Radio România Internațional

Tag: cancer

  • January 19, 2022 UPDATE

    January 19, 2022 UPDATE

    ENERGY The Executive in Bucharest on Wednesday made it
    compulsory to recalculate erroneously issued energy bills by non-compliance
    with mechanisms of capping and subsidies. Suppliers have been given 15 days to
    operate the necessary changes penalty-free, Energy Minister Virgil Popescu has
    announced adding that in order to prevent any possible abuses, for the duration
    of the emergency ordinance, it is illegal to go off the grid. The government
    has approved a memorandum under which Romania will carry on its technical and
    financial assistance to the Romanian-speaking ex-soviet Republic of Moldova in
    order to support the latter’s efforts to join the European Union. This support
    has recently materialized into a non-reimbursable financial aid of 100 million
    euros.










    PROGRAM Authorities in Romania on Wednesday launched the National Program for
    Combating Cancer in an event attended by president Klaus Iohannis who said the
    document has realistic and measurable objectives. According to the Romanian
    official, the program lays emphasis on supporting and granting additional
    funding to medical investigations. In February 2021, the European Commission
    launched the Europe’s Beating Cancer Plan, allotting €4 billion to finance
    cancer prevention, research and treatment programs across the community bloc.
    Meanwhile, the Romanian Parliament set up a special task force charged with
    transposing the Commission’s plan into national law. Right now, part of the
    cancer treatments, lab tests and prevention programs are funded under a
    nationwide program.










    COVID-19 Authorities in Romania on Wednesday reported
    16,610 new Covid-19 infections in addition to 58 related fatalities, of which 2
    were prior to the reference period. Half of Romania’s counties are in the
    so-called ‘red tier’ with a high infection rate. Since the start of the
    pandemic, over 1.9 million Romanians have got infected with the virus and some
    60,000 died. Against the backdrop of an anti-vaccination campaign fuelled by
    part of the media, a number of politicians and other public figures, Romania
    has the second-lowest national vaccination rates at EU level after Bulgaria.










    PLAGIARISM The Carol I National University in Bucharest has launched a process
    examining the observance of quality and academic standards in the case of Prime
    Minister Nicolae Ciucă’s PhD thesis, defended in 2003. The decision follows
    revelations and plagiarism allegations from the media. The Prime Minister has
    denied the allegations, claiming he observed all legal and academic
    requirements. Ciucă is the third head of government facing plagiarism
    allegations after Social-Democrats Victor Ponta and Mihai Tudose. Last month
    Research Minister Florin Roman resigned after facing similar accusations
    regarding his MA thesis.





    (bill)

  • 19/01/2022 (mise à jour)

    19/01/2022 (mise à jour)

    Covid en Roumanie – La Roumanie a rapporté ce mercredi 16 610 nouveaux cas de contamination au coronavirus dépistés en 24 h, ainsi que 58 décès, dont 2 antérieurs à la période de référence. Mardi, les unités de soins intensifs accueillaient près 500 malades de Covid, alors que le total des personnes infectées hospitalisées se montait à quelque 4 200. Actuellement, la moitié de la Roumanie est placée en zone rouge d’un point de vue épidémiologique. A Bucarest et dans le département limitrophe d’Ilfov, le taux d’incidence des infections a dépassé les 6 cas pour 1 000 habitants dépistés en 14 jours. Entre temps, la vaccination anti-Covid ne fait que ralentir. Au total, un peu plus de 8 millions de Roumains ont été immunisés avec au moins la première dose. La Roumanie a en fait le deuxième taux de vaccination le plus faible parmi les 27 Etats membres de l’UE.



    Grève — Une partie des enseignants roumains ont observé ce mercredi une grève d’avertissement de deux heures. Pendant ce temps, les élèves sont restés en classe sous la surveillance des professeurs, mais il n’y a pas eu d’activité didactique. Les syndicats de l’éducation nationale demandent au gouvernement d’accorder aux enseignants les salaires de base figurant dans une loi adoptée depuis déjà 2017 et d’allouer 6 % du PIB pour financer l’Education. Ils demandent aussi le paiement immédiat des primes auxquelles les enseignants ont droit et des heures supplémentaires. Ils disent aussi qu’il est urgent aussi d’accroître le nombre des postes disponibles dans le système d’éducation. Les syndicalistes de la Police et de l’Institut national de la statistique ont également organisé des protestations contre les politiques salariales du gouvernement. Détails après nos infos.



    Cancer — Le Plan national de lutte contre le cancer a été lancé ce mercredi à Bucarest, en présence du chef de l’Etat, Klaus Iohannis. Il a déclaré que le document fixe « des objectifs réalistes et mesurables », définit un trajet type du patient et met l’accent sur l’encouragement et le financement supplémentaire des investigations médicales. Il a donné quelques exemples de dispositions de ce Plan : des programmes nationaux de dépistage pour certains types de cancers, le remboursement des tests génétiques, suite auxquels des traitements bien mieux ciblés peuvent être prescrits, avec des chances majeures de survie, la réalisation d’un Registre national du cancer et le financement des soins palliatifs. L’année dernière, la Commission européenne lançait le Plan européen de lutte contre le cancer qui alloue 4 milliards d’euros pour financer des programmes de prévention, de recherche et de traitement du cancer au niveau de l’UE. La Roumanie dispose actuellement d’un Programme national de lutte contre le cancer à la Caisse nationale d’assurance maladie, par lequel une partie des traitements et des analyses des malades du cancer sont remboursés, auquel s’ajoutent des programmes de prévention.



    Gouvernement — Le gouvernement de Bucarest a introduit mercredi l’obligation pour les fournisseurs de recalculer et de corriger les factures d’énergie erronées, sans application des mécanismes de plafonnement et de compensation des coûts. Les fournisseurs de ce secteur ont 15 jours à leur disposition pour opérer les modifications nécessaires, sans pénalités, a annoncé le ministre de l’Energie, Virgil Popescu, à l’issue d’une réunion gouvernementale. Au cours de cette période, même un éventuel paiement de ces factures est suspendu. Il a ajouté que, pour prévenir de potentiels abus, les débranchements sont interdits pour la période de validité de l’Ordonnance d’urgence de plafonnement et de compensation des factures. Le gouvernement a également approuvé le mémorandum en vertu duquel la Roumanie pourra continuer à accorder de l’assistance technique et financière à la République de Moldova, dans plusieurs domaines, afin de soutenir son parcours européen. Il s’agit d’une aide financière non remboursable de 100 millions d’euros.



    Plagiat — Les procédures nécessaires ont été démarrées pour vérifier si les normes de qualité et d’éthique ont été respectées dans la thèse de doctorat du premier ministre roumain Nicolae Ciucă, a fait savoir l’Université nationale de défense Carol Ier de Bucarest. Intitulée « La dimension de l’engagement de l’Armée roumaine dans des opérations multinationales », la thèse a été présentée en 2003. C’est le premier ministre lui-même qui a demandé qu’une telle vérification soit faite, suite aux accusations de plagiat lancées à son encontre par la journaliste Emilia Şercan. Connue pour ses chasses aux plagiats, la journaliste a mis en lumière l’imposture académique de plusieurs personnalités politiques de Roumanie. Dans le cas de la thèse de doctorat du premier ministre Nicolae Ciucă, elle affirme que sur les 138 pages du document, au moins 42 pages sont plagiées et que la thèse dans son ensemble n’est pas le produit d’une recherche scientifique. De son côté, le chef du gouvernement rejette ces accusations et déclare avoir rédigé le texte conformément aux normes légales en vigueur en 2003. A noter que Nicolae Ciucă est le 3e chef de gouvernement de Roumanie à avoir été accusé de plagiat dans sa thèse de doctorat, après les sociaux-démocrates Victor Ponta et Mihai Tudose.



