Radio România Internațional

Tag: Cod Fiscal

  • Alăxeri la Codlu Fiscal

    Alăxeri la Codlu Fiscal

    Tru perioadi di criză, taxele și impozitele nu lipseaşti s’crească! Easti ună regulă pe cari analiștilli economiţ ică politicieni u aduc aminti daima. Tu aestă oară, kisaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţifre tu hăvaia a criştearillei multu mari a păhadzloru la gaze naturale și energie, românii ţănu keptu tut ma greu la scunkeri. Mutrescu, tutunăoară, aspăreaţ la iarna ţi yini — au frixe că numata va s’poată s’păltească facturile. Emu, taxe și impozite suplimentare nu fac că maş s’lă aducă znie nica ma! Antribatu, tora ma ninti ti alăxerile la Codul Fiscal cari intră tru lucru di la 1 august, prezidintul ali văsilie, Klaus Iohannis, diclara că nu easti zborlu di un nău impozit ică vără nauă taxă tră oamiñilli di arada, ama ti situaţii cari nu fură, tru tricutlu kiro, reglementate ghini. Easti un lucru cunuscut că ari unu şingiru di taxe şi impozite cari fură băgati tru alte circumstanţe, vahi fără s’hibă ghini thimilliusiti ică zburăti. Easti ananghi ti ună modirnizare a lor, ună corecţie cari s’facă lucrurile ma transparente, ma corecte, cari, s’ducă la ună ma bună colectare a păradzloru la bugetul di Stat. Ună ma bună colectare nsimneadzătruseamnă că s’ñicureadză evaziunea fiscală — exighisea prezidintulu Iohannis.



    Aestea hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşarea acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mare, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Modificări la Codul Fiscal

    Modificări la Codul Fiscal


    În perioade de criză, taxele și impozitele nu trebuie să crească! Este o regulă pe care analiști economici ori politicieni o enunță adesea. La ora actuală, împovărați de o inflație ce a depășit de mult două cifre pe fondul majorării foarte mari a prețurilor la gaze naturale și energie, românii fac față tot mai greu scumpirilor. Privesc, totodată, cu teamă la iarna ce vine – se tem că nu își vor mai putea achita facturile. Or, taxe și impozite suplimentare nu fac decât să le afecteze și mai mult moralul! Întrebat, recent, despre modificările la Codul Fiscal care intră în vigoare de la 1 august, președintele țării, Klaus Iohannis, declara că nu este vorba de vreun nou impozit sau vreo nouă taxă pentru oamenii de rând, ci despre situaţii care nu au fost, în trecut, reglementate bine. Este un lucru cunoscut că există o serie de taxe şi impozite care au fost introduse în alte circumstanţe, poate fără a fi foarte bine fundamentate sau discutate. Se impune o modernizare a lor, o corecţie care să facă lucrurile mai transparente, mai corecte, care, în definitiv, să ducă la o mai bună colectare a banilor la bugetul de Stat. O mai bună colectare înseamnă că se reduce evaziunea fiscală – explica președintele Iohannis.



    Acestea fiind spuse, în urma deciziilor luate de Guvernul de coaliție PNL-PSD-UDMR, de la 1 august se scumpesc produsele din tutun, se reduc plafoanele pentru anumite scutiri de taxe şi creşte impozitul pentru câştigurile din jocurile de noroc. Să detaliem! Că fumează ţigări clasice ori electronice, de la 1 august, românii vor plăti mai mult ca urmare a majorării accizei la tutun. Decizia – spun autorităţile – a fost luată pentru a fi evitată declanşarea acţiunii de infringement împotriva României pentru alinierea la legislaţia europeană în domeniu. Și preţul la băuturile alcoolice crește. Potrivit ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat din 2015. În ce priveşte jocurile de noroc, va fi perceput, în funcţie de câştig, un impozit mai mare, între 3% până la 40%. Salariile din construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi ele vizate de modificări, prin scăderea de la 30.000 (6 mii de euro) la 10.000 de lei (2 mii de euro) pe lună a plafonului până la care se aplică scutiri fiscale. Tot de la 1 august, pentru un contract de muncă part-time, angajatorul va trebui să achite taxe la nivelul salariului minim, ceea ce stârneşte îngrijorări că multe firme mici s-ar putea închide sau că ar putea creşte munca la negru. Cele mai multe modificări fiscale se vor aplica, însă, de la 1 ianuarie 2023, când va creşte TVA-ul la serviciile oferite în industria HoReCa şi la băuturile cu adaos de zahăr. Se va modifica, totodată, modul de calcul al impozitului pe clădiri.




  • Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal

    Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal

    Anunţul de marţi al ministrului de Finanţe a
    avut efect de cutremur: Guvernul – a spus el – vrea să facă, pentru anul
    2019, schimbări majore în Codul Fiscal, care să fie adoptate prin ordonanţă de
    urgenţă până la finele lui 2018. Printre noile prevederi se numără plafonarea
    preţului la gaze naturale pentru o perioadă de trei ani, posibilitatea ca
    românii să se retragă înainte de termen din Pilonul II de pensii, administrat
    privat, introducerea unui impozit de 3% din cifra de afaceri sau taxarea
    instituţiilor financiar-bancare în funcţie de evoluţia Robor, indicatorul de
    referinţă folosit în acordarea de credite, care, cel puţin în ultimul an, a
    fluctuat în detrimentul atât al
    companiilor, cât şi al persoanelor fizice.

    Ministrul Eugen Teodorovici: Ambii parteneri trebuie să câştige, şi cel care finanţează – banca, şi
    cel care primeşte finanţarea. Pe de o parte, persoana juridică, adică firmele
    din România, care din păcate plătesc costuri mult mai mari faţă de alte
    companii din alte state, invocându-se riscul de ţară. Pe de altă
    parte, persoana fizică.     Reacţiile la anunţul lui Eugen Teodorovici
    nu au contenit. Într-o tabără sunt cei care susţin modificările preconizate. În plan politic
    este vorba de partenerul-junior al PSD la guvernare, ALDE, prin preşedintele
    său, Călin Popescu-Tăriceanu, care a remarcat că băncile prezente în România
    trebuie să investească banii pe care îi primesc de la populaţie în economia
    ţării-gazdă, lucru pe care
    nu-l fac. În schimb – mai spune Călin Popescu-Tăriceanu – instituţiile financiar-bancare
    preferă să plaseze depozitele pe care le au în titluri de stat, care sunt
    remunerate tot de la buget, deci practic, din taxele fiecărui contribuabil.

    În cealaltă tabără, a opozanţilor, pot fi contabilizaţi preşedintele ţării
    Klaus Iohannis, partidele parlamentare de dreapta şi mediul de afaceri, care cred
    că noile taxe anunţate de Guvern vor provoca haos în economie. În timp ce
    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRE spune că măsurile
    din proiectul de ordonanţă de urgenţă nu vor duce la creşterea preţurilor la
    energie şi gaze pentru consumatorii casnici în perioada următoare, Klaus
    Iohannis susţine contrariul: Se prevede acolo supraimpozitarea
    companiilor din domeniul energetic. Singurul rezultat pe care putem să-l ghicim
    acum este că vom plăti cu toţii mai mult pentru curent şi gaz. Am primit
    asigurări de la responsabili din domeniul telecomunicaţiilor că aceasta
    chestiune îi va afecta şi pe ei şi, cu siguranţă, vom plăti mai mult pentru
    telefonie, pentru internet. Ăsta este doar începutul, pentru că toate
    companiile folosesc şi energie, şi carburant, şi telecomunicaţii, deci, pe
    scurt, ne aşteptăm ca toate să se scumpească.

