Radio România Internațional

Tag: CCR

  • Curtea Constituţională resetează jocul politic

    Curtea Constituţională resetează jocul politic

    Curtea Constituţională a României e un arbitru defel simpatizat de clasa
    politică, dar ale cărui decizii sunt implacabile. Luni, judecătorii CCR au stabilit că
    există un conflict juridic între preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament,
    privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier.
    Sesizarea către Curte fusese depusă de preşedinţii PSD ai celor două Camere ale
    Parlamentului, care au reclamat că şeful statului l-a desemnat să formeze un
    nou executiv tot pe premierul demis, luna aceasta, prin moţiune de cenzură,
    ceea ce ar încălca voinţa Legislativului.

    Preşedintele CCR, fostul politican
    social-democrat Valer Dorneanu, a afirmat, însă, că sentinţa are alte resorturi Nu ştiu de unde s-a înţeles că noi în decizia noastră ne-am pronunţat
    că preşedintele nu putea să-l desemneze pe primul ministru Orban. Ceea ce am
    reproşat noi ca şi existenţa conflictului este faptul că persoana nominalizată,
    nu vorbesc aici de Ludovic Orban, candidatul care a fost propus nu a fost
    propus, cel puţin aşa rezultă din evoluţia evenimentelor, pentru a forma, pentru
    a coagula un guvern, ci a fost propus, cum declară candidatul, ca să pice.

    Planul
    PNL, favorit în sondajele privind intenţiile de vot, era respingerea a două
    guverne în interval de 60 de zile, astfel încât să se poată ajunge la
    dizolvarea Parlamentului şi declanşarea de alegeri legislative anticipate. Susţinător
    declarat al acestui scenariu, preşedintele Iohannis a precizat că nu comentează decizia
    Curţii. El a preferat să critice vehement ceea ce presa numeşte antijocul
    practicat de PSD Cea mai legitimă soluţie este revenirea cât
    mai repede la votul cetăţenilor şi crearea unei noi majorităţi parlamentare
    care să poată susţine un guvern stabil. Nu putem continua aşa cu situaţii de
    blocaj perpetue, cu guverne demise trimestrial. Vedem însă că PSD-ului îi este
    frică să se întoarcă la popor şi deşi timp de trei ani de zile a eşuat în a
    guverna, acum vrea să îi împiedice să îşi facă treaba pe cei care au dovedit că
    vor şi ştiu ce trebuie făcut în România.

    Şeful statului recunoaşte că
    şansele pentru organizarea alegerilor anticipate au scăzut, acum, sub 50%. Potrivit experţilor, 21 iunie ar fi data limită
    pentru anticipate, fiindcă apoi actualul Legislativ intră în ultimele şase şase
    luni de mandat şi nu mai poate fi dizolvat. În cele trei decenii de democraţie
    post-comunistă, oricât de instabilă ar fi fost scena politică, niciodată nu s-a
    ajuns, de altfel, la un scrutin legislativ anticipat. Comentatorii spun că, şi
    de data aceasta, vor prevala, foarte probabil, atât spaima unor partide
    parlamentare că nu mai depăşesc pragul electoral de cinci procente, cât şi
    aceea a multor deputaţi şi senatori că nu-şi vor adjudeca un nou mandat, cu
    toate privilegiile care decurg din acesta

  • Decizie privind cartelele preplătite

    Decizie privind cartelele preplătite

    Spre deosebire de dictaturi, democraţiilor nu le
    e niciodată uşor să garanteze siguranţa publică fără să afecteze drepturile
    cetăţenilor şi nici să dozeze corect combinaţia dintre libertate şi securitate.


    În România, ordonanţa de urgenţă care reglementa vânzarea cartelelor prepay pentru
    telefoane mobile doar cu buletinul a fost declarată, marţi, neconstituţională,
    în ansamblu, de către Curtea Constituţională. Judecătorii CCR au decis, în
    unanimitate, că actul normativ emis de Guvernul condus, la vremea respectivă,
    de social-democrata Viorica Dăncilă încalcă prevederile Constituţiei, întrucât
    Executivul nu a motivat de ce se impunea emiterea unei ordonanţe de urgenţă, ci
    doar a justificat oportunitatea şi necesitatea reglementărilor. Curtea a răspuns,
    astfel, la o sesizare depusă toamna trecută de Avocatul Poporului, care susținea,
    între altele, că prevederile acesteia afectează drepturi, libertăți și
    îndatoriri cetățenești.


    Ordonanţa, ce impunea prezentarea unui act de identitate la cumpărarea
    unei cartele prepay, a fost emisă de Guvern vara trecută, după tragedia
    cunoscută drept cazul Caracal. Atunci, una dintre victimele unui violator şi
    ucigaş în serie a apelat la numărul de urgenţă 112 pentru a cere ajutorul,
    folosind un telefon cu cartela prepay ce nu a permis localizarea ei imediată. Fata
    a fost ucisă, iar drama din orăşelul din sudul ţării a îngrozit şi înfuriat
    opinia publică. Poliţişti, procurori, operatori de la 112, legislatori şi
    guvernanţi, toţi s-au transformat în ţinte ale criticilor virulente din partea
    presei şi cetăţenilor.


    Prima reacţie a politicienilor a fost să emită Ordonanţa
    62/2019. Acum, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului APADOR-CH salută
    decizia CCR de a o declara neconstituţională.


    Restrângerea unui drept
    fundamental nu se poate face printr-o ordonanţă de urgenţă şi asta ar trebui să
    înţeleagă atât politicienii, cât şi cetăţenii care nu văd implicaţiile acestei
    tentative. Decizia de a vinde cartele prepay doar cu buletinul nu avea nicio
    legătură cu localizarea apelanţilor la 112 şi sperăm să nu ajungem din nou în
    situaţia de a vedea că autorităţile tot nu reuşesc să îşi facă treaba într-un
    caz tragic cum a fost cel de la Caracal     – scrie pe pagina de Facebook a APADOR-CH.


    Şi în 2014, o lege care viza identificarea
    utilizatorilor de cartele telefonice preplătite și a utilizatorilor de rețele
    Wi-Fi a fost declarată neconstituțională. Judecătorii CCR au considerat atunci
    că modul în care sunt protejate datele personale ale utilizatorilor nu este
    suficient de sigur. Mingea e acum, din nou, în terenul clasei politice, care va
    trebui să legifereze astfel încât să nu mai încalce prevederile Constituţiei.
    Comentatorii subliniază că problema cartelelor prepay trebuie, însă, tranşată,
    fiindcă, peste tot în lume, acestea fac parte din instrumentarul favorit al
    teroriştilor sau traficanţilor de droguri ori de carne vie.

  • Reglementări legislative contestate

    Reglementări legislative contestate

    Instalat în noiembrie, după demiterea, prin moţiune de cenzură, a cabinetului PSD Viorica Dăncilă, Guvernul monocolor PNL condus de Ludovic Orban e foarte vulnerabil. Ponderea parlamentarilor liberali e de numai circa 20% şi, adesea, nici voturile partenerilor din USR ori PMP nu sunt suficiente pentru a-şi promova proiectele. Dependent de susţinerea punctuală şi selectivă a unor majorităţi conjucturale, Executivul a preferat să-şi asume, cu repetiţie, răspunderea pentru modificări legislative. Ultima dintre acestea, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, a încins, din nou, atmosfera.

