Radio România Internațional

Tag: comert

  • Premierul vietnamez la Bucureşti

    Premierul vietnamez la Bucureşti

    Politic, Vietnamul nu-i tocmai o campioană asiatică a drepturilor omului şi, în pofida longevităţii regimului său comunist, nici un stat cu o ordine fără fisură. Acum câteva zile, media internaţionale anunţau că justiţia de acolo a condamnat zece oameni la închisoare pe viaţă, pentru atacuri armate asupra unui sediu al poliţiei din centrul ţării, în iunie, anul trecut. Alte 90 de persoane au primit pedepse privative de libertate între nouă luni şi 20 de ani, sub aceeaşi acuzaţie: tentativă de răsturnare a regimului. Economic, însă, Vietnamul e un partener de afaceri pe care şi-l doresc multe democraţii din Europa şi din cele două Americi.



    Luni, a fost primit la Bucureşti, cu onoruri militare, premierul vietnamez, Pham Minh Chinh. El conduce guvernul de la Hanoi de aproape trei ani, vorbeşte româneşte şi cunoaşte foarte bine România, unde a absolvit studiile universitare şi a lucrat în cadrul ambasadei de aici a ţării sale.



    Asemenea tuturor interlocutorilor români ai premierului vietnamez, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru consolidarea relaţiilor bilaterale, atât prin dialog politic la nivel înalt, cât şi prin cooperarea sectorială. Şeful statului s-a pronunţat şi pentru extinderea şi diversificarea agendei Uniunea Europeană-Vietnam.



    Interesul ţării noastre este ca produsele româneşti să fie prezente în Vietnam — i-a spus omologului său şi premierul Marcel Ciolacu, potrivit căruia valoarea schimburilor comerciale nu reflectă adevăratul potenţial al celor două state. De aceea, vizăm o creştere constantă a comerţului bilateral, care să ducă la dublarea volumului până în anul 2030” — a anunţat şeful guvernului de la Bucureşti.


    El a menţionat şi acorduri joint-venture deja încheiate între companii româneşti şi vietnameze, precum construirea în acest an a unei fabrici de reciclare a anvelopelor uzate din România, colaborarea în domeniul IT cu o investiţie de circa două milioane de dolari şi crearea unui centru de suport şi asistenţă pentru software în industria auto.



    Delegaţia guvernamentală vietnameză a fost şi la Camera de Comerţ şi Industrie a României, care a găzduit un forum de afaceri. Preşedintele Camerei, Mihai Daraban, a precizat că numărul muncitorilor din Vietnam prezenţi în economia românească cu acte în regulă este de peste două mii. Cred că avem nevoie de garanţii suplimentare din partea ambelor guverne că acest lucru va funcţiona în condiţii optime” în continuare — a mai declarat Daraban.



    Economiile României şi Vietnamului sunt complementare şi pot creşte schimburile comerciale în numeroase domenii – a afirmat acolo şi ministrul Economiei, Radu Oprea. La forumul de afaceri româno-vietnamez au participat peste 85 de companii, care activează în domenii precum construcţiile, turismul, consultanţa, finanţe, bănci sau IT.






  • UE și India: acord pentru aprovizionarea sigură cu semiconductori

    UE și India: acord pentru aprovizionarea sigură cu semiconductori

    De la sfârşitul anului 2020, lumea se confruntă cu o criză a semiconductorilor fără precedent. Lanțurile de aprovizionare sunt foarte complexe și vulnerabile la evenimente precum pandemia de coronavirus sau crizele geopolitice așa cum sunt dificultăţile în relaţia cu China şi, mai nou, agresiunea Rusiei în Ucraina.

    Semiconductorii sunt vitali pentru industria microcipurilor, care sunt la rândul lor esenţiale pentru produsele digitale fără de care astăzi niciun domeniu nu poate funcţiona. Aproape 80% din furnizorii de semiconductori pentru Europa au sediul în afara Uniunii Europene. Este nevoie, aşadar, ca Europa să îşi asigure lanţuri de aprovizionare solide, prin parteneriate bine definite şi pragmatice cu state terţe. Devenită anul acesta cel mai populat stat al lumii, India este membru al grupului G20 al marilor economii mondiale. Este a 5-a economie a lumii şi totodată una din ţările cu cele mai rapide perspective de creştere economică din lume. De aceea, parteneriatul cu India este una dintre cele mai importante relaţii ale Europei pentru următoarea decadă.

    Lansat anul acesta, Consiliul pentru Comerţ şi Tehnologie Uniunea Europeană – India este a doua astfel de iniţiativă după cea stabilită de forul comunitar cu Statele Unite în 2021 şi vizează intensificarea colaborării bilaterale în domenii precum transformarea digitală, tehnologiile nepoluante şi relaţiile comerciale.

    Uniunea Europeană şi India au semnat recent un memorandum de înţelegere privind semiconductorii, care trasează cadrul bilateral de cooperare pentru construirea unor lanţuri solide de aprovizionare şi pentru colaborarea în domeniul cercetării şi inovării.

    Potrivit memorandumului, cei doi parteneri strategici îşi vor împărtăşi experienţele, exemplele de bune practici şi informaţiile în domeniile şi industriile care implică folosirea semiconductorilor; vor identifica domenii de colaborare în cercetare şi inovare la nivel interuniversitar şi în cadrul diverselor organizaţii şi companii; îşi vor promova reciproc talentele şi forţa de muncă implicată în industria semiconductorilor şi vor facilita colaborarea acestora prin organizarea de ateliere de lucru, parteneriate şi investiţii directe; vor asigura un mediu pozitiv de colaborare în acest sector, inclusiv prin împărtăşirea de informaţii şi finanţări publice.

