Radio România Internațional

Tag: China

  • Oportunitățile create prin Noua strategie Industrială a UE

    Oportunitățile create prin Noua strategie Industrială a UE

    Comisia Europeană va prezenta o lege privind cipurile, în contextul unui
    deficit mondial de semiconductori, care paralizează mai multe sectoare de
    activitate. De altfel, nou strategie industrială a UE își propune ca Europa să
    devină lider în domeniul digital. Suntem
    dependenţi de cipuri de ultimă generaţie fabricate în Asia, a afirma președinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la recenta dezbatere privind starea
    Uniunii.

    Eurodeputat Dragoș Pîslaru
    explică cum această nouă strategie poate reduce dependențele ale Uniunii față
    de producția industrială din Asia, în frunte cu China:


    Încă de dinainte de pandemie, se discuta de faptul că Uniunea Europeană
    din perspectiva economică și tehnologică este oarecum în suferință, în
    comparație cu celelalte blocuri mari, la nivel global. Asta înseamnă că, pe
    partea legată de Asia, și, în special, China unde Uniunea Europeană a ajutat la
    tehnologizarea acesteia mutând producția, inițial pentru că munca e mai
    ieftină, acum s-a ajuns ca, prin asimilare tehnologică, China nu numai să
    reducă distanța tehnologică față de Europa, ba chiar să concureze Europa în mai
    multe domenii. Vine pandemia și arată aceste lucruri și mai clar. Astfel, s-a
    ajuns la acest un nou proiect, nouă Strategie de politică industrială care
    cuprinde noțiuni clare cu privire la o autonomie strategică deschisă pentru că
    nu discutăm de o abordare protecționistă, ci mai degrabă în alianță cu America
    și zona parteneriatului transatlantic, totul pentru a crea pe teritoriul
    Uniunii Europene lanțurile valorice cheie și pentru a asigura tehnologiile
    viitorului, fie că discutăm de semiconductori, de hidrogen, baterii, lucruri
    care țin de inteligența artificială, securitate energetică, cibernetică ș.a.m.d.



    Strategia industrială a Uniunii aduce noi oportunități, iar România ar
    putea să profite de această direcție pentru a avea un rol cât mai important
    între cele 27 de state membre, mai ales
    în ceea ce înseamnă producția industrială pentru tehnologii de vârf, este de
    părere Dragoș Pîslaru:


    Așa cum Ursula von der Leyen a arătat în discursul asupra stării Uniunii
    Europene, în acest moment, nu doar că discutăm de conceptul de autonomie
    strategică sau de reducerea dependenței, ci sunt indicate în mod vădit ramurile
    industriei. Bunăoară, una dintre discuțiile dintre importante este cea legată
    de cipurile microelectronice și de conductori, vom discuta de niște măsuri
    clare prin care Uniunea Europeană dorește să devină lider global în acest
    domeniu.

    România, în momentul care aude aceste lucruri, primul pas pe care ar
    trebui să îl facă este să se uite pe cine avem noi în lanțurile de
    microelectronică. Discutăm aici, pe deoparte, de zona conexă partea
    educațională, de cercetare, dar discutăm mai ales de companiile care au
    producție și care, unele dintre ele sunt conectate cu piața internă, dar marea
    majoritate a companiilor din domeniul microelectronicii sunt parte a unor
    lanțuri globale, este vorba de companii americane, din Uniunea Europeană și din
    zona Asie, companii aflate în România și acre sunt cumva legate de microelectronică.

    Și Guvernul
    României ar trebui să invite toate aceste companii și să vadă în ce măsură
    poate pune pe masă o posibilitate de colaborare și de întărire a acestui sistem
    în România, ca parte a unui lanț valoric european pe care tocmai acum îl
    definim și pentru care vor exista scheme de ajutor de stat, sprijin direct
    pentru zona de cercetare, dezvoltare și investiții.



  • Romania, whereto?

    Romania, whereto?

    Only a quarter of Romanians believe that things in Romania are going in a good direction, and over 68% believe that they are going in the wrong direction. It is one of the conclusions of an opinion poll entitled Public distrust: West vs. East, the rise of nationalism in the era of disinformation and fake news, carried out by INSCOP Research between June 1-15. Two months ago, in March, the percentage of those dissatisfied with the direction in which things were heading in Romania was two percent higher. On the other hand, according to the study, currently, more than 80% of Romanians believe that they are seen as second-hand citizens in Europe, while only 15% do not agree with this opinion.

    Asked what is the main reason why Romanians are viewed in this way, most respondents indicated the inappropriate behaviour of some Romanians who used to or are living abroad and only a little more than a quarter blamed the superior attitude of citizens of other European states. However, when asked in which country they would prefer to work or study for a longer period of time, almost half of those interviewed said they would not leave the country, 42% opted for a Western country and only a small percentage said they would live in an Eastern country, such as Russia or China.

    In this context, two-thirds said they preferred Western-type rights and freedoms rather than the traditional values promoted by Russia. Moreover, the respondents believe that human rights and freedoms are best respected in the US and the EU, and to a much lesser extent in Russia and China. On the other hand, more than half of the Romanians said that the country’s accession to the EU brought more advantages than disadvantages, while about a third saw the situation the other way round. Two months ago, in March, a higher percentage considered that joining the Union was beneficial for Romania.

    Regarding the position towards the North Atlantic Alliance, two thirds of those surveyed stated that they preferred Romania to be a NATO member, because in this way it would be well defended from a military point of view.Less than a third prefer the country to be neutral, as this way it will not be attacked by anyone. Almost three quarters of Romanians believe that the existence of American military bases in Romania would help defend the country in case of external aggression, while 20 percent do not agree with such a statement.

    In terms of trust, the study shows that Romanians have the highest confidence in NATO and the EU, then in Germany, the US, Russia and China, in different percentages than in March, when Germany ranked first, followed by the EU and NATO. Moreover, Angela Merkel, Joe Biden and Vladimir Putin are the international leaders in which Romanians have the greatest trust. (MI)

  • Wie gefährdet sind NATO-Staaten?

    Wie gefährdet sind NATO-Staaten?