  • Uniunea europeană a Sănătății

    Uniunea europeană a Sănătății

    Comisia Europeană lucrează pentru crearea unei uniuni
    europene a sănătății puternice, în care toate țările membre să se pregătească
    și să reacționeze împreună la crize sanitare, să colaboreze pentru a îmbunătăți
    prevenirea, tratamentele și monitorizarea unor boli precum cancerul și în care
    să aibă la dispoziție echipamente medicale inovatoare, la prețuri
    accesibile.


    Nu putem aștepta sfârșitul pandemiei pentru a începe să reparăm
    lucrurile și să ne pregătim pentru viitor. Vom pune bazele unei Uniuni Europene
    a sănătății în care toate cele 27 de țări membre să poată colabora pentru a
    depista, pentru a se pregăti și pentru a reacționa împreună, declara Ursula von
    der Leyen, președinta Comisiei Europene, în cadrul Reuniunii mondiale la nivel
    înalt privind sănătatea, din octombrie 2020. În prima sa propunere privind
    o Uniune Europeană a sănătății, Comisia s-a concentrat asupra măsurilor de
    pregătire și reacție în situații de criză. Strategia farmaceutică vizează
    modernizarea cadrului de reglementare și sprijinirea cercetării și a
    tehnologiilor care ajung la pacienți, iar Planul european de combatere a
    cancerului își propune să prevină cancerul și să se asigure că pacienții,
    supraviețuitorii, familiile și îngrijitorii acestora se pot bucura de o
    calitate ridicată a vieții.


    Despre toare acestea am discutat cu eurodeputatul
    Tudor Ciuhodaru: Eu vorbesc de atâta timp de o uniune europeană a
    sănătății. Europa ar trebui să asigure fiecărui cetățean cel mai bun tratament
    atunci când are nevoie, unde are nevoie, iar dacă vorbim despre ceea ce îmi
    doresc eu și sper să se realizeze și prin acest proiect – vreau să fiu tratat
    la Iași, la București, la Oradea, la Timișoara, la fel ca la Bruxelles,
    inclusiv când vorbim despre situații de urgență.

    Dacă vorbim de sistemele de
    sănătate la nivel european vă reamintesc că nu se aplică acea regulă a
    subsidiarității. Practic, fiecare stat membru are și drepturi și obligația de
    a-și organiza sistemul de sănătate așa cum dorește, dar, din păcate, și asta
    este problema pe care am sesizat-o și de asta fac parte și din Comisia de luptă
    împotriva cancerului – sunt unul dintre puținii români medic în această comisie
    – vrem o altă abordare și o altă strategie pentru că vedem în fiecare zi că sunt
    inegalități majore între statele membre și chiar în interiorul fiecărui stat
    membru. Pentru că nu este la fel când te duci să te tratezi într-un oraș mare
    unde sunt alte posibilități de investigare, terapie, alte tipuri de
    specialități, și una este când ești la distanță de o astfel de zonă.

    Din
    punctul meu de vedere, fiecare cetățean european – și chiar am propus o
    cetățenie europeană, să avem și obligații, dar și drepturi similare – aceea
    unitate în diversitate, deviza UE, trebuie asigurată și trebuie să însemne în
    primul rând sănătate. Iar aici lucrurile ar trebui abordate complex, pentru că
    întotdeauna când se vine cu mai multe soluții, lucruri constructive, lucrurile
    pot fi îmbunătățite major. Iar un astfel de mecanism, o uniune europeană a
    sănătății, este clar că este cea mai importantă provocare pentru anii următori.

    Pentru că vedem într-un context în care poluarea, schimbările climatice,
    cancerul își modifică incidența, o astfel de abordare unitară, pe standarde, pe
    lucruri concrete, pe posibilități și algoritmi în care să i se asigure fiecărui
    cetățean european accesul la tratament este extrem de importantă.

    Și vă spun că cele 10 strategii pe
    care le-am aplicat inclusiv pe această luptă împotriva cancerului vizează, din
    punctul meu de vedere, două obiective majore, cel puțin pentru România – ar
    asigura, practic, rezolvarea, monitorizarea acelor trei tipuri mai frecvente de
    cancer al femeii, și vorbesc de cancerul de col uterin, cancerul ovarian și
    cancerul de sân, iar, în plus, tot ceea ce înseamnă cancere ale copilului și
    boli rare să aibă o susținere la nivel european.

    Pentru că este un efort
    financiar important și tehnologic și, vă dați seama, că de multe ori, cu cât
    ești mai departe de o zonă importantă a cercetării, a dezvoltării, lucrurile nu
    sunt la fel ca atunci când te afli într-o zonă în care se pot asigura aceste
    lucruri integrat, la nivel de secol XXI, într-o medicină pe care mi-o doresc să
    arate altfel odată cu această uniune europeană a sănătății.



  • EU Missions for major challenges

    EU Missions for major challenges


    The ongoing
    climate and health crises facing all of us are forcing us to join efforts in
    new and innovating ways. We need a courageous and ambitious policy, setting
    clear goals to help us shape the future that we desire. This is the view of the
    European Union, which is seeking answers to some of the most important current
    challenges. These include fighting cancer, adjusting to climate change, protecting
    oceans and waters, greener cities, a healthy soil and healthy food. New EU
    missions have been initiated for all of these areas. Why is joint action
    necessary? MEP Victor Negrescu attempts an answer:


    Victor Negrescu: I believe the pandemic has once again proved how important it is for us
    to work together. Global challenges require joint responses. We had to come up
    with a joint response in the healthcare field, we had to come up with a joint response
    in terms of economic recovery. And there is no doubt that in order to cope with
    the new challenges related to the environmental and digital transition, we
    still need a EU-wide, joint response. I think this pandemic has brought us all
    together, helped us to better understand the importance of the European project
    and is, somehow, a common starting point that we share regardless of our
    political views. So I hope we will take advantage of this context, which
    unfortunately is not in the least favourable, and understand the importance of
    resetting the EU agenda and of a substantial development of what the EU will
    mean in the future.


    What
    are these missions? A co-ordinated effort, says the European Commission, to
    bring together the necessary resources in terms of financing programmes,
    policies and regulations, as well as other activities designed to contribute to
    fulfilling the goals. With research and innovation as their starting points, the
    EU Missions set ambitious, concrete and measurable objectives, to be
    accomplished in clearly defined timelines, in order to obtain tangible results
    for all Europeans.


    One goal
    of these missions is to mobilise and actively involve stakeholders in the
    public and private sector, member states, regional and local authorities,
    research institutes, entrepreneurs and investors, as well as citizens, in order
    to encourage the adoption of new solutions and approaches at society level. Not
    least, the Missions are a novelty of the largest publicly funded research and
    innovation programme, Horizon Europe, to be held until 2027. MEP Cristian
    Bușoi explains:


    Cristian Bușoi: Obviously, this Horizon Europe programme was
    bound to take into account the challenges facing the EU at present, as well as
    the Union’s strategic goals. This is why an important part of the programme
    focuses on climate change, on digitisation, on artificial intelligence and, of
    course, on healthcare, with special emphasis on beating cancer.


    Supporting at
    least 150 European regions and communities in becoming resilient to the effects
    of climate change by 2030 is one of the EU objectives. In order to fulfil it, Mission
    Adaptation to Climate Change intends to make 100 million euros available for
    large-scale action related to major climate threats like flooding, adjusted to
    local circumstances.


    Mission
    Conquering Cancer plans to introduce a new, common governance model able to
    ensure systematic and effective integration of research, innovation and
    political developments with respect to cancer across Europe. Its targets
    are equally ambitious: cooperation with Europe’s
    Beating Cancer Plan to improve the lives of over 3 million people by 2030 through
    prevention, treatment and solutions for better and longer living. The implementation
    will go beyond research and innovation, but this mission too originates in the
    Horizon Europe programme.


    Mission
    Restore our Oceans and Waters will create a network of lighthouses and
    broaden the networks of protected maritime areas.