    În viitor, Uniunea Europeană şi India vor continua practica întâlnirilor regulate şi a evaluărilor modului în care funcţionează acest acord. O nouă reuniune ministerială în cadrul Consiliului pentru Comerţ şi Tehnologie Uniunea Europeană – India este prevăzută să aibă loc în India la începutul anului viitor.



  • Dombrovskis: UE nu vrea să se decupleze de China, dar trebuie să se protejeze

    Dombrovskis: UE nu vrea să se decupleze de China, dar trebuie să se protejeze

    Uniunea Europeană a înregistrat un comerţ record cu China anul trecut, dar acesta este foarte dezechilibrat – a afirmat vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, într-un discurs susţinut la o conferinţă din Shanghai. Acesta a făcut referire la un deficit comercial de aproape 400 de miliarde de euro.

    Valdis Dombrovskis, care este şi comisar european pentru Comerţ, s-a aflat într-o vizită de patru zile în China, în încercarea de a pune bazele unor legături mai echilibrate cu Uniunea Europeană. El a ajuns în China după ce Comisia Europeană a anunţat că va investiga dacă să impună tarife punitive pentru a proteja producătorii europeni de importurile de maşini electrice chineze mai ieftine, despre care susţine că beneficiază de subsidii de stat.

    Deplasarea a fost menită să reînnoiască dialogul cu China după pandemia de COVID-19, ambele părţi încercând să diminueze tensiunile provocate de chestiuni precum investiţiile străine, comerţ şi geopolitică, precum şi de criticile occidentale ale legăturilor mai strânse ale Beijingului cu Moscova după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Crearea unei pieţe deschise între membrii săi a fost unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene. Suntem de asemenea angajaţi pentru a asigura un comerţ global liber şi corect. Şi corect este cuvântul cheie aici – a subliniat Valdis Dombrovskis.

    Dând exemplu deficitul comercial al blocului comunitar, el a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să se protejeze în situaţii în care încrederea sa este abuzată.

    Comisarul Dombrovskis a explicat că acest lucru înseamnă reducerea la minimum a dependenţelor strategice pentru un anumit număr de produse strategice, dar strategia economică a Uniunii Europene este axată pe reducerea riscurilor, nu pe decuplare. El a îndemnat, de asemenea, China, să ia poziţie împotriva tacticii de a folosi alimentele ca armă a Rusiei şi să-şi folosească influenţa pentru a resuscita iniţiativa de transport al cerealelor ucrainene şi ruse prin Marea Neagră, care a încetat să funcţioneze în iulie, după retragerea Moscovei.


  • Reducerea dependenței UE față de produsele din China

    Reducerea dependenței UE față de produsele din China

    Uniunea Europeană nu vrea să fie dependentă de China, în ceea ce privește schimburile comerciale și materile prime provenite din China , așa cum a fost dependentă de gazul rusesc. În ultimii ani, statele membre UE s-au arătat precaute în a
    împuternici Comisia Europeană să ia măsuri concrete împotriva politicilor
    coercitive ale altor state.

    Recent, președintele Comisiei Europene, Ursula von
    der Leyen declara că blocul trebuie să își definească viitoarea relație cu
    China în domenii sensibile de înaltă tehnologie, cum ar fi microelectronica,
    calculul cuantic, robotica, inteligența artificială și biotehnologia.

    În plenul
    Parlamentului European a avut loc o dezbatere privind viitorul relațiilor
    politice și economice UE- China.

    Europarlamentarul Siegfried Mureșan a făcut
    apel în Parlamentul European la reducerea dependenței față de China.




    Sunt patru puncte din partea mea despre
    China. Primul: reduceți dependența de
    China. Am văzut în cazul Federației Ruse că orice dependență față de un regim
    nedemocratic, autocratic poate fi o vulnerabilitate pentru UE, este un risc
    semnificativ pentru UE în special în perioade de criză. Trebuie să învățăm din
    acest lucru. Trebuie să investim în cercetare, inovare, să folosim Piața Unică
    Europeană, să ne modernizăm Piața Unică Digitală, să ne asigurăm că firmele
    noastre sunt mai competitive pe plan global astfel încât să devenim pe cât
    posibil cât mai puțin dependenți de China.

    Al doilea punct : Economic, China este un partener important pentru noi, noi suntem un partener important pentru ei ,suntem cea mai mare piață de export pentru produesele chinezești, de aceea trebuie să lucrăm și să
    insistăm pentru reciprocitate.

    Trebuie să îmbunătățim accesul companiilor
    europene la piața chinezească. Trebuie să asigurăm îmbunătățirea condițiilor în
    China pentru companiile europene și să ne asigurăm că practicile neloiale sunt
    eliminate.

    În al treilea rând: Valorile. Ele sunt importante pentru noi și nu trebuie să facem compromisuri cu
    privire la valori. China nu ne va rescpecta dacă suntem slabi.Obiectivul nostru
    este să ne întărim poziția în relațiile cu China.

    Și în al patrulea rând: Relațiile cu SUA și alți
    aliați.Trebuie să transmitem un mesaj clar că alianțele din care facem parte,
    alianțele lumii libere, sunt importante pentru UE la fel cum sunt și aliații
    noștri. Rămânem uniți. Obiectivul Chinei este să aibă un avantaj în relația cu
    UE. Noi trebuie să evităm acest lucru .