    De la bănci şi marile
    companii din energie şi comunicaţii, asociaţii ale investitorilor români şi
    străini, până la analişti economici, cu toţii avertizează că viitoarele taxe
    vor lovi în firme şi până la urmă, vor fi suportate de cetăţeni. Iar primul
    semnal a fost la Bursa de Valori Bucureşti, unde, miercuri, principalul indice
    a avut cea mai mare cădere de la criza economică din 2008.

  • PNL pregăteşte o moţiune de cenzură

    PNL pregăteşte o moţiune de cenzură

    Partidul Naţional Liberal este decis să dea jos Guvernul de
    coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti. A umplut paharul nemulţumirilor
    recenta modificare, prin ordonanţă de urgenţă, a Codului fiscal: este vorba, între
    altele, de trecerea plăţii tuturor contribuţiilor sociale în sarcina
    angajaţilor şi de reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Contestate de
    patronate, sindicate şi o parte a societăţii civile, măsurile sunt aprig
    criticate de opoziţia parlamentară de dreapta al cărei vârf de lance sunt
    liberalii.

    După discuţiile avute până acum, PNL a primit susţinerea colegilor
    lor din Uniunea Salvaţi România, cele
    două formaţiuni anunţând că vor iniţia împreună moţiunea de cenzură. Liberalii
    au discutat, de asemenea, cu reprezentanţii Uniunii Democrate a Maghiarilor din
    România. Una peste alta, cel puţin deocamdată, liderul deputaţilor PNL, Raluca
    Turcan, părea mulţumită: Am discutat cu USR-ul, care şi-a asumat ferm
    susţinerea acestei moţiuni de cenzură. Cu UDMR-ul am discutat foarte aplicat şi
    a fost o satisfacţie că am purtat o discuţie temeinică pe aspecte care ţin de
    guvernare, ceea ce e un lucru benefic, inclusiv pentru viitorul activităţii
    parlamentare. Eu am încredere că tot ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în
    guvernare şi în PSD va face ca tot mai mulţi membri ai Parlamentului să
    privească cu alţi ochi această moţiune de cenzură.

    Deşi nu vorbiseră, încă,
    cu liberalii, parlamentarii Partidului Mişcarea Populară, ai fostului
    preşedinte de dreapta al ţării Traian Băsescu, au anunţat, şi ei, că vor
    sprijini demersul menit să ducă la căderea Guvernului condus de Mihai Tudose,
    dar sunt de părere că PNL ar trebui să vină şi cu o alternativă pentru funcţia
    de premier.

    Lipsa unei alternative şi a unor contra-măsuri liberale sunt invocate şi de Victor Ponta,
    în trecut social-democrat, în prezent lider al parlamentarilor neafiliaţi, membri ai
    formaţiunii Pro România, care declară: Nu votăm moţiunea, chiar n-am înţeles de
    ce o fac. S-a mai schimbat un guvern şi ce s-a întâmplat? Acelaşi lucru. Se mai
    schimbă un guvern. Care e soluţia PNL-ului? PNL face ceva ca să zică că face
    ceva, dar nu se întâmplă nimic în realitate.

    Dacă vor să aibă succes,
    liberalii trebuie să convingă cât mai mulţi parlamentari, inclusiv ai puterii,
    să se pronunţe în favoarea moţiunii de cenzură. De aceea, pe lângă negocierile
    fireşti cu partidele din opoziţie, fiecare parlamentar liberal va încerca să
    convingă un coleg din coaliţia de guvernare să susţină demersul. Dar cum,
    politic, nimic nu e sigur, PNL mizează şi pe alte variante – vrea să organizeze
    campanii de informare a cetăţenilor la nivel naţional, precum şi mitinguri în
    Bucureşti şi în ţară. Totodată, a sesizat Avocatul Poporului, în vederea contestării la
    Curtea Constituţională a reformei fiscale promovate de Executiv.

  • Retrospectiva săptămânii 30.10 – 03.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 30.10 – 03.11.2017

    Controverse privind sistemul de
    salarizare din România


    Două
    dintre proiectele guvernamentale ce urmează să fie puse în aplicare de anul
    viitor au generat reacţii vehemente în România. Acestea se referă la salarizarea
    din sectorul bugetar, respectiv la modificarea Codului fiscal. Şeful
    statului, Klaus Iohanns, a apreciat că măsurile fiscale anunţate de Guvern,
    între care mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat şi
    scăderea impozitului pe venit, vor complica problemele, în loc să le rezolve. El a
    solicitat coaliţiei la putere PSD – ALDE să dea dovadă de
    responsabilitate şi să renunţe la acest tip de politică fiscală care generează,
    spune el, neîncredere. Potrivit preşedintelui, ţara traversează o perioadă de
    creştere economică, dar aceasta se bazează pe consum şi a atras atenţia că investiţiile
    publice şi private au scăzut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă a anului
    trecut. Şi sindicatele din România sunt nemulţumite, demersul Executivului fiind criticat de
    toate confederaţiile.Cel mai vehement dintre critici, liderul Cartel Alfa, Bogdan
    Hossu, a avertizat că proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede
    transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, are
    mari deficienţe şi există pericolul ca 2 milioane de salariaţi să sufere
    pierderi nete la venituri. CNSLR Frăţia a anunţat că începe strângerea de semnături în rândul
    membrilor săi pentru declanşarea grevei generale în economia naţională, iarBNS atrage
    atenţia că nu există nicio certitudine că salariile nete vor fi menţinute la
    nivelul anterior transferării contribuţiilor, atât timp cât nimic nu-i obligă
    pe angajatori să majoreze salariile brute cu echivalentul contribuţiilor
    achitate în prezent de ei. Patronatele evită să se implice în conflictul
    deschis guvern – sindicate. Oamenii de afaceri recomandă, însă, executivului să
    chibzuiască şi să nu ia măsuri pripite, al căror posibil impact nu a fost
    suficient evaluat.