    Da die Sicherheitslandschaft immer komplexer wird, unternimmt die NATO Schritte, um sicherzustellen, dass sie den aktuellen und zukünftigen Herausforderungen gewachsen ist. Auf dem Gipfel in Brüssel haben die Staats- und Regierungschefs der Allianz die NATO 2030 beschlossen – das wichtigste Ma‎ßnahmenpaket zur Anpassung der Struktur seit Jahrzehnten. Dazu gehören unter anderem eine neue Cyberverteidigungspolitik, ein neues Bekenntnis zur Widerstandsfähigkeit, und zum ersten Mal hat das Bündnis beschlossen, sich mit den sicherheitspolitischen Folgen des Klimawandels auseinanderzusetzen.



    Europa und Nordamerika müssen in der NATO stark sein, um unsere Werte und Interessen zu verteidigen, insbesondere in einer Zeit, in der diktatorische Regime wie Russland versuchen, eine neue internationale Ordnung zu etablieren, sagte der Generalsekretär der Allianz. Gleichzeitig, fügte Jens Stoltenberg hinzu, seien die Mitgliedsstaaten besorgt über das, was er Chinas Zwangspolitik“ nannte, und die Herausforderungen, die sie für die Sicherheit des Nordatlantischen Bündnisses darstelle. Er verwies auf die rasche Ausweitung des chinesischen Atomwaffenarsenals und gemeinsame Militärübungen mit Russland im euro-atlantischen Raum sowie auf Fehlinformationen aus Peking. Iulian Chifu, Direktor des Zentrums für Konfliktprävention und Frühwarnung, analysierte auf Einladung von Radio Rumänien das von den NATO-Führern verabschiedete Dokument:



    Russland bleibt der Hauptfeind und dort sind die Kategorien der Bedrohungen, die aus Russland kommen, extrem klar ausgesprochen, ich würde sagen, sogar noch präziser und strenger als auf dem NATO-Gipfel in Warschau, und wir haben all diesen Ballast, die ganze Palette der Bedrohungen, die aus Russland kommen, die benannt und offengelegt werden. Wir haben einen Eintrag in diesem Dokument, zum ersten Mal kommt China mit seiner Komponente der strategischen Herausforderungen, hei‎ßt es dort. Und hier sehen wir eine Zunahme der Besorgnis über China und wir sehen auch die Migration von, sagen wir, hybriden, Afghanistan, externen Terrorismus zu einem Bereich, in dem die Hauptsorgen Cyber-Angriffe bleiben und vor allem hier kommt die zukünftige – sagen wir, modische und sehr wichtige Komponente der Sicherheit, technologische Sicherheit. Rumänien hat auch die Punkte erreicht, die es anstrebte, erstens auf der Ebene der Alliierten, zweitens pünktlich für die Verteidigung und Stärkung der Verteidigungs- und Abschreckungsposition an der Ostflanke, für die Erwähnungen in Bezug auf das Schwarze Meer und die alliierten Sorgen in der erweiterten Region um das Schwarze Meer und dann zu erwähnen, dass das Euratom-Atlantik-Zentrum für Resilienz in Bukarest eingerichtet wurde, das ein NATO-Kompetenzzentrum werden soll.“



    Die Geschichte zeigt, dass Eurasien nie zwei Hegemone hatte – im Moment haben China und Russland bestimmte gemeinsame Interessen, die durch die Präsenz dieser amerikanischen Supermacht in den letzten 30 Jahren diktiert wurden, erklärt in einer Analyse der aktuellen geopolitischen Situation Universitätsprofessor Adrian Cioroianu. Seiner Meinung nach sind mittelfristig Assoziationen zu erwarten, die heute riskant erscheinen mögen, und in einigen Jahren werden wir uns wieder konkret die Frage stellen können, welche Art von langfristigen Interessen China und Russland gemeinsam haben könnten:



    Weil die Situation unter diesem Gesichtspunkt zu einer Form der Zusammenarbeit gegen den Westen führen kann, aber sie kann auch zu Spannungen zwischen ihnen führen, weil sie sich einen Einflussraum teilen, sie teilen sich einen Machtraum und unter diesem Gesichtspunkt denke ich, dass der Platz Russlands auf der Prioritätenliste der NATO fallen könnte, da Russland ein Konkurrent um Einfluss in Europa ist, aber nicht unbedingt ein wachsender, wie es China ist.“



    Der wachsende Auftritt Chinas auf der NATO-Agenda erklärt Adrian Cioroianu, ehemaliger Au‎ßenminister, damit, dass, wie er sagt, im letzten Jahrzehnt etwas absolut Neues passiert ist, das selbst im Kalten Krieg des zwanzigsten Jahrhunderts keine Entsprechung hat:



    Im Kalten Krieg, in dem der Westen der Sowjetunion gegenüberstand, hatte der Westen und in diesem Fall die USA permanent die technologische Vorherrschaft inne. Ob die Sowjetunion in Waffen oder Raumfahrttechnik investierte, die Amerikaner waren immer einen Schritt voraus. Unter diesem Gesichtspunkt besteht die Befürchtung, vor allem in den letzten Jahren, wahrscheinlich in den letzten fünf Jahren, seit dies erkannt wurde, dass auf bestimmten Segmenten der technologischen Forschung, wie z. B. der künstlichen Intelligenz, die auf der Datensammlung basiert, eine Befürchtung besteht. Es mag sein, dass China im Moment in bestimmten Punkten, in der Vorreiterrolle, dem Westen voraus ist. Oder, in einer globalen Welt wie der, in der wir leben, gibt es die Idee von Grenzen praktisch nicht mehr. Und der NATO-Generalsekretär hat sehr gut gesagt, in den Cyber-Grenzen sind wir nah beieinander und daher diese Idee, dass China sehr nah an die Grenzen herangekommen ist, an die digitalen Grenzen, was sich in Cyber-Spionage, in den Diebstahl von geistigen Eigentumsrechten, in den Diebstahl von Daten von gro‎ßen Konzernen, von gro‎ßen Unternehmen weltweit übersetzt.“



    Solche Vorwürfe sind bekanntlich aufgetaucht, und unter diesem Gesichtspunkt, ist Professor Cioroianu der Meinung, dass ein Wettlauf in vollem Gange sei, der im Bereich der Hochtechnologie und der künstlichen Intelligenz stattfindet.



    Audiobeitrag hören:




  • Cât de expuse sunt statele NATO?

    Cât de expuse sunt statele NATO?