    Ca şi alte voci din politică sau din societatea civilă, premierul Orban spune că modificarea legislaţiei electorale a fost impusă de necesitatea de a conferi mai multă legitimitate edililor. Actuala formulă, în care câştigă candidatul cu cele mai multe voturi din primul tur, a condus la situaţii stranii, precum la Galaţi, cel mai mare oraş-port fluvial, unde actualul primar a fost votat de numai 9% din electorat.

    PSD a blocat în comisia parlamentară specială proiectul de lege şi a anunţat că depune moţiune de cenzură, susţinută şi de UDMR, care vrea să-şi conserve monopolul politic în numeroase localităţi din Trasilvania. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că premierul nu ar fi trebuit să vină în Parlament pentru a-şi asuma răspunderea, după ce Curtea Constituţională a decis, deja, că un atare procedeu e neconstituţional când se referă la documente aflate în dezbaterea Legislativului. El a adăugat că, dacă moţiunea de cenzură nu va fi adoptată, PSD va sesiza Curtea. Social-democraţii s-au plâns şi Comisiei de la Veneţia, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Parlamentul European, în schimb, a respins solicitarea PSD ca problema să fie discutată în plenul de la Strasbourg.


    Dacă schimbarea legislaţiei electorale încaieră partidele, abrogarea aşa-numitelor pensii speciale opune politicienii magistraţilor. Marţi, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 247 de voturi pentru şi niciunul contra, eliminarea pensiilor de serviciu pentru parlamentari, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor. Mai sunt vizaţi funcţionarii publici cu statut special, membrii corpului diplomatic şi consular şi ai Curţii Constituţionale, precum şi personalul aeronautic. Toate aceste categorii beneficiau de pensii ce nu respectau principiul contributivităţii şi erau şi de 15 ori mai mari decât o pensie obişnuită medie. Judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi Consiliul Superior al Magistraturii au decis sesizarea Curţii Constituţionale. Magistraţii susţin că legea de eliminare a pensiilor speciale ar fi neconstituţională în întregime şi ar încalca ‘brutal’ principiile independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor.

  • Lege împotriva pensiilor speciale

    Lege împotriva pensiilor speciale

    La începutul unui an electoral jalonat de
    alegeri locale şi parlamentare, clasa politică românească se întrece în
    iniţiative pe placul publicului. Marţi, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a
    adoptat, în sesiune extraordinară, cu 247 de voturi pentru, niciunul contra şi
    21 de abţineri, proiectul de lege privind abrogarea aşa-numitelor pensii
    speciale    .

    Dacă scorul a fost categoric, dezbaterile prealabile au încins
    atmosfera. Actuala şi fosta putere, PNL şi PSD, s-au acuzat reciproc de
    iniţierea privilegiilor acordate unor categorii profesionale. UDMR şi ALDE au
    cerut amânarea dezbaterilor, iar USR a solicitat introducerea propunerilor
    privind, între altele, plafonarea pensiilor pentru magistraţi.

    În cele din
    urmă, au fost eliminate pensiile de serviciu pentru parlamentari, judecători şi
    procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
    al parchetelor, funcţionarii publici cu statut special, membrii corpului
    diplomatic şi consular şi ai Curţii Constituţionale, precum şi pentru
    personalul aeronautic civil şi profesionist    . Toate aceste categorii beneficiau
    de pensii ce nu respectau principiul contributivităţiişi erau frecvent calificate drept o nedreptate, o
    inechitate şi o sfidare la adresa milioanelor de pensionari pauperi. Rămân, în schimb, neatinse pensiile speciale ale foştilor
    militari, poliţişti sau ofiţeri de informaţii. Au fost, de asemenea, excluse
    din proiectul de lege amendamentele care prevedeau eliminarea rentei viagere
    pentru sportivi şi a indemnizaţiilor pentru artişti, oameni de ştiinţă şi
    membri ai uniunilor de creatori.

    Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a
    declarat că prin tăierea pensiilor speciale se vor putea găsi, cel puţin în
    parte, resurse financiare necesare pentru programata majorare a tuturor
    pensiilor obişnuite şi a alocaţiilor pentru copii. Preşedintele USR, Dan Barna,
    a atras atenţia că documentul legislativ are elemente care pot fi contestate la
    Curtea Constituţională şi a propus, fără succes, introducerea unor amendamente
    care prevedeau, între altele, păstrarea pensiilor de serviciu pentru
    magistraţi, dar într-o formă care stabilea plafonarea acestora. Liderul deputaţilor
    PSD, Alfred Simonis, spune că, în eventualitatea unei decizii de
    neconstituţionalitate, documentul va fi modificat în Parlament.

    Preşedintele
    Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Alina Corbu, a avertizat, deja, imediat
    după votul din plenul Camerei Deputaţilor, că legea este în contradicţie cu o
    decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Ea spune că pensiile de serviciu
    ale magistraţilor fac parte din ansamblul de garanţii ce dau caracter efectiv
    independenţei şi imparţialităţii autorităţii judecătoreşti. Anterior, Inspecţia
    Judiciară şi asociaţii ale magistraţilor acuzaseră, la rândul lor, că
    eliminarea pensiilor de serviciu încalcă ‘brutal’ principiile
    independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, articole din Constituţie şi
    sentinţe ale CEDO.

  • Reacţii după asumarea răspunderii

    Reacţii după asumarea răspunderii

    Constrâns
    de timp şi mai ales de situaţia fragilă din Parlament, cabinetul minoritar
    liberal de la Bucureşti şi-a asumat răspunderea în legislativ pe proiectele de
    lege care vizează amânarea majorării vechimii pentru intrarea în magistratură,
    măsuri în domeniul transportului de persoane şi plafoanele bugetare pentru anul
    viitor.


    Este cea mai sănătoasă soluţie de legiferare în acest moment, a
    explicat vicepreşedintele PNL al Senatului, Alina Gorghiu. Potrivit acesteia,
    guvernul Ludovic Orban joacă, astfel, cu mandatul pe masă, iar miza este
    uriaşă, aceea de a scoate România la liman rapid.


    În timp ce PMP consideră că
    acţiunea este corectă şi legală, UDMR avertizează că o astfel de procedură în
    cazul legii bugetului de stat pe 2020 ar reprezenta un derapaj serios, iar ALDE
    şi-a exprimat speranţa că executivul nu va mai recurge la o astfel de soluţie. Şi
    USR susţine că legea bugetului de stat trebuie adoptată în Parlament şi nu prin
    asumarea răspunderii. Pro România vede în angajarea răspunderii Guvernului pe
    cele trei proiecte o încercare de testare a majorităţii.


