului de cult și a comunității dezvoltate în jur, prin etalarea unor materiale provenind din cercetările arheologice realizate între anii 2005-2008 și 2018 de specialiștii Muzeului Municipiului București. Vizitatorii vor putea să descopere povestea fascinantă a unei vechi biserici bucureștene, a cărei existență a fost strâns legată de mahalaua care îi purta numele.”



    Ce poate vedea publicul în cadrul expoziției de la Casa Filipescu-Cesianu”?


    În cadrul expoziției au fost expuse candele din argint, potire și cruci de masă, cărți bisericești, cruci și pietre funerare, cărămizi din morminte, piese din ceramică, sticlă, porțelan și faianță din secolele XVIII-XIX. Bunurile culturale expuse fac parte din colecția de arheologie a Muzeului Municipiului București și din patrimoniul Bisericii Sfântul Nicolae-Udricani.”


    Curatoarea ne-a vorbit și despre configurația acestei vechi bisericii de-a lungul timpului și despre aportul adus comunității de către edificiu, fețe bisericești și oamenii locului. Raluca Moței:


    În curtea Bisericii Udricani a funcționat una dintre primele școli cu predare în limba română. Printre elevii care au învățat aici să citească se numărau Anton Pann și Petre Ispirescu. Lăcașul de cult cu hramul Sfântul Nicolae” a fost ctitorit în anul 1734, prin strădania și cheltuiala clucerului Udricani și a soției sale, Maria. În afara edificiului religios, în curte se mai găsea turnul clopotniță, pe sub care se făcea intrarea în incintă, câteva chilii și anexe. În jurul bisericii s-a constituit o mahala denumită inițial A Popii Isac” și mai târziu Udricani”. Printre proprietarii caselor din proximitate se numărau mai mulți dregători, un preot și un dascăl, pentru ca, la mijlocul secolului al XIX-lea mai mult de jumătate din familiile din această comunitate să se ocupe cu negoțul sau meșteșugurile. O parte din copiii din mahala frecventau școala primară deschisă în curtea lăcașului de cult, iar în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, tot aici a funcționat și azilul Protopopul Teodor Economu” pentru adăpostul persoanelor sărace și invalide. De la ridicarea bisericii și până după intrarea în vigoare a legii pentru înmormântări din anul 1864, enoriașii erau înmormântați în cimitirul din jurul lăcașului de cult.



    Marele incendiu din 23 martie 1847 a afectat mare parte din mahala, atunci arzând biserica, patru case mari, 57 de case mici și zece prăvălii. Edificiul a fost refăcut în anul 1848 prin eforturile arhiereului Timotei Troados, fost egumen al Mănăstirii Sfântul Ioan” din Focșani. În urma incendiului au fost adoptate o serie de reglementări în domeniul construcțiilor, ce au determinat modificări ale evoluției arhitectural-urbanistice a întregii zone. Locul caselor de mici dimensiuni, cu curți generoase, a fost treptat luat de noi imobile, cu frontul la stradă, având mai multe etaje și curți înguste. De asemenea, sistematizării din perioada comunistă, marcată de masive demolări, au remodelat înfățișarea urbană a zonei în care Biserica Udricani a rămas unul din puținele repere ale trecutului.”






  • Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Bucureşti

    Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Bucureşti

    Astăzi vă propunem un popas într-un loc special
    din Bucureşti, un loc ce de 87 de ani îşi continuă menirea de a celebra
    importanţa satului în cultura României: Muzeul Naţional al satului Dimitrie
    Gusti. Aflat în nordul oraşului, în zona cunoscută în perioada interbalică
    drept la şosea, pe malul lacului Herăstrău, muzeul crează o ambianţă
    deosebită, vizitatorii putând avea impresia că au ieşit din oraş.


    Cea mai veche casă, dintre exponate, este
    construită în secolul al XVII-lea, iar cea mai recentă aparține secolului al
    XX-lea. Casele din regiunile de deal și din regiunile de munte sunt deosebite faţă
    de cele din zona de câmpie prin fundația înaltă, cele de la șes fiind
    majoritatea cu fundații joase, iar cele provenite din zonele unde invadau
    dușmanii des fiind jumătate îngropate în pământ.


    Paula Popoiu, manager Muzeul Naţional al Satului,
    ne-a spus de ce merită să venim la Muzeu:

    Muzeul Satului este plin de
    verdeaţă, iar în perioada asta este şi plin de flori, este un argument pentru o
    plimbare în aer liber, dar Muzeul Satului nu este un parc, este un Muzeu, are
    382 de monumente, construcţii vernaculare, construcţii de arhitectură
    tradiţională, case, instalaţii, fântâni, tot ce se găseşte într-un sat, sau
    poate chiar mai mult decât tot ce se găseşte într-un sat. Toate aceste
    monumente sunt buletine de identitate, pentru că ele sunt aduse din satele
    României, începând cu 1936, şi fiecare casă reprezintă povestea nu numai unei
    familii, dar prezintă un mod de viaţă dintr-o anumită zonă: din Transilvania,
    din câmpie, case de la munte, case de oier. Dacă vrem să cunoaştem România
    tradiţională şi baza pe care s-a ridicat cultura modernă, Muzeul Satului este
    un asemenea loc al istoriei nescrise.



    Un loc în care în afară de plimbare, putem face
    recurs la istorie, ne-a spus Paula Popoiu, managerul muzeului, sugerând şi cât
    timp este bine să alocăm pentru a cunoaşte tot ce ni se prezintă aici:

    Dacă mă întrebaţi de timpul optim, aş merge către 4-5 ore, cam atât a
    stat prinţul Charles când a venit la noi în Muzeu, acum Regele Charles. Dar
    muzeul se poate vizita pe diverse trasee, avem trasee şi mai scurte, avem
    traseele rezervate delegaţiilor de protocol, care sunt mai grăbite. Depinde ce
    vrei să faci. La noi în muzeu, tot timpul sunt mame cu copii care stau o
    jumătate de zi, sau uneori chiar o zi întreagă cu copiii în muzeu, pentru că au
    şi loc de joacă, pot şi să ia masa şi există şi meniuri pentru copii. Dar dacă
    vrei să cunoşti România în câteva ore, e bine să aloci de la 4 … 5 ore în
    sus.



    La Muzeul Naţional al Satului Dimitri Gusti, din
    Bucureşti, sărbătorile tradiţionale de peste an sunt celebrate prin evenimente
    ce reunesc ansambluri folclorice din întreaga ţară. Tot aici a fost creat
    proiectul Dialogul civilizaţiilor, prin care, în paralel cu tradiţia
    românească folclorică, pe uliţele satelor puteţi întâlni ocazional şi Festivalul
    Thailandez, ajuns recent la a 17-a ediţie, şi cu siguranţă, pe Aleea
    minorităţilor, puteţi participa la evenimente organizate de etniile
    conlocuitoare.