  • Cum locuiau comunităţile evreieşti din Moldova

    Cum locuiau comunităţile evreieşti din Moldova

    Intrate de mult în literatura română şi în folclor,
    comunităţile evreieşti din Moldova au devenit un punct de reper în mentalul
    colectiv românesc şi în sens pozitiv, şi în sens negativ, acceptarea
    împletindu-se, din păcate, cu prejudecăţile. Pentru a cunoaşte mai bine viaţa
    din orăşelele moldoveneşti locuite preponderent de evrei, arhitecta Irina Nemţeanu
    a publicat recent lucrarea Ipostaze ale locuirii comunității
    evreiești din Moldova (1775 – 1930). Demersul ei a plecat de la constatarea că
    istoria
    multiculturalității din spațiul românesc a avut o influență asupra țesutului
    urban și a arhitecturii locale. Iar, în ceea ce privește istoria migrării
    evreilor în spațiul moldovenesc și stabilirea lor, aceste aspecte au depins și
    de politicile socio-economice practicate de diversele stăpâniri străine care au
    dominat în Moldova istorică: imperiile Habsburgic, otoman și rus. De pildă,
    evreii au început să se stabilească aici încă înainte de 1775 când s-au
    intensificat valurile de migrație. Și ei au beneficiat de o anumită politică a
    imperiului otoman care, suzeran fiind în Moldova, deținea monopolul asupra comercializării
    internaționale a multor mărfuri provenind din principat. În condițiile acestea,
    așezarea unor negustori străini aici – necondiționați de monopolul impus
    autohtonilor – a însemnat impulsionarea tranzitului comercial spre zone din
    afara imperiului și păstrarea drumului moldovenesc ca una dintre principalele
    rute negustorești regionale. Cum au
    ajuns să se stabilească evreii în Moldova ca urmare a politicii regionale a
    marilor imperii ne istorisește în continuare arhitecta Irina Nemțeanu.

    Istoria acestor comunități din Moldova nu începe la sfârșitul secolului
    al XVIII-lea, ci mult mai devreme. Știm de vechile comunități din Siret și din
    Iași, chiar din secolul al XVII-lea. În schimb, de fapt, ceea ce se întâmplă la
    sfârșitul secolului al XVIII-lea începe să fie un fenomen mult mai vizibil din
    punct de vedere urban. E un număr foarte mare de comunități care încep să
    migreze către Moldova într-un context, care explică foarte multe lucruri despre
    istoria spațiilor din afara Moldovei. Mă refer și la faptul că Imperiul
    Habsburgic preia anumite teritorii, inclusiv în Bucovina, dar și la spațiul
    zonei de rezidență din Imperiul Rus, de pildă. Apoi trebuie să ținem cont de
    diversele limitări ale comunităților evreiești care își doreau o oarecare libertate
    de locuire și de practicare a negoțului, libertate pe care, de fapt, au găsit-o
    mai curând în Moldova. Aici, din anumite puncte de vedere, situația era mult
    mai benefică față de față de ceea ce se întâmpla în afara acestui teritoriu.


    În Moldova, străbătută încă din Evul
    Mediu de o serie de importante drumuri comerciale internaționale, se
    dezvoltaseră în timp destul târguri negustorești, mai mici sau mai mari. În
    preajma lor s-au așezat evreii și, în unele cazuri, chiar le-au revigorat pe
    unele care sărăciseră. Irina Nemțeanu detaliază.

    Vorbim, pe de o parte, despre marile
    târguri ale Moldovei care au început să capete o nouă valență începând cu
    începutul secolului al XIX-lea, datorită contextului politic și economic în
    special. Mă refer la Iași, Roman, Dorohoi și alte așezări de dimensiuni mai
    mari. Pe de altă parte, vorbim și despre târgușoare, o serie de așezări care au
    început să se dezvolte fix în acest context economic schimbat și care de fapt
    s-au format ca niște așezări cu rol comercial în apropierea unor sate
    preexistente și care se aflau pe moșiile unor boieri moldoveni. Exemplele de
    acest tip sunt destul de multe: Podu Iloaiei, Frumușica în județul Iași,
    Ștefănești, Berești. Sunt foarte multe exemple care practic atestă că a fost un
    fenomen prezent la nivelul întregului teritoriu, dar care într-adevăr s-a
    dezvoltat și în funcție de anumite perioade și în funcție de valurile de
    imigrare ale acestor comunități, care erau în principal formate din târgoveți
    și dintre care foarte mulți au fost evrei.


    Locuințele
    și prăvăliile evreiești din zonă se înscriau în tiparul cunoscut al caselor
    negustorești de aiurea: fie spațiul comercial la parter și locuința la etaj,
    fie locul de vânzare în față și camerele familiale în spate. Alte detalii
    despre particularitatea cartierelor evreiești din aceste târguri ne oferă Irina
    Nemțeanu:

    Nu se poate discuta despre o arhitectură evreiască, dar se poate
    discuta despre anumite elemente comune la nivelul regiunii. Definitoriu ar fi
    intenția de a sistematiza anumite funcțiuni în jurul unei artere comerciale
    foarte puternice și un fel de intenție programată de a ascunde latura
    comunitară și religioasă. Acest din urmă aspect ținea și de statul-gazdă care
    impune norme de integrare acestor comunități. Pe de altă parte, cel puțin până
    la jumătatea secolului al XIX- lea, comunitățile aveau probabil tendința de
    a-și ascunde spațiile de cult. De aceea, sinagogile de cele mai multe ori se
    află într-un plan secund, nu erau vizibile, (…) erau ascunse în spatele acestor
    locuințe și dughene, deci locuințe și spațiu comerciale cu dublă funcțiune. Și
    din acest motiv, de fapt, până la începutul secolului al XX-lea, această
    specificitate a locuirii evreiești a reușit să se mențină în special la
    periferie, în spațiul mahalalei.