    Premierul Orban a profitat
    de prezenţa în Parlament şi de discuţia despre buget pentru a atrage atenţia asupra
    situaţiei extrem de dificile din punct de vedere financiar în care se află
    ţara. El a făcut apel la cumpătare şi a spus că bugetul pe anul viitor nu mai
    suportă cheltuieli suplimentare.


    Ludovic Orban: Bugetul României pe 2020 nu mai
    suportă nicio nouă cheltuială suplimentară. Orice cheltuială suplimentară, care
    este rezultatul adoptării unor legi, va duce la creşterea deficitului sau la
    imposibilitatea de a efectua cheltuieli vitale pentru dezvoltarea economică a
    României.


    Guvernul îşi propune un deficit bugetar pentru anul 2020 de
    3,6% din PIB, iar pentru anul 2021 unul de 3,34% din PIB. Asumarea răspunderii
    comportă riscul ca împotriva cabinetului să fie depusă o moţiune de cenzură.
    Preşedintele interimar al PSD, şeful Camerei deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat,
    însă, că social-democraţii nu iau în calcul un astfel de gest. Cu toate
    acestea, două din legile trecute prin asumare nu vor putea intra în vigoare pentru
    că PSD a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională proiectul de lege
    prin care se amână creşterea vechimii pentru accederea în magistratură şi
    iniţiativa referitoare la transportul şcolar.


    Marcel Ciolacu: Partidul
    Social Democrat a decis să depună o contestaţie la CCR, deoarece nouă ni se
    pare un conflict juridic ca, atâta timp cât o lege e în dezbatere în Parlament,
    ea să fie asumată de către Guvern.


    Premierul Ludovic Orban a declarat
    că angajarea răspunderii în domeniul justiţiei era necesară pentru buna
    funcţionare a sistemului judiciar. În ce priveşte al doilea proiect contestat
    de PSD, premierul a spus că se impunea abrogarea unui act normativ care afecta transportul
    unor categorii vulnerabile ale populaţiei, între care se numără şi copiii care
    nu mai beneficiază de decontarea navetei la şcoală.

  • Retrospectiva săptămânii 24.11 – 30.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 24.11 – 30.11.2019


    CCR a validat rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică


    Curtea Constituţională a Romaniei a validat, joi, rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică, în urma cărora presedintele in exercitiu, Klaus Iohannis, sustinut de PNL, la guvernare, a câştigat un al doilea mandat în fruntea statului. Klaus Iohannis a afirmat că votul pe care i l-au acordat românii reprezintă pentru el o mare responsabilitate. În acelaşi timp, seful statului a subliniat că primul său mandat a fost unul plin de provocări şi că, timp de cinci ani, a rămas conectat permanent la problemele reale ale societăţii, opunându-se cu fermitate tendinţelor regresive pe care le-a considerat un real pericol pentru democraţie. Preşedintele României a dat asigurări că, şi în al doilea mandat, va continua să fie un apărător ferm al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Klaus Iohannis Track: “În virtutea rolului constituţional al preşedintelui României, voi acţiona pentru o mai bună funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice, pentru ca acestea să fie cu adevărat în sluja românilor. Voi veghea, în continuare, la respectarea Constituţiei şi voi susţine, şi în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept şi parcursul european al României.” Datele centralizate de Biroul Electoral Central arată că şeful statului, Klaus Iohannis, a obţinut 66,09% din voturi, dublu faţă de contracandidata sa, fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă, care a obţinut 33,91%. Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 9.953.659, ceea ce reprezintă 54,46% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În străinătate, unde la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale au votat 944.077 de alegători, preşedintele Iohannis a obţinut aproape 94% din voturi.



    Fostul premier al României, Viorica Dăncilă, a demisionat de la şefia PSD


    După ce a pierdut categoric al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, la solicitarea colegilor din PSD fostul premier român Viorica Dăncilă a demisionat, marţi noapte, din funcţia de preşedinte al partidului. Ea a afirmat că demisia reprezintă o formă de asumare a responsabilităţii pentru rezultatul alegerilor “Am înţeles opinia colegilor mei, nu este un moment de slăbiciune, este un moment de demnitate şi eu consider că a trebuit să-mi dau demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat. Este un gest pe care l-am făcut pentru partid.” Conducerea interimară a PSD este asigurată de presedintele Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu. Un congres al formaţiunii ar urma să aibă loc la începutul anului viitor.



    CSAT a decis ca România să-şi sporească participarea la misiuni în afara ţării


    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis, în această săptămână, ca România să-şi sporească, în 2020, participarea la misiuni în afara ţării. Numărul angajaţilor din Ministerul Apărării va creşte cu peste 200 de oameni, depăşind 2.100 de militari şi civili, iar de la Ministerul de Interne a fost aprobat un total de peste 790 de militari şi poliţişti. Membrii CSAT au adoptat şi poziţia României la summit-ul NATO de săptămâna viitoare care va avea loc la Londra, în cadrul căruia şeful statului va insista asupra importanţei regiunii Mării Negre pe Flancul estic şi îi va asigura pe aliaţi de continuarea alocării de către România şi anul viitor a două procente din PIB pentru apărare.



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an


    A doua rectificare bugetară din acest an, aprobată, joi, de guvern, majorează deficitul bugetar la 4,4% din Produsul Intern Brut, faţă de 4,3, cât era prevăzut în documentul iniţial supus dezbaterii publice. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a explicat că, în ultimile două zile, au fost decoperite cheltuieli pentru care guvernul precedent nu prevăzuse fonduri. De asemenea, el a anunţat că a fost suplimentată plata până la finele anului a drepturilor de asistenţă socială. Este vorba de pensii, de alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi alte asemenea plăţi. Florin Cîţu a mai spus că au fost alocaţi bani în plus pentru plata majorată a salariilor din unităţile sanitare publice şi pentru medicamente.



    Procurorii cer pedepse grele cu închisoarea în dosarul Colectiv


    Procurorii cer pedepse grele cu închisoarea într-un dosar deschis în urma incendiului de acum patru ani, din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia 64 de persoane au murit, o alta s-a sinucis în urma traumei, iar aproape 200 au fost rănite. Patronii clubului şi patroana firmei de artificii riscă 13 – 14 ani de detenţie. Acuzaţiile ce li se aduc sunt ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi, într-un caz, distrugere de probe. La începutul săptămânii, procurorul DNA a solicitat 14 ani de închisoare pentru fostul edil Cristian Popescu Piedone, iar familiile victimelor au cerut de la el şi de la primărie despăgubiri de sute de milioane de euro. Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti va finaliza, luni, dezbaterile în acest dosar, care îi vor viza pe pompierii trimişi în judecată, şi va stabili data la care va fi luată o decizie.