    As part
    of Mission 100 Climate-Neutral and Smart Cities, the selected cities will get
    their citizens involved in drawing up contracts for climate-neutral cities so
    as to contribute to ensuring climate neutrality by 2030. This is yet another ambitious
    goal, whose reaching would entail substantial benefits, particularly
    considering that, according to the UN, over two-thirds of the total carbon
    emissions come from cities.


    Not least,
    Mission A Soil Deal for Europe will encourage people to take part in
    scientific citizen initiatives to collectively improve the soil health.


    The EU
    Missions will help turn Europe into a greener, healthier continent, more
    favourable to inclusion and more resilient, says Brussels. It is a set of actions
    – research and innovation projects, policy measures and legislative
    initiatives, citizens’ involvement – to achieve concrete goals with large
    societal impact. We want
    to deliver solutions to key global challenges by 2030!, said Margrethe Vestager, Executive
    Vice-President for A Europe Fit for the Digital Age. (tr.
    A.M. Popescu)

  • Planul european de luptă împotriva cancerului

    Planul european de luptă împotriva cancerului

    În 2020, 2,7
    milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene au fost diagnosticaţi cu cancer, iar
    1,3 millioane şi-au pierdut viaţa. Cercetările arată că în lipsa unor acţiuni
    decisive, numărul de cazuri ar urma să înregistreze o creştere cu 24% până în
    2035, cancerul devenind principala cauză a morţii în UE.

    Astfel, în
    cadrul Planului european de luptă împotriva cancerului au fost propuse o serie
    de măsuri ce încep să se facă simţite. În cursul lunii august, Comisia
    Europeană a stabilit noi niveluri maxime pentru cadmiu și plumb într-o gamă
    largă de produse alimentare. Aceste măsuri au scopul de a reduce și mai mult
    prezența contaminanților cancerigeni în alimente și de a face alimentele
    sănătoase mai accesibile. Măsurile au început să fie aplicate de la 30 august
    în ceea ce privește nivelul maxim de plumb, respectiv de la 31 august în ceea
    ce privește cadmiul.


    Daniel Ferrie,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene, ne-a explicat:

    Daţi-mi voie să încep
    prin a clarifica faptul că şi cadmiul şi plumbul sunt vinovate de contaminarea
    mediului. Astfel nu pot fi potrivite consumului. Cu toate acestea, aplicând
    metodele de prevenţie, nivele de cadmiu şi plumb ce apar în procesarea
    produselor, pe tot lanţul de producţie, sunt mult peste nivelul admis,
    în diferite alimente. Pentru aplicarea noilor reglementări ale Comisiei
    Europene, lanţurile alimentare vor trebui să se asigure că alimentele pe care
    le scot pe piaţă sunt produse în conformitate cu noile reglementări, iar
    produsele ce depăşesc aceste niveluri permise nu se mai găsesc pe piaţă sau
    sunt scoase de pe piaţă, astfel încât consumatorul să nu mai fie expus la
    astfel de produse, pe întregul teritoriu al Uniunii Europene.


    Normele UE
    sunt deja la un nivel ridicat pe plan mondial, în privinţa asigurării alimentelor
    mai sigure, mai sănătoase și mai durabile. Și cum ştim că alimentația nesănătoasă
    sporește riscul de cancer, decizia de a stabili noi niveluri de cadmiu şi plumb
    ce pot fi regăsite în produsele alimentare urmărește să pună consumatorii în
    prim-plan. Cadmiul este un metal greu
    toxic prezent în mediu, atât natural, cât și ca rezultat al activităților
    agricole și industriale. Principala sursă de expunere la cadmiu a nefumătorilor,
    de exemplu, o reprezintă alimentele. Întrucât și plumbul este un contaminant
    prezent în mod natural în mediu, hrana este principala sursă de expunere umană
    la plumb.


    Nivelurile
    maxime de cadmiu, un contaminant cancerigen din mediu, pe care ar putea să îl
    conțină alimente precum fructele, legumele, cerealele și semințele oleaginoase,
    vor fi reduse în cazul unora dintre aceste alimente. Unele produse de bază vor
    trebui, de asemenea, să îndeplinească această cerință de la data intrării în
    vigoare a noului regulament.


    Această măsură
    va spori siguranța alimentelor vândute și consumate în UE și va contribui la
    eliminarea de pe piață a produselor alimentare cu cele mai mari concentrații de
    cadmiu. În plus, se vor reduce nivelurile maxime de plumb din numeroase produse
    alimentare, inclusiv alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică.
    De asemenea, vor fi stabilite noi niveluri maxime de plumb pentru mai multe
    produse alimentare, cum ar fi ciupercile sălbatice, mirodeniile și sarea.


    Aceste decizii
    sunt rezultatul unor ani de activitate continuă a Comisiei, a statelor membre
    și a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, precum și al
    consultărilor cu întreprinderile din sectorul alimentar.


  • La pandémie de Covid-19 et le drame des malades de cancer de Roumanie

    La pandémie de Covid-19 et le drame des malades de cancer de Roumanie

    Le cancer constitue la première cause de décès dans un nombre de plus en plus élevé d’Etats de l’Union européenne. La Roumanie détient un record négatif pour ce qui est du taux de mortalité par cette pathologie : avant le déclenchement de la pandémie de Covid-19, plus de 140 personnes atteintes de maladies oncologiques mouraient chaque jour. Une fois le SARS-CoV-2 apparu en Roumanie, le nombre des décès parmi les personnes touchées par différentes formes de cancer a quasiment triplé, comme l’affirme le président de la Fédération des associations des malades de cancer, Cezar Irimia, qui cite les chiffres de l’Institut national de la statistique. Représentant une trentaine d’associations de toute la Roumanie, la Fédération tire depuis l’année dernière déjà la sonnette d’alarme au sujet du fait qu’une fois l’attention du public accaparée par la Covid-19, la mortalité parmi les patients atteints de cancer pourrait augmenter, en l’absence de soins médicaux appropriés.

    Après une année de pandémie, certaines conclusions peuvent être identifiées, même si elles sont toujours provisoires. Ecoutons Cezar Irimia : « Nous estimons que les stratégies du ministère de la Santé ont été erronées. D’abord, la séparation entre les hôpitaux « Covid » et « non-Covid » a carrément coupé l’accès aux malades chroniques à des soins spécialisés en général. Ensuite, l’ordre des responsables de la Santé permettant uniquement les hospitalisations des cas graves dans les hôpitaux publics a constitué une nouvelle restriction imposée aux malades chroniques et non seulement. Bref, cet ordre a généré de nombreuses victimes, selon nous ! Nos patients n’ont pas pu bénéficier de soins médicaux spécialisés, n’ont pas été suivis, n’ont pas reçu des traitements à temps… tout cela s’est traduit par des vies perdues. Ce sont les statistiques qui le disent, tout comme mes données de la Caisse nationale d’assurance maladie qui font état du nombre de patients décédés. Je dirais qu’en Roumanie, en 2020, le nombre de malades ayant reçu un diagnostic oncologique a baissé de 30 à 40%, et cela sera visible vers la fin de l’année en cours, lorsque le nombre des diagnostics de cancer connaitra une véritable flambée, engorgera le système de santé et engendrera des coûts supplémentaires par rapport au coût moyen quotidien actuel. »