    Având în vedere
    această
    ascundere a aspectelor religioase ale comunității, ce s-a observat legat de
    coabitarea evreilor cu populația majoritară? Concluzionează tot arhitecta Irina
    Nemțeanu.

    Sunt două ipostaze diferite. Pe de o parte,
    era faptul că aceste comunități locuiau în târguri unde evident că era vorba de
    o locuire difuză, mixtă, deci ele stabileau relații și cu alte grupuri alogene
    sau autohtone. Era de fapt un fel de mozaic cultural la nivelul așezării. Pe de
    altă parte, în târgușoare, tocmai prin simplul fapt că aceste comunități
    dețineau o oarecare majoritate, dădeau impresia că era că era vorba de o
    așezare aproape evreiască. Nu a fost neapărat o intenție programată, ci și un
    rezultat al așezării unor oameni care aveau cumva un trecut cultural comun.


    Astăzi aspectul acestor foste
    târguri comerciale din Moldova este mult schimbat, multe din casele evreilor
    dispărând de-a lungul timpului. Cele rămase ar trebui conservate mai bine și
    puse în valoare laolaltă cu contextul istoric și etnic în care au apărut.




  • Premierlu român la Chişinău

    Premierlu român la Chişinău

    Thimilliusită pi ună parte a teritoriilor româneşti răsăritene arăchiti di Uniunea Sovietică stalinistă tru 1940, dupu un ultimatum, Republica Moldova ş’proclamă independenţa andicra di Moscova pi 27 august 1991, după eşeclu a puciului neo-bolşevic contra aţilui ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov. Tru idyea dzuuă, România eara prima văsilie ditu lume cari pricunuştea statalitatea noului a llei viţinu. Di atumţea, Bucureştiul armasi nai ma energic şi consecventu susţănătoru ali independenţă, integritati teritorială şi, unăoară ţi Chişinăul şi spusi volea ta s-intră tru Uniune, a imnaticlui european ali Ripublica Moldova.



    Gioi, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, dimăndă, la Bruxelles, că ripublica viţină va s’llia un agiutor suplimentar ditu partea a Uniunillei Europeane. El pripusi şi ca entităţile pro-ruse ditu Republica Moldova s’hibă ţinta a unăllei pachetă di sancţiuni comunitare. Tut gioi, premierul român, Nicolae Ciucă, aflat tru vizită oficială la Chişinău, lu spusi diznău andrupămintulu fără alti căftări tră integrarea Republicii Moldova.



    Republica Moldova ş’lo boirgea cu mari curayiu tu imnaticlu europeani, a deapoa România, cari akic4si multu ghiini cari suntu tute etapile aaluştui, u spuni vrearea pănu di marrdzină tra s’ndrupască – spusi şeflu a guvernului di la Bucureşti. La andamasea cu prezidenta a republicăllei, pro-occidentala Maia Sandu, Ciucă spusi că România faţi gaereţ năuntrulu ali Uniuni Europeane tră s’ţănă stabilitatea guvernamentală, economică și socială a Ripublicăllei Moldova. Şefa statului u spusi pricunuştearea tră tut agiutorlu pi cari România lu-da a Republicăllei Moldova.



    “Tricum ghini aestă iarnă și aestu lucru s-feaţi nica şi cu agiutorlu a dumnillei a voastri. Lipseaşti, ma largu s’ţănemu stabilitatea tru văsilie și s’dămu sigurlăki a cetățeañilor a noștri. Di altă parte, minduimu s’criştemu reziliența economiillei, ta s’putem s’criștem standardile di bană tru Republica Moldova și dumnilliavoastră nă agiutatu pi tuti aesti dimensiuni” – declară ea. Maia Sandu spuni că Republica Moldova ari ună agendă ncărcată tru procesul di integrare europeană. “Săptămâna aesta s’ţăni andamasea a Consiliului European și știm că România alumtă aclo tră interesele Republicii Moldova, inclusiv tră yinitoarili jgllioati pi calea integrarillei europeane” – cundille ea.



    Premierlu Ciucă ălli turnă a omologlui a lui, Dorin Recean, vizita di pi 1 di marţu, prota tru xeani dupu băgarea pi ipotisi a aluştui ditu soni. Atumţea, Ciucă salute aţea ţi număsi livelu excelent a relaţiilor bilaterali și dinamica remarcabilă a dialoglui ditu București și Chișinău. Uidisitu cu premierlu, România ş’nvărtuşi statutlu di prim partener comercial ali Ripublica Moldova. Comerţul bilateral, adusi aminti el, criscu cu 1,2 miliardi di dolari tru 2022 şi agiumsi la aproapea 3,6 miliardi.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Premierul român la Chişinău

    Premierul român la Chişinău

    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de
    Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova
    şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova pe 27 august 1991, după eşecul
    puciului neo-bolşevic contra ultimului lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov.
    În aceeaşi zi, România devenea prima ţară din lume care recunoştea statalitatea
    noului său vecin. De atunci, Bucureştiul a rămas cel mai energic şi consecvent
    susţinător al independenţei, integrităţii teritoriale şi, odată ce Chişinăul
    şi-a anunţat ambiţia de a se integra în Uniune, al traseului european al Republicii
    Moldova.