    În
    contextul în care peisajul de securitate devine tot mai complex, NATO ia măsuri
    pentru a se asigura că poate face față provocărilor actuale și viitoare.
    Reuniți în cadrul summit-ului de la Bruxelles, liderii Alianței au aprobat NATO
    2030 – cel mai important pachet de măsuri de adaptare a structurii din ultimele
    decenii. Acesta include, între altele, o nouă politică de apărare cibernetică,
    un nou angajament în materie de reziliență și, în premieră, Alianța a
    decis abordarea consecințelor de securitate ale schimbărilor climatice. Europa
    şi America de Nord trebuie să fie puternice în NATO pentru a ne apăra valorile
    şi interesele, în special într-un moment în care regimuri dictatoriale, precum
    Rusia, încearcă să stabilească o nouă ordine internaţională – a subliniat secretarul general al Alianței.
    În același timp, a adăugat Jens Stoltenberg, statele membre sunt îngrijorate de
    ceea ce el a numit politicile coercitive duse de China şi de
    provocările pe care acestea le reprezintă pentru securitatea Alianţei
    Nord-Atlantice. El a menţionat expansiunea rapidă a arsenalului nuclear al
    Chinei şi exerciţiile militare comune cu Rusia în zona euroatlantică, alături
    de dezinformările practicate de Beijing.

    Invitat la Radio România, Iulian
    Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, a
    făcut o analiză a documentului aprobat de liderii NATO:

    Rusia rămâne principalul inamic şi acolo
    categoriile de ameninţări care vin din partea Rusiei sunt extrem de clar
    pronunţate, aş spune chiar mai exact şi mai strict ca la summitul NATO de la
    Varşovia şi avem tot acest bagaj, toată panoplia de ameninţări ce vin din
    partea Rusiei care sunt nominalizate şi expuse. Avem o intrare în acest document,
    în premieră China vine cu componenta sa de provocări strategice, se spune
    acolo. Și aici vedem o creştere a preocupărilor
    legate de China şi vedem şi migraţia de la haideţi să spunem hibrid,
    Afganistan, terorismul extern către o zonă în care preocupările principale
    rămân atacurile cibernetice şi mai ales iată apare viitoarea – haideţi să spun,
    la modă şi foarte importantă componentă a securităţii, securitatea tehnologică.
    Și România şi-a atins punctele pe care le viza, în primul rând la nivel aliat,
    în al doilea rând punctual pentru apărarea şi întărirea posturii de apărare şi
    descurajare din flancul estic, pentru menţiunile relativ la Marea Neagră şi
    preocupările aliate în regiunea extinsă a Mării Negre şi apoi pentru
    menţionarea acelui centru euratlantic pentru rezilienţă înfiinţat la Bucureşti,
    despre care se doreşte să devină un centru de excelenţă al NATO.

    Istoria ne arată că Eurasia niciodată nu a avut doi hegemoni – în momentul de față, China
    și Rusia au anumite interese comune, dictate amândurora de prezența în ultimii
    30 de ani a acestei superputeri americane, explică într-o analiză a situației
    geopolitice actuale și profesorul universitar Adrian Cioroianu. În opinia sa,
    pe termen mediu ne putem aștepta la asocieri care astăzi pot să pară hazardate,
    iar într-un număr de ani ne vom putea pune din nou la modul concret întrebarea ce fel de interese pe termen lung pot să
    aibă China și Rusia împreună?

    Pentru că situația din acest punct de vedere poate merge spre o formă de
    cooperare împotriva Occidentului, dar în egală măsură poate să ducă la tensiuni
    între ele însele, pentru că împart un spațiu de influență, împart un spațiu de
    putere și din acest punct de vedere, pe această listă de priorități a NATO eu
    cred că ar putea să scadă locul Rusiei pe lista priorităților în condițiile în
    care Rusia este un competitor pentru influența în Europa, dar nu este unul în
    creștere neapărat așa cum este China.


    Apariția tot mai puternică a Chinei
    pe agenda NATO este explicată de Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe,
    prin faptul că, spune el, în ultimul deceniu s-a întâmplat un lucru absolut
    inedit, care nu are echivalent nici măcar în Războiul Rece din secolul XX:

    În Războiul Rece, în care
    Occidentul era opus Uniunii Sovietice, Occidentul și în speță SUA au deținut în
    permanență supremația tehnologică. Indiferent dacă Uniunnea Sovietică investea
    sau nu în armament sau în tehnologie spațială, americanii erau cu un pas, doi
    înainte. Din acest punct de vedere există temerea, mai ales în ultimii ani, în
    ultimii cinci ani probabil, de când s-a conștientizat acest lucru, există
    temerea că pe anumite segmente ale cercetării tehnologice, cum ar fi
    inteligența artificială, care se bazează pe colectarea de date, s-ar putea ca,
    în momentul de față, China să aibă anumite puncte, direcții de pionierat, să
    fie înaintea Occidentului. Or, într-o lume globală cum este cea în care trăim,
    ideea de granițe practic nu mai există. Și secretarul general NATO spunea
    foarte bine în granițele cibernetice ne
    învecinăm unii cu alții și de aici această idee că China s-a apropiat
    foarte mult de granițe, granițele digitale, ceea ce se traduce prin
    cyberspionaj, prin furtul unor drepturi intelectuale, prin furtul de date din
    mari concerne, din mari întreprinderi la nivel global. Au apărut astfel de
    acuzații, cum bine se știe și, din acest punct de vedere, spune profesorul
    Cioroianu, cred că este o competiție în plină desfășurare care se poartă pe
    terenul tehnologiei de vârf și al inteligenței artificiale.



  • Apel şi asigurări privind un comandant de navă român decedat în China

    Apel şi asigurări privind un comandant de navă român decedat în China

    Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă, la Sibiu, că este sigur că Ministerul Apărării Naţionale (MApN) face tot ce este posibil cu privire la cazul unui comandant de navă român, decedat în urmă cu două luni pe o navă, care nu poate fi repatriat de către familie din China.



    “Sunt sigur că MApN face tot, dar nu ştiu situaţia, trebuie să îi cer domnului ministru”, a spus Cîţu, răspunzând unei întrebări cu privire la ce fac autorităţile române pentru rezolvarea acestui caz.



    Totodată, întrebat despre informaţia că autorităţile chineze ar intenţiona să arunce în mare cadavrul comandantului de navă român pentru că se tem că acesta ar fi infectat cu tulpina indiană a noului coronavirus, premierul a răspuns că va discuta cu ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, pentru a se lua asigurări că nu se va recurge la acest lucru.



    Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN) a făcut anterior apel la preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru a interveni în găsirea unei soluţii astfel încât trupul unui comandant de navă român, decedat la bordul vaporului pe care-l comanda, în aprilie 2021, să poată fi repatriat din China, până în prezent toate demersurile făcute în acest sens fiind zadarnice.



    “Comandantul Sandu Dan a decedat pe nava Vantage Wave sub pavilion Liberia pe data de 19 Aprilie 2021, la 4 zile după ce nava a părăsit un port de încărcare din India. S-a simţit rău şi cel mai probabil a suferit un infarct miocardic fatal pe un fond de îmbolnăvire încă necunoscut. Armatorii navei au încercat fără succes să trimită corpul neînsufleţit către ţară, deşi a tranzitat pentru acest lucru Singapore, Taiwan, Coreea de Sud, Malaysia, Vietnam, chiar şi Japonia. Nava a ajuns pe 7 mai 2021 la destinaţie în China, dar autorităţile încă nu au lăsat nava să intre la operare nici până astăzi”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis sâmbătă de SLN.

  • Balcanii de Vest și relația cu SUA – prioritățile momentului pentru diplomația UE

    Balcanii de Vest și relația cu SUA – prioritățile momentului pentru diplomația UE

    Situația din Balcanii de Vest a fost unul dintre principalele subiecte analizate cadrul Consiliului Afaceri Externe. Țările din regiune și-ar dori să se integreze în Uniunea Europeană, însă situația este îngreunată de o serie de probleme locale, care includ ritmul lent al reformelor, relația cu Kosovo, în cazul Serbiei sau blocarea Macedoniei de Nord de către Bulgaria.


    Pe de altă parte, China și Rusia sunt tot mai active în regiune și au fost mai vizibile și în timpul pandemiei și al campaniei de vaccinare. Un scandal recent a privit o presupusă propunere de împărțire a unor teritorii ale Bosniei între Croația și Serbia. Miniștrii de externe europeni au reafirmat că regiunea este una de importanță strategică și au pledat pentru accelerarea reformelor.


    Șeful diplomației europene, Josep Borrell: Regiunea are un rol special în Europa și pentru Europa. Am convenit că Balcanii de Vest sunt o regiune cu un rol geostrategic cheie pentru Uniunea Europeană. Angajamentul nostru față de Balcanii de Vest trebuie să fie foarte vizibil și nu ar trebui să lăsăm nicio îndoială în acest sens.Iar mesajul pe care miniștrii l-au transmis astăzi a fost foarte clar: ei au reafirmat perspectiva europeană a întregii regiuni. Dar nu este vorba doar de procesul de extindere. Vrem să ne asigurăm că avem un angajament politic cu partenerii noștri, de la abordarea pandemiei și vaccinurilor COVID-19 [până la] cooperarea economică, conectivitatea, modul de abordare a influenței externe, reducerea dezinformării, doar pentru a numi câteva probleme.În timpul discuțiilor noastre a existat un acord larg cu privire la necesitatea ca Balcanii de Vest să accelereze reformele legate de Uniunea Europeană și să consolideze narațiunile pozitive și constructive.


    Al doilea punct important al reuniunii a fost legat de relația transatlantică, îmbunătățită semnificativ de când Joe Biden a preluat președinția Statelor Unite. Printre punctele de interes comun se numără în primul rând combaterea schimbărilor climatice, dar și dosarul nuclear iranian, relația cu China sau cea cu Rusia, care este marcată de o serie de tensiuni cauzate în primul rând de agresivitatea Moscovei. Miniștrii de externe au abordat și o serie de alte dosare, începând cu criza din Orient, care la momentul reuniunii încă avea drept centru Ierusalimul; în acest context, s-a lansat un apel la moderație, combaterea extremismului, dar și respectarea drepturilor populației arabe din Ierusalim și evitarea evacuării unor familii de palestinieni, pe care UE o consideră ilegală din punct de vedere al dreptului internațional.


  • Acordul de investiții UE-China suspendat

    Acordul de investiții UE-China suspendat

    Vicepreşedintele Comisiei Europene
    Valdis Dombrovskis a anunțat că mediul politic între UE şi China nu este
    propice pentru ratificarea acordului asupra investiţiilor încheiat la sfârşitul
    lui 2020.

    Am suspendat pentru moment anumite eforturi de sensibilizare
    politică din partea Comisiei întrucât este clar că în situaţia actuală, cu
    sancţiuni ale UE împotriva Chinei şi contra-sancţiuni chineze, inclusiv
    împotriva membrilor Parlamentului European, mediul nu este propice pentru
    ratificarea acordului    , a declarat oficialul european.



    Uniunea Europeană şi China ajunseseră
    pe 30 decembrie 2020 la un acord de principiu privind investiţiile. Înțelegerea
    a fost criticată în presa occidentală, dar Bruxellesul a considerat că China se
    angaja să facă mai multe eforturi pentru aprobarea convenţiilor Organizaţiei
    Internaţionale a Muncii asupra muncii forţate. Totuși, în luna ianuarie 2021
    Parlamentul European adopta cu o largă majoritate o rezoluţie în care aprecia
    că acordul UE-China asupra investiţiilor punea în pericol credibilitatea
    Uniunii cu privire la apărarea drepturilor omului.

    L-am întrebat pe expertul în
    chestiuni europene Mihai Sebe dacă suspendarea acordului era previzibilă.

    Suspendarea acordului a fost de
    la bun început pe agendă cu atât mai mult cu cât acordul convenit în decembrie
    2020 a fost un acord contestat puternic, atât de mass media, cât și de mediile
    politice occidentale. Acest acord a fost unul născut din păcate sub auspicii
    nefavorabile ca urmare a sporirii tensiunilor politice dintre Uniunea Europeană
    și China. Iar în situația actuală, în contextul în care avem sacțiuni ale
    Uniunii Europene împotriva Chinei dar și contra-sancțiuni chineze inclusiv
    împotriva membrilor Parlamentului European, orice discuție privind aprobarea
    acordului de către statele membre era o discuție pusă sub semnul întrebării
    dacă nu chiar contraproductivă.