    Normalement, l’espérance de vie est élevée pour la majorité des types de cancer traités de nos jours. Mais voilà qu’en pleine pandémie, le risque de mourir de cette maladie a carrément triplé. Les patients qui ont rapidement besoin d’un diagnostic et de soins sont condamnés à une mort certaine par un système médical roumain champion des décès évitables, des infections nosocomiales, de la mortalité maternelle élevée et enfin du sous-financement, affirme le président de la Fédération des Associations de malades de cancer, Cezar Irimia. A son avis, l’idée selon laquelle les patients atteints de maladies chroniques de Roumanie ne sont pas allés consulter le médecin à cause du Covid n’est qu’une légende : « Y a-t-il un danger plus grand que de mourir des suites du cancer ? Nous avons senti en tant que malades chroniques que durant la pandémie le ministère de la Santé a été un ministère du Covid et que seul le Covid a primé. Pour le reste, on a cherché à s’en sortir comme on a pu et notre grande chance a été le fait que les médecins en général et les oncologues en particulier se sont solidarisés avec les patients et peu à peu, timidement, ont commencé à recevoir des malades, sans aucune peur de se faire infecter au SARS-CoV-2, puisque les tests gratuits ont rassuré les patients et les médecins qui pouvaient se rencontrer pour décider d’un traitement. Mais je le répète, les restrictions sont toujours là, les médicaments continuent de manquer et l’accès aux interventions chirurgicales demeure toujours faible… Et je mentionnerais l’Institut oncologique de Bucarest : si, avant la pandémie, une quarantaine d’interventions chirurgicales y étaient pratiquées quotidiennement, durant la pandémie, leur nombre n’a pas dépassé les 10 interventions par jour. L’activité a été donc réduite à un quart du normal. Nous soupçonnons que tous les malades ont fait un quart des traitements dont ils avaient besoin et cette situation s’est retrouvée dans les rapports publiés par l’Institut national de la statistique visant les décès. Loin de nous de dire que les mesures pour combattre la pandémie n’ont pas été bonnes, mais nous avons été des victimes collatérales de ces mesures. Il n’y a pas eu de vision d’ensemble sur le système, mais uniquement une attention particulière sur cette pandémie au détriment des patients atteints de cancers. »

    Le 3 février, à la veille de la Journée mondiale de lutte contre le cancer, la Commission européenne a présenté un plan de lutte contre cette maladie – priorité majeure et pilier essentiel d’une Union européenne de la santé physique de ses citoyens. Reposant sur la recherche et l’innovation, le Plan établit une nouvelle approche de l’Union en matière de prévention, diagnostic, traitements et soins palliatifs – autant d’éléments cruciaux du même puzzle et du même parcours d’un malade de cancer. La Fédération des associations des malades de cancer de Roumanie regarde avec beaucoup d’espoir l’élaboration de ce plan européen. Il se peut que grâce à lui, à la dernière minute, les autorités roumaines élaborent à leur tour un plan et un registre national des malades de cancer. Cezar Irimia : « En toute solidarité avec les médecins oncologistes, la Fédération des associations de malades de cancer de Roumanie demande depuis 2001 la création de ce plan et d’un registre national du cancer. Depuis pas moins de 20 ans, nous prions les autorités d’élaborer ce registre qui n’existe toujours pas en Roumanie. L’absence de ce registre national et surtout du plan national pour le cancer ont mené durant la pandémie à l’aggravation de ces problèmes dans la vie des patients. Avec un Plan national du cancer, certainement, la situation aurait été bien meilleure pour les patients atteints de cancers, et ce registre que nous demandons aurait sans nul doute suivi les fonds alloués à l’oncologie et aurait donné une statistique concernant l’efficacité des traitements appliqués aux malades, alors que le budget annuel de l’oncologie aurait reposé sur les statistiques de ce registre et non pas selon un historique comme c’est le cas de nos jours. Voilà donc autant de failles du système. Il est possible que certains intérêts aient cherché à ce que ni un Plan national en matière d’oncologie, ni un Registre national du cancer censé suivre absolument tout ce qui se passe relativement à cette pathologie ne soient mis en œuvre. Si seulement nous avions de la chance de bénéficier d’un plan européen de contrôle du cancer qui forcera en quelque sorte les Etats membres à élaborer des plans nationaux ! Mais à mon avis, sur l’ensemble de l’UE, nous sommes l’unique pays à ne pas disposer de ces deux outils. Il est clair que la Roumanie est le pays de toutes les possibilités. C’est pourquoi nous avons tant de millionnaires alors que les cimetières sont pleins de patients qui n’ont eu aucune chance de survie. »

    Cancer ne devrait pas être synonyme de mort, affirme le président de la Fédération des Associations de malades de cancer, Cezar Irimia, qui rappelle que pour les patients oncologiques, chaque jour est un combat, dans le cadre duquel l’organisation du système de santé a une importance énorme.

  • Comisia reduce prezența contaminanților cancerigeni în produsele alimentare

    Comisia reduce prezența contaminanților cancerigeni în produsele alimentare

    Noile măsuri adoptate de forul comunitar au scopul de a reduce și mai mult prezența contaminanților cancerigeni în alimente și de a face alimentele sănătoase mai accesibile.

    Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a subliniat că alimentația nesănătoasă sporește riscul de cancer, iar această decizie urmărește să pună consumatorii în prim-plan, făcând ca alimentele să fie mai sigure și mai sănătoase, așa cum prevede Planul european de luptă împotriva cancerului. Facem, de asemenea, un pas înainte în întărirea, în cadrul lanțului alimentar al UE, a normelor UE, care sunt deja la un nivel ridicat și de calibru mondial, și furnizăm alimente mai sigure, mai sănătoase și mai durabile pentru cetățenii noștri, a mai spus comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

    Nivelurile maxime de cadmiu, un contaminant cancerigen din mediu, care s-ar putea găsi în alimente precum fructele, legumele, cerealele și semințele oleaginoase, vor fi reduse în cazul unora dintre aceste alimente. Unele produse de bază vor trebui, de asemenea, să îndeplinească această cerință de la data intrării în vigoare a noului regulament.

    În plus, se vor reduce nivelurile maxime de plumb din numeroase produse alimentare, inclusiv alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică.

    De asemenea, vor fi stabilite noi niveluri maxime de plumb pentru mai multe produse alimentare, cum ar fi ciupercile sălbatice, mirodeniile și sarea.

    Aceste decizii sunt rezultatul unor ani de activitate continuă a Comisiei, a statelor membre și a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, precum și al consultărilor cu întreprinderile din sectorul alimentar.

    Cadmiul este un metal greu toxic prezent în mediu, atât în mod natural, cât și ca rezultat al activităților agricole și industriale. Principala sursă de expunere la cadmiu a nefumătorilor o reprezintă alimentele. Întrucât și plumbul este un contaminant prezent în mod natural în mediu, hrana este principala sursă de expunere umană la plumb.


  • The drama of cancer patients in Romania against the Covid-19 pandemic

    The drama of cancer patients in Romania against the Covid-19 pandemic

    Cancer is the first cause of death in an increasingly large number of countries in the EU. Romania holds a negative record with respect to the rate of mortality caused by this pathology: before the onset of the Covid-19 pandemic, more than 140 oncological patients would die every day. After the Sars-CoV-2 virus started spreading, the number of people suffering from various types of cancer dying every day has almost tripled, as the president of the Federation of Cancer Patient Association, Cezar Irimia, told us, based on figures provided by the National Institute of Statistics.



    Representing some 30 associations from across Romania, the Federation sounded the alarm as early as last year, when the health-care crisis just started, drawing attention to the fact that, with everybody focusing on Covid-19, mortality among cancer patients was likely to grow, in the absence of proper medical care. After a year, this scenario has been confirmed, and we can draw a line and some conclusions, though not final, Cezar Irimia says:



    “We believe that some of the Health Ministrys strategies were wrong. First when they made a distinction between Covid and non-Covid hospitals, and interrupted access to specialized monitoring for chronic patients in general. There followed the order stating that only emergencies can be resolved by admission to public hospitals, and thats another restriction imposed on cancer patients and not only. That order, we say, has resulted in lots of casualties. The fact that our patients could not benefit from specialized hospital care, were not monitored and could not have their medication on time, translated into loss of human lives. This is statistics, confirmed by the data provided by the National Insurance House, which reported the number of people who no longer benefit from social insurance as a result of their demise. I would say that in 2020, in oncology, the diagnostic rate dropped by 30-40% and this will show effects at the end of this year, when the newly diagnosed will overwhelm the health-care system and will generate additional costs to the daily average.”



