Tag: CCR

  • Moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu

    Moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu

    Constitută după alegerile parlamentare din decembrie, actuala coaliţie PNL-USRPLUS-UDMR a avut de trecut, marţi, două teste. Pe cel al constituţionalităţii l-a picat. Curtea Constituţională a decis că Renate Weber îşi va relua calitatea de Avocat al Poporului.

    Potrivit Curţii, hotărârea Legislativului de a o revoca încalcă principiul statului de drept şi principiul legalităţii şi al supremaţiei Constituţiei, precum şi prevederi ale legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

    Când au demis-o, parlamentarii puterii i-au reproşat că a încălcat Constituţia şi că a fost mai degrabă un avocat al PSD, cel care o pusese în funcţie în 2019, pe când era la putere. Majoritatea pregătea, deja, instalarea unui succesor, dar Weber revine şi va putea să-şi exercite din nou dreptul de a contesta legile și ordonanțele de guvern la Curtea Constituţională. Majoritatea a trecut, în schimb testul coeziunii, într-un moment în care atât în PNL, cât şi în USRPLUS urmează congrese pentru alegerea unor şefi noi, iar relaţiile dintre cele două partide nu sunt defel cordiale.

    În aprilie, useriştii îl anunţau pe premierul liberal Florin Cîţu că i-au retras susţinerea politică, fiindcă le-a demis colegul de la ministerul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. În cele din urmă, lui Voiculescu i s-a găsit succesor, Cîţu a rămas prim-ministru, iar USRPLUS în guvern. Iar marţi toţi parlamentarii puterii au rămas în bănci şi nu şi-au exprimat votul asupra moţiunii de cenzură depusă de PSD şi votată doar de celălalt partid de opoziţie, AUR, naţionalist. Iniţiatorii aveau nevoie de 234 de voturi pentru, adică jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. N-au adunat decât 201.

    Analiştii spun că rezultatul era previzibil şi că moţiunea a fost doar un exerciţiu de imagine pentru stânga, care a a avut ocazia să facă un rechizitoriu politicilor sociale şi salariale ale Guvernului. Actuala guvernare, acuză PSD, conduce economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare. În timp ce pentru majoritatea românilor puterea de cumpărare se reduce în fiecare secundă, camarila politică şi firmele de partid au profituri grase – mai spun social-democraţii, care consideră un eşec şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, încă neomologat de Comisia Europeană. În replică, membrii majorităţii le-au amintit opozanţilor despre politicile halucinante din anii trecuţi, când omul forte al politicii româneşti era fostul şef PSD Liviu Dragnea, aflat acum, după gratii, pentru fapte de corupţie. Comentatorii consideră că, indiferent de culoarea protagoniştilor, jocurile politice din Parlament au tot mai puţin ecou în societate.

    La ultimele alegeri legislative, două treimi din electorat nici n-a mers la urne. Iar un amplu sondaj de opinie, publicat luna acesta, relevă că 68,1% dintre români apreciază că lucrurile în ţară se îndreaptă într-o direcţie greşită şi doar 25 de procente cred că direcţia e corectă.

  • Jurnal românesc – 28.04.2021

    Jurnal românesc – 28.04.2021

    Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, un amendament al eurodeputatului Dan Nica la Acordul comercial şi de cooperare dintre UE şi Marea Britanie, prin care se cere stoparea discriminării unor cetăţeni europeni obligaţi după Brexit să plătească o taxă mai mare pentru a obţine viza de lucru sezonieră în Regatul Unit. Amendamentul condamnă tratamentul discriminatoriu aplicat cetăţenilor din Bulgaria, Estonia, Lituania, România şi Slovenia, care nu beneficiază de aceeaşi taxă pentru vize ca cea aplicată de Regatul Unit cetăţenilor din celelalte 22 de state membre ale UE.


    “Este inadmisibil modul în care guvernul britanic a decis această taxă discriminatorie, contrară Cartei Sociale Europene. Pretextul formal stă într-o interpretare restrictivă a Londrei faţă de procedura semnării tratatului respectiv de către ţara noastră şi alte patru state est-europene”, a declarat Dan Nica. Acesta a cerut guvernului de la Bucureşti să acţioneze mult mai ferm pentru eliminarea acestei măsuri pe care o apreciază drept “jignitoare” la adresa românilor. Londra a aplicat o reducere de 55 de lire sterline a costului vizei de muncă pentru 22 de state membre ale UE, semnatare ale Cartei Sociale Europene din 1961. Cetăţenii din ţările care au ratificat ulterior acest document, între care şi România, trebuie însă să achite costul întreg de 244 de lire sterline.



    Curtea Constituţională a României dezaprobă “atacurile concertate” la adresa instituţiei omoloage din Republica Moldova. Judecătorii români apreciază că prin criza constituţională creată în acest stat se urmăreşte “anihilarea eforturilor de a construi, menţine şi consolida o democraţie autentică”. “A îndemna la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale echivalează, fără echivoc, cu a instiga la nerespectarea legii, a statului de drept, a anula însăşi esenţa democraţiei”, se arată într-un comunicat transmis de instituţia de la Bucureşti.


    CCR apreciază că, de la înfiinţarea sa, Curtea Constituţională a Republicii Moldova şi-a câştigat o bună reputaţie internaţională, fiind expresia unui veritabil constituţionalism european care a şi justificat alegerea sa pentru exercitarea preşedinţiei Conferinţei Curţilor Constituţionale europene în perioada 2021-2024. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţională hotărârea Parlamentului de la Chişinău, prin care a fost anulată numirea Domnicăi Manole în funcţia de judecător al CCM. Majoritatea parlamentară din stânga Prutului a propus un alt şef, care a depus jurământul în lipsa preşedintelui ţării, Maia Sandu, şi nu a recunoscut avizul Curţii privind existenţa circumstanţelor de dizolvare a Legislativului. Deciziile parlamentarilor au atras critici atât din partea Bucureştiului, cât şi a instituţiilor europene.



    Prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra are loc în perioada 26 aprilie – 31 iulie. Intitulată “Framing the Change”, retrospectiva cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale şi își propune o sondare a temelor actuale pentru societatea românească, precum efectele emigrației masive, intersecția dintre perspectiva religioasă și seculară, relația complicată dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a României. Prima parte a selecţiei, care se desfăşoară până pe 12 iunie, a fost deschisă de o discuţie despre ultimele două decenii de documentar românesc, la care au participat directorii artistici ai festivalurilor Astra Film Sibiu, One World România, Sheffield Doc Fest și Open City Doc, urmată de proiecția filmului “La drum”, în regia lui Dumitru Budrala. Retrospectiva continuă pe 29 aprilie cu filmul “Acasă” de Radu Ciorniciuc şi se reia după Paşte, pe 4 mai cu “Home Alone – A Romanian Tragedy”, regizat de Ionuț Carpatorea. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză. Programul complet se găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.



    Reprezentanţa în Portugalia a Institutului Cultural Român transmite online, pe 29 aprilie, un material video în care Gigi Căciuleanu, unul dintre cei mai apreciați coregrafi români, va vorbi despre însemnătatea dansului în cultură și în existența umană în general. Filmul, care va prezenta parcursul pe care coregraful îl străbate de la idee la creație, va fi difuzat pe rețelele de socializare ale ICR Lisabona cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului. Gigi Căciuleanu este director de teatru, coregraf, dansator, profesor şi una dintre cele mai originale personalităţi ale dansului contemporan. Deţinător a numeroase premii şi decoraţii internaţionale, acesta a colaborat, de-a lungul anilor, cu artişti faimoşi din lumea dansului şi a muzicii şi este fondator al Companiei Naționale de Balet din Chile. În 2007 a înfiinţat la București Gigi Căciuleanu Romania Dance Company, ale cărei spectacolele “D`ale noastre” și “Folia” s-au bucurat de un succes deosebit în spaţiul lusitan.