    2 ani de la tragedia din clubul
    bucureştean Colectiv


    Împlinirea, pe 30 octombrie, a doi ani de la incendiul din
    clubul bucureştean Colectiv, soldat cu moartea a 64 de persoane şi rănirea a
    peste 100, a fost marcată la Bucureşti de Asociaţia Colectiv printr-un Marş al chitarelor,
    de aducere aminte, şi două zile de concerte. Participanţii la marş – câteva
    sute de persoane – au mers în tăcere, îmbrăcaţi în tricouri albe imprimate cu
    fotografiile celor dragi dispăruţi în urma tragediei sau purtând candele şi
    flori. Radio România a difuzat spectacolul 64, inspirat din drama
    de la Clubul Colectiv, iar la Cluj (nord-vest) a fost organizat un eveniment
    comemorativ având şi scopul de exprimare a dezaprobării faţă de tergiversarea
    procesului în acest caz. În
    dosarul Colectiv au fost trimişi în judecată patronii clubului, fostul
    primar de sector şi angajaţi ai Inspectoratului
    pentru Situaţii de Urgenţă, fiindcă, deşi clubul nu avea autorizaţie de
    securitate la incendiu, nu au luat nicio măsură. Mulţi spun că mare lucru nu
    s-a schimbat nici la doi ani de la tragicul evenimnet. Autorităţile se
    apără, însă, şi spun că numărul solicitărilor de avize şi autorizaţii de
    securitate la incendiu a crescut, de pildă, cu aproape 85%. Amintim
    că tragedia din clubul Colectiv a fost urmată de ample proteste de stradă
    împotriva corupţiei din administraţia locală şi centrală, proteste care au
    condus la demisia cabinetului social-democrat condus de Victor Ponta.



    Criza catalană, văzută de la
    Bucureşti


    România şi-a reafirmat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi
    integritatea teritorială a Spaniei, respingând declaraţia unilaterală de
    independenţă a Cataloniei. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe
    de la Bucureşti, Spania este un aliat important şi partener strategic al
    României, relaţie reflectată atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE şi la
    nivel internaţional. Legitimitatea oricărui proces sau a oricărei acţiuni care
    ţine de ordinea internă a unui stat rezidă în deplina sa conformitate cu legea
    fundamentală, cu ordinea de drept din statul respectiv – mai precizează
    comunicatul. În aceste condiţii, România se declară în favoarea respectării
    dreptului internaţional, care nu permite modificări teritoriale survenite fără
    acordul statului implicat. Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a
    anunţat că urmăreşte cu maximă atenţie şi interes evenimentele din regiunea
    spaniolă. Potrivit unui comunicat, încă din etapa organizării referendumului
    pentru independenţă, echipa de monitorizare constituită la nivelul MRP s-a
    aflat în legătură permanentă cu asociaţiile românilor, cu parohiile din
    regiune, cu misiunile diplomatice ale României de pe teritoriul spaniol, pentru
    a cunoaşte nemijlocit situaţia reală a celor peste 130.000 de cetăţeni români
    din Catalonia, din cei aproape un milion care există în Spania.



    FCSB (fosta Steaua Bucureşti), s-a
    calificat în primăvara europeană

    Vicecampioana României la fotbal, FCSB
    (fosta Steaua Bucureşti) s-a calificat în primăvara europeană după ce a
    remizat, joi seară, pe teren propriu, scor 1-1, cu formaţia israeliană Hapoel
    Beer Sheva, în runda a patra din grupa G. FCSB a adunat 10 puncte şi conduce
    grupa. Pe locul secund, cu 6 puncte, se află Viktoria Plzeň (Cehia), care a trecut, tot joi, de FC Lugano, din
    Elveţia, cu 4-1. Hapoel Beer Sheva şi FC Lugano ocupă poziţiile 3 şi 4 în grupa G.
    Următorul meci al FCSB este în deplasare cu Viktoria Plzeň, iar un egal i-ar asigura primul loc
    în clasament.

  • Măsuri economico-sociale decise de Guvern

    Măsuri economico-sociale decise de Guvern

    Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti a aprobat, joi, un act normativ
    care stipulează că plata contribuţiilor la asigurările de sănătate şi la
    asigurările sociale se va face la nivelul salariului minim pe economie în cazul
    contractelor part-time. Excepţie vor face studenţii, elevii, persoanele cu
    dizabilităţi şi pensionarii, pentru care angajatorii vor putea plăti, în
    continuare, aceste contribuţii la nivelul sumei din contractul part-time.
    Decizia nu îi vizează nici pe cei ale căror venituri cumulate ajung la nivelul
    salariului minim brut pe ţară. Noile reguli completează Codul Fiscal şi vor fi
    aplicate începând cu veniturile aferente lunii august. Ele au scopul de a
    limita situaţiile prin care se încearcă evitarea impozitării, după cum a
    precizat premierul social-democrat Mihai Tudose: Devenise o practică şi este astăzi o practică: angajatul
    să fie ţinut ca part-time, cu patru ore, cu cinci ore, cu două ore şi plătită
    diferenţa până la salariul minim din mână, la negru, eludând statul.

    Tot joi, Guvernul de la Bucureşti a adoptat o ordonanţă prin care
    blochează, până la sfârşitul anului, angajările din administraţia publică.
    Prevederile nu se aplică unităţilor sanitare şi instituţiilor din învăţământ.
    Din nou, Mihai Tudose: Nu dăm pe nimeni afară, dar va fi un inventar foarte clar
    al celor care lucrează, astăzi, pentru şi la stat. Ar trebui să lucreze şi la
    stat, dar şi pentru stat şi pentru cetăţean. Şi vom eficientiza actul lor
    administrativ şi, practic, eficienţa structurilor pe care le reprezintă.


    Nici românii din afara graniţelor nu au fost uitaţi de Guvernul de
    la Bucureşti, care a modificat procedura de acordare a finanţărilor
    nerambursabile pentru sprijinirea activităţii acestora. Mai precis, pe lângă
    îmbunătăţirea şi flexibilizarea sistemului de finanţare, se vor putea obţine
    fonduri şi pentru proiecte care vizează menţinerea legăturii românilor din
    diaspora cu ţara şi promovarea intereselor acestora. Cu detalii, ministrul
    delegat pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac: Fondurile alocate vor putea fi justificate mai puţin birocratic, pe
    baza atingerii obiectivelor strategice. De asemenea, un alt element de noutate
    îl reprezintă posibilitatea stabilirii de priorităţi geografice şi tematice
    multianuale pentru acordarea finanţării şi sperăm că, astfel, comunităţile
    româneşti, care fac eforturi uriaşe pentru păstrarea şi consolidarea
    elementelor identitare, vor putea deveni un beneficiar al strategiei şi al
    finanţării Guvernului român.
    Românilor care doresc să muncească, să studieze şi să locuiască în străinătate,
    Executivul le-a destinat o campanie de informare care,
    începând de luna viitoare, îşi propune să aducă în atenţie drepturile, dar şi
    riscurile la care aceştia se expun odată cu decizia de a pleca peste hotare.

  • Ordonanţă privind modificarea şi completarea Codului fiscal

    Ordonanţă privind modificarea şi completarea Codului fiscal

    Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru toți salariații, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial și pentru cei cu plata în acord.

    Excepție fac salariații elevi, studenți, persoane cu dizabilități, pensionari și cei care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

    Mai exact, salariații aflați în una din următoarele situații:

    – Elevi sau studenți cu vârsta până în 26 de ani;

    – Ucenici în vârstă de până la 18 ani;

    – Persoane cu dizabilități care, prin lege, au posibilitatea să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi;

    – Pensionari pentru limită de vârstă în sistemul publice de pensii, cu excepția celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

    – Persoanele care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

    În acest sens, Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță privind modificarea și completarea Codului fiscal, urmând ca noile reglementări să intre în vigoare la 1 august și să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

    Social, măsura are rolul să protejeze aceste categorii de salariați asigurându-le dreptul la pensie și la servicii medicale în sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul să limiteze situațiile în care contractele de muncă cu timp parțial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru și, implicit, să elimine inechitățile față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariaților.