    Mirel Rădoi este noul antrenor al naţionalei de fotbal a României


    Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal a aprobat, marţi, cu unanimitate de voturi, numirea antrenorului Mirel Rădoi în funcţia de selecţioner al echipei naţionale de fotbal a României. Mirel Rădoi îl înlocuieşte pe Cosmin Contra, care a demisionat după ratarea calificării directe la Euro 2020. Fost internaţional, Mirel Rădoi a ocupat funcţia de selecţioner al naţionalei de fotbal Under-21, pe care a reuşit să o califice la EURO 2019, unde a ajuns până în semifinalele competiţiei. Performanţa a însemnat calificarea la Jocurile Olimpice după o pauză de 56 de ani. Pe de altă parte, naţionala de fotbal a României nu a reuşit sa treacă de preliminarii, dar păstrează şanse de calificare prin intermediul barajului din martie al Ligii Naţiunilor, în urma căruia patru echipe vor ajunge, totuşi, la Euro 2020. România va întâlni, pe 26 martie, Islanda şi, dacă, va învinge, va juca, pe 31 martie, cu învingătoarea dintre Bulgaria și Ungaria.


  • Jurnal românesc – 29.11.2019

    Jurnal românesc – 29.11.2019

    Curtea
    Constituţională a României a validat rezultatul celui de-al doilea tur al
    alegerilor prezidenţiale, în urma căruia Klaus Iohannis a obţinut un nou mandat
    de cinci ani. Prezent la eveniment, Iohannis a afirmat că votul primit îl
    responsabilizează şi a dat asigurări că în acest al doilea mandat va continua
    să fie un apărător ferm al respectării Constituţiei, drepturilor şi
    libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, statului de drept şi parcursului
    european al României. Potrivit Biroului Electoral Central, Klaus Iohannis a
    obţinut 6.509.135 de voturi, reprezentând 66,09 procente, iar contracandidatul
    său, fostul premier Viorica Dăncilă, a fost votată de 3.339.922 de oameni,
    reprezentând 33,91%. Peste 10 milioane de persoane s-au prezentat la urne în
    turul decisiv al alegerilor, care a consemnat şi un record de prezenţă în
    diaspora, unde au votat 926.574 de români.




    Expoziţia
    Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de
    Jos poate fi vizitată până pe 26 aprilie 2020 la Muzeul Le Grand
    Curtius din Liège, în Belgia, în cadrul Festivalului Internaţional de
    Arte Europalia. Sunt expuse peste 450 de artefacte care acoperă o perioadă de
    aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al
    României, piese care aparţin culturilor neo-eneolitice Hamangia, Vădastra,
    Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru, Wietenberg sau Otomani din
    perioada epocii bronzului sau culturilor Gáva sau Basarabi din prima epocă a
    fierului. La organizarea acestei manifestări au contribuit Institutul Cultural
    Român, Ministerele Culturii și al Afacerilor Externe, Muzeul Național de
    Istorie a României şi alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară.
    Expoziţia face parte din seria de peste 250 de evenimente pe care România, în
    calitate de ţară invitată de onoare, le prezintă la cea de-a 27-a ediţie a Europalia.










    Ministrul de
    externe Bogdan Aurescu l-a primit la sediul MAE pe ambasadorul Statelor Unite
    la Bucureşti, Hans Klemm, aflat în vizită de rămas-bun. Şeful diplomaţiei
    române a exprimat aprecierea părţii române pentru activitatea ambasadorului
    Klemm şi pentru implicarea personală în dezvoltarea şi aprofundarea
    Parteneriatului Strategic bilateral. Cei doi au evocat evoluţiile semnificative
    în dinamica dialogului dintre cele două ţări, inclusiv consolidarea cooperării
    în domeniul nuclear civil şi al asigurării securităţii reţelelor 5G. Totodată,
    Aurescu a reiterat interesul legitim al României de a accede în programul Visa
    Waiver şi a exprimat încrederea că trendul pozitiv, de reducere a ratei de
    refuz a vizelor pe parcursul mandatului ambasadorului Klemm, va continua şi în
    timpul succesorului acestuia. Hans Klemm va fi înlocuit de avocatul de origine
    română Adrian Zuckerman. Acesta a emigrat în SUA împreună cu familia la vârsta
    de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română.




    Reprezentanţele
    Institutului Cultural Român din Spania, Polonia, Marea Britanie, Franţa, Israel
    şi Cehia organizează o serie de evenimente prilejuite de Ziua Naţională a
    României. ICR Madrid pune în scenă, pe 2 decembrie la Cazinoul din capitala
    spaniolă, un concert susținut de pianistul iberic Josu de Solaun și soprana
    româncă Rodica Vică. ICR Varşovia organizează, pe 1 decembrie, o serie de
    proiecţii de filme între care Alianţa inimilor. România-Polonia
    1919-2019, realizat de Trustul de Presă al Ministerului Apărării
    Naţionale din România, Offstage, de Andrei Huţuleac, Când
    afară ninge, de Conrad Mericoffer şi Pipa, sexul şi omleta,
    de Ana Maria Comănescu. ICR Londra marchează momentul printr-o prelegere despre
    momentul 1918, susținută de profesorul Radu Cinpoeș de la Universitatea Kingston
    din Londra şi printr-un concert susţinut pe 30 noiembrie, la Castelul
    Tullynally din Irlanda, de soprana Gabriela Iștoc și pianista Alexandra
    Silocea. ICR Paris organizează, pe 1 decembrie, spectacolele de teatru
    Mede/Ea sau despre fericirea conjugală şi Un român la
    Paris şi expoziţia de sculptură și pictură Între sacru și
    profan, iar ICR Tel Aviv pune în scenă, pe 1 decembrie, un concert
    susținut de soliști români acompaniați de Orchestra Simfonică Ierusalim, sub
    bagheta dirijorului Ionuț Pascu. Nu în ultimul rând, ICR Praga invită publicul
    la proiecția filmelor lui Andrei Ujică, care va avea loc pe 2 decembrie la
    Cinema Ponrepo din capitala Cehiei.




    Reprezentantele
    Romanian Women in the UK s-au întâlnit cu primarul Londrei, Sadiq
    Khan, cu care au discutat despre contribuția pe care organizația și-a adus-o la
    demersul primăriei de a menține Londra un oraș deschis şi incluziv. Printre
    subiectele abordate s-au numărat Brexit, schema de înregistrare pentru
    cetățenii europeni dar și impactul pe care comunitatea românească îl are în
    diferite domenii de activitate în societatea londoneză. Româncele au subliniat
    faptul că numărul de copii români care se nasc pe teritoriul Marii Britanii
    este din ce în ce mai mare și că este necesar un efort comun pentru ca aceștia
    să aibă atât sentimentul de apartenență la socientatea britanică dar și
    conștiința identității țării de origine. Primarul Londrei a declarat că
    metropola este deschisă românilor și a dat asigurări că susținerea
    autorităţilor pentru proiectele comunității rămâne la fel de fermă.

  • Romania’s Constitutional Court mediates between the government and the President

    Romania’s Constitutional Court mediates between the government and the President

    It is the president’s prerogative
    to sack ministers and appoint the interim substitutes, the Prime Minister nominates.
    Furthermore, the President must issue the decrees, which legalize the move. The President, however, doesn’t have to appoint the ministers, but must explain why he turns down the Prime Minister’s proposals.






    This is briefly the answer given by
    Romania’s Constitutional Court (CCR) to a notification by Prime Minister
    Viorica Dancila, who called on CCR to settle a legal conflict of Constitutional
    nature, between the Executive and the country’s right-wing president Klaus
    Iohannis.