  • Salariul minim şi creşterea pensiilor

    Salariul minim şi creşterea pensiilor

    Guvernul de la Bucureșți a majorat salariul de bază minim brut pe ţară, care ajunge astfel la 2.300 de lei lunar, aproximativ 470 de euro. Este o creștere de circa trei procente, la care s-a luat în calcul rata inflaţiei de 2,2% şi creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană de 0,8% pentru 2020.


    Conform datelor oficiale, în România sunt aproximativ 1,4 milioane de angajaţi care primesc salariul minim, ceea ce reprezintă peste un sfert din totalul forței active de muncă. Pentru personalul cu studii superioare şi cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul de pregătire, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se menţine la 2.350 de lei, circa 480 de euro, sumă care nu include sporuri şi alte adaosuri.


    Premierul Florin Cîţu a precizat că această creştere se aplică de la 1 ianuarie și că păstrează puterea de cumpărare a cetăţenilor. Pe de altă parte, el a mai anunţat că Executivul va majora pensiile şi anul acesta, dar ținând cont de calendarul asumat de actuala coaliţie de centru-dreapta şi numai după elaborarea bugetului de stat.


    Miercuri, Curtea Constituțională a României a dat o hotărâre prin care a admis, dar a şi respins sesizări ale Guvernului legate de o lege de majorare a pensiilor cu 40%, adoptată de fostul parlament, dominat la vremea respectivă de social-democrați.


    Potrivit unor specialiști, aceasta înseamnă că legea privind majorarea rămâne în vigoare dacă parlamentul actual nu-i va aduce modificări, la o eventuală solicitare a președintelui Klaus Iohannis.

    România nu şi-a permis anul trecut şi nu îşi permite nici în acest an să majoreze pensiile cu 40%, a avertizat premierul liberal Florin Cîţu. El a amintit că pensiile au crescut şi în 2020 cu 14% și a promis că se vor mări şi anul acesta.


    Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au arătat că şi-au asumat un alt calendar de creştere a pensiilor, care ţine cont de condiţiile economice actuale. Ministrul Muncii, Raluca Turcan, susţine că o asemenea majorare ar genera un impact asupra bugetului greu de suportat și că executivul va crește pensiile într-un cuantum suportabil, care să nu conducă la blocaje.


    Din opoziţie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a acuzat că actuală coaliţie se plânge permanent de lipsa banilor dar nu se gândeşte să caute soluţii. De aceea, spune acesta, social-democraţii vor prezența propria alternativă de buget şi vor demonstra că banii există. Social-democrații mai susțin că decizia CCR este corectă și că majorarea pensiilor cu 40 la sută trebuie aplicată, fără să se mai intervină asupra ei.


    Premierul Florin Cîțu a explicat că bugetul de stat pe anul acesta va fi trimis la Parlament la începutul lunii viitoare și atunci se va vedea care sunt sumele alocate pentru pensii.

  • CCR şi pensiile speciale

    CCR şi pensiile speciale


    Aşa cum o arată şi numele, pensiile speciale sunt stabilite prin legi speciale. Iniţial, ele au fost acordate angajaţilor din magistratură şi structurile de forţă. Ulterior, legiuitorii au decis că există şi alţi salariaţi eligibili pentru a primi astfel de indemnizaţii, iar beneficiari au devenit parlamentarii înşişi, diplomaţii sau personalul aeronautic.



    Spre deosebire de majoritatea pensiilor, cele speciale nu se bazează pe principiul contributivităţii. Sau nu doar pe acest principiu. Banii pentru plata lor provin şi din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetul de stat. Acest detaliu, precum şi cuantumul adesea exagerat, la nivelul a mii de euro, al unora dintre ele, fac din pensiile speciale, mai exact din beneficiarii lor, ţinta criticilor oamenilor obişnuiţi, ale căror pensii se calculează exclusiv pe baza contribuţiei din perioada activă şi sunt relativ mici, în medie 300 de euro.



    Politicienii au ascultat vocea societăţii şi, în vara acestui an electoral, au promovat o lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale care depăşesc suma de 7.000 de lei (1400 de euro), inclusiv ale magistraţilor, militarilor şi poliţiştilor. Practic, prin această lege, pensiile speciale nu erau desfiinţate, ci doar amendate cantitativ.



    Curtea Constituţională a dat, însă, lovitura de graţie acestei legi şi a decis că ea este neconstituţională în ansamblu. Actul normativ adoptat de Parlament în luna iunie fusese contestat de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit cărora legea ar încălca, prin noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, principiul echităţii fiscale. Înalta Curte şi Avocatul Poporului consideră că pensiile stabilite prin legi speciale şi care sunt vizate de actul normativ reclamat sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi al aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale. De asemenea, ar mai fi încălcate independenţa magistraţilor şi principiul clarităţii şi predictibilităţii legii.



    Curtea Constituţională, care a amânat în câteva rânduri luarea unei decizii, nu şi-a motivat-o deocamdată. Destule verdicte ale CCR au alimentat speculaţiile potrivit cărora, în actuala configuraţie, aceasta decide politic, în general în favoarea Stângii. În cazul pensiilor speciale, apare o problemă etică în plus pentru CCR, sesizată de toată lumea: judecătorii Curţii sunt ei înşişi beneficiari ai unor astfel de indemnizaţii.



    Povestea legii mai conţine un episod relevant. În ultima şedinţă de plen a Camerei Deputaţilor din această legislatură, parlamentarii USR au demisionat în bloc, pentru a nu mai beneficia de pensie specială. La fel au procedat şase reprezentanţi ai PSD, între care preşedintele partidului, Marcel Ciolacu. Dacă gestul USR este credibil, pentru că formaţiunea a militat constant în favoarea renunţării la pensiile speciale, cel al social-democraţilor, campioni ai actelor normative favorabile parlamentarilor, a fost catalogat de adversari ca unul populist, motivat electoral.


  • November 18, 2020 UPDATE

    November 18, 2020 UPDATE

    Covid- 19 Romania – Romania registered on Wednesday a new record-high number of COVID cases, 10,269 in the past 24 hours. The total number of contaminations thus exceeds 383 thousand cases since the onset of the pandemic. Around 70% of the patients have recovered. According to the Strategic Communication Group, another 168 people infected with the new coronavirus have died, taking the total death toll to 9,429. President Klaus Iohannis said it was necessary to modernize hospitals’ medical gas systems and electric grids, and a financing program from European funds will be prepared in this sense. He underlined that legislative and financial tools needed to be reconsidered so as to allow the support of the maintenance service system of hospital equipment. President Iohannis made these statements after Saturday’s fire at the ICU of a hospital in northeastern Romania, which killed and wounded patients and medical staff. The Romanian President on Wednesday had a new meeting with the PM and health officials for the assessment and presentation of the measures taken to manage the Covid-19 pandemic.



    Covid-19 world — Over 55.7 million people the world over have been contaminated with the new coronavirus since the start of the pandemic, and more than 1.3 million have died, shows Johns Hopkins University of Medicine. The US is the most affected, with 11.3 million cases and almost 249 thousand deaths. India reports almost 8.9 million cases of contamination and 130 thousand deaths and Brazil 5.9 million cases and 167 thousand deaths. In Europe, the number of new cases dropped last week for the first time in the past three months, but the number of deaths continued to grow, show data published by the WHO. The American company Pfizer announced on Wednesday that the final results of the phase III clinical trials for its anti-Covid-19 vaccine, developed together with the German company BioNTech, show a 95% efficiency of the vaccine and that they would submit a request for authorization to the authorities. The company also says that the vaccine has been well tolerated, the only notable side effects being fatigue, in 3.8% of the cases and headaches in 2% of the cases.