    Noile reglementări au fost stabilite în condițiile în care, potrivit datelor statistice și studiilor efectuate în acest sens:

    – există circa 1,1-1,2 milioane de contracte de muncă cu timp parţial;

    – 370.000 salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial;

    – aproximativ 710.000 asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);

    O astfel de practică generează, de asemenea, inechități față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariați.

    Problematica este cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani cu creştere economică ridicată, numărul locurilor de muncă cu timp parţial a crescut mai repede decât cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% în medie pe an faţă de 2,1% în medie.

    De asemenea, este de subliniat că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că în medie în fiecare lună circa 55.000 salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare.

  • Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)

    Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)

    Liderlu a Partidului Liberal dit Ripublica Moldova, Mihai Ghimpu, spuni că fostul preşedinte ali României, Traian Băsescu, nu are ananghi di cetăţenia moldovenească şi că ti bun va s-hiba s-lucreadza tra problemele dit România, “s-adară nomuri atea turlie ca vasilia s-agiunga pi dezvoltari, s-hibă ma atractivă tra cetăţen’il’i ali Ripublica Moldova, tra s-faca unirea”. Liderul a liberalilor dit Ripublica Moldova declara că Băsescu nu lipsea s-l’ia cetăţenia moldovenească, câte Moldova easte masi una parte ali Românie şi el nu va s-aiba ananghi ti cetăţenia ali Ripublica Moldova. Mutrindalui posibilitatea ca Traian Băsescu sa-şi timil’iuseasca un partid Chişinău, Ghimpu sumlinie că Băsescu “nu poate s-hiba deputat em Chişinău, em Bucureşti. Preşedintele ali Republica Moldova, Igor Dodon, simna sătămâna ti tricu un decret prit care al’I trapsi cetăţenia moldovenească al Traian Băsescu. Fostul presedinte român apandasi una s-una spunânda ca decizia al Igor Dodon easte una politică şi cundil’e că va s-cafta minduita a avocaţlor a lui.




    România prezintă tuti condiţiile atea turlie ca, estan, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) s-hibă bitisitu, declara, gioi, ministrul român ali Justiţiei, Florin Iordache, după una andamusi cu secretarlu general adjunctu a Comisiil’ei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul fu bagat tru 2007, ca una condiţie a aderăril’ei ali României şi Bulgarie la UE şi si concentreadză maxus pi reforma ali justiţie, alumta contra ali corupţie şi combaterea crimal’ei organizata. Ministrul ali Justiţie nica spusi că România feati jgl’ioati importanti şi anvartusi instituţii importante care garanteadză că tru aestu moment statlu di drept easte multu importantu tru România.




    Europarlamentarlu Laurenţiu Rebega ş-lansa oficial candidatura la funcţia di prezidentu a Parlamentului European, candidatură susţanută di Gruplu Europa Naţiunilor şi Libertătil’ei. La conferinţa di presă di Bruxelles loara parti jurnalişti xen’i şi români, acreditaţ la Instituţiile Europene, ama şi un singir di sot parlamentari europeni. Tru discl’idearea a evenimentului, Laurenţiu Rebega exghisi contextul şi motivele tra cari lo aesta apofasi: Europa s-ampuliseasti aza cu provocări fara preacl’e. Ari riscuri, ari fuvirseri, ama ari şi oportunităţ. Avea si tiva cutulburări totna, ama instabilitatea a lumil’ei a noastre pare s-crească gradual, an di an, iara cetăţenii dukescu ca him tru una criză a curi cap nu îl videm – declara Laurenţiu Rebega.




    Preşedintele Klaus Iohannis promulga Legea tra alaxearea şi completarea Leadzil’ei 227/2015 ti Codlu fiscal şi tra alaxearea a Ledzil’e 95/2006 mutrindalui reforma tru dumenea a sănătatil’ei, dimanda Administraţia Prezidenţială. Camera a Deputaţlor adopta stămâna ti tricu, tru calitate di for legislativ decizional, alaxearea a Codlui fiscal tra scutirea a pensionarlor tra s-palteasca contribuţia a asiguripserlor sociale di sănătate şi niimpozitarea a pensiilor sum 2.000 de lei. Uidisitu cu articolili adoptate, venitlu impozabil tru mes dit pensii s-apufuseasti prit deducerea dit venitlu dit pensie a paradzlor niimpozabil’ie tru mes di 2.000 lei. Tutunaoara, contribuţia a asigurărlor sociale di sănătate va s-hiba tru borgea a bugetlui di stat.



    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Jurnal românesc – 12.01.2017

    Jurnal românesc – 12.01.2017

    Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, afirmă că
    fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, nu are nevoie de cetăţenia
    moldovenească şi că ar face bine să se ocupe de problemele din România,
    să facă legi ca ţara să se dezvolte, să fie mai atractivă pentru
    cetăţenii Republicii Moldova, pentru a face unirea. Liderul liberalilor
    din Republica Moldova a declarat că Băsescu nu ar fi trebuit sa primească
    cetăţenia moldovenească, întrucât Moldova este doar o parte a României şi el nu
    ar avea nevoie de cetăţenia Republicii Moldova. Referitor la posibilitatea ca
    Traian Băsescu sa-şi creeze
    un partid la Chişinău, Ghimpu a subliniat că Băsescu nu poate fi deputat
    şi la Chişinău, şi la Bucureşti’. Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon,
    a semnat săptămâna trecuta un decret prin care i-a retras cetăţenia
    moldovenească lui Traian Băsescu. Fostul presedinte român a reacţionat spunând
    ca decizia lui Igor Dodon este una politică şi a precizat că urmează să se
    consulte cu avocaţii săi.


    România prezintă toate condiţiile pentru ca, în acest an, Mecanismul de
    Cooperare şi Verificare (MCV) să fie încheiat, a declarat, joi, ministrul român
    al Justiţiei, Florin Iordache, după o întâlnire cu secretarul general adjunct
    al Comisiei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul a fost introdus în 2007, ca
    o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special
    pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei
    organizate. Ministrul Justiţiei a mai spus că România a făcut paşi importanţi
    şi a consolidat instituţii importante care garantează că în acest moment statul
    de drept este foarte important în România.