    According to Dancila, there are 8 difficult
    ministerial seats as part of a double reshuffle decided by the ruling PSD Party
    last month after the withdrawal of the Alliance of Liberals and Democrats,
    their partner in the ruling coalition. The Prime Minister’s reaction after CCR
    made public its ruling was to blame the president, who, according to her, committed
    an abuse, violating the Constitution with cynicism and carelessness.






    Dancila has also accused the
    president of having triggered a government crisis. In turn the president has pledged
    to take action after the CCR’s motivation has been published in the Official
    Gazette. Iohannis has also added that the CCR ruling doesn’t change the
    political situation the government in Bucharest is currently facing.


    Klaus Iohannis: I now see
    with satisfaction that the CCR has inevitably and rightfully reached the same
    conclusion I have been mentioning for three weeks now – the Dancila government
    has lost its legitimacy and must appear before Parliament for a validation
    vote.






    ‘President Iohannis is electorally
    motivated to reinterpret in his own manner a mandatory CCR ruling’ – Prime
    Minister Viorica Dancila went on to say adding that she would unflinchingly ask
    for a confidence vote from Parliament for a new cabinet. The Prime Minister’s statement
    has also been strengthened by the PSD secretary general, Mihai Fifor






    Mihai Fifor: The idea that
    the Dancila cabinet should avoid Parliament has always been out of the
    question. Mrs. Prime Minister has also said that and this is exactly what we are
    going to do. Meanwhile, we are waiting to see the opposition’s preparations for
    the censure motion, with which they have been threatening us for a couple of
    months now.






    The unprecedented strife between
    the government and the president, also known in Romania as the conflict between
    the two palaces, as well as the fight between the government and the opposition
    has intensified since the European Parliament election in May and stand chances
    to further escalate with the upcoming presidential election in November as both
    the incumbent president and the Prime Minister are running in the presidential
    race.




    (translated by bill)

  • Arbitraj CCR între Guvern şi Preşedinte

    Arbitraj CCR între Guvern şi Preşedinte

    Preşedintele trebuie să
    revoce miniştrii şi să numească interimarii pe care îi doreşte premierul. În
    plus, trebuie să emită de îndată decretele ce consfinţesc un astfel de demers.
    În schimb, şeful statului nu este obligat să numească titularii, dar trebuie să motiveze, tot
    de îndată şi în scris, de ce refuză propunerile înaintate de primul-ministru.     Este,
    foarte pe scurt şi în termeni mai puţin tehnici, răspunsul de miercuri al
    Curţii Constituţionale de la Bucureşti, care a fost solicitată de şefa social-democrată a Guvernului,
    Viorica Dăncilă, să tranşeze un conflict juridic de natură constituţională ce
    opunea Executivul şi preşedintele de dreapta Klaus Iohannis.


    Opt sunt, potrivit dnei Dăncilă, portofoliile cu probleme: o parte ca urmare a unei
    remanieri dorite, spre finele lunii august, de PSD, formaţiunea la putere, iar o alta după retragerea de la
    guvernare, doar câteva zile mai târziu, a partenerului ALDE. După anunţarea
    deciziei CCR, premierul Viorica Dăncilă a reacţionat – preşedintele Klaus Iohannis a comis un abuz,
    încălcând Constituţia cu cinism şi nepăsare şi generând un blocaj
    guvernamental.


    În schimb, şeful statului, pe de o parte, leagă imperativul de a
    acţiona al CCR de publicarea în Monitorul Oficial a motivării acesteia. Pe de
    alta, el spune că hotărârea magistraţilor nu schimbă cu nimic situaţia politică
    în care se află Guvernul de la Bucureşti, făcând referire strict la retragerea
    ALDE de la guvernare, nu şi la remanierea dorită anterior de PSD.


    Klaus
    Iohannis: Constat, astăzi, cu satisfacţie, că şi Curtea Constituţională a
    României a ajuns în mod corect şi inevitabil exact la aceeaşi concluzie pe care
    o spun de trei săptămâni – Guvernul Dăncilă şi-a pierdut legitimitatea şi
    trebuie să meargă de îndată în faţa Parlamentului ca să ceara un vot de
    validare.


    Preşedintele Iohannis
    reinterpretează după bunul plac, în cheie electorală, o decizie obligatorie a
    CCR – a dat replica premierul Viorica
    Dăncilă, care a precizat că va merge în Parlament cu o nouă propunere de Guvern
    pentru care va cere, fără emoţii, un vot de încredere,
    afirmaţie întărită de secretarul
    general al PSD, Mihai Fifor: Niciodată nu s-a pus problema ca
    guvernul Dăncilă să nu meargă în Parlament. A spus-o şi doamna prim-ministru şi
    asta vom face. Între timp, aşteptăm să vedem pregătirile pentru moţiunea de
    cenzură ale opoziţiei şi primul pas se pare că va fi această moţiune de cenzură
    cu care ne ameninţă de nişte luni bune.


    Încleştarea fără precedent dintre Palate, dar şi
    dintre Putere şi Opoziţie s-a acutizat din luna mai, după alegerile
    europarlamentare şi riscă să se transforme într-o luptă pe viaţă şi pe moarte pe măsură ce se
    apropie scrutinul prezidenţial din noiembrie. Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă
    se numără printre candidaţi.

  • Retrospectiva săptămânii 28.07- 03.08.2019

    Retrospectiva săptămânii 28.07- 03.08.2019

    Cazul șocant al dispariției celor două fete din Caracal a fost discutat
    în CSAT


    La Bucureşti, în analiza făcută
    în cadrul şedinţei CSAT s-a constatat că instituţiile care au responsabilităţi
    în domeniul securităţii cetăţenilor nu au funcționat cum trebuie în cazul
    dispariţiei a două fete de 15, respectiv 18 ani, de la Caracal,
    săptâmâna
    trecută. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat
    că au existat o serie de
    deficiențe și a solicitat Guvernului ca, până la finalul lunii august, să
    elaboreze măsuri, norme şi proceduri de reacţie rapidă şi corelare a tuturor
    instituţiilor implicate, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete. Una din fete, răpită pe 24 iulie, a reuşit
    să sune a doua zi la numărul unic 112, gestionat de Serviciul de
    Telecomunicaţii Speciale. STS nu putut stabili locul exact în care se afla, iar
    operatorul şi, apoi, poliţistul cu care i-a făcut tinerei legătura telefonic,
    nu au ştiu să gestioneze cu profesionalism situaţia. Au trecut 19 ore de la
    primul apel al fetei la 112 până când poliţiştii au descins în imobilul lui
    Gheorghe Dincă, despre care fata a spus că a a răpit-o şi violat-o. Anchetatorii
    nu au, până acum, probe care să ateste moartea celor două fete. Ministrul de
    Interne, Nicolae Moga, şi directorul STS, Ionel Vasilca, şi-au dat demisia, iar şeful Poliţiei
    Române, Ioan Buda, a fost demis, la fel şefi ai poliţiei locale, precum şi
    prefectul judeţului Olt, în care se află oraşul Caracal. Între timp, procurorul care a instrumentat iniţial cazul a
    fost suspendat din funcţie, iar dosarul a fost preluat de structura centrală a
    DIICOT,     având în vedere complexitatea lui. În paralel, ministrul
    interimar de Interne, Mihai Fifor, a declarat că printre măsurile aflate în
    pregătire se numără trecerea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă
    112 de la STS la MAI pentru a nu se mai pierde timp cu transferul apelului
    către Poliţie, Ambulanţă sau Pompieri.