    In normal conditions, nowadays life expectancy is usually high, for most types of cancer. But, suddenly, along with the pandemic, the risk of dying has tripled. The patients who need to be urgently diagnosed and treated are sentenced to a certain death by the very health system in Romania, which is a champion when it comes to deaths that could have been avoided, hospital-acquired infections, high mortality and underfinancing from the GDP, Cezar Irimia also says. In his opinion, to say that chronic patients have been afraid to go to a hospital because of the pandemic is false:



    “What greater danger can there be than to die of cancer?” We felt, as chronic patients, that during the pandemic, we had only one Ministry of Covid and only Covid prevailed. The rest tried to go by, and our great luck was that doctors in general and oncologists in particular showed solidarity with the patients and, gradually, after the start of free testing, they began to see their patients, without any fear of Sars-CoV-2 infection. Free testing restored confidence in doctors and patients that they can meet and the patients can get treatment. But I repeat, still in the same conditions, with restrictions, drugs shortage, still limited access to surgical treatments. And I can give you a clear example from the Bucharest Oncological Institute: while before the pandemic, there were about 40 operations per day, during the pandemic a maximum of 10 operations per day have been performed. So, its all come down to a quarter. We suspect that all patients have been affected by this situation and this can be seen in the statistics drawn up by the NIS. We do not say that the measures taken to tackle the pandemic were not good measures, but we have been collateral victims of these measures. Theres been no overview of the system as a whole, only an exclusive focus on this pandemic, to our detriment. “



    On 3 February, on the eve of World Cancer Day, the European Commission presented a Beating Cancer Plan, a key priority and pillar for a European Union focused on the physical health of its citizens. Based on research and innovation, the Plan sets out a new Union approach to prevention, diagnosis, treatment and palliative care, all vital pieces of the same puzzle and journey of every cancer patient. The Federation of Cancer Patient Associations in Romania has high hopes for this European Plan! Maybe thanks to it, in the 12th hour, the Romanian authorities will elaborate, in their turn, a Plan and a National Cancer Registry. Cezar Irimia once more:



    “Together with oncologists and not only, we, as the Federation of Cancer Patient Association in Romania, have been asking for this Plan and a National Cancer Registry since 2001. We have been asking the authorities to do this for 20 years and we still dont have them. The lack of this National Registry and, first of all, of the National Cancer Plan has led to these big problems in the lives of the patients, in particular during the pandemic. If we had a National Cancer Plan, things would certainly have been much better for cancer patients. Also, the Registry we ask for would have monitored the funds allocated to oncology, would have provided statistics about the effectiveness of treatments applied to patients, and the annual budget for oncology would have been established on the basis of statistics from this Registry and not by playing it by ear, as it happens now. So only shortcomings here too! There have certainly been interests in not implementing a National Cancer Plan and a National Cancer Registry that would monitor absolutely everything that happens in relation to this pathology. We just hope to get lucky with that European Cancer Plan, which will somehow force the Member States to come up with a National Cancer Plan. Although I think that, in the European Union, we are about the only country that does not have a National Cancer Plan and a National Cancer Registry. It is clear that Romania is the country of all possibilities. Thats why we have so many millionaires, and cemeteries are full of patients who stood no chance of survival. “



    Cancer should not equal death, says the president of the Federation of Cancer Patient Associations, Cezar Irimia, but to cancer patients, every day is a fight, and the health-care system has an overwhelming role in supporting them in this fight. (M.I.)


  • Planul UE de luptă împotriva cancerului

    Planul UE de luptă împotriva cancerului

    Având ca punct de plecare noi tehnologii,
    cercetare și inovare, Planul UE de combatere a cancerului – o prioritate majoră
    în domeniul sănătății a Comisiei von der Leyen – stabilește o nouă abordare a
    Uniunii în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul
    acestei maladii din cauza căreia, doar în 2020, de exemplu, 1,3 milioane de
    persoane din UE și-au pierdut viața. În același timp, 2,7 milioane de persoane
    au fost diagnosticate cu această boală. Planul a fost conceput astfel încât să
    abordeze întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții
    pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit
    acestei boli.

    Despre acest plan complex european am discutat cu eurodeputatul
    Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru
    Programul de Sănătate al UE:

    Este o inițiativă extrem de importantă a UE, a Comisiei Europene, este una
    dintre prioritățile în materie de sănătate. De la bun început, doamna comisar
    Kyriakides a promit de la președintele Comisiei, d-na von der Leyen,
    însărcinarea de a construi un plan de luptă împotriva cancerului, EU beating
    cancer plan. Asta va însemna că UE va face din lupta împotriva cancerului o
    prioritate. Va revizui legislația, va face un program-cadru, o platformă
    europeană după care statele naționale vor fi invitate să își construiască
    propriile planuri de cancer sau să-și revizuiască planurile deja existente.

    De
    asemenea, în domeniul cercetării misiunea pentru cancer este misiunea
    prioritară în ceea ce privește cercetarea în sănătate din programul Orizont
    Europa. Vor fi acțiuni finanțate și din programul de sănătate al UE, EU4Health,
    am introdus în acest program al UE posibilitatea ca anumite acțiuni ale Comisiei
    Europene de a pune laolaltă cunoștințe comune, de a pune laolaltă și a schimba
    bune experiențe, de a finanța experți europeni care să ajute la lupta împotriva
    cancerului, deci și din acest program vor fi fonduri disponibile pentru lupta
    împotriva cancerului. Cel mai important este, însă, că prin această inițiativă
    europeană se va pune o presiune pozitivă pe statele membre de a face ceva
    consistent în lupta împotriva cancerului și sigur se va crea și o platformă europeană,
    o rețea europeană, dacă vreți, de profesioniști care vor lupta împotriva
    cancerului.

    Planul European de combatere a cancerului este
    structurat în jurul a patru domenii principale de acțiune, cu 10 inițiative
    emblematice și numeroase acțiuni de sprijin. El este cu atât mai important cu
    cât estimările arată că, în lipsa unor măsuri concludente, numărul cazurilor de
    cancer va crește cu aproape 25% până în 2035, această boală devenind principala
    cauză de deces în UE. În plus,
    pandemia de COVID-19 a afectat grav activitățile de îngrijire în domeniul
    cancerului, perturbând tratamentele, întârziind stabilirea diagnosticului și
    vaccinarea și afectând accesul la medicamente.


  • Pandemia de Covid-19 și drama bolnavilor de cancer din România

    Pandemia de Covid-19 și drama bolnavilor de cancer din România

    Cancerul
    reprezintă prima cauză de deces într-un număr tot mai mare de ţări din Uniunea
    Europeană. România deține un record negativ în privința ratei mortalităţii
    cauzate de această patologie: înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19,
    peste 140 de bolnavi oncologici mureau zilnic. Odată cu apariția Sars-CoV-2,
    numărul deceselor persoanelor cu diverse forme de cancer aproape că s-a triplat
    – după cum afirmă președintele Federației Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer,
    Cezar Irimia, bazându-se pe cifre ale Institutului Național de Statistică.