    L-am
    întrebat pe Mihai Sebe dacă dreptul la liberă exprimare, dreptul la condiții de
    muncă umane și drepturile minorității uigure care au fost pe agenda Uniunii
    Europene în relația cu China a dus la suspendarea acordului. Mihai Sebe crede
    că mai există un motiv.

    Alături
    de motivele menționate aș menționa în actualul context dorința Uniunii Europene
    de reluare la un nivel ridicat al relațiilor transatlantice. Nu trebuie să
    uităm disputele comerciale și nu numai dintre China și Statele Unite. O
    continuare a acordului și a avansării procesului de adoptare a acestuia ar fi
    pus Uniunea Europeană cel mai probabil într-o postură dificilă în relația cu
    Statele Unite existând riscul unei opțiuni categorice între relația cu Statele
    Unite respectiv relația cu China. Astfel că suspendarea adoptării acordului reprezintă
    și o măsură de precauție la nivel european în speranța unor vremuri mai bune
    pentru relațiile bilaterale între Europa și China.


  • Corona: Impfkampagne wird angepasst

    Corona: Impfkampagne wird angepasst


    Die Corona-Lockerungsma‎ßnahmen werden stufenweise an die einzelnen Wirtschaftsbereiche angepasst, kündigte das Interministerielle Komitee, das die Rückkehr Rumäniens zur Normalität ab dem 1. Juni 2021 vorbereiten soll, an. Das Gleiche gilt für die Corona-Impfkampagne, gleichzeitig mit einer breiteren Umsetzung, um möglichst vielen Bürgern den Zugang zur Impfung zu erleichtern. Bei einem Treffen am Mittwoch haben die Vertreter der daran beteiligten Behörden neue Vorschläge für die Organisation von Versuchs-Kulturveranstaltungen unterbreitet, die unter den geltenden Schutzma‎ßnahmen stattfinden sollen. Die Vertreter der Gemeinden erklärten sich bereit diese zu organisieren. Auch die schrittweise Wiedereröffnung des Gastgewerbes, verbunden mit dem Fortschreiten der Impfkampagne wurde diskutiert. Konkrete Vorschläge für Ma‎ßnahmen sollen weiter in technischen Arbeitsgruppen erörtert werden. Zu den angesprochenen Bereichen gehören Wirtschaft, Gesundheit, Arbeit und Sozialschutz, Verkehr und Infrastruktur, Bildung und Forschung, Jugend und Sport, Kultur …





    Die Impfung läuft im Moment gut, es gibt genügend Impfdosen, um unser Ziel von 5 Millionen geimpften Menschen bis Juni zu erreichen, sodass die Immunisierungsrate uns erlauben wird, allmählich zur Normalität zurückzukehren, sagte der Generalsekretär der Regierung Tiberiu Horațiu Gorun. Die rumänischen Behörden nahmen Änderungen an der Impfstrategie vor, um so viele Menschen wie möglich zu erreichen, aber auch damit die Impfung selbst so zugänglich wie möglich wird. Neben der Online-Plattform wird es auch Drive-In-Impfzentren geben und sogenannte “Impfmarathons” sollen organisiert werden. Mobile Teams sollen welche Menschen in weniger zugänglichen Gebieten mit dem Impfstoff erreichen können. Gleichzeitig erhalten Hausärzte mehr Geld, um ihre Patienten in ihren Praxen zu impfen. Die Impfung kann nun auch in Wirtschaftsunternehmen durchgeführt werden, die ihre Mitarbeiter und deren Familien impfen lassen möchten.





    Ein gro‎ßer medizinischer Dienstleister hat bereits ein eigenes Impfprogramm direkt an seinen Standorten gestartet, mit mobilen medizinischen Teams und unterstützt damit die Bemühungen der Behörden zur Bekämpfung der Corona-Pandemie. Als Erste könnten die gro‎ßen Arbeitgeber in der zentral rumänischen Stadt Braşov (Kronstadt) und der nordwestlichen Cluj (Klausenburg) an der Reihe sein.




    Die Regierung bereitet au‎ßerdem eine breit angelegte Werbung für die Impfung vor, an der Künstler, Sportler und Politiker beteiligt sind, nachdem das Interesse der Menschen an der Impfung in letzter Zeit nachgelassen war. Auf der anderen Seite besagt ein Bericht, der von einer in Brüssel ansässigen Anti-Desinformation-Task-Force veröffentlicht wurde, dass Russland und China Diskreditierungskampagnen durchführen, um das Vertrauen in von der EU zugelassene Impfstoffe, europäische Institutionen und europäische Impfstrategien zu untergraben.

  • Proiectele energetice ale Chinei în Balcanii de Vest

    Proiectele energetice ale Chinei în Balcanii de Vest

    Prezența Chinei în
    regiunea Balcanilor de Vest este în creștere, subliniază Dániel Gábor Csapó
    într-un articol publicat în numărul din decembrie 2020 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs. Sprijinul chinez pentru proiectele energetice
    din regiune este controversat, având în vedere că multe
    dintre acestea interferează cu interesele altor actori, precum
    Uniunea Europeană. Țările din Balcanii de Vest au nevoie de o mare strategie
    pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, argumentează autorul
    articolului, iar oferta Chinei poate părea foarte tentantă, iar acest lucru
    poate fi accentuat de creșterea incertitudinii cu privire la integrarea
    europeană a statelor din această regiune.



    Textul integral al
    articolului poate fi accesat online la: http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/RJEA-vol-20-no-2_Dec-2020_articol-8.pdf


    (Ionuț
    Mircea Marcu, expert Institutul European din România)

  • Rumänien fordert Stärkung der NATO-Ostflanke

    Rumänien fordert Stärkung der NATO-Ostflanke


    Rumänien will die politische und militärische Rolle der Nordatlantischen Allianz stärken, sagte der rumänische Au‎ßenminister Bogdan Aurescu bei einem Treffen der NATO-Chefdiplomaten in Brüssel. Es war das erste Treffen in diesem Format, bei dem alle vor Ort zusammenkammen, nach dem im November 2019 und gleichzeitig die erste Gelegenheit, sich mit dem neuen US-Au‎ßenminister Antony Blinken zu treffen. Das Treffen konzentrierte sich auf den Reflexionsprozess der NATO 2030.