    CCR a decis că modificările aduse
    Codurilor Penal şi de Procedură Penală în Parlamentul de la Bucureşti sunt
    neconstituţionale în ansamblul lor


    Modificările aduse
    Codurilor Penal şi de Procedură Penală în Parlamentul de la Bucureşti sunt
    neconstituţionale în ansamblul lor – a decis Curtea Constituţională a României.
    Judecătorii consideră că parlamentarii nu şi-au exercitat obligaţia de a corela
    modificările aduse Codurilor cu deciziile pronunţate anterior de CCR.
    Proiectele vor fi trimise în Parlament pentru a fi puse în acord cu deciziile
    Curţii. Modificările codurilor penale au fost contestate la CCR de preşedintele
    Klaus Iohannis şi de USR şi PNL, ce afirmă că prin aceste
    proiecte de lege promovate de majoritatea PSD-ALDE se aduc asupra legislaţiei
    penale peste 300 de modificări, pe care le califică drept nocive. Curtea
    a amânat de şapte ori luarea unei decizii în acest caz. Printre modificările
    contestate din Codul Penal amintim reducerea considerabilă a termenelor de
    prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiuni cu un pericol social
    ridicat, concomitent cu reducerea termenului de prescripţie specială, mai
    exact, înjumătăţirea acestuia. De asemenea, înjumătăţirea pedepselor pentru
    delapidare şi abuz în serviciu, dacă autorii faptelor acoperă prejudiciul până
    la rămânerea definitivă a hotărârii, deci nu ca dovadă de îndreptare,
    dezincriminarea neglijenţei în serviciu. Modificările aduse Codului de
    Procedură Penală se refereau, între altele, şi la informaţiile obţinute în baza
    mandatelor de securitate naţională, care nu mai pot fi utilizate în dosare de
    drept comun, chiar dacă este vorba despre corupţie, viol sau omor.



    Peste 350 de mii de fani ai muzicii electro-dance sunt așteptați la Cluj-Napoca la cel mai mare festival de
    muzică electronică din România     – Untold


    Cel mai mare festival de muzică
    electronică din România – UNTOLD – a
    început, joi, la Cluj-Napoca. Organizatorii promit show-uri de
    neuitat la care sunt aşteptaţi în jur de 350.000 de persoane în toate cele patru zile de distracţie, care vin din peste 100 de ţări pentru a-i vedea pe cei peste 200 de artişti pentru care au fost amenajate 10
    scene.     Una dintre cele mai mari scene din Europa este
    amplasată în interiorul stadionului Cluj Arena. Evenimentul are un buget de aproximativ 14 milioane de euro. Ajuns
    la a cincea ediţie, Untold, este un
    festival cunoscut atât pentru calitatea muzicii oferită de cei mai buni DJ din
    lume, cât şi datorită efectelor de lumini. Printre cei mai așteptați artiști la
    festival se numără Robbie Williams și Armin van Buuren.


    La Mamaia, pe litoralul românesc al Mării Negre, a început târgul
    de carte Gaudeamus


    Târgul de Carte Gaudeamus Litoral, organizat de Radio România și aflat la a 11-a ediţie,
    îşi aşteaptă vizitatorii în Mamaia, cu oferte tentante de la zeci de edituri. Ei sunt aşteptaţi, timp de cinci zile, cu numeroase cărţi la
    reducere, cu evenimente speciale, lansări şi prezentări de carte, dar şi
    spectacole în fiecare seară, recitaluri ale unor apreciaţi interpreţi de muzică
    uşoară şi populară, precum şi demonstraţii de dans. Unul din proiectele sale de
    succes este Cărţile se întorc acasă, prin care vizitatorii pot dona
    cărţi care vor ajunge la cei ce nu-şi permit să le cumpere.



    Jucătoarea de
    tenis Simona Halep a fost decorată cu Ordinul Naţional ‘Steaua României’
    în grad de cavaler


    Preşedintele Klaus Iohannis a decorat-o pe jucătoarea de
    tenis Simona Halep cu Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de cavaler. Șeful
    statului i-a conferit sportivei această distincţie în semn de ‘înaltă apreciere
    şi recunoaştere pentru câştigarea Trofeului de Tenis de la Wimbledon, pentru
    rezultatele sportive excepţionale obţinute de-a lungul carierei, pentru
    desăvârşirea poziţiei în rândul celor mai bune jucătoare ale lumii, precum şi
    pentru talentul, dăruirea, devotamentul şi profesionalismul puse în slujba
    afirmării sportului românesc pe plan internaţional şi popularizării acestuia în
    rândul tinerilor    . În prezent pe locul 4 WTA, Simona (27 de ani) a fost
    lider mondial al tenisului feminin mondial în două rânduri, între 2017 și 2019. A
    ocupat această poziție timp de 64 de săptămâni, fiind, din acest punct de
    vedere, a zecea din istorie în clasamentul longevității ca lider al
    circuitului. Alaturi de Wimbledon 2019,
    ea a mai castigat, anul trecut, un turneu de Mare Slem, cel de la Roland Garros.

  • July 29, 2019 UPDATE

    July 29, 2019 UPDATE

    Murders — The head of the Special Telecommunications Service in Romania Ionel Vasilica resigned on Monday following the killings in Caracal (south) that horrified the entire country. Also on Monday, the interior minister Nicolae Moga submitted to the government and the president Klaus Iohannis a report on the actions taken in relation to the case in Caracal. After the report is analyzed on Tuesday by the country’s Supreme Defense Council, it will be made public. During the council meeting the Romanian president will propose measures to avoid such tragedies in the future. He says the resignations of all those who have mismanaged the case are obligatory but in no way sufficient. In turn, the Prime Minister Viorica Dancila decided to create an inter-institutional working group that should draw up a set of urgent measures to reduce reaction time in critical situations. Last Wednesday, 15-year-old Alexandra Macesanu was abducted from the street, sequestered, raped and then killed. Despite making three emergency calls, the authorities were unable to track her location and only entered the house of her captor 19 hours after the girls last emergency call. 18-year-old Luiza Mihaela Melencu met with the same fate in April. Gheorghe Dinca, a taxi driver, admitted on Sunday that he killed the two girls.



    Codes — The changes made to the Criminal and Criminal Procedure Codes by Romania’s Parliament are generally unconstitutional, Romania’s Constitutional Court decided on Monday. Judges believe that the MPs have not complied with their obligation to correlate the changes made to the Codes with the decisions previously made by the Court. The draft codes will be forwarded to Parliament to be harmonized with the Court’s decisions. The changes to the Codes were challenged by the Romanian president and the opposition Save Romania Union party and the Liberal Party. They claim that through these bills, promoted by the governing coalition made up of the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats, more than 300 modifications are brought to the criminal legislation, which they label as harmful.