    CCR — Romania’s Constitutional Court rejected on Wednesday the notification made by the governing Liberal Party and Save Romania Union regarding the appointment of the Social Democrat MP Florin Iordache to the position of president of the Legislative Council. The signatories of the notification showed that Iordache was appointed president of the Legislative Council without having obtained the necessary number of votes. Also they claim that Iordache does not meet the condition related to a good professional and moral reputation, as required by law. In his capacity as minister of justice, he promoted changes regarding the criminal codes, amnesty and pardon that generated large-scale street protests in Bucharest, other cities of Romania and the Diaspora. The leftist government of the time was accused, that, through these modifications, it tried to help corrupt politicians escape prison sentences.



    Budget — The budget rectification prepared by Romania’s Government is based in an economic downturn of 4.2% in 2020 and a budget deficit of 9.1% of the GDP — said Wednesday the finance minister Florin Citu. Thus the general consolidated budget deficit is estimated to reach by the end of 2020 96 billion lei, that is 20 billion Euros. Previously the PM Ludovic Orban had mentioned the stipulation, upon the budget adjustment, of additional funding for the healthcare sector, the farmers affected by the drought and the local authorities, particularly those affected by the pandemic, and the town halls that have initiated investment projects and can no longer afford the co-financing. In another development, the EC says that, for the moment, no decision should be made in relation to the application of further measures within Romania’s excessive deficit procedure, in the context of the big uncertainties caused by the new coronavirus pandemic. In its autumn forecasts, the EC estimates that Romania’s deficit will exceed 10% of the GDP in 2020 and will continue to grow in the coming years.




    Markets — Activity in enclosed market places will be resumed as soon as epidemiological conditions allow it and citizens’ safety can be ensured — said the Romanian PM Ludovic Orban at the consultations held on Wednesday alongside the agriculture minister Adrian Oros with the representatives of the associations of greengrocers, small producers and beekeepers. He explained that, at present, activity is allowed in open-air markets and that the measure to temporarily suspend enclosed markets was taken to protect the citizens’ health, especially of the elderly. Farmers’ organizations had previously protested against the closure of enclosed agrifood markets. They asked for compensations to make up for the losses incurred by peasants and small producers who were affected by the markets’ closure. (tr. L. Simion)

  • November 18, 2020 UPDATE

    November 18, 2020 UPDATE

    Covid- 19 Romania – Romania registered on Wednesday a new record-high number of COVID cases, 10,269 in the past 24 hours. The total number of contaminations thus exceeds 383 thousand cases since the onset of the pandemic. Around 70% of the patients have recovered. According to the Strategic Communication Group, another 168 people infected with the new coronavirus have died, taking the total death toll to 9,429. President Klaus Iohannis said it was necessary to modernize hospitals’ medical gas systems and electric grids, and a financing program from European funds will be prepared in this sense. He underlined that legislative and financial tools needed to be reconsidered so as to allow the support of the maintenance service system of hospital equipment. President Iohannis made these statements after Saturday’s fire at the ICU of a hospital in northeastern Romania, which killed and wounded patients and medical staff. The Romanian President on Wednesday had a new meeting with the PM and health officials for the assessment and presentation of the measures taken to manage the Covid-19 pandemic.



    Covid-19 world — Over 55.7 million people the world over have been contaminated with the new coronavirus since the start of the pandemic, and more than 1.3 million have died, shows Johns Hopkins University of Medicine. The US is the most affected, with 11.3 million cases and almost 249 thousand deaths. India reports almost 8.9 million cases of contamination and 130 thousand deaths and Brazil 5.9 million cases and 167 thousand deaths. In Europe, the number of new cases dropped last week for the first time in the past three months, but the number of deaths continued to grow, show data published by the WHO. The American company Pfizer announced on Wednesday that the final results of the phase III clinical trials for its anti-Covid-19 vaccine, developed together with the German company BioNTech, show a 95% efficiency of the vaccine and that they would submit a request for authorization to the authorities. The company also says that the vaccine has been well tolerated, the only notable side effects being fatigue, in 3.8% of the cases and headaches in 2% of the cases.



    CCR — Romania’s Constitutional Court rejected on Wednesday the notification made by the governing Liberal Party and Save Romania Union regarding the appointment of the Social Democrat MP Florin Iordache to the position of president of the Legislative Council. The signatories of the notification showed that Iordache was appointed president of the Legislative Council without having obtained the necessary number of votes. Also they claim that Iordache does not meet the condition related to a good professional and moral reputation, as required by law. In his capacity as minister of justice, he promoted changes regarding the criminal codes, amnesty and pardon that generated large-scale street protests in Bucharest, other cities of Romania and the Diaspora. The leftist government of the time was accused, that, through these modifications, it tried to help corrupt politicians escape prison sentences.



    Budget — The budget rectification prepared by Romania’s Government is based in an economic downturn of 4.2% in 2020 and a budget deficit of 9.1% of the GDP — said Wednesday the finance minister Florin Citu. Thus the general consolidated budget deficit is estimated to reach by the end of 2020 96 billion lei, that is 20 billion Euros. Previously the PM Ludovic Orban had mentioned the stipulation, upon the budget adjustment, of additional funding for the healthcare sector, the farmers affected by the drought and the local authorities, particularly those affected by the pandemic, and the town halls that have initiated investment projects and can no longer afford the co-financing. In another development, the EC says that, for the moment, no decision should be made in relation to the application of further measures within Romania’s excessive deficit procedure, in the context of the big uncertainties caused by the new coronavirus pandemic. In its autumn forecasts, the EC estimates that Romania’s deficit will exceed 10% of the GDP in 2020 and will continue to grow in the coming years.




    Markets — Activity in enclosed market places will be resumed as soon as epidemiological conditions allow it and citizens’ safety can be ensured — said the Romanian PM Ludovic Orban at the consultations held on Wednesday alongside the agriculture minister Adrian Oros with the representatives of the associations of greengrocers, small producers and beekeepers. He explained that, at present, activity is allowed in open-air markets and that the measure to temporarily suspend enclosed markets was taken to protect the citizens’ health, especially of the elderly. Farmers’ organizations had previously protested against the closure of enclosed agrifood markets. They asked for compensations to make up for the losses incurred by peasants and small producers who were affected by the markets’ closure. (tr. L. Simion)

  • October 20, 2020 UPDATE

    October 20, 2020 UPDATE

    Covid-19 Ro — 3,400 new cases of SARS-CoV-2 infection have been reported following the testing of 29,400 people across Romania, the Strategic Communication Group in Bucharest announced on Tuesday. A total of 186,254 people have been infected in Romania since the coronavirus outbreak. 65 new deaths have been reported, which takes the total death toll to 5,996. At present 768 patients are in intensive care. Bucharest and Cluj are now in the ‘red-code scenario’ due to the high rate of contamination reported in the past two weeks, namely more than 3 cases per one thousand inhabitants. For two weeks kindergartens, schools and high schools will go online, while after school childcare facilities and nurseries will remain open. Universities are to decide on the way in which courses will unfold. Face masks are now compulsory in all public spaces, open or enclosed. All indoor activities are suspended in restaurants, cafes, cinema and theater halls, and in casinos.



    Working group – Romania and the United States will have a common working group for the inclusion of Romanians in the Visa Waiver program, Foreign Minister Bogdan Aurescu has announced after his meeting in Washington with Secretary of State Mike Pompeo. The two officials have also tackled the U.S.s involvement, including financially, in projects such as the one connecting the regions north with its south, which also includes Romania, Via Carpathia and the railway linking the ports of Constanta and Gdansk, in northern Poland, with economic benefits and a strategic impact over military mobility. The U.S. also plans to beef up its military presence in Romania.



    Theater — The director of the Hungarian State Theater in Cluj (northwestern Romania), Gábor Tompa was reelected president of the Union of the Theaters of Europe, for a 2-year mandate, as part of the Union general assembly held online. The Union of the Theaters of Europe, which celebrates 30 years since its setting up in 2020, focuses on cultural and linguistic diversity and is the initiator of sustainable forms of international cooperation.