    Joi, preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat, la Bruxelles,
    că republica vecină va primi un ajutor suplimentar din partea Uniunii Europene.
    El a propus şi ca entităţile pro-ruse din Republica Moldova să fie ţinta unui
    pachet de sancţiuni comunitare. Tot joi, premierul român, Nicolae Ciucă, aflat
    în vizită oficială la Chişinău, a reafirmat sprijinul necondiţionat pentru integrarea
    Republicii Moldova.

    Republica
    Moldova s-a angajat foarte curajos într-un parcurs european    , iar România, care a înțeles foarte bine care sunt
    toate etapele acestuia, exprimă maximă disponibilitate pentru a o susține     – a
    spus şeful guvernului de la Bucureşti. La întrevederea cu președinta
    republicii, pro-occidentala Maia Sandu, Ciucă a spus că România face demersuri
    în interiorul Uniunii Europene pentru a menține stabilitatea guvernamentală,
    economică și socială a Republicii Moldova. Şefa statului și-a exprimat
    recunoștința pentru tot sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova.

    Am ieșit cu bine din iarnă și acest lucru s-a datorat inclusiv sprijinului
    dumneavoastră. Trebuie să menținem în continuare stabilitatea în țară și să
    oferim siguranță cetățenilor noștri. Pe de altă parte, încercăm să creștem
    reziliența economiei, ca să putem să creștem standardele de viață în Republica
    Moldova și dumneavoastră ne-ați sprijinit pe toate aceste dimensiuni     – a
    declarat ea. Maia Sandu afirmă că Republica Moldova are o agendă încărcată în
    procesul de integrare europeană. Săptămâna aceasta are loc ședința Consiliului
    European și știm că România luptă acolo pentru interesele Republicii Moldova,
    inclusiv pentru următorii pași pe calea integrării europene –     a conchis ea.


    Premierul Ciucă i-a întors omologului său, Dorin Recean, vizita de pe 1 martie, prima peste hotare după
    învestirea celui din urmă. Atunci, Ciucă a salutat ceea ce a numit nivelul
    excelent al relaţiilor bilaterale și dinamica remarcabilă a dialogului dintre
    București și Chișinău. Potrivit premierului, România şi-a consolidat statutul
    de prim partener comercial al Republicii Moldova. Comerţul bilateral, a
    amintit el, a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 şi a ajuns la
    circa 3,6 miliarde.


  • Comerțul UE cu Rusia după invazia din Ucraina

    Comerțul UE cu Rusia după invazia din Ucraina


    Invazia Rusiei în Ucraina și restricțiile impuse de Uniunea Europeană în urma declanșării conflictului au redus semnificativ schimburile comerciale dintre cele două entități. Datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că ponderea Rusiei în importurile blocului comunitar din afara granițelor sale s-au diminuat de la 9,5% la 4,3% în perioada februarie – decembrie 2022, în timp ce exporturile UE în afara blocului comunitar s-a redus de la 4% la 2% în aceeași perioadă menționată.



    Schimbările se reflectă în deficitul balanței comerciale a UE cu Rusia care atinsese o valoarea maximă de 18,2 miliarde de euro în martie 2022, pentru ca apoi să scadă treptata până la valoarea de șase miliarde de euro în ultima lună a anului trecut.



    Ponderea Rusiei în comerțul exterior al UE între 2021-2022/ Deficitul balanței comerciale – Sursa: Eurostat


    imp-exp-ue-rusia-2021-2022-eurostat.jpg



    Importurile Uniunii din Rusia au scăzut cu 53% în numai nouă luni, valoarea totală coborând de la 21,8 miliarde de euro în martie la 10,3 miliarde de euro în decembrie. Cea mai drastică scădere s-a înregistrat la importul de cărbune rusesc, de la 45% în 2021 la 22% în 2022. Importurile de gaze naturale s-au diminuat de la 36% în 2021 la 21% în 2022, cele de îngrăşăminte (de la 29% în 2021 la 22% în 2022), urmate de uleiul de petrol (de la 28% în 2021 la 21% în 2022), oţel şi fier (de la 16% în 2021 la 10% în 2022).



    La 5 decembrie, țările din Grupul celor 7 împreună cu Australia și UE au decis să interzică firmelor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanțare şi brokeraj pentru navele care transportă țiței rusesc la un preț mai mare de 60 de dolari per baril. Efectele restricțiilor și sancțiunile impuse de către Uniune și partenerii săi sunt resimțite la Moscova care a reușit, până în prezent să trimită exporturile de petrol din Europa către India, China şi Turcia.



    Ponderea Rusiei în importurile UE de cărbune, nichel, gaz, îngrășăminte, ulei de petrol, fier și oțel (2021 vs 2022) / Sursa: Eurostat


    pondere-importuri-rusia-2022-eurostat.jpg



    Astfel, deficitul bugetar al Rusiei s-a coborât până la suma la 2.580 miliarde de ruble (circa 32 miliarde de euro) în primele două luni din 2023, după cum a anunțat Ministerul de Finanțe rusesc. Majorarea semnificativă a cheltuielilor de către autoritățile de la Moscova și încasările mici din exporturile de gaze și petrol au dus la această majorare a deficitului, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.



    Mai precis, cheltuielile au crescut cu 51,5% în primele două luni din 2023, la 5.740 miliarde de ruble, în timp ce veniturile din petrol şi gaze au scăzut cu 46,4% în perioada ianuarie-februarie 2023. În total, veniturile bugetare ale Rusiei s-au diminuat cu 24,8%.



  • Cât de eco sunt florile?

    Cât de eco sunt florile?

    În spatele florilor pe care le cumpărăm pentru a le oferi celor dragi, există un întreg lanţ de aprovizionare care începe în fermele specializate în cultivarea florilor şi se termină în atelierele de design floral.