    Europarlamentarul Laurenţiu Rebega şi-a lansat oficial candidatura la
    funcţia de preşedinte al Parlamentului European, candidatură susţinută de
    Grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţii. La conferinţa de presă de la Bruxelles
    au participat jurnalişti străini şi români, acreditaţi la Instituţiile
    Europene, dar şi o serie de colegi parlamentari europeni. În deschiderea
    evenimentului, Laurenţiu Rebega a explicat contextul şi motivele pentru care a
    luat această decizie: ‘Europa se confruntă astăzi cu provocări ieşite din
    comun. Există riscuri, există ameninţări, dar există şi oportunităţi. Au
    existat tulburări întotdeauna, însă instabilitatea lumii noastre pare să
    crească gradual, de la an la an, iar cetăţenii simt că ne aflăm într-o criză al
    cărei capăt nu îl vedem’ – a declarat Laurenţiu Rebega.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru modificarea şi
    completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii
    95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, a anunţat Administraţia
    Prezidenţială. Camera Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută, în calitate de
    for legislativ decizional, modificarea Codului fiscal pentru scutirea
    pensionarilor de la plata contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate şi
    neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei. Potrivit articolelor adoptate,
    venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din
    pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. De asemenea, contribuţia
    asigurărilor sociale de sănătate va fi suportată din bugetul de stat.

  • Jurnal românesc – 06.01.2017

    Jurnal românesc – 06.01.2017

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a afirmat vineri că o lege a amnistiei şi graţierii ar fi o
    catastrofă pentru democraţia românească, arătând că se va opune în cazul unui
    astfel de act normativ. Declaraţia survine la o zi dupa ce şeful
    statului s-a declarat indignat de actiunea Avocatului Poporului prin care
    acesta a contestat la Curtea Constitutională legea care stipulează că membrii Guvernului pot fi doar persoanele fără
    condamnări penale şi incompatibilităţi. Sesizarea a fost făcută după ce preşedintele
    Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi desemnat în funcţia de premier, chiar dacă partidul pe care îl
    conduce a câştigat detaşat alegerile din decembrie. Dragnea a fost condamnat în 2016 la doi ani de închisoare cu
    suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
    fostului preşedinte Traian Băsescu.


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a
    adoptat, joi, două modificări ale Codului Fiscal. Este vorba de eliminarea
    contribuţiei la asigurările de sănătate pentru toţi pensionarii şi scutirea de
    impozitul pe venit pentru toate pensiile de sub 2.000 de lei (450 de euro). Proiectul
    a fost adoptat cu 207 voturi pentru si 29 împotrivă.
    Camera Deputatilor este for decizional.


    Restanţele
    la creditele mai mari de 20.000 de lei acordate de bănci clienţilor au crescut
    cu peste 2% în noiembrie 2016 faţă de octombrie, până la 25,7 miliarde lei,
    potrivit datelor Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR, publicate joi. Aceste restanţe reprezentau, în
    noiembrie, 9% din totalul sumelor datorate de clienţi băncilor, informează
    Agerpres. Din suma totală a restanţelor, 89,6%, respectiv 23 miliarde de lei,
    sunt credite neplătite de peste un an.




    Ministerul
    Culturii a trimis miercuri la UNESCO dosarul Peisajul Cultural Minier
    Roşia Montană. Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului
    Mondial UNESCO a Roşiei Montane aparţine exclusiv Comitetului Patrimoniului
    Mondial, în baza evaluării dosarului depus. Potrivit calendarului fixat, în
    perioada februarie – august va avea loc evaluarea tehnică a dosarului, în
    septembrie este programată o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural
    nominalizat. O decizie privind înscrierea Roşiei Montane în
    patrimoniul UNESCO ar putea fi luată în iulie 2018. În
    prezent, România are şase poziţii culturale şi una naturală în Lista
    Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea
    Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din
    Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din
    Maramureş şi Delta Dunării.




    Singura biserică de gheaţă din România va
    fi gata pe 27 ianuarie, la Bâlea Lac, când aici va avea loc o slujbă de
    sfinţire oficiată de câţiva preoţi de la mai multe culte. În paralel, lucrează
    şi la construcţia unor iglu-uri, în vecinătatea Hotelului de Gheaţă. Turiştii
    pot trăi experienţe unice la Bâlea Lac, fie că se cazează sau iau masa în
    Hotelul de Gheaţă, prevăzut şi cu un restaurant de gheaţă, fie că vor putea
    beneficia de slujbe de cununie şi botez într-o biserică de gheaţă. Accesul în
    zona turistică Bâlea Lac se poate face doar cu telecabina, de la Bâlea Cascadă.
    Un drum dus-întors pe cablu costă 60 de lei de persoană.

  • Jurnal românesc – 11.11.2015

    Jurnal românesc – 11.11.2015

    Marea
    majoritate a românilor care au auzit de evenimentele din iunie ’90 susţin că nu
    ştiu adevărul şi că venirea minerilor la Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din epocă, relevă un sondaj făcut de INSCOP
    Research. Potrivit
    cercetării sociologice, 90% dintre români au auzit de evenimentele din 13 – 15
    iunie. 77% dintre respondenţii care au auzit de Mineriadă consideră că nu ştiu
    adevărul despre evenimentele de atunci, iar 18% declară că ştiu adevărul.
    Sondajul mai relevă că aproape 70% dintre românii care au auzit de Mineriadă
    sunt de părere că venirea minerilor în Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din acea perioadă, care au dorit să contracareze
    protestele din Piaţa Universităţii, în timp ce 13% cred că a fost o mişcare
    spontană a minerilor. Comandat de cotidianul
    ”Adevărul”, sondajul a fost realizat în perioada 23 octombrie – 1
    noiembrie si are o eroare de plus/minus 3%.






    Aplicarea
    noului Cod fiscal va avea ca efect creşterea consumului anul viitor, iar
    efectele se vor resimţi şi în 2017, susţine preşedintele Consiliului de
    administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel. Potrivit acestuia,
    nu este de dorit o creştere bazată exclusiv pe consum, pentru că efectele
    pozitive ar putea fi urmate, în scurt timp, de dezechilibre macroeconomice.
    Nivelul de trai al populaţiei va putea fi îmbunătăţit pe termen lung numai dacă
    guvernul va avea şi va pune în aplicare un program de investiţii productive
    prioritare, a mai spus Lucian Anghel.






    Inflaţia anuală s-a menţinut negativă în octombrie, minus 1,6%, în urcare
    de la minus 1,7% în luna precedentă, potrivit datelor publicate, miercuri, de
    Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2015, ponderea mărfurilor
    şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu
    aceeaşi lună din 2014, este de aproape 38%. La începutul acestei săptămâni,
    Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere rata inflaţiei pentru
    acest an, până la minus 0,7%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că,
    în ultimele luni, evoluţia inflaţiei a fost influenţată semnificativ de
    reducerea TVA la alimente la 9 procente. Ţinta de inflaţie a BNR pentru
    următorii ani este 2,5%, plus/minus un punct procentual, a mai spun Mugur
    Isărescu.






    Preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Niculae Havrileţ, a
    declarat că sunt suficiente resurse, atât de gaze naturale, cât şi de energie
    electrică, astfel încât să nu existe surprize neplăcute în asigurarea cu
    căldură a populaţiei în sezonul rece. Potrivit acestuia, operatorii şi
    furnizorii de gaze naturale au înmagazinată o cantitate suficientă de gaze -
    2,5 miliarde de metri cubi. În privinţa energiei electrice, Havrileţ a dat
    asigurari că toţi producătorii respectă obligaţia de a avea rezerve necesare de
    cărbune şi păcură. În aceste condiţii, este posibilă chiar o diminuare cu
    câteva procente a preţului la factura finală, a mai spus preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

  • Retrospectiva săptămânii 25.10 – 31.10.2015

    Retrospectiva săptămânii 25.10 – 31.10.2015

    Legea votului prin corespondenţă adoptată


    Cetăţenii
    români cu domiciliul în străinătate vor putea folosi votul prin corespondenţă,
    dar doar la alegerile parlamentare de anul viitor. Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o lege în aces sens.
    Măsura se impunea după ce, anul trecut, la scrutinul prezidenţial, mii de
    cetăţeni din diaspora au stat cu orele la coadă pentru a vota, iar unii dintre
    ei nu au putut, din cauza organizării deficitare. Social-democraţii, la putere,
    spun că legea votată miercuri este un proiect-pilot, urmând ca, în funcţie de
    ce se va întâmpla la parlamentarele din toamna anului viitor, să se discute şi
    despre extinderea lui la prezidenţiale şi europarlamentare. Liviu Dragnea, preşedintele PSD: Fiind proceduri puţin diferite, fiind nevoie
    de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin, din punct de
    vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit ca să se mai găsească încă
    un motiv pentru ca legea de astăzi să mai fie amânată.     Se
    va vedea că toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi
    la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori intenţionat încearcă să
    umbrească acest succes al tuturor.     PNL, în opoziţie, a votat în favoarea
    legii cu speranţa ca, după parlamentarele din 2016, aceasta să fie extinsă. Deputatul liberal Mihai Voicu: Avem un pas făcut prin
    adoptarea votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, dar nu este
    întregul salt.     Atât se poate cu
    această majoritate parlamentară. Sperăm că o altă majoritate parlamentară, după
    alegerile din 2016, va extinde această lege.




    Continuă ofensiva
    împotriva corupţiei


    Gheorghe Nichita,
    primarul suspendat al Iaşiului, cel mai important oraş din estul României, şi
    Tiberiu Urdăreanu, preşedintele unui important grup de firme, UTI au fost reţinuţi,
    joi seară, pentru luare, respectiv dare de mită. Potrivit DNA, Gheorghe Nichita
    ar fi pretins şi primit foloase necuvenite pentru atribuirea, în favoarea
    firmelor UTI, a unui contract de peste 69 de milioane de lei finanţat din fonduri europene. Contractul viza
    fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi scăderea gradului de
    poluare în Iaşi. Pe de altă parte, abia ieşită din arest şi aflată sub control
    judiciar, fostul ministru al dezvoltării, Elena Udrea, este, din nou, luată la
    bani mărunţi de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un nou dosar. În prezent
    deputat, dna Udrea este acuzată că, în perioada în care a fost ministru, ar fi
    primit aproape 4 milioane de dolari mită de la un om de afaceri, pentru a-i înlesni
    semnarea unui contract. Colegii din Parlament ai
    Elenei Udrea au încuviinţat, săptămâna aceasta, urmărirea penală şi reţinerea
    acesteia, dar au respins măsura arestării
    ei preventive.



    Măsuri şi
    performanţe economice



    Guvernul a aprobat, în şedinţa de
    marţi, mai multe modificări la Codul Fiscal, printre care reducerea TVA la apă
    la 9%, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, scutirea de
    impozit pe profit pentru unităţile din învăţământul preuniversitar şi
    diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%. Mediul de afaceri românesc a salutat această din urmă
    măsură, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016 şi se va aplica
    dividendelor distribuite persoanelor române, fizice şi juridice, precum şi
    celor obţinute, din România, de persoane nerezidente.Tot săptămâna aceasta, Guvernul a aprobat şi noul pachet legislativ privind
    achiziţiile publice, care transpune cele mai recente norme europene în domeniu
    şi prin care se doreşte îmbunătăţirea infrastructurii.
    Pachetul va fi transmis în procedură de urgenţă
    Parlamentului pentru dezbatere şi vot. Analist de politici economice în cadrul
    reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Carmen Mărcuş, citând specialişti
    români şi specialişti străini, a declarat că România nu a stat niciodată mai
    bine din punct de vedere macroeconomic, în urma programelor de asistenţă
    financiară cu creditorii externi. Totodată, într-un clasament întocmit de Banca
    Mondială, România ocupă locul 37, din 189 de ţări, în privinţa mediului de
    afaceri, urcând 11 poziţii şi devansând state precum Italia, Ungaria, Rusia,
    Croaţia şi Grecia.




    Republica Moldova, fără Guvern



    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a luat notă de demiterea, joi, a Guvernului tripartit,
    declarat pro-occidental, al Republicii Moldova şi a subliniat
    că este necesară formarea grabnică a unui Executiv stabil, deoarece parcursul
    european al statului ex-sovietic, majoritar românofon, trebuie să continue. Potrivit preşedintelui Iohannis, România îşi
    reafirmă hotărârea de a acorda republicii vecine întregul sprijin în acest
    sens. Cât despre şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan
    Aurescu, acesta a punctat: Este extrem de important ca întreaga
    clasă politică responsabilă de la Chişinău, mai ales partidele pro-europene
    care au fost votate ca atare de către cetăţenii Republicii Moldova în noiembrie anul
    trecut, vot care ar fi fost reconfirmat prin opţiunea pro-europeană la
    alegerile locale care au avut loc în luna iunie, să înţeleagă că este nevoie de
    stabilitate, că este nevoie de o coaliţie pro-europeană şi că este nevoie de o
    reformă în spirit european.     Guvernul moldovean condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost
    demis de Parlament în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de opoziţia
    socialistă şi comunistă pro-rusă. În favoarea moţiunii au votat inclusiv
    membrii Partidului Democrat, parte a arcului guvernamental, care, ca şi
    iniţiatorii, îl acuză pe Valeriu Streleţ de incompetenţă şi corupţie. Acesta a
    afirmat că, prin iniţierea moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica
    şi să o deturneze de la ţinta integrării europene.

  • Retrospectiva săptămânii 6.09 – 12.09.2015

    Retrospectiva săptămânii 6.09 – 12.09.2015

    Decizii în criza
    refugiaţilor



    Parlamentul European a aprobat,
    joi, măsurile de urgenţă propuse de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker, privind cotele de repartizare a refugiaţilor în statele membre ale
    Uniunii Europene. Într-o rezoluţie adoptată la Strasbourg cu o largă majoritate
    a euro-deputaţilor, este criticată, în acelaşi timp, regretabila lipsă de
    solidaritate a guvernelor faţă de cei care cer azil. Autorităţile
    naţionale au în continuare păreri diferite cu privire la gestionarea crizei
    refugiaţilor. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru
    cote voluntare de preluare a refugiaţilor. Schema de
    redistribuire de urgenţă a refugiaţilor între statele membre ale UE prevede ca
    România să primească 4646 de refugiaţi în plus faţă de cei 1785 asumaţi iniţial.România nu poate primi un număr
    mai mare decât capacitatea existentă la nivel naţional, a subliniat ministrul
    de externe, Bogdan Aurescu: Trebuie să găsim soluţii în aşa fel încât să
    încercăm să rezolvăm problemele la originea lor, adică în ţările de origine ale
    acestor imigranţi. Trebuie să ne uităm, de asemenea, la diferenţele între ceea
    ce înseamnă refugiat în conformitate cu regulile din cadrul ONU şi imigrant
    economic.