    CCR — Romania’s Constitutional Court on Tuesday rejected the Ombudsman’s notification in relation to two articles in the Law on the setting up of measures in situations of epidemiological and biological risk. The ombudsman claimed that the measure of compulsory hospitalization for at least 48 hours of patients infected with SARS-CoV-2 did not observe the jurisprudence of the European Court of Human Rights and of the Constitutional Court. The ombudsman also considered that the measure of compulsory hospitalization represents a deprivation of one’s freedom, and should be a last-resort measure, after the use of all the other remedies. The Ombudsman also contested the article in the quarantine law which allows medical staff posting, under which the authorities are allowed to extend this transfer of physicians and specialized auxiliary medical staff for as long as they want.



    Brussels — Romanians are among the EU citizens most convinced that community funds should be conditioned on the observance of the rule of law. No less than 82% of Romanians said they agreed with this conditioning, a percentage that places Romania on 4th position, in a survey conducted upon the request of the EP. Romania is preceded in the classification by Cyprus (89%), Luxembourg (86%) and Austria (83%) and is sharing the 4th place with Greece. In Hungary and Poland, the states that are opposed to the conditioning of EU funds allotment on the observance of the rule of law, only 72% of the people support the idea. Across the EU 77% of the citizens are in favor of this idea.



    Elections — The Electoral Bureau for the Diaspora announces that the candidacies submitted by 8 political groups and two independents for a seat in Romania’s Parliament have remained definitive. The parliamentary elections abroad will take place on December 5th and 6th. The Permanent Electoral Authority reminds the Romanian citizens with their domicile or residence abroad that the deadline for registration for a postal vote is October 22. More than 30 thousand Romanians from abroad have so far signed up for a postal vote, mostly from the UK, Germany, Spain, Italy and France. (update by L. Simion)

  • Parlamentul va stabili data alegerilor

    Parlamentul va stabili data alegerilor

    În România continuă șirul disputelor dintre guvernul liberal și șeful statului, pe de o parte, și Parlamentul dominat de opoziția social-democrată, pe de alta, arbitrate de Curtea Constituțională. Ultima decizie, ca multe altele, este favorabilă Parlamentului și vizează legea ce permite acestuia să stabilească data la care vor avea loc alegerile legislative din acest an. Curtea a respins sesizarea președintelui Klaus Iohannis și a Guvernului, stabilind că actul normativ este constituțional. Aceștia reclamau, între altele, că legea schimbă cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei scrutinului, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data respectivă.



    Proiectul adoptat de Legislativ prevede că alegerile pot fi organizate cel mai târziu pe 15 martie anul viitor, dar nu mai devreme de 6 decembrie. Între timp, executivul a adoptat deja o hoțărâre prin care a stabilit că data alegerilor parlamentare va fi 6 decembrie, iar câteva etape din calendarul electoral au fost deja parcurse.



    Ce urmează? Șeful statului are acum două variante: să trimită documentul în Parlament pentru reexaminare sau să-l promulge. Având în vedere poziția sa în această chestiune, cel mai probabilă pare a fi prima variantă. Luând în calcul acest scenariu, fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat pentru postul național de radio că până când legea nu intră în vigoare, Parlamentul nu poate stabili data alegerilor:


    “Eu nu cred că Parlamentul va putea modifica această dată, pentru că durata mandatului este stabilită în Constituţie şi durata mandatului nu poate fi prelungită decât în situaţii speciale. Deci, chiar dacă vor stabili că alegerile au loc în ianurie sau în februarie, mandatul se încheie la data la care se împlinesc patru ani de când ei au intrat în exerciţiul mandatului. După aceea, chiar dacă nu se fac alegerile imediat, Parlamentul rămâne în funcţie, dar nu mai poate să adopte legi organice, nu mai poate să modifice Constituţia, nu mai poate să facă aproape nimic.”



    Premierul Ludovic Orban a calificat decizia CCR drept ceva foarte straniu şi s-a întrebat ce se va întâmpla în situația, ipotetică, în care parlamentarii nu vor vrea să stabilească o dată a alegerilor. Legea care prevede că data alegerilor parlamentare din acest an o stabileşte Parlamentul, şi nu Guvernul, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, a fost iniţiată de PSD, ALDE şi UDMR şi a fost adoptată, în iulie, atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor. Până când aceasta nu este publicată în “Monitorul Oficial”, procesul electoral pentru alegerile parlamentare se desfăşoară conform legislaţiei în vigoare, iar data rămâne cea stabilită de guvern – 6 decembrie.



    Între timp, în România abia s-au încheiat alegerile locale și campania electorală aferentă, lumea așteptând să vadă atât instalarea noilor edili, cât și efectele epidemiologice ale scrutinului, în contextul multiplicării cazurilor de coronavirus.

  • Când vor fi dublate alocaţiile copiilor?

    Când vor fi dublate alocaţiile copiilor?

    Guvernul
    de la București va fi obligat să dubleze alocaţiile celor aproximativ patru
    milioane de copii din România, după ce Curtea Constituţională a respins ca
    neîntemeiată sesizarea Executivului împotriva acestei măsuri. Magistraţii au
    decis că legea prin care Parlamentul a respins majorarea graduală a alocaţiilor
    pentru copii este constituţională.


    În consecinţă, rămâne în vigoare legea
    iniţială propusă de PSD, de opoziţie, adoptată în decembrie 2019, care prevede
    dublarea alocaţiilor copiilor de la 150 la 300 de lei (circa 60 de euro),
    respectiv de la 300 la 600 de lei pentru copiii cu dizabilităţi. Măsura ar fi
    trebuit să se aplice din ianuarie, dar Guvernul a explicat că bugetul statului
    nu o poate susţine şi a adoptat o ordonanţă de urgenţă de amânare până în
    august.


    După decizia CCR, premierul Ludovic Orban a declarat că o dublare a
    alocaţiilor pentru copii în acest moment ar conduce la creşterea deficitului
    bugetar cu mai mult de jumătate de punct procentual și a adăugat că alocaţiile
    pentru copii vor fi dublate în cinci etape, aşa cum a decis Guvernul.


    Ludovic
    Orban: Dublarea alocaţiilor presupune un efort bugetar de aproximativ
    şapte miliarde de lei (n.r.circa 1,44 miliarde euro) pe an, ceea ce înseamnă o
    creştere a deficitului cu 0,6%. Am mai trăit acest episod. Partidul Naţional
    Liberal va dubla alocaţiile, dar va dubla alocaţiile aşa cum am hotărât, în
    cinci trepte, ultima creştere a alocaţiilor va fi la 1 iulie 2022. Creşterea
    alocaţiilor este o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal, dar această
    creştere a alocaţiilor trebuie făcută ţinând cont de realitatea economică, de
    resursele aflate la dispoziţia bugetului.


    Şi senatorul PNL, Alina Gorghiu,
    a afirmat că Guvernul va discuta opţiunile în privinţa alocaţiilor după
    motivarea Curţii Constituţionale, punctând că alocaţiile pentru copii vor fi
    dublate nu imediat, ci etapizat.


    Pe de altă parte, Marcel Ciolacu, liderul PSD,
    susține că există bani în buget pentru dublarea alocaţiilor, iar preşedintele
    interimar al Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc, spune că Guvernul
    Orban şi-a demonstrat, încă o dată, incompetenţa.


    La rândul său, preşedintele
    ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că Guvernul are obligaţia să dubleze
    alocaţiile şi să respecte majorarea pensiilor cu 40%, menţionând că Executivul
    ‘încearcă să pună toate piedicile’ pentru ca aceste măsuri ‘să devină
    efective’.


    Amintim că decizia CCR vine după ce, săptămâna aceasta, Parlamentul
    de la București a decis majorarea punctului de pensie cu 40%, faţă de 14% cât a
    acordat Executivul. Potrivit calculelor guvernamentale, decizia va îndatora
    bugetul, în plus, cu 10-15 miliarde de lei în acest an (circa 2-3 miliarde de
    euro) şi cu 60-70 de miliarde de lei în 2021 (circa 12 – 14 miliarde de euro).
    Iar datoria publică a României a crescut deja foarte mult, numai în primele
    șapte luni din acest an, cu 75 de miliarde de lei (circa 15,4 miliarde de
    euro).