    Reprezentând
    aproape 30 de asociații din toată România, Federația a tras un semnal de alarmă
    încă de anul trecut, de la debutul crizei sanitare, cu privire la riscul ca,
    toată atenția fiind concentrată asupra Covid-19, mortalitatea în rândul
    persoanelor afectate de cancer să crească în lipsa unor îngrijiri medicale
    corespunzătoare, trecute în plan secund. După un an, lucrurile s-au precizat cu
    mai multă claritate, se poate trage o linie – chiar dacă, încă, provizorie – și
    pot fi extrase unele concluzii. O face Cezar Irimia:

    Strategiile
    Ministerului Sănătății considerăm că au fost unele greșite. În primul rând,
    atunci când au delimitat ‘spitale Covid’ și ‘spitale non-Covid’, au sistat
    accesul la monitorizare de specialitate a pacienților cronici în general. Apoi,
    ordinul care a spus că doar urgențele vor fi rezolvate cu internare în
    spitalele publice a fost clar încă o restricție adusă pacienților oncologici și
    nu numai. Acel ordin – spunem noi – a generat multiple victime! Faptul că
    pacienții noștri nu au avut asistență medicală de specialitate, nu au fost
    monitorizați, nu li s-au administrat tratamentele la timp… toate lucrurile
    acestea au fost cuantificate în vieți pierdute. O spune statistica, așa cum am
    enunțat anterior și o spun datele de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate
    despre pacienți care au ieșit din tratament clar prin deces. Aș spune că, în
    România, în anul 2020, a scăzut diagnosticarea cu 30-40% în oncologie și lucrul
    acesta se va vedea la sfârșitul acestui an, când cei nou diagnosticați vor
    copleși sistemul de sănătate și vor genera costuri multiple în plus față de
    media actuală zilnică.


    În condiții
    normale, speranța de viață e ridicată, în zilele noastre, pentru majoritatea
    tipurilor de cancer. Și brusc, în plină pandemie, riscul de a muri s-a triplat.
    Pe pacienții care au nevoie de tratament și diagnostic rapid îi condamă la moarte
    sigură sistemul de sănătate din România, campion al deceselor ce ar putea fi
    evitate, al infecțiilor intraspitalicești, al mortalității materne ridicate, al
    finanțării mici din PIB – spune președintele Federației Asociaţiilor Bolnavilor
    de Cancer, Cezar Irimia. În opinia sa, este o doar o legendă că, din cauza
    noului coronavirus, bolnavilor cronici le-a fost teamă să se mai prezinte la
    spital:

    Ce pericol mai mare poate fi decât a muri de
    cancer? Noi am simțit, ca pacienți cronici, că, în perioada pandemiei, am avut
    doar un Minister al Covidului și doar Covidul a primat. Restul, fiecare s-a
    descurcat cum a putut și marele nostru noroc a fost că medicii în general și
    oncologii, în particular, s-au solidarizat cu pacienții și, mai timid, după ce
    s-a dat drumul la testare gratuită, au început să primească pacienții, fără a
    avea vreun fel de frică de riscul de infectare cu Sars-CoV-2, deoarece acea
    testare gratuită a readus încrederea în medici și în pacienți că se pot întâlni
    și pot fi tratați.

    Dar, repet, în continuare cu restricții, în continuare cu
    lipsă de medicamente, în continuare cu accesul la tratamente chirugicale
    reduse… Și vă pot da un exemplu clar din Institutul Oncologic București: dacă
    înainte de pandemie, aici se făceau cam 40 de operații pe zi, în timpul
    pandemiei s-au făcut maximum 10 operații pe zi. Deci, totul a mers la sfert.
    Bănuim că toți pacienții au făcut tratamente tot la sfert și asta s-a regăsit
    în statistica dată de INS prin numărul mare de decese. Nu contestăm că măsurile
    luate pentru a trata pandemia nu au fost niște măsuri bune, dar noi am fost
    victime colaterale ale acestor măsuri. Nu a existat o privire de ansamblu
    asupra întregului sistem, ci doar o atenție pe această pandemie, în detrimentul
    nostru.


    Pe 3 februarie,
    în ajunul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, Comisia Europeană a
    prezentat un Plan de combatere a cancerului – prioritate majoră și pilon
    esențial al unei Uniuni Europene a sănătății fizice a cetățenilor săi. Bazat pe
    cercetare și inovare, Planul stabilește o nouă abordare a Uniunii în materie de
    prevenție, diagnostic, tratament și îngrijire paliativă – toate piese vitale
    ale aceluiaşi puzzle şi ale aceleiaşi călătorii a fiecărui pacient cu cancer.
    Federația Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România își pune mari speranțe
    în acest Plan european! Poate că datorită lui, în ceasul al 12-lea,
    autoritățile române vor elabora, la rândul lor, un Plan și un Registru Național
    de Cancer. Cezar Irimia:

    În solidar cu medicii oncologi și nu numai,
    noi, ca Federație a Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, cerem din
    2001 acest Plan și un Registru Național de Cancer. De 20 de ani rugăm
    autoritățile să facă acest lucru și nici în ziua de astăzi nu îl avem! Lipsa
    acestui Registru Național și, în primul rând, a Planului Național de Cancer au
    dus la aceste mari probleme în viața pacienților pe care le-am întâmpinat și în
    pandemie. Dacă am fi avut un Plan Național de Cancer, cu siguranță lucrurile ar
    fi stat mult mai bine pentru pacienții cu cancer, dar și acel Registru pe care
    noi îl cerem ar fi monitorizat fondurile alocate oncologiei, ar fi dat o
    statistică despre eficiența tratamentelor aplicate pacienților, iar bugetul
    anual pentru oncologie ar fi fost făcut pe baza statisticilor din acest
    Registru și nu după istoric, cum se face astăzi, adică după ureche, lăutărește.

    Deci numai neajunsuri și aici! Cu siguranță au fost interese de a nu se
    implementa un Plan Național de Oncologie și un Registru Național de Cancer care
    să monitorizeze absolut tot ce se întâmplă în această patologie. Doar să avem
    noroc cu acel Plan european de control al cancerului, care, cumva, va forța un
    pic statele membre să elaboreze un Plan Național de Cancer. Dar eu cred că, din
    Uniunea Europeană, noi suntem cam singura țară care nu avem un Plan Național de
    Cancer și un Registru Național de Cancer. Este clar că România e țara tuturor posibilităților.
    De aceea, avem atâția milionari, iar cimiterele sunt pline de pacienți care nu
    au avut nicio șansă de supraviețuire.


    Cancerul nu
    trebuie să fie egal cu moartea – spune președintele Federației Asociaţiilor
    Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, care amintește că, pentru pacienții
    oncologici, fiecare zi e o luptă, dar în care și organizarea sistemului de
    sănătate are o importanță covârșitoare.

  • Proiect de screening gratuit pentru cetăţeni, la Spitalul Judeţean Constanţa

    Proiect de screening gratuit pentru cetăţeni, la Spitalul Judeţean Constanţa

    Spitalul Judeţean Sf. Apostol
    Andrei Constanţa va derula un proiect de screening pentru cancerul
    colorectal, finanţat din fonduri europene.


    Proiectul
    Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare
    precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale
    în regiunea Sud-Est este finanţat în cadrul Programului Operaţional
    Capital Uman 2014-2020.


    Prin intermediul acestuia, vor fi
    desfăşurate activităţi de identificare, mobilizare şi acordare de sprijin
    pentru peste 50 mii de persoane din regiunea Sud-Est.


    Având în vedere că printre obiectivele
    proiectului se numără şi promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi
    a oricărei forme de discriminare, cel puţin jumătate dintre persoanele care
    vor fi investigate, vor proveni din
    mediul rural, putând fi chiar neasigurate.


    Contractul are o valoare de aproape 24
    de milioane de lei şi a fost semnat luna aceasta.


    Prezent la Constanţa, pentru semnarea
    contractului, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a vorbit despre
    publicul ţintă al proiectului dar şi despre costurile pe care le-ar avea în mod
    normal, aceste teste:




    50 de mii de persoane cu vârstele cuprinse
    între 50 şi 74 de ani vor putea beneficia de serviciile de prevenţie medicală
    pentru testarea cancerului colonorectal. Este un test care costă foarte mult,
    în momentul de faţă. Calculele noastre arată că peste 200 de euro se plătesc
    pentru astfel de teste, care sunt făcute în regim de preveţie. Aşadar, grupul
    ţintă de beneficiari pe care l-am avut în vedere, va putea să efectueze aceste
    teste în mod gratuit, la Spitalul Judeţean Constanţa.