    Der Vertreter Rumäniens sagte, er unterstütze die Vorschläge des NATO-Generalsekretärs. Jens Stoltenberg merkte an, dass zu den globalen Herausforderungen, auf die die Mitgliedsstaaten reagieren müssen, die destabilisierenden Handlungen Russlands, der Terrorismus, Cyberangriffe, die Verbreitung von Atomwaffen und der Aufstieg Chinas gehören. Die NATO hat ihre Präsenz in der Schwarzmeerregion mit den drei Anrainerstaaten — Türkei, Rumänien, Bulgarien -, die Mitglieder des Bündnisses sind, und zwei weitere Staaten — Ukraine und Georgien -, die enge Partner der NATO sind, verstärkt. Wir haben unsere Präsenz zu Lande, auf dem Wasser und in der Luft sowie die Zusammenarbeit mit unseren Partnern Georgien und Ukraine verstärkt. Wir werden diese Arbeit fortsetzen und überlegen, wie wir diese Partnerschaft auf der Basis politischer und praktischer Unterstützung weiter ausbauen können“ — sagte Stoltenberg auf der Pressekonferenz.



    Au‎ßenminister Bogdan Aurescu stellte die Analyse Rumäniens bezüglich der anhaltenden Sicherheitsherausforderungen an der Ostgrenze des Bündnisses, einschlie‎ßlich des Schwarzen Meeres, vor und verwies in diesem Zusammenhang auch auf die Notwendigkeit, langwierige Konflikte zu lösen, die die Sicherheit in der Region destabilisieren. Der rumänische Vertreter bekräftigte seine Unterstützung für den derzeitigen Ansatz des Nordatlantischen Bündnisses gegenüber Russland und forderte die Stärkung der Abschreckungs- und Verteidigungsposition der NATO an der gesamten Ostflanke, vom Schwarzen Meer bis zur Ostsee. Der Dialog mit Moskau könne nur unter den Bedingungen einer sehr robusten Haltung der NATO stattfinden, so der rumänische Minister. Bogdan Aurescu hob auch die ma‎ßgebenden Auswirkungen der Rüstungskontrolle auf die regionale Sicherheit und Stabilität hervor und plädierte dafür, die vertiefte alliierte Koordination in dieser Dimension fortzusetzen.





    Diskutiert wurde auch der Vorschlag Jens Stoltenbergs, einen Sonderfonds für Verteidigung und Abschreckung einzurichten, um Verbündete zu ermutigen, sich z. B. an Gefechtsverbänden an der Ostflanke zu beteiligen, wobei die Kosten vom Nordatlantischen Bündnis und nicht nur von dem an der Operation beteiligten Staat getragen würden. Die Initiative “NATO 2030” zielt darauf ab, das Bündnis auf bessere Grundlagen zu stellen, damit die Organisation global besser reagieren kann, insbesondere im Umgang mit aufsteigenden autokratischen Regimen, vor allem Chinas und Russlands, und mit Bedrohungen der internationalen Ordnung.

  • Protejarea specialităţilor delicioase din Europa şi China

    Protejarea specialităţilor delicioase din Europa şi China

    Parlamentul
    European a aprobat un acord între UE și China de a proteja numele a 200 de
    specialități agro-alimentare, din Europa și China, împotriva falsificării.



    De asemenea, eurodeputații
    au convenit să extindă acordul la încă 175 de produse europene și chinezești în
    termen de patru ani.


    Cum ajunge un
    produs să fie apreciat ca delicios, să beneficieze de protecția indicațiilor
    geografice și să fie inclus pe lista unor astfel de acorduri internaționale,
    aflăm de la europarlamentarul Iuliu Winkler în calitate de raportor și vicepreședinte
    al Comisiei pentru comerț internațional din cadrul Parlamentului European.




    Iuliu Winkler: Sistemul indicațiilor geografice este o specialitate
    a UE. El nu mai există niciunde în
    altă parte în lume. Ce înseamnă o indicație geografică? Este vorba despre un
    produs specific, de o calitate deosebită, recunoscută prin munca a generații
    întregi de producători. Ne gândim la produse cum ar fi șunca de Parma, cum ar
    fi Șampania, Coniacul, brânza Gorgonzola, sau dacă venim la noi, în România, unde
    sunt mai puține produse, deocamdată, care beneficiază de această indicație
    geografică, dar ne gândim la vinul de Cotnari sau vinul de Dealul Mare, la vin
    ars de Murfatlar sau la salamul de Sibiu. Am dat câteva exemple de produse care
    sunt foarte ușor recunoascute.


    Bineînțeles, UE la
    nivelul Direcției generale pentru agricultură are un sistem prin care se poate
    cere recunoașterea unei indicații geografice. Asta a și făcut România, în
    ultimul timp, în ultimii ani. Producătorii agricoli sau producătorii de
    băuturi parcurs acest sistem. Este o
    certificare, de fapt, care constă în demonstrarea calității și recunoașterii
    largi de care respectivul produs se bucură. Este vorba despre protejarea
    împotriva contrafacerilor.


    Deci, în momentul
    în care un produs apare pe lista indicațiilor geografice, va bebeficia și de
    protecție împotriva contrafacerilor. Este un mare avantaj și, în cazul în care
    producătorul beneficiază de indicația geografică recunoscută de către UE,
    atunci UE este cea care va face această protecție, ridicând povara de pe umerii
    producătorului și făcându-i produsul sau marca mai valoroase și mai productive
    din punct de vedere al valorii adăugate.




  • Noua strategie comercială a UE

    Noua strategie comercială a UE

    Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a început prezentarea noii strategii comerciale a Uniunii cu expunerea princiapalului scop pentru care se fac modificările:

    Avem nevoie de un comerț deschis care să susțină redresarea economică în urma pandemiei de Covid 19. 35 de milioane de locuri de muncă din întreaga Uniune depind de schimburile comerciale.

    Miza este așadar importantă, la fel ca și reformele avute în vedere:

    Am să vă descriu în 3 cuvinte noua noastră strategie: va fi deschisă, durabilă și fermă. În urma consultărilor cu guvernele statelor membre, cu Parlmanentul european și oamenii de afaceri, dar și cu societatea civilă și cetățenii, am ajuns la concluzia că avem nevoie nevoie de o politică în domeniul comerțului care să țină cont de oameni și de valorile noastre, care să contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.

    În același timp comerțul trebuie să vină în ajutorul tranziției către o economie digitală și verde, fără emisii de gaze cu efect de seră.