  • Impozitarea pensiilor speciale, contestată

    Impozitarea pensiilor speciale, contestată

    În calitate de
    for decizional, Camera Deputaților de la București a dat, miercuri, vot
    favorabil unui proiect de lege privind instituirea unei taxe pe indemnizațiile
    și veniturile pentru limită de vârstă. Proiectul fusese adoptat de Senat în
    2019 și a fost susținut în plen de toate grupurile parlamentare. Este un demers
    pentru dreptate socială, spun parlamentarii, în condițiile în care
    discrepanțele dintre pensiile civile și cele instituite prin legi speciale
    sunt, în unele cazuri, amețitoare.


    Cel mai mediatizat caz este cel al pensiei
    de peste 15.000 de euro – cea mai mare, de altfel, din România, pe care o
    primește un fost procuror comunist, care a exercitat funcția de comandant al
    unui penitenciar. Aceasta, în condițiile în care pensia medie în România este
    puțin mai mare de echivalentul a 250 de euro. De acum încolo, conform unui
    amendament formulat de PSD şi USR, din opoziție, și PNL, aflat la guvernare,
    parlamentarii au decis că pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei (circa
    410 euro) inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 (circa
    1450 de euro) se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.000
    lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei.


    În
    rândul celor care beneficiază în România de așa-numitele pensii speciale sau de
    serviciu se regăsesc, între alții, judecătorii și procurorii, parlamentarii și
    primarii.
    De asemenea, un regim aparte au și pensiile
    militare.


    Proiectul adoptat miercuri nu îi includea, însă, și pe senatori și
    deputați,
    în cazul cărora era necesară modificarea statutului, iar, joi,
    parlamentul a revenit asupra legii de modificare a Codului fiscal și a adoptat
    impozitarea progresivă și în cazul parlamentarilor.


    În dezacord cu majoritatea
    şi în zadar, USR a pledat pentru introducerea unui proiect de lege pentru
    abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, explicând faptul că
    impozitarea acestora prin Codul Fiscal nu trebuie supusă plenului reunit. Acest
    fapt va duce la respingerea de către Curtea Constituţională, pentru că, de
    fapt, aceeaşi lege s-a votat de două ori – în Camera Deputaţilor, ca for
    decizional, iar în plenul reunit, ca o modificare a Codului Fiscal, spune Dan
    Barna. El a acuzat că, cităm: este exact ca într-un film unde băgaţi un pachet
    de dinamită la temelia constituţională a acestei legi, asigurându-vă că
    respectiv Curtea Constituţională va respinge această lege.


    De celalaltă parte,
    PSD şi PNL au explicat că există decizii ale CCR prin care se impune ca
    modificarea statutului parlamentarilor să aibă loc în şedinţa comună a
    legislativului. Ambele
    formaţiuni au reiterat că măsura înseamnă dreptate socială şi s-au declarat
    surprinse de faptul că USR s-a opus.


    Previzibil, Curtea Constituțională a fost
    sesizată, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului.
    Instanţa supremă critică faptul că sunt ignorate decizii succesive ale Curţii
    în domeniu, că nu a fost consultat CSM şi consideră că sunt încălcate mai multe
    principii, printre care cel al impunerii fiscale juste şi echitabile şi cel al
    independenţei judecătorilor.


    CCR a mai respins luna trecută un act normativ de
    abrogare a pensiilor speciale, admiţând două sesizări depuse de Înalta Curte şi
    de Avocatul Poporului.



  • Retrospectiva săptămânii 31.05-06.06.2020

    Retrospectiva săptămânii 31.05-06.06.2020

    Noi măsuri de relaxare în România


    1 iunie a adus
    un al doilea val de relaxări în România, chiar dacă pericolul reprezentat de
    noul coronavirus nu a trecut. Cu un număr de decese care a trecut recent de 1300
    – din cele 20 de mii de infectări confirmate în cele trei luni scurse de la
    apariția primului caz de coronavirus pe teritoriul său – România a intrat
    într-o nouă etapă de relaxare a restricțiilor. Impuse pe 15 martie, pentru a limita
    răspândirea virusului, acestea au fost, deja, parţial relaxate în urmă cu două
    săptămâni, când s-a trecut de la starea de urgență la cea de alertă.

    Astfel,
    din 15 mai, de exemplu, ieșirea din locuințe nu a trebuit să mai fie însoțită
    de declarații pe propria răspundere pentru circulația în localitate și în zona
    metropolitană. S-au deschis parcurile și muzeele, revenirea spre normalitate
    din punct de vedere al socializării făcând astfel pași importanți. Rezultatele
    analizei făcute de decidenții de la București acum, la două săptămâni de când
    în vigoare sunt noile reguli, i-au determinat pe aceștia să anunțe că, de la 1
    iunie, România intră într-o altă etapă, cu noi măsuri de relaxare a
    restricțiilor. Între acestea se numără deschiderea teraselor şi a plajelor şi
    organizarea de spectacole în aer liber cu până la 500 de spectatori. Se reiau
    competiţiile sportive care nu presupun contact direct între sportivi, precum şi
    transportul internaţional rutier şi feroviar. De asemenea, se poate circula fără nicio restricţie în afara
    localităţii sau a zonei metropolitane. Deşi unele restricţii au fost eliminate,
    este în continuare nevoie de vigilență, a atras, din nou, atenția președintele
    Klaus Iohannis.



    Decizii ale Curţii Constituţionale


    Curtea Constituţională
    din România a declarat neconstituțională prelungirea mandatelor aleșilor
    locali, iar data alegerilor trebuie convenită de Legislativ și Executiv. Judecătorii
    Curții au declarat, miercuri, cu majoritate de voturi, neconstituțională
    Ordonanța de Urgență a Guvernului referitoare la prelungirea mandatelor
    autorităţilor administraţiei publice locale. De asemenea, ei au respins și
    proiectul de lege adoptat de Parlament privind mandatul administrației publice
    locale și stabilirea datei alegerilor, pentru paralelism legislativ.

    Curtea
    Constituțională a stabilit că prelungirea mandatelor aleșilor locali nu poate
    fi adoptată prin ordonanță de către guvern, ci doar prin lege. Legislativul
    adoptase un proiect de lege prin care se prelungeau mandatele aleșilor locali
    până la finalul anului, din cauza epidemiei de coronavirus, și prin care se
    acorda Parlamentului dreptul de a stabili data alegerilor, prin lege organică.
    Judecătorii CCR au afirmat că prelungirea mandatelor trebuie făcută prin
    Parlament, iar data alegerilor locale va trebui să fie stabilită în interiorul
    perioadei cu care vor fi prelungite mandatele aleșilor locali. Așadar,
    Legislativul va trebui să discute cu Executivul în acest sens, pentru
    colaborare instituțională. Pe 21 iunie expiră mandatele aleşilor locali, iar
    acest lucru îi obligă pe reprezentanţii partidelor parlamentare ca de săptămâna
    viitoare să înceapă să promoveze această lege în Parlament.



    Noi măsuri de relansare economică luate de
    guvernul român


    Programul IMM
    Invest a fost îmbunătăţit de Guvernul României, care se declară pregătit să
    suplimenteze şi bugetul alocat, astfel încât în câteva săptămâni să se tripleze
    numărul companiilor care atrag aceste fonduri. În plus, Executivul a pus la
    punct un program prin care şi companiile mari afectate de criză vor fi
    sprijinite, după un model asemănător celui pentru IMM-uri. Ministrul
    finanţelor, Florin Cîţu, a precizat că programul de susţinere a marilor
    companii are alocat un plafon de 8 miliarde de lei (circa 1, 6 miliarde de
    euro), cu efect de multiplicare în economie de peste 3 ori, care va fi gata în
    maximum o lună de zile. El a mai anunţat
    că Bucureştiul va trebui să depună o garanţie de 393 de milioane de euro
    pentru a putea atrage fonduri prin Programul SURE al UE, privind măsuri active
    de ocupare a forţei de muncă, România urmând să acceseze până la 5 miliarde de
    euro prin acest program.