    Aplicarea principiilor ecologice în floricultură şi în comerţul cu flori înseamnă reducerea folosirii pesticidelor, utilizarea energiei regenerabile în sere şi solarii, utilizarea ambalajelor reciclabile în aranjamentele şi decoraţiunile florale şi, nu în ultimul rând, procurarea florilor la nivel local pentru diminuarea importurilor de flori.



    Despre toate aceste aspecte, Clara Iancu a discutat cu Alexa Petre şi Georgiana Perieţeanu care deţin atelierul de design floral Flori Sauvage şi cu europarlamentarul Maria Grapini, vicepreşedintele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European.



  • Marea Britanie şi UE, acord privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord

    Marea Britanie şi UE, acord privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord

    Uniunea Europeană şi Marea Britanie au ajuns, recent, la un acord care pune capăt disputelor privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord. Disputele respective ameninţau nu doar acorduri mai vechi privind Brexitul, ci şi procesul de pace din Irlanda de Nord, în condiţiile în care, dacă nu se ajungea la înţelegere, exista riscul reluării controalelor la graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord.

    Înțelegerea simplifică comerţul cu Irlanda de Nord în cadrul Regatului Unit şi, în acelaşi timp, protejează piaţa comună a Uniunii. În urma acordului la care s-a ajuns, schimburile de produse vor fi mult mai uşoare, mai ieftine şi mai rapide. Soluțiile comune acoperă, printre altele, noi aranjamente în domeniile vamal, agroalimentar, medicamente, TVA și accize.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, punctează beneficiile acordului:

    Voi aminti doar două exemple care mi se par cele mai grăitoare. Într-adevăr, noul cadru Windsor va asigura că pe rafturile supermarketurilor din Irlanda de Nord vor fi disponibile aceleași alimente ca și în restul Regatului Unit. În plus, noul cadru Windsor va permite permanent ca toate medicamentele, inclusiv cele noi, să fie disponibile în Irlanda de Nord în același timp și în aceleași condiții ca și în restul Regatului Unit.

    În afara facilitării comerțului, sunt puse la dispoziție instrumente specifice, concepute pentru a se asigura că vocile cetățenilor din Irlanda de Nord sunt mai bine auzite.

    Acordul politic privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord deschide un nou capitol în relația Marea Britanie – UE, bazat pe încredere reciprocă și cooperare deplină.

    Această înțelegere ne permite să întoarcem pagina către o relație bilaterală între aliați apropiați, care stau umăr la umăr în vremuri de criză, a adăugat Ursula von der Leyen.

    Urmează acum ca noul acord să fie validat în Marea Britanie de Camera Comunelor, iar apoi va intra la vot în Parlamentul European și Consiliul UE.


  • România, pe ultimele locuri din UE la vânzările online

    România, pe ultimele locuri din UE la vânzările online


    Aproape o cincime dintre companiile din Uniunea Europeană cu cel puţin 10 angajaţi au înregistrat vânzări online mai mari sau egale cu 1% din cifra lor de afaceri totală, în 2022. Cifrele sunt cu cu 0,7 puncte procentuale mai mari decât în 2020 (19%), potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).



    Trei state membre se detașează la acest capitol, cu Suedia pe prima poziție care a avut o ponderea de 36,6% a companiilor care au realizat cel puţin 1% din cifra lor de afaceri din vânzări online. Pe următoarele locuri se situează Danemarca (35,6% dintre companii) şi Irlanda (35,2%). România se află pe penultima poziție în rândul celor 27 de state membre (10,5%), în timp ce ultimul loc este ocupat de Luxemburg cu o pondere de numai 8,5%.



    Comparate cu cifrele din 2020, cele mai importante creşteri ale companiilor cu vânzări online din UE au fost înregistrate în Finlanda (4,2 puncte procentuale până la 27,7%), urmată de Spania (3,7 puncte procentuale până la 29,5%) şi Malta (3,3 puncte procentuale până la 30%). La polul opus, ponderea companiilor cu vânzări online a scăzut în Danemarca cu 2,7 puncte procentuale, precum şi în Grecia şi Belgia, ambele cu 2,3 puncte procentuale mai puțin.

    Ponderea companiilor europene care au înregistrat vânzări online mai mari sau egale cu 1% (2021) / Sursa: Eurostat

    vanzari-online-ue-2021-eurostat.jpg



    Datele Eurostat mai arată că 16,8% din totalul companiilor din blocul comunitar au efectuat vânzările online prin intermediul site-urilor sau aplicațiilor mobile. 3,4% dintre companii au utilizat vânzările de tip EDI (transfer electronic de date), iar 2,6% au folosit ambele metode. Vânzările web au fost metoda de derulare a vânzărilor electronice în toate statele membre UE în 2021, însă ponderea diferă mult între cele 27 de țări UE. România se află pe ultima poziție cu numai 8,1% dintre companii care au primit comenzi electronice numai via website-uri sau aplicații, în timp ce în Lituania a avut o pondere de 31,6%.



    În ceea ce privește volumul vânzărilor, comerțul online din România a produs de 6,2 miliarde de euro în 2021, cu aproape 10% mai mult față de anul anterior, când valoarea sectorului e-commerce a fost estimată la 5,6 miliarde de euro, arată raportul GPeC E-Commerce România 2021. De menționat că, valoarea totală a sectorului e-commerce din țara noastră include toate tranzacțiile generate din România, atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării și reprezintă tranzacțiile din segmentul e-tail (produsele fizice care au fost achiziționate online).