    Football – Romania’s football champions CFR Cluj will take on Maccabi Tel Aviv of Israel away from home, on Tuesday, in the decisive leg of the second preliminary round of the Champions League. In the home match, CFR defeated the Israeli eleven 1-0. If they win, CFR Cluj will play in the 3rd preliminary round with the winner of the match pitting the famous Celtic Glasgow from Scotland against Estonia’s champions Nomme Kalju. Romania’s vice champions FCSB defeated in the first leg, in Erevan, 3-0, the Armenian eleven Alaşkert FC and on Thursday they will play on home turf against the Armenian team in the second leg of Europa League’s round 2. Also on home turf, CSU Craiova will take on Honved Budapest after they previously drew the first match 0 all. The winner of Romania’s Cup Viitorul Constanta will take on the Belgian eleven KAA Gent that defeated them, 6-3, last week. If they still manage to qualify, Viitorul will take on, in the third preliminary round, the winner of the match between AEK Larnaca of Cyprus and Levski Sofia of Bulgaria. FCSB will play against either Mlada Boleslav of the Czech Republic or Ordabasî Şimkent (Kazakhstan) and Craiova will take on AEK Athens from Greece. (translation and update by L. Simion)

  • The Week in Review 15-21.07.2019

    The Week in Review 15-21.07.2019

    Overview of Romania’s presidency of the Council of the EU in the European Parliament



    Romania will continue to support the European project and will equally focus on completing its integration, said the Romanian PM Viorica Dancila on Tuesday in the plenum of the European Parliament, where she presented an overview of Romania’s presidency of the Council of the EU in the first half of 2019. The Romanian PM underlined that Bucharest managed to show that the European institutions are working in the interest of the citizens and to provide prospects for the future. Europe should not have more speeds, PM Dancila told the MEPs, and there should be no gaps among member states, given that progress is going to be thorough and benefits for the citizens measurable if countries work together, cohesion being one of the strongest binding forces of the European project.



    The PM also added that Romania was at the helm of the Council of the EU in a period of challenges, in the context of Brexit and the EP elections but it still managed to finalize 90 pieces of legislation related to copyright on the Single Digital Market, to amending the directives on natural gas, to the European Border and Coast Guard Agency and to improving reaction to cyber attacks. During its presidency of the Council of the EU Romania proved its capacity to bring added value to the EU, PM Dancila also said.



    A Romanian in NATO’s leadership



    NATO Secretary General Jens Stoltenberg has decided to appoint Mircea Geoana from Romania as the next Deputy Secretary General. Mr. Geoana will take up his post in mid-October 2019. According to Mr. Stoltenberg Mircea Geoana, the first Romanian to hold this senior office, is a staunch advocate of the transatlantic bond and will bring long experience as a statesman and diplomat to this post. So far, the highest position held by a Romanian within NATO was that of Assistant Secretary General for Emerging Security Challenges. The post was held between 2013-2017 by Sorin Ducaru, who was the head of the Emerging Security Challenges Division. Mircea Geoana is the founder and president of the Aspen Institute Romania and he previously served as President of the Romanian Senate, Foreign Minister, and Romania’s Ambassador to the United States.



    After the announcement made by Jens Stoltenberg Mircea Geoana wrote on a social network that his appointment was a huge challenge and an opportunity to represent the interest of the Alliance, which ensures the security of more than 1 billion people. The Romanian diplomacy has hailed Mircea Geoana’s appointment to the post and considered the decision a special moment for Romania’s NATO membership, which acknowledges Romania’s important contribution within NATO 15 years after its accession to the Alliance.



    The Constitutional Court and reviewing the Constitution



    Proposals to amend the Constitution that would forbid pardoning or amnesty for acts of corruption run counter to the law, as ruled by the Constitutional Court on Thursday in Romania. The proposals were made after Romanians went to the polls on May 26, in a referendum called by the president. They voted to turn down proposals made by the ruling coalition for changes to the penal code that would have drastically reduced penalties for acts of corruption; the changes were planned under the form of government orders, but were challenged in the highest courts. President Klaus Iohannis called the referendum to stop what he referred to as the assault of the ruling coalition on the entire judicial system.



    The courts argument was that outlawing pardoning or amnesty would violate the principle of equality before the law, and would be paramount to a suppression of human dignity. At the same time, the other proposals for amending the Constitution submitted by the coalition in power and the opposition have been declared constitutional. One such proposal provides that citizens who have been sentenced to definitive terms in jail for premeditated violations would be barred from running in parliamentary, local, European Parliament, and presidential elections. Also, according to the same bills, there will be an end to abusing government orders, and they will be available for a constitutionality review which the president will be able to call. The reviews can also be called by the Constitutional Court, 50 deputies or 25 senators, as well as by the Ombudsman.



    Romanian triumph at Wimbledon



    Romanian tennis star Simona Halep won her first Wimbledon title in the singles, and the first for her country, facing off against super-champion Serena Williams.



    This is what she said in the aftermath: “I am happy with how I played, and the way in which I reacted to such an important event and such a great day. I reached a high level, and I feel much more confident. I never thought I would become number one and that I would win a Grand Slam, but this has been the dream, and that is why I worked so much every single day. As I keep saying, Romanians are very talented, but we lack confidence in ourselves. We should try to improve, believe in ourselves, and see things in a more positive light.”



    Back in the country, she presented her trophy on the National Arena stadium for tens of thousands that came to share in her joy. It is Simonas second Grand Slam, which she won in Roland Garros last year.

  • Noua lege a pensiilor

    Noua lege a pensiilor

    În calitate
    de for decizional în acest caz, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat noua
    lege a pensiilor din sistemul public, reexaminată, după ce a fost declarată
    parţial neconstituţională de CCR. În document, este prevăzută o creştere treptată
    a punctului de pensie, de la 1.265 de lei (circa 265 de euro) la 1 septembrie,
    anul acesta, până la 1.875 de lei (circa 395 de euro) în 2021. Din anul 2022,
    valoarea punctului de referinţa se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din
    creşterea reală a câştigului mediu brut realizat, potrivit proiectului.


    Pensia
    minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul
    respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul
    minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1%
    din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani, aflate la pensie la data
    intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar
    pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă la fel câte un procent.


    De
    asemenea, potrivit noii Legi a pensiilor, se valorifică toate drepturile de
    natură salariala pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al
    13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Dacă după
    recalculare, conform adeverinţelor aduse, rezultă o pensie mai mică, atunci se
    pastrează pensia calculată cu o majorare de 10% acordată iniţial. Noua lege prevede
    tot patru categorii de pensii: de limită de vârsta, anticipată, de invaliditate
    şi cea de urmaş.