    Festivaluri amânate în România


    Festivaluri devenite tradiție și programate în
    fiecare vară în România au fost anulate oficial din cauza pandemiei de
    coronavirus și a restricțiilor impuse. Untold era programat în perioada 31
    iulie – 2 august la Cluj-Napoca, iar Neversea, la începutul lunii
    iulie la malul Mării Negre, în Constanța. Potrivit organizatorilor,
    decizia a fost luată în contextul incertitudinii care planează asupra
    industriei de evenimente, a condițiilor stricte în care oamenii pot lucra
    împreună, dar și a faptului că Ministerul Culturii a trimis în Parlament un
    proiect de lege care interzice organizarea evenimentelor cu peste 1000 de
    persoane până pe 31 august 2020. Şi Summer Well, organizat de câțiva ani în
    fiecare vară, lângă București, a fost amânat pentru anul viitor în august. De
    asemenea, organizatorii Electric Castle, care era programat la mijlocul lunii
    iulie, au anunțat că următoarea ediție a festivalului de la Cluj va avea loc în
    2021. Tot la Cluj, un alt eveniment devenit și el tradiție, Jazz in the Park, a
    fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19.

    Cei care au cumpărat abonamente
    sau bilete pentru edițiile din acest an ale festivalurilor au posibilitatea să
    le folosească la edițiile următoare sau, în unele cazuri, pot opta pentru
    returnarea contravalorii acestora.

    În schimb, a 19 ediţie a Festivalului
    Internaţional de Film Transilvania, amânată din cauza măsurilor de restricţie adoptate în această primăvară, va
    avea loc între 31 iulie şi 9 august. TIFF propune o ediţie de vară cu multe
    proiecţii în aer liber, atmosferă de vacanţă şi un program adaptat contextului.
    Proiecţiile în aer liber vor fi organizate în spaţii clar delimitate, iar
    scaunele vor fi poziţionate la distanţă unele de altele.

  • La semaine du 04 au 10 mai 2020

    La semaine du 04 au 10 mai 2020


    1. Coronavirus
    en Roumanie







    Près de 15.000 contaminations et près d’un millier de
    décès – tel est le bilan de l’épidémie de Covid-19 en Roumanie. Le président
    Klaus Iohannis a mis en garde que la situation ne s’était pas améliorée et que
    l’épidémie n’était pas passée. Toutefois, il a réitéré l’annonce qu’après le 15
    mai, l’état d’urgence mis en place à la mi-mars serait levé et remplacé par
    l’état d’alerte. Les Roumains pourront de nouveau circuler librement, sans
    attestation dérogatoire. Les salons de beauté, les cabinets dentaires et les
    musées vont rouvrir, mais en observant la distanciation sociale et avec
    l’obligation de porter le masque. Cet accessoire devient obligatoire aussi dans
    les transports en commun. Les mesures de déconfinement ne s’appliquent pas aux
    localités placées en quarantaine, telles que Suceava (nord-est), Ţăndărei (sud)
    et deux quartiers de Buzău (sud-est).








    2. Amender les amendes








    La Cour constitutionnelle de Roumanie, pour laquelle
    beaucoup ont de l’antipathie et que beaucoup contestent, demeure un arbitre aux
    décisions implacables. Suite à la saisine formulée par l’Avocat du peuple
    (l’équivalent du Défenseur des droits français), les juges de la Cour ont
    décidé que les amendes appliquées pendant l’état d’urgence pour non-respect de
    la quarantaine et de la quatorzaine étaient anticonstitutionnelles. Elles ne
    seront pas pour autant automatiquement annulées, mais doivent être contestées en
    justice. Le premier ministre libéral Ludovic Orban considère que, par cette
    décision, le gouvernement et les autres autorités sont empêchés de protéger la
    santé et la vie des Roumains. Le ministre des Finances, Florin Cîţu, a tenu à
    préciser que le rôle des amendes n’avait pas été de faire des recettes au
    budget de l’Etat, mais de réduire le risque de propagation de l’épidémie.
    Antérieurement, toutefois, son collègue de l’Intérieur, Marcel Vela, déclarait
    qu’il était évident que certains policiers avaient commis des abus au moment
    des vérifications relatives à la libre circulation. Depuis la mise en place de
    l’état d’urgence, les amendes infligées aux citoyens roumains pour
    non-observation des dispositions des autorités sont de l’équivalent de 120
    millions d’euros.






    3. La
    CEDH versus la CCR






    La procureure roumaine Laura Codruţa Kövesi a eu gain de cause à
    la Cour européenne des droits de l’homme (CEDH), dans le procès ouvert contre
    l’Etat roumain, où elle contestait sa révocation du poste de procureur en chef
    de la Direction nationale anti-corruption de Roumanie. Le limogeage de la
    procureure a eu lieu en 2018, lorsque la Cour constitutionnelle avait obligé le
    chef de l’Etat à signer un décret en ce sens. La CEDH a décidé à
    l’unanimité que Mme Kövesi s’était vu refuser le droit à un procès équitable et
    le droit à la liberté d’expression, et qu’elle avait été destituée avant la fin
    de son mandat à la tête de la DNA. A présent cheffe du nouveau parquet européen
    chargé de lutter contre les fraudes aux fonds européens, Laura Codruţa Kövesi a
    précisé qu’elle n’avait pas l’intention de demander des dommages-intérêts, car
    ils seraient payés par les contribuables de Roumanie.






    4. La
    crise post pandémie







    Dans
    ses prévisions de ce printemps, la Commission européenne estime une contraction
    de 6% de l’économie roumaine d’ici la fin de l’année. Cette récession
    s’inscrira dans une crise économique plus vaste, la pire que l’UE ait jamais
    connue. L’Union essuiera une contraction record de 7,4%, selon le commissaire
    européen aux affaires économiques et monétaires, Paolo Gentiloni. A ses dires,
    la Roumanie risque d’afficher un déficit budgétaire d’au moins 8%, selon le
    modèle de tous les autres pays membres obligés de débloquer des liquidités pour
    soutenir l’économie et protéger les emplois. Selon les prévisions économiques
    de la CE, la Roumanie aura un taux d’inflation de 2,5% avant la fin de l’année,
    un taux de chômage de 6,5% en 2020 et de 5,4% en 2021.








    5. Une aide fraternelle








    Le
    jeudi, 7 mai, un convoi de 20 camions transportant des équipements sanitaires,
    offerts par la Roumanie à la République de Moldova voisine, est arrivé à sa destination.
    Une délégation officielle formée du ministre de la Santé,
    Nelu Tătaru, du chef du Département pour les Situations d’Urgence, Raed Arafat,
    et de la secrétaire d’Etat chargée de la relation avec Chişinău, Ana Guţu,
    s’est rendue sur place. Le gouvernement de Bucarest a décidé d’accorder à son
    voisin moldave une aide humanitaire de 3,5 millions d’euros sous forme de
    médicaments, équipements et dispositifs sanitaires. Par ailleurs, la Roumanie a
    envoyé en République deMoldova plusieurs
    dizaines de médecins et d’infirmiers pour aider leurs confrères moldaves à
    soigner les malades de COVID- 19.