    Viitoarele noastre acorduri comerciale vor conține ca element esențial angajamente privind respectarea Acordului de la Paris, a anunțat acelaşi Valdis Dombrovskis.

    Iar agenția France Presse remarcă faptul că și în momentul de față chestiunile climatice și de mediu sunt motivele pentru care mai multe state membre sunt reticente față de ratificarea acordului de liber schimb încheiat de Uniune cu cele 4 țări din grupul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay). Reticențele sunt legate de o posibilă despădurire a junglei amazoniene.

    În noua sa strategie comercială, Uniunea Europeană pledează pentru o reformă profundă a Organizației Mondiale a Comerţului, paralizată în ultimii ani de tensiunile dintre Statele Unite și China.

    Organizația a asigurat decenii intregi stabilitatea de care avea nevoie comerțul pentru a se extinde. Acest lucru le-a permis țărilor să se dezvolte prin integrarea în economia globală. Dar regulile nu mai sunt de actualitate. Nu mai garantează corectitudinea. Nu mai răspund nevoilor de sustenabilitate și nici provocărilor digitale, a punctat același Valdis Dombrovskis, pentru care recenta numire în fruntea OMC a unei economiste din Nigeria, cu o cariera de 25 de ani la Banca Mondială, este un semn ca lucrurile pot merge în direcția cea bună.

    Uniunea speră totodată într-o cooperare mai aprofundată cu noua administrație americană, condusă de președintele Joe Biden, după cei 4 ani de politică protecționistă promovată de predecesorul său, Donald Trump.


  • UE și China, mai aproape de un acord privind investițiile

    UE și China, mai aproape de un acord privind investițiile

    În ultimele zile ale anului trecut, Uniunea Europeană și China au ajuns la
    un acord de principiu privind investițiile, după o videoconferință
    la care au participat președintele chinez Xi Jinping și o serie de
    lideri europeni. A fost nevoie de șapte ani de negocieri, pentru a obține un
    acord politic prin care Beijingul se angajează să ofere un acces fără precedent
    la piața sa pentru companiile europene.

    Totodată, acordul va permite
    companiilor din UE să acceseze piață chineză în diverse sectoare, de la
    industria automobilelor electrice, la piața de servicii financiare sau domeniul
    cercetării, spune Iuliu Winkler, vicepreședintele Comisiei pentru comerț
    internațional a Parlamentului European.


    Ascultătorii trebuie să știe că între statele membre ale UE și China
    există astăzi acorduri bilaterale de investiții. Și România are un astfel de
    acord bilateral cu China, în total 26 de state UE au asemenea acorduri. Ele
    sunt acorduri învechite, de tipul secolului 20, au fost încheiate în urmă cu
    mulți ani. Aceste acorduri, la momentul concluzionării negocierilor noastre de
    investiții, inclusiv a celor legate de protejarea investițiilor, vor fi
    înlocuite de o relație UE-China, în acest sens, evident, întărind rolul Uniunii
    Europene.

    Este o dezbatere foarte importantă care abia acum începe iar convingerea
    mea ca raportor este căcompetiția
    cu China este o realitate, de aceea Uniunea Europeană va trebui să utilizeze în
    continuare și așa-numitele măsuri de protecție comercială, indiferent dacă este
    vorba de măsuri anti-dumping sau despre măsuri care sunt aplicate ca urmare a
    noii legislații cu privire verificarea transparenței investițiilor străine în
    Uniunea Europeană, deci avem măsuri unilaterale care stau la dispoziția
    noastră, dar în paralel cu acest lucru, cred că interesul Uniunii Europene este
    să rămână la masa negocierilor cu China încercând să acționeze atât în pentru interesele
    europene, cât și în interesul valorilor europene.


    Deși acordul ar însemna un real succes pentru ambele părți, Uniunea
    Europeană nu va semna documentul dacă statul chinez nu va lua măsuri de bună
    practică privind concurența și protejarea mediului înconjurător. De asemenea,
    China trebuie să își ia angajamente serioase în cadrul organizațiilor
    internaționale privind respectarea drepturilor omului și combaterea muncii
    forțate, subliniază Iuliu Winkler:


    Noi, și eu personal sunt mulțumit că, dacă acordul va fi aprobat de către
    Parlamentul European și va intra în vigoare undeva la începutul anului viitor,
    va crea niște mecanisme de dialog și de negociere între China și partenerii săi
    globali. Este vorba, în primul rând din punct de vedere comercial, de Organizația
    Mondială a Comerțului care trebuie reformată și în această reformă China
    trebuie să fie un partener sincer, este foarte important să existe un
    angajament din partea Chinei la nivelul organizației.

    Există, de asemenea
    Organizația Internaționale a Muncii (OIM) a cărei acțiune este bazată pe
    așa-numitele convenții fundamentale ale OIM, între aceste convenții
    fundamentale există două care se referă la munca forțată. Parlamentul European,
    respectiv Uniunea Europeană, dorește ratificarea acestor două convenții ale OIM
    de către China: Dorim să avem un proces transparent și să avem angajament din
    partea Chinei cu privire la ratificare, apoi la implementarea acestor convenții
    legate de eradicarea muncii forțate. Cu siguranță că sistemul global
    internațional este de mare importanță, de aceea noi credem, în Parlamentul
    European că, dacă ajutăm China să își ia angajamente concrete la nivel global,
    în aceste organizații internaționale, atunci și cauza drepturilor omului va
    avea de câștigat ca urmare a acestor negocieri.



  • January 11, 2021

    January 11, 2021

    COVID-19 A 4th batch of Pfizer/ BioNTech vaccine reached Romania on Monday morning. The 150,000 doses were delivered to the airports in Bucharest, Cluj-Napoca and Timișoara, and will be taken to the Cantacuzino Institute in Bucharest and in vaccination centres in the country. Since the start of the national vaccination programme over 108,000 people have received the anti-COVID-19 vaccine. Mild and common side effects have been reported in 350 cases. The vaccination programme coordinator, dr. Valeriu Gheorghiţă, said the authorities intend to step up the campaign. The second stage, covering the elderly and chronic patients, is set to begin on January 15. Meanwhile, the total number of COVID-19 cases in Romania since the onset of the pandemic is over 673,000, with the total death toll over 16,700. Over 1,000 patients are currently in intensive care, and nearly 600,000 patients have recovered so far.



