Klaus Iohannis la Summitlu a Consiliului ali Europă
Prezidentulu Klaus Iohannis lo parti, marță și ñiercuri, deadunu cu sefi di stat şi di guvern ditu 46 di văsilii membre ale Consiliului Europei și di lidirii Uniunillei Europene, la paturlu summit al CoE di Reykjavik, tru Islanda. “Unitate şi agutoru tră Ucraina” fură zboarăli clleaie cari fură tu amprotusa aluştoru muabeţ. Klaus Iohannis spusi, tru cadrul ali andamasi, că văsiliile dimocratiţi ndrupăscu Ucraina şi cetăţeañilli a llei.
“Polimlu ali Rusie easti ună atacă contra a valorlor şi a prinţipiilor a noastri comune. Ama aestă criză, nai ma serta di la bitisita-a Doilui Polimu Mondial, ascumbusi unitatea-a noastră şi apofasea ta s’veaglle turlia di bănaticu dimocraticˮ – nica spusi Klaus Iohannis. Șeflu a statlui coprezidă ună measă arucutoasă cu tema “Protejarea democraţiillei tru greulu kiro”, cundillinda că tru añili ditu soni, continentul s-ampulisi cu multi provocări, ahurhinda cu alumta contra ali pandemie di COVID-19, ama şi cu ună dalgă cabaia mari di dizinformari, cari diadi izini ti xanaamintarea a naţionalismului accentuat.
Klaus Iohannis: “Discursul di instigare la duşmănille, maxus pi platformele di social media, dizinformarea, manipularea, prişcăvillea contra a jurnaliştilor, influenţele maligne suntu maş ndauă exemple ale efectelor aluştoru crize tru Europa tută. Valorli dimocratiţi, spaţiul civic, libirtatea presăllei, diversitatea şi democraţia liberală suntu tuti băgati sum presie pi continentul European”.
Tră România, participarea la aestă andamasi avu ună simasie ahoryea, di itia că tru 2023 s’umplu 30 di ani di cându văsilia s’feaţi ună ca stat membru cu tuti ndrepturli tru instituția di Strasbourg.
Forum di Securitate la București
Tră implicațiile a polimlui ali Rusie contra ali Ucraină să zbură și la București, tru cadrul a Forumului di Securitate ditu regiunea ali Amarea Lae şi Balcani. Premierlu Nicolae Ciucă cundille tră anvărtuşearea a prezenţăllei NATO tru regiunea ali Amarea Lae, iu, di itia a fuvirserloru ali Rusie, suntu băgati tru piriclliu libertatea tu urdinarea maritimă şi aerieană. Oficialii prezenț la evenimentu luyursiră că tuti văsiliili libiri şi dimocrate lipseaşti s’cil4stăsească tru reconstrucţia ali Ucraină după poimu, iara aestu lucru nsimneadză şi ună eventuală reconstrucţie a Ripublicăllei Moldova. Prezent la forum, Igor Grosu, prezidintulu a legislativlui di Chişinău, scoasi tu vidiala dinamica-a rermilor ambărţitati şi u spusi nădia că UE s’pitreacă până tu bitisita-a anlui mesajlu mutrindalui ahurhearea-a procesului di adirare. El apruke agutorlu niacumtinatu pi cari ălu diadi România a Chișinăului, lucru yilipsitu și di premierlu moldovean, Dorin Recean.
Grevă ghenerală tru nvițămintulu românesc
Sindicaliştii ditu nviăţămint dimăndă, după ţi ñîercuri eara tru ună grevă di avertisment kiro di dauă sihăţ, că nkisescu cu grevă generală ahuhrinda di luni, di itia că dupu păzărăpserli, spun elli, nu s-aflară cearei mitrindalui căftărli a personalui ditu educaţie. Elli spun că profesorllii numata pot s’băneadză cutiñii di cafi mesu di 2.000-2.600 lei (400 – 520 di euro) şi caft4 ună poziţionari corectă tru yinitoarea grilă di salarizare. Aești vor, prota ş-prota, ca lucărlu s’lă hibă păltitu tu simfunie cu importanţa a lui suţială. Uidisitu cu năşi, salarizarea personalului didactic di predari, lipseaşti să s’facă pi ună turlie progresivă, andicra di ipotisi, studii, vicllimi şi grad didactic şi să s’bagă tu practico regula indixarilli anuală a tiñiiloru di cafi mesu ti personalu păltit ditu fonduri publiţi cu rata ali inflaţie. Profesorllii caftă, tutunăoară, păltearea a oariloru suplimentare efectuate di personalul didactic auxiliar şi nididactic, catacum și creastirea anuală a investiţiilor tru nviţămintu, tră făţearea ma cu hăiri a bazăllei materială şi ali infrastructură.
Ministrul di resortu, Ligia Dica, lugursea că nu lipseasti s’hibă băgati tu piriclliu niţi nă turlie structura anlui școlar ică procesul educational și tăxi că va s’alumtă emu ti ună salarizare tiñisită a profesorilor emu ca anlu școlar să s’dizvărtească tru condiții optime și să s’bitisească.
Luni, cându easti dimăndată greva generală, Senatlu ari programat votlu di bitisită tră pacheta di nomuri mutrindalui educaţia, ca for dicizional.
Previziuni economiţi di primveară
Aţeali ditu soni previziuni economice ale Comisiei Europene spunu că România ari ntră nai ma bune creastiri economice tru aestu an, tru comparație cu alte state comunitare, catacum și ună rată a șomajului ma ñîcă. Ma multu, economia românească easti stabilă şi recuperează maxus di itia a ñîcurarillei păhadzlli la energie, a consumului şi a investiţiilor. Ase, uidisitu cu CE, PIB-ul văsiliiloru easti minduitu ta s’crească estanu cu 3,2 procente şi cu 3,5% anul yinitor. Inflaţia, cari tru 2022 eara di 12 procente, va să scadă la ună goală ţifră estanu. Tu ţi mutreaşti rata şomajului, CE previzioneadză că indicatorlu va s’agiungă la 5,4 proţente tru 2023 şi la 5,1 tru 2024. Iara dificitul bugetar poati să scadă ma pţăn andicra di media comunitară, la 4,7% tru acstu an și la aproapea 4,4 procente anul yinitor — nica estimează Comisia.
75 di ani di ligături diplomatice România – Israel
Parlamentul di la București nsimnă umplearea 75 di ani di ligături diplomatiţi anamisa di România şi Statul Israel pritu ună andamasi di tiñie. Fu tră prota oară când un prezidintu a Parlamentului israelian zbură diintea a senatorilor şi diputaţlor români.
Amir Ohana cundille ligăturile ahăndoasi anamisa di ateali dauă văsilii şi faptul că, tru atelli 75 di ani, ligăturile bilaterale fură anvărtusiti tru domenii catacum tehnologie, turism ică economie. Amir Ohana alăvdă că România fu văsilia goală ditu blocul comunist cari nu dănăsi ligăturli diplomatiţi, acă statul Israel fu aproapea permanent tru un mediu ostil.
Prezidenta interimară a Senatlui, Alina Gorghiu, cundille că România easti un modil regional tru atea ţi mutreaşti combaterea antisemitismului şi asumarea Holocaust-ului, iara prezidintulu a Camerăllei a Diputaţlor, Marcel Ciolacu, spusi că relaţia specială anamisa di România şi Israel easti una thimilliusită pi tradiţie, suţălle şi tiñiseari un-alantu.
La andamasea di tiñie loară parti membri a guvernului, a corpului diplomatic acreditaţ la Bucureşti, ama şi reprezentanţ a comunităţlor evreieşti ditu România.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