    6. L’autonomie en temps de pandémie








    Le
    Sénat de la Roumanie, en tant qu’assemblée décisionnelle, a rejeté, à une large
    majorité, le projet de loi concernant le soi-disant « Pays sicule », au
    centre de la Roumanie. Cette contrée serait devenue une région autonome, à
    personnalité juridique. Antérieurement, le projet législatif, sous la forme
    déposée par ses auteurs de l’Union démocrate des Magyars de Roumanie, avait été
    adopté tacitement, donc sans débats, par les députés. Seule zone à population
    majoritaire d’ethnie magyare, le Pays sicule aurait inclus les départements de
    Covasna et de Harghita ainsi qu’une partie du département de Mureș ; il
    aurait eu une organisation administrative séparée et ses propres institutions,
    la langue hongroise aurait été utilisée en tant que langue officielle et les
    symboles de la nation hongroise auraient pu être affichés. Ce fut ensuite le
    tour de la Chambre des députés de rejeter un autre projet de Code
    administratif, adopté tacitement par les sénateurs. Initié lui aussi par
    l’UDMR, ce projet autorisait l’utilisation des langues des minorités nationales
    dans l’administration locale et les institutions publiques des localités où
    plus de 20% de la population appartenait à une ethnie minoritaire ; il
    autorisait aussi à hisser le drapeau sicule sur les institutions publiques. Le président Klaus Iohannis a accusé avec véhémence l’opposition
    sociale-démocrate, qui contrôle néanmoins les deux Chambres du Parlement, de
    complicité avec l’UDMR et avec Budapest. Les leaders du Parti social-démocrate
    ont contre-attaqué sur le même ton, et l’atmosphère politique s’est à nouveau
    embrasée, typiquement pour une année électorale marquée par deux scrutins -
    local et législatif. (Trad. : Ligia Mihăiescu, Ioana Stăncescu,
    Ileana Ţăroi)



  • Retrospectiva săptămânii 03.05-09.05.2020

    Retrospectiva săptămânii 03.05-09.05.2020

    Coronavirusul în România


    Aproape
    15 mii de contaminări şi aproape o mie de decese este bilanţul epidemiei
    de COVID-19 în România. Preşedintele
    Klaus Iohannnis a avertizat că situaţia nu s-a îmbunătăţit şi că epidemia nu a
    trecut, dar şi-a reiterat anunţul că, după 15 mai, starea de urgenţă,
    instituită la jumătatea lui martie, nu va fi prelungită şi va fi înlocuită cu
    starea de alertă. Românii vor putea circula din nou liber, fără declaraţii pe
    proprie răspundere. Se vor redeschide saloanele de îngrijire, cabinetele
    stomatologice şi muzeele, dar în condiţii de distanţare şi cu portul
    obligatoriu al măştii de protecţie. Acesta devine obligatoriu şi în mijloacele
    de transport în comun. Măsurile de relaxare nu se aplică în localităţile aflate
    în carantină, precum Suceava, Ţăndărei şi două cartiere din
    Buzău.



    Amendarea amenzilor


    Antipatizată şi contestată de mulţi, Curtea Constituţională a
    României rămâne un arbitru cu decizii implacabile. În urma sesizării trimise de
    Avocatul Poporului judecătorii CCR au decis că amenzile date în perioada stării
    de urgenţă pentru nerespectarea carantinei şi izolării sunt neconstituţionale.
    Acestea nu se anulează, însă, în mod automat, ci trebuie contestate în
    instanţă. Premierul liberal Ludovic Orban consideră că, prin această decizie,
    guvernul şi celelalte autorităţi sunt împiedicate să apere sănătatea şi viaţa
    românilor. Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a ţinut să precizeze că rolul
    amenzilor nu a fost de a aduce bani la buget, ci de a reduce riscul răspândirii
    epidemiei. Anterior, totuşi, însuşi colegul său de la Interne, Marcel Vela, califica
    drept evident faptul că se fac abuzuri de către poliţişti în cazul verificărilor
    cu privire la libera circulaţie. De la instituirea stării de urgenţă, amenzile
    primite de cetăţenii români pentru nerespectarea dispoziţiilor date de
    autorităţi însumează echivalentul a 120 de milioane de euro.



    CEDO
    versus CCR


    Procurorul Laura Codruţa Kovesi a câştigat procesul intentat la CEDO împotriva statului
    român, prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al
    Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Demiterea sa a avut loc în 2018, după ce
    Curtea Constituţională l-a obligat pe şeful statului să semneze decretul în
    acest sens. Curtea Europeană a decis în unanimitate că doamnei Kovesi i
    s-au încălcat drepturile la un proces echitabil şi la libera exprimare şi că a
    fost revocată din funcţie înainte de încheierea mandatului. Azi şefă a noului
    parchet european, care combate fraudele cu fonduri comunitare, ea a precizat că
    nu va solicita despăgubiri pecuniare, fiindcă acestea ar fi achitate tot de
    contribuabilul român.


    Criza
    de după pandemie


    Economia României va scădea, anul acesta, cu şase procente – arată
    previziunile economice de primăvară prezentate de Comisia Europeană. De altfel,
    întreaga Uniune Europeană va trece prin cea mai profundă recesiune din istoria
    sa, cu o contracţie economică record estimată la 7,4%. Comisarul de resort
    Paolo Gentiloni a declarat că este de aşteptat ca România să înregistreze un
    deficit bugetar de cel puţin 8 procente, situaţie în care sunt mai toate
    statele membre, obligate să sprijine cu lichidităţi economia şi să protejeze
    locurile de muncă. Potrivit previziunilor economice ale Comisiei, în România
    inflaţia va atinge 2,5% – în cursul acestui an şi va creşte în 2021, iar rata
    şomajului va ajunge la 6,5 – anul acesta şi la 5,4 – în 2021.



    Ajutor
    frăţesc


    Joi
    a ajuns la destinaţie un convoi format din 20 de camioane cu echipamente
    sanitare, oferite de România Republicii Moldova vecine, majoritar
    românofonă, pentru a sprijini lupta împotriva epidemiei de COVID-19. Convoiul a
    fost însoţit de o delegaţie oficială, din care-au
    făcut parte ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi secretarul de stat in Departamentul pentru
    relaţia cu Republica Moldova, Ana Guţu.
    Executivul de la Bucureşti a
    decis acordarea unui ajutor umanitar pentru statul vecin, de 3,5 milioane de
    euro, sub forma unor echipamente medicale, medicamente şi dispozitive. România
    a trimis şi zeci de medici şi asistenţi medicali, care activeaza în spitale din
    Republica Moldova implicate în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.



    Autonomie
    pe timp de pandemie



    Senatul României a respins, cu o majoritate categorică, în calitate de
    for decizional, proiectul de lege privind aşa-numitul Ţinut Secuiesc, din
    centrul ţării. Acesta ar fi urmat să devină regiune autonomă cu personalitate
    juridică. Propunerea legislativă trecuse iniţial de Camera Deputaţilor, prin
    adoptare tacită, fără dezbateri, în formă depusă de iniţiatorii din UDMR. Singura
    zonă din România cu populaţie majoritar maghiară, Ţinutul ar fi inclus județele Covasna şi Harghita și o parte din
    Mureș, ar fi avut o organizare
    administrativă parte, cu instituţii proprii, cu folosirea maghiarei ca limbă
    oficială şi a simbolurilor naţiunii maghiare. A fost, apoi, rândul Camerei Deputaţilor
    să respingă un proiect de Cod administrativ ce
    trecuse tacit de Senat. Iniţiat tot de UDMR, acesta permitea folosirea limbii
    minorităţilor naţionale în administraţia locală şi în instituţiile publice în
    localităţile în care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, precum
    şi arborarea steagului secuiesc pe instituţiile publice. Preşedintele Iohannis
    i-a acuzat vehement de complicitate cu UDMR şi cu Budapesta pe
    social-democraţii din opoziţie, care controlează ambele camere parlamentare.
    Liderii PSD au contraatacat la fel de vehement, iar atmosfera politică s-a
    încins din nou, la cote specifice unui an electoral, jalonat de alegeri locale
    şi parlamentare.

  • Klaus Iohannis, reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale. Atac la adresa PSD

    Klaus Iohannis, reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale. Atac la adresa PSD

    Printr-o declaraţie de presă, susţinută joi, de la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a avut o reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale, în special cea prin care declară neconstituțional articolul din OUG 1/1999, care stabilește că se dau amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite în starea de urgență.