    PANDEMIC A team of World Health Organisation experts in charge with investigating the coronavirus origins and expected to arrive in China last week, will begin its mission on Thursday, the Chinese health ministry announced on Monday, according to France Presse and Reuters. This has been a sensitive issue to Beijing, which seeks to control the origin story of the pandemic that killed more than 1.9 million people worldwide, AFP reports. Originally scheduled for last week, the mission was cancelled at the last moment. The green light comes exactly 1 year after the first coronavirus death was reported in Chinas Wuhan. Nearly 91 million people have so far caught the virus, and more than 2-thirds of them have recovered.



    SCHOOLS Romanian students today resumed online classes after the winter holiday. Three weeks of online classes will be followed by one-week break before the second half of the academic year. The education ministry is to decide by the end of the month whether the second school semester, beginning on February 8, will see children back into schools. The National Student Council has requested decentralised decisions in this respect, so that schools may be reopened in areas with infection rates below 3 per thousand. The education minister Sorin Câmpeanu said in a recent meeting with relevant trade unions and teacher, student and parent associations, that it all depended on the latest COVID-19 developments, and that schools and kindergartens would most likely be reopened in stages depending on the local infection rate. Sorin Cîmpeanu also said that students and teachers health is important, but that covering the school curricula, especially for the students who have national exams scheduled this year, must also be taken into account.



    DEFICIT Romanias trade balance deficit deepened by some 910 million euros in the first 11 months of 2020 compared to the previous year, to 16.4 billion euros, according to data released on Monday by the National Statistics Institute. Between January 1 and November 30, 2020, exports totalled 57 billion euros and imports 73.5 billion. Compared to the corresponding period of 2019, exports dropped by 11%, and imports by nearly 8%.



    US In the US, the Democrats plan a vote in the House of Representatives on Monday to request vice-president Mike Pence to take steps to remove the outgoing president Donald Trump, using the 25th Amendment in the US Constitution and declaring Trump incapable of fulfilling the duties of his office. Should this fail, the Democrats could move on to impeach Trump for inciting last weeks Capitol riots. Trump would be the first president in US history subject to impeachment procedures twice. His term in office ends on January 20, but the impeachment procedure may continue in the Senate even after Donald Trump leaves the White House.



    SPORTS The Romanian tennis player Mihaela Buzărnescu Monday won 6-4, 6-3 against Spains Lara Arruabarrena, in the Dubai qualifying draw for the Australian Open, due to take place between February 8 and 21. Also on Monday the Romanians Laura Paar and Monica Niculescu lost their qualifying matches. Irina Bara and Gabriela Talabă also lost the qualifiers on Sunday. Five Romanian players already have a spot in the Australian Open main draw: Simona Halep (2 WTA), Patricia Ţig (56 WTA), Sorana Cîrstea (71 WTA), Irina Begu (78 WTA) and Ana Bogdan (92 WTA). In the mens singles, Marius Copil is playing today in the qualifying round in Doha, Qatar. (tr. A.M. Popescu)

  • NATO: Ein neues strategisches Konzept

    NATO: Ein neues strategisches Konzept

    Die NATO-Au‎ßenminister haben am Mittwoch ein zweitägiges Treffen abgeschlossen. Auf der Tagesordnung standen u. a. die Beziehung zu Russland, die Anpassung des Bündnisses an das neue Sicherheitsumfeld und die Situation in Afghanistan. Generalsekretär Jens Stoltenberg warnte, dass eine der globalen Herausforderungen für die NATO der Aufstieg Chinas sei, und erklärte, dass sich das Land dem Bündnis-Raum nähere und stark in die Infrastruktur alliierter Länder in Europa, einschlie‎ßlich des Schwarzen Meeres, investiere. Der NATO-Generalsekretär erklärte, dabei handle es sich nicht um einen Feind, sondern einen Konkurrenten, was einen weiteren Grund darstellt, warum das Nordatlantische-Bündnis eine stärkere globale Rolle spielen muss.





    “China hat das zweitgrö‎ßte Verteidigungsbudget der Welt und investiert stark in neue Fähigkeiten”, sagte Jens Stoltenberg und fügte hinzu, dass Peking die Menschenrechte untergräbt, sich aggressiv gegenüber anderen Ländern verhält und sich zunehmend in den Wettbewerb der Systeme engagiert. Deshalb müssen, nach Ansicht von Generalsekretär Stoltenberg, Demokratien mit denselben Werten in ihrem gemeinsamen Interesse zusammenarbeiten, um diese zu verteidigen, in dem sie die Widerstandsfähigkeit ihrer Gesellschaften, Volkswirtschaften und Institutionen stärken und ihre regeln basierte Ordnung aufrechterhalten. Andererseits analysierten die Au‎ßenminister der NATO-Staaten auf dem Treffen, das der Schwarzmeerregion gewidmet war, die Sicherheitsentwicklungen und die Rolle des Bündnisses in diesem Raum, im Hinblick auf Abschreckung und wirksame Verteidigung, sowie auf partnerschaftliche Beziehungen.







    An dem Treffen nahmen auch die Au‎ßenminister Georgiens und der Ukraine teil. Es sind Länder für die, die Alliierten eine stärkere Unterstützung beschlossen. Der Chef der rumänischen Diplomatie, Bogdan Aurescu, wies auf die Verschlechterung der Sicherheitslage in der Schwarzmeerregion hin, aufgrund der Zunahme der russischen Militärpräsenz und der Intensivierung der hybriden Aktionen. Er sagte, die Bemühungen zur Umsetzung von Ma‎ßnahmen zur Stärkung der Abschreckungs- und Verteidigungshaltung der NATO in der Region müssten fortgesetzt werden. Er bestand auch auf einer genauen Überwachung der Sicherheitsentwicklungen, einschlie‎ßlich der eingefrorenen Konflikte, die Instabilität erzeugen und wiederaufflammen können. Bukarest wird den Reflexionsprozess innerhalb des Bündnisses – NATO 2030 genannt – unterstützen und sich aktiv daran beteiligen. Aus dieser soll eine strategische Vision des NATO-Profils entstehen, sagte Bogdan Aurescu. Er kündigte die Absicht Rumäniens an, ein euro- atlantisches Resilienz-Zentrum einzurichten, ein Thema, das für die nächste Zeitspanne als eine Priorität angesehen wird.