    Reprezentanţii coaliţiei PSD-ALDE aflate la putere spun că
    prin adoptarea acestei legi se pune ordine în sistem şi dau asigurări că nicio
    pensie nu va scădea odată cu aplicarea noii legi şi că vârsta standard de
    pensionare se va menţine.


    Fostul ministru al Muncii, unul dintre iniţiatorii
    proiectului, deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu: E o lege care creşte pensiile, nu-i sărăceşte pe pensionari. Am văzut că unii au vrut să întărzie
    această lege, dar este foarte important ca din creşterea veniturilor de la
    bugetul de stat să direcţionăm şi către veniturile populaţiei.


    Opoziţia consideră,
    însă, că inechităţile din sistem nu vor fi eliminate. Dan Vălceanu, deputat din
    partea principalului partid de opoziţie, PNL: Aţi spus că toţi pensionarii vor fi avantajaţi şi vor primi pensii mai
    mari. Nu, această lege îi face pe cei care au muncit în condiţii grele să
    primească pensie şi mai mică şi să fie pedepsiţi de această lege, iar cei care
    au muncit mult, de asemenea, să fie dezavantajaţi de această lege şi să nu
    primească o pensie mai mare.


    Criticii noii legi a pensiilor consideră că
    este vorba despre un demers electoral.

  • Codul Administrativ, aprobat prin ordonanţă de urgenţă

    Codul Administrativ, aprobat prin ordonanţă de urgenţă

    Noul
    Cod Administrativ vine în sprijinul cetăţenilor care se lovesc de neajunsurile
    actului administrativ, declara, marţi, vicepremierul Daniel Suciu, după
    adoptarea acestuia prin ordonanţă de urgenţă. Potrivit acestuia, codul
    simplifică reglementările din Administraţia Publică şi instituie mecanisme care
    preîntâmpină blocaje între instituţii. Documentul nu este perfect, dar va putea
    fi îmbunătăţit la dezbaterea în Parlament, mai spunea vicepremierul Suciu.


    Era
    nevoie urgentă de noul Cod Administrativ, iar cei care critică decizia
    executivului, de fapt nu ar dori adoptarea acestui document care ajută la
    modernizarea administraţiei publice locale şi centrale.


    Daniel Suciu: A
    stat în parlament cam şase-şapte luni de zile şi a fost atacat la Curtea
    Constituţională sau retrimis la parlament. Noi deja lucrăm la programarea
    următorului exerciţiu financiar cu Comisia Europeană şi trebuie să îndeplinim
    măcar ceea ce ne-am asumat vizavi de funcţia publică. Suntem în urmă cu doi ani
    de zile faţă de o prevedere şi faţă de altă prevedere asumată împreună cu
    Comisia Europeană cu un an de zile în urmă.


    Codul conţine şi o serie
    de prevederi controversate, în ceea ce priveşte pensiile speciale ale aleşilor
    locali şi reducerea termenului acordat preşedintelui pentru a numi un ministru.
    El stabileşte proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al
    guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Termenul
    primului ministru pentru propuneri este de cinci zile, iar termenul de răspuns
    al preşedintelui este de zece zile. Şeful statului poate refuza numirea doar o
    singură dată. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi nimeni nu răspunde
    pentru prelungirea situaţiei de provizorat, spunea vicepremierul Suciu. De
    asemenea, în noul Cod Administrativ se regăsesc reglementări, proceduri pentru
    validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, şi nu
    prin hotărârea unei comisii de validare, iar hotărârile consiliilor locale sau
    judeţene se vor adopta cu jumătate plus unu din numărul consilierilor în
    funcţie.


    Preşedintele Klaus Iohannis consideră actul normativ un grav atentat
    la adresa întregului sistem administrativ şi afirmă că trebuia adoptat numai
    după o dezbatere în Parlament, în urma unui amplu dialog social.


    Opoziţia de
    dreapta contestă şi ea noul cod. În opinia USR, documentul conţine prevederi
    controversate care favorizează aleşii locali în funcţie. Codul este
    dedicat baronilor PSD şi reprezintă un jaf naţional, afirmă şi liberalii,
    care cer Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională. În schimb,
    preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, social-democratul Marian
    Oprişan, salută adoptarea noului cod administrativ, despre care spune că aduce
    multe clarificări şi face mai eficientă activitatea administraţiei în relaţia
    cu cetăţenii.

  • May 11, 2019 UPDATE

    May 11, 2019 UPDATE

    Eastern Partnership — The Romanian President Klaus Iohannis on Monday will participate in Brussels in a meeting of the representatives of the Eastern Partnership countries, which marks 10 years since the setting up of this initiative. According to the presidential administration, the Romanian president will highlight the fact that the partnership contributed to the strengthening of the economies and societies of the eastern countries, and also to an enlarged stability of the EU borders. President Iohannis will also underline that the EU expects a permanent political commitment from the partner countries in terms of the observance of commitments made in their relation with the EU. The Eastern Partnership is an initiative which created a common area of democracy, prosperity, stability and close cooperation among the EU member states and partners states such as Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova and Ukraine. The meeting will also be attended by other high-ranking EU officials.



    Fitch — The Fitch international rating agency affirms ratings for Romania’s long term debts in hard and local currencies at BBB minus, with stable outlook for both, but warns that the budget deficit might rise to 3.4% of the GDP in 2019, shows a Fitch communiqué. Romania’s country ceiling has been affirmed at BBB plus, while the short-term local and hard-currency IDR (Issuer Default Rating) was affirmed at F3. In another move, the Fitch analysts draw attention that the budget and current account deficits, the foreign debt level over the average value reported in the states included in the same category of investments and the pro-cyclical fiscal policy are risks threatening Romania’s macroeconomic stability.



    CCR — Romania’s Constitutional Court will discuss on May 28 the notification made Friday by the Romanian President Klaus Iohannis in relation to the recent modifications brought to the Criminal and Criminal Procedure Codes and to the anti-corruption law. President Iohannis claims that in regard to the Criminal Code and the anti-corruption law the parliament also changed some provisions that were not related to the re-examination he had requested. As to the modification of the Criminal Procedure Code, the president says they failed to harmonize the texts previously criticized by the Constitutional Court. The opposition Liberals also submitted a notification on the same issue, which will be debated on May 22. The modifications adopted by Parliament and forwarded to the president for promulgation on May 2, reduce the statute of limitations for criminal liability, introduce a one-year deadline for denouncing cases of bribe taking and influence peddling, decriminalize dereliction of duty and diminish by half punishments for embezzlement and abuse of office.



    Exercise – Exercise European Spartan 2019 will take place between May 13th to 24th at the 90th Airlift Base in Otopeni, in the context of Romania’s holding the rotating 6-month presidency of the Council of the EU. According to a Defense Ministry communiqué, this military exercise is part of a series of activities planned and organized by the European Defense Agency (EDA) and the Romanian Air Forces, as part of the EATF (European Air Transport Fleet) program. It is designed as a multinational training program in the field of air transportation. Participating in the exercise, alongside Romania are: Bulgaria, Italy, Lithuania, and Slovakia and observers from other states owning Spartan aircraft, from Europe and also from the US and Australia. (translation by L. Simion)