  • Deficit comercial tru creaştire

    Deficit comercial tru creaştire

    Stulţinată, añilli tricuţ, di efectele a pandemiillei di COVID-19, iara tora di consecinţele a polimlui ditu Ucraina viţină, economia Româniillei ma largu easti tru niputeari. Prognozele mutrinda evoluţia di anlu aestu armân moderat-optimiste, iara guvernanţălli ş-lu ntimilleară proiectul a bugetului di stat pi ună creastire economică di 2,8% şi un deficit bugetar tru creastire cu aproapea 4,4% ditu Produsul Intern Brut. Isapea al 2022 nu easti, ama ici bună. Dgheafuraua anamisa di importurile şi exporturile ali Românie năstricu, tru proţlli 11 di meşi a anlui tricut, 31 di miliardi di euro, spunu datili publicate di Institutlu Naţional di Statistică (INS). Easti un deficit recordu ali balanţă comercială, cu aproapea 10 miliardi ma mari andicra di aţeleu ditu 2021. Aestu, spunu comentatorlli, s-vidzu nica şi tru industria auto, iu, di arada, s’exporta ma multu andicra di cătu s’importa. Sifunu cu datili oficiale, tru intervalu analizat, ponderi importante tru structura a exporturlor şi importurlor avură aftukinatli şi echipamentele di transport (41,7% la export şi 32,7% la import) şi alte produse manufacturate (30% la export şi 28,6% la import).


    Pi proţlli 11 di meşi ditu 2022, exporturili năstricură valoarea di 85,2 miliardi di euro, ama importurli eara di pisti 116,2 miliardi, valoarea deficitlui balanţăllei comerciale hiinda aşi cu pisti 45% ma mari andicra di atea consemnată tru kirolu yinaru-m brumaru 2021. Creastirea fu determinată, parţial, di nivelu multu mari ali inflaţie, cari alină valoarea a importurlor, ama prota cauza armâne atea că producţia autohtonă nu poati s’anvălească căftarea internă, niţi barimu tru sectoari cu tradiţie, cum easti industria agroalimentară, industria chimică ică industria auto. Experţălli spun că statul român lipseaşti s’minduească ntrăoară cu misuri, atea turlie că catastisea s’nu s’facă ma laiu.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi spusi, tră Radio România: “Cadealihea, lipseaşti s’aibă ună politică ma ghini structurată şi ma ghini finanţată di promovare a exporturlor româneşti. Di altă parte, avdzămu mindueri tru spaţiul public ligat di atea că lipseaşti s’avemu ună isapi salamai tru ţi mutreaşti importurile, iara statul român şi mediul di business deadunu lipseaşti s’facă oferte tră produsele importate companiilor cari li importă ică li produc tru alti state s’yină tru România.”


    Comerţul internaţional ali Românie ma largu easti dominat di alăxerli cu statili membre ali Uniuni Europeană, cari au pondei di pisti 72% ditu total tru cazul a exporturilor (aproapi 62 di miliardi di euro) şi di aproximativ 70% (82 di miliardi) tru aţea ţi mutreaşti importurile. Alăxerli extra-UE27 agiumsiră la valoarea di 23 di miliardi euro (dimi 27,4 procente) la exporturi, respectiv di 34 di miliardi (29,3%) la total importuri.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Deficit comercial în creştere

    Deficit comercial în creştere

    Zdruncinată, anii trecuţi, de efectele pandemiei de COVID-19, iar acum
    de consecinţele războiului din Ucraina vecină, economia României continuă să se
    resimtă. Prognozele privind evoluţia de anul acesta rămân moderat-optimiste,
    iar guvernanţii şi-au bazat proiectul bugetului de stat pe o creştere economică de 2,8% şi un
    deficit bugetar în creştere cu aproape 4,4% din Produsul Intern Brut.
    Bilanţul lui 2022 nu e, însă, la fel de roz. Diferenţa dintre
    importurile şi exporturile României a depăşit, în primele 11 luni ale anului
    trecut, 31 de miliarde de euro, relevă datele publicate de Institutului
    Naţional de Statistică (INS). Este un deficit record al balanţei comerciale, cu
    aproape 10 miliarde mai mare decât cel din 2021. Acesta, notează comentatorii,
    s-a regăsit inclusiv în industria auto, unde, de regulă, se exporta mai mult
    decât se importa. Conform datelor oficiale, în intervalul analizat, ponderi
    importante în structura exporturilor şi importurilor au avut maşinile şi
    echipamentele de transport (41,7% la export şi 32,7% la import) şi alte produse
    manufacturate (30% la export şi 28,6% la import).

    Pe primele 11 luni din 2022,
    exporturile au depăşit valoarea de 85,2 miliarde de euro, însă importurile au
    însumat peste 116,2 miliarde, valoarea deficitului balanţei comerciale fiind
    astfel cu peste 45% mai mare decât cea consemnată în perioada
    ianuarie-noiembrie 2021. Creşterea a fost determinată, parţial, de nivelul
    foarte ridicat al inflaţiei, care a urcat valoarea importurilor, însă cauza
    principală rămâne faptul că producţia autohtonă nu poate acoperi cererea
    internă, nici măcar în sectoare cu tradiţie, cum ar fi industria agroalimentară,
    industria chimică sau industria auto. Experţii spun că statul român ar trebui
    să gândească rapid măsuri, pentru ca situaţia să nu se agraveze.

    Analistul
    economic Constantin Rudniţchi a declarat, pentru Radio România:
    Evident, ar trebui să existe o politică mai bine structurată şi mai bine
    finanţată de promovare a exporturilor româneşti. Pe de altă parte, am auzit
    idei în spaţiul public legat de faptul că ar trebui să avem o analiză foarte
    serioasă în ceea ce priveşte importurile, iar statul român şi mediul de
    business împreună ar trebui să încerce să facă oferte pentru produsele
    importate companiilor care le importă sau le produc în alte state să vină în
    România.