    Preşedintele a avut un nou atac la adresa PSD, susţinând că PSD şi acoliţii săi sunt cei care fac tot posibilul ca eforturile întregii naţiuni să eşueze. Președintele consideră că PSD a rămas acelaşi partid preocupat să-şi salveze baronii.

    Am văzut ieri cu câtă satisfacție au primit unii politicieni decizia Curții Constituționale privind amenzile instituite în această perioadă de stare de urgență. Este încă un semn de nepăsare, inconștiență și neînțelegere a misiunii pe care o au, dar și o dovadă că pentru acești politicieni interesul politic este mai presus de oameni.

    Nu este cu totul surprinzător că astăzi aceste sancțiuni sunt discutabile, deși este evident pentru noi toți că ele au fost utile pentru a împiedica răspândirea virusului., a spus şeful statului.

    Preşedintele Iohannis a mai precizat că fără aceste măsuri şi restricţii din partea autorităţilor, ne-am fi confruntat cu un număr mai mare de decese:

    O spun cu toată responsabilitatea, fără aceste sancțiuni, morții pe care astăzi îi plângem ar fi fost mult mai mulți!


    Iohannis s-a adresat românilor, şi a făcut, din nou, apel la responsabilitate, precizând că: Pericolul epidemiei nu a trecut ieri, odată cu decizia
    Curții Constituționale. Responsabilitatea fiecăruia dintre noi este în
    continuare aceeași. Regulile și sancțiunile impuse de autorități nu au avut și
    nu au alt scop decât protejarea sănătății și vieții fiecăruia dintre noi.




    Numai respectând aceste măsuri vom putea să ne reluăm
    activitățile cotidiene, să se joace copiii în parc, să ne revedem părinții în
    deplină siguranță.




    Iar politicienilor care fac un scop din apărarea și
    protejarea drepturilor celor care încalcă legea le cer să înceteze ca prin
    acțiunile și discursul lor să mai pună în pericol viața cetățenilor.


    Preşedintele Iohannis a mai declarat că PSD a lucrat în Parlament ”mult şi prost, toxic de-a dreptul”.


    Profitând de faptul că atenția publică este concentrată, cum este și firesc, pe lupta pentru controlul epidemiei, PSD-ul a lucrat în Parlament.

    A lucrat mult și prost, toxic de-a dreptul, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani. A continuat să facă ce știe mai bine acest partid nociv, care a scos în stradă, să nu uităm, sute de mii de români revoltați, care a pus România în posturi jenante în fața partenerilor europeni.


    Iohannis a făcut referire şi la decizia CEDO, dată în urmă cu doua zile, prin care Laura Codruţa Kovesi a câştigat procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România.

    În urmă cu două zile, CEDO a dat o decizie care ne-a arătat, din nou, tuturor, care era agenda reală a pesediștilor, pe care nu au abandonat-o nici acum


    Preşedintele a precizat că resetarea României nu se va putea realiza câtă vreme PSD-ul continuă să controleze majoritatea parlamentară.


    Resetarea României înseamnă o construcție în jurul a ceea ce funcționează, în jurul românilor onești, a profesioniștilor care au performat în aceste luni de criză, a celor care au rezistat presiunilor politice și și-au făcut datoria bine.

    Ei trebuie lăsați, promovați și încurajați să schimbe România în bine, iar politicienii retrograzi vor deveni cu certitudine, prin votul cetățenilor, o minoritate insignifiantă în viitorul Parlament.

    După ce vom ieși din această criză, principalul nostru obiectiv trebuie să fie cel de a pune România pe drumul unei dezvoltări temeinice și durabile.

    Știm ce avem de făcut și vom continua cu și mai multă energie să reparăm tot ceea ce s-a dovedit în această perioadă că funcționează, a spus preşedintele Iohannis la sfârşitul declaraţiei de presă.

  • 12.03.2020 (mise à jour)

    12.03.2020 (mise à jour)

    COVID-19 – En Roumanie, le nombre de cas confirmés dinfection au virus Covid-19 sélève à 50. 6 personnes testées positives ont été déclarées guéries, 1.556 sont placées en quarantaine et plus de 13.600 se trouvent en isolement à domicile sous surveillance médicale. Les écoles et les maternelles restent fermés jusqu’au 22 mars, tandis que les universités ont suspendu les cours jusquà la fin mars. La distribution à l’étranger des médicaments et du matériel sanitaire utilisés pour combattre le coronavirus a été arrêtée pour six mois. Les événements culturels et de divertissement avec plus de 100 personnes et qui se déroulent dans des espaces fermés ont eux aussi été suspendus jusqu’au 31 mars L’armée enverra du personnel militaire médical pour renforcer les procédures de tri épidémiologique dans les points de passage frontaliers du sud, de louest et du nord-ouest de la Roumanie. Les passagers roumains en provenance d’Italie, de Chine, d’Iran, de Corée du Sud, dAllemagne, de France et dEspagne sont placés en quarantaine ou en isolement à domicile.



    Gouvernement – Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, va convoquer vendredi les partis et les formations politiques parlementaires pour des consultations en vue de la désignation du nouveau premier ministre. Cette décision a été prise jeudi après que le libéral Florin Cîţu eut déposé son mandat de premier ministre désigné. Selon le chef de lEtat, ce geste démontre de la maturité politique dans le « contexte compliqué » engendré par le coronavirus. Klaus Iohannis a exigé du Parlement que la semaine prochaine soit investi un gouvernement disposant de pleins pouvoirs, qui combatte les effets de la propagation du nouveau. Ce cabinet aurait ainsi à sa disposition tous les leviers pour prendre les mesures qui simposent. La décision de Florin Cîţu de déposer son mandat est intervenue peu avant le vote dinvestiture du cabinet proposé. Rappelons que le gouvernement dirigé par le chef de file des libéraux, Ludovic Orban, a été destitué par motion de censure, le mois dernier. Le président avait désigné le même Orban à former un nouvel Exécutif, mais celui-ci a déposé son mandat suite à une décision de la Cour Constitutionnelle.



    Coronavirus – LUE a dénoncé jeudi la décision prise de façon unilatérale par le président américain Donald Trump, afin de limiter l’épidémie de coronavirus, à savoir l’interdiction d’entrée aux Etats-Unis pour les personnes ayant récemment voyagé en Europe. Précisant que lactuelle crise du coronavirus est mondiale, les officiels européens ont souligné la nécessité de coopérer pour y trouver une solution. L’Union européenne prend des actions fortes pour limiter la propagation du virus, ont affirmé dans un communiqué commun les présidents de la Commission européenne et du Conseil européen, respectivement Ursula von der Leyen et Charles Michel. Donald Trump a annoncé mercredi linterdiction dentrée aux Etats-Unis pour les 30 prochains jours de toute personne ayant voyagé en Europe, à lexception des Américains et des résidents permanents. Après lannonce de Donald Trump, les bourses asiatiques et européennes ont enregistré des pertes importantes. De lavis des analystes, les restrictions de voyage signifient encore moins d’activité économique mondiale.



    CCR – La Cour Constitutionnelle de Roumanie a constaté le caractère inconstitutionnel, dans son ensemble, du décret durgence portant modification de la loi sur les élections législatives et comportant aussi certaines mesures concernant la tenue délections législatives anticipées. Selon la Cour, larticle dudit décret qui élimine la condition restrictive et permet à lélecteur de voter dans nimporte quel bureau de vote, indépendamment de la circonscription électorale où il a été inscrit au titre de son domicile ou résidence contrevient aux droits fondamentaux consacrés par la Constitution. Par sa décision de jeudi, la Cour constitutionnelle a admis lexception dinconstitutionnalité formulée par le Défenseur des droits.



    Météo – Dans le prochain intervalle de 24 heures, il fera chaud dans le sud du pays, tandis que dans le nord, le centre et louest, les températures vont baisser. Des pluies sont attendues sur le nord, lest et le sud-ouest. Les températures maximales iront de 14° à 24°.