    Arestarea primarului
    Bucureştiului, Sorin Oprescu



    Tribunalul
    Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Bucureştiului,
    Sorin Oprescu, pentru
    luare de mită. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Sorin
    Oprescu, acuzat că ar fi luat mită 10% din contractele încheiate din bani publici, a fost reţinut după ce a primit o tranşă de 25.000 de euro dintr-un total de
    60.000 pretinşi, se pare, de la patru persoane, prin intermediul unui
    subordonat care ar fi intermediat mita. Unul dintre cei patru denunţători afirmă că în total i-ar fi dat lui
    Sorin Oprescu 1 milion de euro, în perioada 2013 – 2015.
    În motivarea deciziei de arestare, judecătorii spun că
    edilul ştia că cei 25 de mii de euro reprezentau mită şi nu împrumut, aşa cum a
    declarat acesta. În acelaşi timp, instanţa susţine necesitatea arestării
    preventive pentru că Sorin Oprescu i-ar putea influenţa pe martorii din
    anchetă, mai ales că unii dintre ei sunt subalternii săi. Medic de profesie şi fost membru
    al PSD (guvernare), Sorin Oprescu este primar al
    Capitalei din 2008. Curtea de Apel va judeca luni contestaţia sa
    la decizia de arestare preventivă.



    Noul Cod
    Fiscal a fost promulgat



    Retrimis în iulie
    în Parlament de preşedintele român Klaus Iohannis şi trecut din nou de
    legislativ săptămâna trecută, noul Cod Fiscal a fost promulgat de şeful
    statului. Reducerea TVA la 20% de la începutul anului viitor şi la 19 procente
    de la 1 ianuarie 2017, dată la care vor fi eliminate şi taxa pe stâlp şi
    supraacciza la carburanţi – sunt cele mai cunoscute măsuri ale noului Cod Fiscal.
    Despre altele s-a vorbit mai puţin, dar nici impactul acestora nu este de
    neglijat. Este vorba despre posibilitatea acordată consiliilor locale de a
    aplica impozite de cinci ori mai mari pentru clădirile şi terenurile
    neîngrijite situate în intravilan. Încadrarea în această categorie, precum şi
    procedurile de aplicare se adoptă prin hotărâri la nivel local. De asemenea,
    cresc taxele pentru casele proprietate personală şi se modifică subiectul
    impozitării, clasificarea fiind făcută în funcţie de destinaţie, rezidenţială
    sau nu. În schimb, a fost adoptată scutirea de la plata impozitului pe
    clădirile şi terenurile utilizate în cadrul întreprinderilor care asigură
    încadrarea în muncă a persoanelor din categorii vulnerabile. Taxa pe
    construcţiile speciale se elimină de la începutul anului viitor, însă doar
    pentru investiţiile în agricultură. Prin noul cod fiscal se amână, pe de altă
    parte, pentru 2017 reducerea impozitului pe dividende, de la 16 la 5%.



    Sprijin
    european pentru fermierii români



    Ministrul român
    al Agriculturii, Daniel Constantin, a solicitat oficialilor europeni soluţii de
    sprijin urgente, atât pentru fermierii din România afectaţi de secetă, cât şi
    pentru producătorii cărora criza din sectorul laptelui le-a diminuat
    considerabil veniturile. El a participat, la Bruxelles, la reuniunea
    Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit), care s-a concentrat
    asupra situaţiei dificile din anumite sectoare agricole la nivel european.
    Comisia Europeană a anunţat un ajutor financiar de 500 de milioane de euro
    pentru agricultorii europeni.



    Festivalul
    Enescu



    Considerat cel mai
    important eveniment cultural românesc, Festivalul Internaţional de Muzică George Enescu, continuă la Bucureşti. Până pe 20 septembrie, vor avea
    loc zeci de concerte în săli, precum şi multe evenimente în aer liber, unde vor încânta
    publicul cele mai mari orchestre ale lumii. Peste 3 mii de artişti români şi străini din elita mondială a
    muzicii clasicevor urca pe scena festivalului. Printre marile orchestre prezente în acest an se
    numară San Francisco Symphony, Orchestra Operei din Munchen, London Symphony
    Orchestra, Filarmonica din Viena, Orchestra din Sankt Petersburg, Filarmonica
    din Monte Carlo sau Orchestra din Amsterdam. Organizat pentru prima dată în 1958, la trei ani de la moartea
    celebrului compozitor român, festivalul a fost întrerupt în 1971 de regimul
    comunist, însă a fost reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se
    desfăşoară din doi în doi ani.

  • Jurnal românesc – 8.09.2015

    Jurnal românesc – 8.09.2015

    Premierul Victor Ponta a declarat că România nu poate primi mai
    mulţi refugiaţi decât îi permite capacitatea de cazare, de 1.500 de locuri, din
    care 150 – 200 sunt deja ocupate. Primul-ministru
    a subliniat ca ţările care cer acum Romaniei să fie solidara în problema
    refugiaţilor sunt tocmai cele care au tot amânat admiterea acesteia in spatiul
    Schengen. Împreună cu toate ţările europene şi, în primul rând, cu cele din
    regiune trebuie găsite soluţii pentru a opri cauza, nu efectul privind criza
    refugiaţilor – a mai afirmat Ponta. Pe fondul speculaţiilor din presa străină,
    privind cazarea în România a patru până la şapte mii de imigranţi, si
    preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru dreptul fiecărei ţări membre
    UE de a primi câţi refugiaţi poate găzdui. Pentru România, preşedintele a
    evocat un număr apropiat de cel comunicat de premier – 1785 – şi şi-a reafirmat
    opţiunea pentru ceea ce a numit cote voluntare, respingându-le pe cele
    obligatorii, evocate de responsabilii comunitari.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a anunţat, luni, că a promulgat noul Cod Fiscal. Returnat în
    Parlament pentru reexaminare şi adoptat, săptămâna trecută, de senatori şi
    deputaţi, Codul prevede că TVA urmează să scadă la 20% de la 1 ianuarie anul
    viitor şi la 19% din 2017. Eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a
    supraaccizei la carburanţi se amână tot pentru 1 ianuarie 2017. Tot atunci, se
    va reduce impozitul pe dividende de la 16 la 5%. Codul propune supraimpozitarea
    imobilelor şi terenurilor neîngrijite situate în intravilan, începând din
    ianuarie 2016.


    Regele Mihai a decis, luni, retragerea calităţii de membru al
    Ordinului Coroana României, în grad de Ofiţer, primarului general al
    Bucurestiului, Sorin Oprescu. Decizia survine dupa ce Tribunalul Bucureşti a
    dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a primarului, acuzat de
    procurorii anticorupţie de luare de mită. Subordonaţi şi apropiaţi ai edilului au fost retinuti in acelasi
    dosar. Arestarea lui Oprescu fusese pronosticata
    de comentatori, dupa ce, in ultimele luni, şefi de regii şi de
    departamente subordonate Primariei Generale, precum si un consilier personal al
    edilului au ajuns după gratii pentru fapte de corupţie.




    Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni
    derulează un proiect dedicat bibliotecarilor din Republica Moldova. Aceştia se
    întâlnesc cu colegii lor de la
    biblioteci din Bucureşti, fac vizite de studiu la obiective culturale şi
    istorice din Capitală şi participă la manifestări socio-culturale, prin care se
    doreşte promovarea identităţii culturale şi etnice româneşti în Basarabia.
    Institutul doreşte prelungirea proiectului, prin participarea bibliotecarilor
    din alte comunităţi româneşti istorice, din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi
    Macedonia.



    Circa două sute de persoane au organizat, luni,
    un miting în faţa sediului Guvernului
    Republicii Moldova, unde au cerut, din nou, demisia Executivului, a
    preşedintelui Nicolae Timofti şi a procurorului general, precum şi organizarea
    de alegeri parlamentare anticipate. Mitingul a avut loc după uriaşa manifestaţie
    de duminică, iniţiată de organizaţii civice şi la care au participat zeci de
    mii de oameni, ce acuză corupţia puterii. Printre protestatari se numără
    susţinători ai reunificării Republicii Moldova cu România, dar şi militanti de
    extrema stangă, promotori ai reapropierii de Moscova. Aceştia din urmă au
    incercat, duminică seară, să ia cu asalt sediul Procuraturii Generale, obligând
    poliţia să intervină în forţă. Declarat pro-occidental, Guvernul tripartit de
    la Chişinău a fost grav decredibilizat după ce din
    sistemul bancar al republicii a dispărut în mod misterios un miliard de dolari,
    respectiv circa 15% din PIB.

  • Retrospectiva săptămânii 30.08 – 05.09.2015

    Retrospectiva săptămânii 30.08 – 05.09.2015


    În România a devenit operaţional unul dintre cele şase noi centre de comandă ale NATO



    Şase noi centre de comandă ale NATO stabilite pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice au devenit operaţionale în această săptămână, ca răspuns la noua ameninţare de securitate percepută din partea Rusiei, a anunţat organizaţia. Unul dintre acestea se află în România, iar misiunea acestuia, la fel ca şi a celor înfiinţate în Bulgaria, Polonia şi ţările baltice, este aceea de a înlesni desfăşurarea noii forţe de reacţie foarte rapide a NATO şi de coordonare a exerciţiilor. Aproximativ 40 de ofiţeri vor acţiona în fiecare dintre centre. Acestea şi-au început activitatea în această săptămână, însă vor deveni pe deplin operaţionale până la următorul summit NATO, care va avea loc la Varşovia, în luna iulie anul viitor, a precizat un purtător de cuvânt al Alianţei Nord Atlantice. În România, Unitatea pentru Integrarea Forţelor NATO este una dintre cele două structuri de comandă-control ale Alianţei care vor funcţiona la Bucureşti. Unitatea asigură legătura cu Comandamentul de la Napoli şi realizează planificarea operaţiunilor, organizarea exerciţiilor militare şi coordonarea deplasării trupelor din forţa de răspuns a NATO în cazuri de nevoie. 42 de militari asigură funcţionarea acestei structuri, dintre care 27 de posturi revin României, ca ţară gazdă. Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România, directorul general pentru Afaceri Strategice din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti, Dan Neculaescu, a apreciat că România se află acum la cel mai ridicat nivel de securitate după primirea în Alianţa Nord-Atlantică, mai ales pe fondul deciziilor recente de întărire a flancului estic al NATO.




    Priorităţile sesiunii parlamentare de toamnă



    Trimis spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, noul Cod Fiscal – primul act normativ important pe agenda sesiunii parlamentare de toamnă de la Bucureşti – a trecut de Parlament. Săptămâna trecută, liderii politici deciseseră, prin consens, că actul normativ va fi adoptat în forma iniţială, aprobată deja în legislativ în urmă cu două luni, dar unele măsuri vor fi aplicate în etape. Principala măsură vizează scăderea în două etape a TVA – la 20% din ianuarie anul viitor şi la 19% din 2017. Calculele arată că, odată votate în legislativ, măsurile din Codul Fiscal, alături de creşterea salariilor din sănătate, decisă recent prin ordonanţă de urgenţă, induc un deficit bugetar de circa 1,7%. Premierul Victor Ponta dă, însă, asigurări că nu vor fi niciun fel de probleme, impactul bugetar provocat de reducerea TVA putând să fie acoperit din nivelul colectărilor. Legea salarizării, dar şi legea votului prin corespondenţă sau cea a bugetului sunt şi ele priorităţi ale sesiunii parlamentare, alături de alte acte normative care se referă la învăţământul profesional sau un nou sistem de redevenţe.




    Ziua limbii române



    Manifestări culturale au fost organizate simultan în România, Republica Moldova vecină şi în comunităţile din diaspora pentru a marca Ziua Limbii Române, pe 31 august. Într-un mesaj, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a declarat că evenimentele organizate, inclusiv la misiunile diplomatice, aduc un omagiu istoriei şi culturii române şi contribuţiei importante a limbii române, care acum este limbă oficială a UE, la patrimoniul cultural european şi universal. Numeroase ambasade, oficii consulare şi institute culturale româneşti în străinătate au organizat concerte, spectacole folclorice sau recitaluri de poezie, expoziţii dedicate unor importanţi scriitori români, prelegeri, proiecţii de film, spectacole de teatru, participări la festivaluri etnografice sau întâlniri cu comunităţile româneşti din regiune. Limba română este limba maternă a circa 30 milioane de persoane, iar ca limbă străină este obiect de studiu în unităţi de învăţământ superior din 45 de state ale lumii.



    Festivalul Enescu



    La Bucureşti este în desfăşurare Festivalul Internaţional de Muzică “George Enescu” – unul dintre cele mai prestigioase evenimente de acest gen din Europa. Un adevărat regal muzical, aşteptat cu nerăbdare de melomani. Peste 3 mii de artişti români şi străini din elita mondială a muzicii clasicevor urca pe scena festivalului. Printre marile orchestre prezente în acest an se numără San Francisco Symphony, Orchestra Operei din Munchen, London Symphony Orchestra, Filarmonica din Viena, Orchestra din Sankt Petersburg, Filarmonica din Monte Carlo sau Orchestra din Amsterdam. Festivalul Enescu va continua să existe şi face parte din identitatea noastră ca naţiune, a declarat ministrul culturii, Ionuţ Vulpescu, în mesajul de deschidere: “Festivalul “George Enescu” s-a născut în vremuri potrivnice, a crescut, trecând peste multe greutăţi şi adversităţi, şi ajuns la maturitate, va continua să existe. Tăria şi imporanţa lui vin tocmai din această continuitate. Este angajamentul şi obligaţia noastră faţă de Enescu şi faţă de România, pentru că festivalul face parte acum din identitatea noastră ca naţiune.” Organizat pentru prima dată în 1958, la trei ani de la moartea celebrului compozitor român, festivalul a fost întrerupt în 1971 de regimul comunist, însă a fost reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se desfăşoară din doi în doi ani.