    Dealtfel, la nivel naţional este în
    derulare un program de prevenţie medicală, finanţat din fonduri europene, prin
    care peste 4 milioane de români pot fi testaţi gratuit pentru diferite tipuri
    de cancer, a mai precizat ministrul:




    Peste 4 milioane de români, în cadrul Programului
    Naţional de prevenţie medicală şi peste 675 de milioane de euro, e Programul
    naţional, care de asemenea, se adresează testării şi diagnosticării precoce în
    special în zona cancerului colonorectal, a cancerului de col uterin sau a
    cancerului mamar. E un program pe care îl susţinem din fonduri europene şi care
    se înscrie în linia politicii europene de diagnosticare precoce şi de asigurare
    a serviciilor spitaliceşti în regim de spitalizare de zi.





    Dintre toate tipurile de cancer, cel
    colorectal se află pe locul doi ca incidenţă şi mortalitate în România.


    Depistarea precoce a bolii va duce la un
    număr mai mare de pacienţi vindecaţi, scăderea mortalităţii şi reducerea
    costurilor alocate tratamentului, spun reprezentanţii Spitalului Judeţean
    Constanţa.


  • August 17, 2019 UPDATE

    August 17, 2019 UPDATE

    VISIT The head of the Romanian state, Klaus Iohannis, will be on an official visit to Washington D.C. on August 19 and 20, at the invitation of the US president, Donald J. Trump. The 2 leaders will have a meeting on August 20, to discuss ways to strengthen and further develop the strong and dynamic strategic partnership between Romania and the US, in all its components. The Romanian president will emphasise on this occasion that his country will remain a reliable ally and strategic partner of the USA, one of the priorities of Romanias foreign policy being to consolidate the trans-Atlantic relation and Euro-Atlantic security. Klaus Iohannis said he also intended to talk to Donald J. Trump about the American troops in Romania and about the countrys capacity to host more US troops. The issue of US visa requirements for Romanian citizens will also be approached. Meanwhile, according to the White House, the US president looks forward to celebrating the 30th year since the fall of communism and the 15th year of Romanias NATO membership with president Iohannis. Klaus Iohannis and Donald Trump previously met at the White House in 2017, when they discussed the prospects for deepening and broadening the Strategic Partnership between Romania and the US.



    CLIMBER One of the best known Romanian climbers, Torok Zsolt, (45) was found dead on Saturday near Negoiu Peak in Fagaras Mountains, central Romania, the Sibiu mountain rescue service announced. Torok Zsolt broke several records in Romanian and world climbing. In 2016, Torok Zsolt climbed 5 Himalayan peaks, 3 of them accompanied by Vlad Căpuşan. They made the first ever ascent of Peak 5, in Makalu region, a 6.421m top that had not been climbed since the opening of the route in 2003. In 2013, Torok Zsolt was the leader of the Romanian team that climbed the 8.126m Nanga Parbat, which is still the most notable achievement in Romanian mountain climbing.



    MIGRANTS The Romanian authorities, alongside several other EU member states, have agreed to receive some of the nearly 150 migrants on board of the Spanish humanitarian vessel Open Arms, off the Italian island of Lampedusa. According to a news release issued by the Romanian Foreign Ministry, the agreement concerns the relocation of 10 people from Malta. The decision proves Romanias willingness to contribute to the solidarity efforts in such situations, and concerns vulnerable people, who need protection. The response poses no pressure on the Romanian asylum system, reads the release. Bucharest says there have been other similar situations this year, and Romania has responded to 3 such calls coming from the European Commission, namely 2 from Italy for 10 people, and one from Malta for 5 people in need of protection. Eleven of these have reached the country so far.



    FILM ‘Ivana the Terrible, Ivana Mladenovics second feature film, has won the special prize of the jury in the Cineasti del Presente section of the Locarno Film Festival, which came to an end on Saturday. The section is devoted to directors at their first, second or third films. ‘Ivana the Terrible, a Romanian-Serbian co-production, is an unconventional story about people and places, based on an event in the directors life. Ivana Mladenovic was born in 1984, in Serbia, she went to law school in Belgrade and then moved to Romania. She made several shorts and documentaries awarded in international festivals, and is best known for her debut feature, ‘Soldiers. A story from Ferentari’.



    ACTOR The American actor Peter Fonda, son of Henry Fonda and brother to Jane Fonda, died at the age of 79, in Los Angeles (USA), after battling lung cancer. He shot to fame after playing in the 1969 cult classic Easy Rider. In 1971 he directed his first film, “The Hired Hand, in which he also played the lead role. He had an Oscar nomination for best actor, in “Ulee’s Gold, 1998, which also won a Golden Globe. His last film, The Last Full Measure, featuring Samuel L. Jackson, Morgan Freeman and Laurence Fishburne, is scheduled for release in late October in the US.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Noi măsuri pentru protejarea muncitorilor de expunerea la cancerigene

    Noi măsuri pentru protejarea muncitorilor de expunerea la cancerigene

    Parlamentul European ia măsuri pentru creşterea siguranţei la locul de muncă, prin reducerea expunerii la substanţe periculoase. Cancerul cauzează peste jumătate dintre decesele legate de locul de muncă în Uniunea Europeană, aşa că deputaţii au introdus noi substanţe pe lista celor nocive.

    Aproximativ 12 milioane de europeni sunt expuşi la noxele motoarelor diesel la locul de muncă, indiferent dacă sunt şoferi de autobuz sau de camion sau muncitori în construcţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că emisiile motoarelor diesel pot cauza cancer la om. Parlamentul European doreşte să reducă expunerea lucrătorilor la substanţe periculoase, aşa că a adoptat, în această săptămână, măsuri mai stricte privind eliminarea și reducerea agenților cancerigeni și mutageni. Noul cadru juridic include valori-limită de expunere și menționează riscurile pentru piele pentru noi substanțe cancerigene, indiferent dacă expunerea survine prin inhalare sau manipulare. Această listă include noxele produse de motoarele diesel și uleiurile de motor uzate, a anunţat la începutul săptămânii Mina Andreeva, unul dintre purtătorii de cuvânt ai forului comunitar: Statele membre au convenit să limiteze expunerea lucrătorilor la încă cinci sustanţe carcinogene. Asta înseamnă că de la preluarea funcţiei în 2014, această Comisie a reuşit să ajungă la acorduri pentru limitarea expunerii la 21 de substanţe carcinogene în total, ceea ce a dus la prevenirea a 100 de mii de cazuri de cancer care s-ar fi putut înregistra în următorii 50 de ani. Aşadar, Europa a făcut chiar tot ceea ce a putut în ceea ce priveşte Europa care protejează.


    Noile norme vor asigura o protecţie mai bună pentru milioanele de lucrători din Uniunea Europeană, spune raportorul Claude Rolin: Ştiinţa a progresat foarte mult. Acum ştim că unele produse sunt periculoase, ceea ce nu ştiam înainte. Iniţial nu ştiam că azbestul este carcinogen şi letal. Cel mai important pentru mine este ca riscurile să fie reevaluate constant, pentru că nu putem pune un preţ pe sănătatea lucrătorilor noştri.


    În Uniunea Europeană, cancerul este cauza principală a deceselor legate de locul de muncă, 53%. Între 7 şi 12 persoane mor în fiecare oră în Uniune din cauza unei forme de cancer donbândite la locul de muncă.

    Cele mai frecvente tipuri de cancer legate de locul de muncă sunt cancerul pulmonar, mezoteliomul (cauzat de expunerea la particule de azbest) și cancerul vezicii urinare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din zece decese cauzate de cancerul pulmonar este strâns legat de riscurile de la locul de muncă.

    Sunt afectate în mod special sectoarele construcțiilor, produselor chimice, automobilelor și mobilei, producţiei de alimente, textilelor, prelucrării lemnului, dar și domeniul sănătății.


  • 02.10.2018

    02.10.2018

    Barnier — Outre le maintien de relations proches entre l’Union européenne et le Royaume Uni après le Brexit, la Roumanie est intéressée à ce que tous les ressortissants roumains qui résident en Grande Bretagne puissent continuer à habiter, à travailler et à étudier dans les mêmes conditions que jusqu’à maintenant — a déclaré aujourd’hui la première ministre Viorica Dăncilă, lors de sa rencontre à Bucarest avec le négociateur en chef de l’Union européenne pour le Brexit, Michel Barnier. Les discussions ont mis en exergue le très bon niveau de coopération entre les autorités de Roumanie et la structure dirigée par Michel Barnier, dans la perspective de la prise par la Roumanie, de la présidence tournante du Conseil de l’Union européenne, au premier semestre de 2019. D’autre part, Mme Dăncilă a confirmé une nouvelle fois l’importance de maintenir les 27 Etats membres autour des principes fondamentaux établis pour la négociation du dossier du Brexit. Michel Barnier a également rencontré le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, et il aura des entrevues avec les présidents du Sénat et de la Chambre des députés, Călin Popescu-Tăriceanu et Liviu Dragnea, et aussi avec des responsables parlementaires roumains.



    Débat — La première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, accompagnée par le ministre de la Justice, Tudorel Toader, participent, demain, à Strasbourg, au débat organisé au Parlement européen relatif à l’Etat de droit en Roumanie. Hier, à la Commission pour les libertés civiles, des députés européens de différents groupes politiques ont procédé à un échange d’opinions avec le premier vice-président de la Commission européenne, Frans Timmermans, sur la situation de Roumanie, y compris sur l’indépendance de la justice. Ce dernier a déclaré que les initiatives des autorités de Bucarest en la matière avaient créé de la préoccupation non seulement pour certains Roumains, qui sont sortis protester dans la rue, mais aussi au niveau de l’Union européenne. Frans Timmermans a précisé que si la conclusion est que les règles européennes sont enfreintes, la Commission n’hésitera pas à assigner le gouvernement roumain en justice. Le ministre Tudorel Toader a répliqué qu’il demanderait au premier vice-président de la Commission, à Strasbourg, que l’étape des inquiétudes soit dépassée à la faveur d’une discussion ponctuelle.



    Motion — La semaine parlementaire commence aujourd’hui au Sénat par le vote sur la motion simple du Parti national libéral et de l’Union Sauvez la Roumanie (d’opposition) à l’adresse du ministre des Transports, Lucian Şova. Les signataires du document lui reprochent la manière dont il a géré le secteur routier et ferroviaire. Une démarche similaire des libéraux sera soumise mercredi au vote de la Chambre des députés. Les critiques viseront alors le ministre des Finances, Eugen Teodorovici. De l’avis des libéraux, il doit assumer sa responsabilité pour l’échec de la stratégie fiscale et budgétaire.



    Cancer — Le mois d’octobre est consacré à la prise de conscience du danger du cancer du sein. Des organisations du monde entier essaient, chaque année, d’attirer l’attention sur ce problème du monde moderne et d’encourager l’éducation et la recherche. Selon la ministre de la Santé de Bucarest, Sorina Pintea, près de 9000 personnes reçoivent un diagnostic de cancer du sein, et 3000 meurent chaque année. Sorina Pintea attire l’attention sur le fait que cette maladie peut être dépistée et son évolution — arrêtée – par contrôle médical.



    Météo – En Roumanie, le temps est en léger réchauffement. Le ciel est nuageux sur le nord, le nord-est, le centre et le sud-est, où des pluies à verse et des phénomènes électriques sont signalés. Sur le reste du territoire, le ciel est variable, et les pluies – isolées. Les maximales du jour vont de 17 à 23°, avec 18° et du soleil à midi à Bucarest.


  • No Child Alone in Hospital volunteer programme

    No Child Alone in Hospital volunteer programme

    The increase in the number of cancer cases in
    Romania in recent years has also affected children. What makes things worse in
    children’s case is when they have to go through this alone. Children’s
    hospitals in Romania, few in number and usually very crowded, are also home to
    an increasing number of infants and children who are either abandoned or are
    rarely visited by their relatives or who have to stay in hospital for many
    months. Although the medical staff do their best to help them, children often
    miss their parents’ affection, which is sometimes critical in their healing.




    In order to make up for the missing affection,
    the Children’s Heart Association started a project entitled No Child Alone in
    Hospital. The initiative belongs to Adelina Toncean and the project is
    currently being implemented at the Maria Sklodowska Curie Children’s Clinical
    Emergency Hospital in Bucharest. Adelina Toncean explains:




    I’m a volunteer in the neonatal intensive care
    unit. I began my volunteering activity after I took two kids with serious
    medical conditions in foster care. Unfortunately, one of them has not made it.
    The other one was left alone in hospital for one year and a half. He has now
    recovered from a medical point of view, but the trauma of being left alone is
    still visible. I have always said to myself that, maybe one day, there will
    more of us volunteering to spend time with kids in hospital. At present, there
    are 3,200 people who have signed up for the project, all of whom want the same
    thing: to help children left alone in hospital. We have named the project No
    Child Alone in Hospital in order to create a functional model that can be used
    anywhere else.




    Adelina Toncean has kept many children in her
    arms, has fed them and helped them during treatments and the most difficult
    periods of their illness. She grew attached to each and every one of them, and
    on the day when we spoke to her, one of the children she was taking care of was
    going through some bad moments. Adelina Toncean:




    It’s one of the children I have fed every day.
    I have visited David every day. First I fed him with a syringe and then with a
    feeding bottle. And today I saw him again in hospital. It happened to him what
    usually happens to lonely children: they are discharged from hospital and go
    home, but come back because they don’t feel well. I saw him again being fed
    through a tube, sick with measles. Then there is another child who hasn’t have
    much time left in this world, which is a very sad time for volunteers and the
    hospital staff.




    Lots of people have already volunteered to be
    part of the programme, from young people over 15 years of age to elderly people
    with grandchildren of their own. The minimal requirements for being accepted
    into the programme are for the volunteers to have no communicable diseases and
    to attend a training session teaching them how they can help in the intensive
    care ward and preparing them for coping with a place where the thin line
    between life and death may be crossed in any moment. Adelina Toncean tells us
    that the training is done with the help of Petruta:




    Petruta is a manikin used for simulation. It
    looks just like a doll weighing as much as a newborn, and has a backbone and
    collarbone, and the head needs to be properly supported, just as with
    newly-born children. Petruta is supposed to resemble as much as possible the
    state of the children in our wards: it’s fed through a tube, it has catheters,
    cannulas, etc. It helps volunteers to learn, without the fear of harming the
    children, how babies can be touched, what the most important forms of touch
    are, and how to hold them, because all babies need to be held. This is what our
    reality looks like: an intubated baby in the arms of someone who allows them to
    fall asleep listening to somebody’s heartbeat instead of listening to a
    machine.




    Andrada Constantiniuc is one of the volunteers
    who have trained with Petruta:




    I have volunteered for a long time in other
    cities, and when I came to Bucharest I tried to find something that would suit
    my interests. When I read an article about this project, I immediately realised
    that this is where I belong. At the Marie Curie Intensive Care ward there are
    several babies without parents and who are always alone, and for this reason
    they recover a lot slower. Our role is to spend time with them, to help the
    healthcare staff feed them, because some babies take as long as one hour to
    drink 100 ml of milk, and simply to be with them. A child that feels physical,
    human touch recovers a lot quicker, their brain develops a lot faster and they
    want to live, unlike those who are lonely and just give up the fight.




    Because a lot of volunteers are enrolled in the
    programme, each of them spends there 2-3 hours a week, particularly during meal
    times. But this is enough for them to feel that they have received something in
    return. Andrada Constantiniuc:




    In principle, it’s not just the children that
    benefit from this, but the volunteers as well. It makes you see what the truly
    important things are in life, and it helps you to no longer feel stressed by
    minor problems.