    Comerţul internaţional al României continuă să fie dominat de
    schimburile cu statele membre ale Uniunii Europene, care deţin ponderi de peste
    72% din total în cazul exporturilor (aproape 62 de miliarde de euro) şi de
    aproximativ 70% (82 de miliarde) în ceea ce priveşte importurile. Schimburile
    extra-UE27 s-au situat la valoarea de 23 de miliarde euro (adică 27,4 procente)
    la exporturi, respectiv de 34 de miliarde (29,3%) la total importuri.


  • Comisia acceptă angajamentele Amazon de a nu mai utiliza datele vânzătorilor de pe piață

    Comisia acceptă angajamentele Amazon de a nu mai utiliza datele vânzătorilor de pe piață

    În urma a două investigații deschise în 2019 și 2020, Comisia Europeană a constatat, cu titlu preliminar, că Amazon deține o poziție dominantă pe piețele din Franța și Germania pentru furnizarea de servicii online către vânzători terți și că platforma se bazează pe datele care nu sunt publice ale comercianților pentru a-și calibra propriile decizii privind vânzarea cu amănuntul, ceea ce a denaturat concurența loială și a împiedicat-o pe cea efectivă. În ceea ce privește programele, Buy Box și Prime, executivul comunitar a concluzionat că acestea conduc la un tratament preferențial al activității de vânzare cu amănuntul a Amazon sau al vânzătorilor care utilizează serviciile de logistică și de livrare ale platformei. Buy Box de pe platforma Amazon afișează în mod vizibil oferta unui singur vânzător și permite achiziționarea rapidă a produselor printr-un clic direct pe butonul cumpără. Programul Prime le oferă clienților servicii premium contra unei taxe și le permite vânzătorilor independenți să vândă clienților Prime în anumite condiții.

    Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență în legătură cu ambele investigații, Amazon a propus ca angajamente: să nu utilizeze, pentru activitatea sa de vânzare cu amănuntul, date care nu sunt publice ale comercianților independenți de pe piața sa; să nu folosească datele în scopul vânzării de bunuri de marcă, precum și de produse care poartă marca proprie; să îmbunătățească prezentarea celei de a doua oferte concurente pentru Buy Box, conferindu-i o mai mare vizibilitate, și să includă un mecanism de verificare în cazul în care prezentarea nu atrage îndeajuns atenția consumatorilor; să sporească transparența și fluxurile timpurii de informații către vânzători și transportatori cu privire la drepturile lor nou dobândite și angajamentele asumate de Amazon, permițându-le, printre altele, vânzătorilor să aleagă din timp transportatori independenți; să stabilească mijloace prin care transportatorii independenți să își poată contacta în mod direct clienții Amazon, în conformitate cu normele de protecție a datelor, permițându-le să furnizeze servicii de livrare echivalente cu cele oferite de Amazon.

    Angajamentele vor deveni obligatorii din punct de vedere juridic pentru Amazon și vizează toate piețele actuale și viitoare ale platformei din Spațiul Economic European, cu excepția Italiei, care care i-a impus deja măsuri corective pentru propria piață.


  • Evaluarea planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă

    Evaluarea planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă

    În septembrie 2015, la Adunarea
    Generală a Organizației Națiunilor Unite, țări din întreaga lume au semnat
    Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și cele
    17 obiective de dezvoltare durabilă ale acesteia, stabilind împreună o listă de
    acțiuni concrete de întreprins pentru oameni și pentru planetă.

    De atunci şi
    până în prezent, Comisia Europeană a depus eforturi pentru a integra
    dezvoltarea durabilă în politicile sale şi în urmă cu 3 ani a publicat planul
    de acţiune în 15 puncte pentru a consolida punerea în practică și asigurarea
    aplicării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, din acordurile
    comerciale ale Uniunii Europene.

    Planul pune accent pe o cooperare mai strânsă
    cu diferiții actori, pe o asigurare mai eficace a aplicării, inclusiv pe
    utilizarea mai fermă privind durabilitatea. Planul de acţiune în 15 puncte
    privind comerțul și dezvoltarea durabilă a fost evaluat de Parlamentul European,
    iar rezultatele evaluării a fost prezentate în cadrul unei dezbateri la care a
    luat cuvântul şi eurodeputatul român, Iuliu Winkler:


    Salut revizuirea de
    către Comisie a planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și
    dezvoltarea durabilă – TSD, deoarece această politică comercială a Uniunii
    Europene este mai importantă ca niciodată. Comerțul internațional este un motor
    pentru creștere, pentru locuri de muncă și, de asemenea, promotor pentru
    sustenabilitate. Înrădăcinate în angajamentele internaționale, capitolele
    Uniunii Europene privind comerțul și
    dezvoltarea durabilă urmăresc să mențină granițele deschise pentru comerț, în
    timp ce fac eforturi pentru standarde înalte de durabilitate în țările terțe.
    Cel mai important pentru noi, este faptul că revizuirea TSD menține echilibrul
    strategic. Acordurile ambițioase sunt foarte importante. Implementarea
    eficientă a acestora este și mai importantă. Comisia pentru comerț
    internațional din Parlamentul European va monitoriza punerea în aplicare a
    acordurilor de liber schimb ale Uniunii Europene și a angajamentelor TSD.
    Parlamentul European a făcut presiuni pentru a consolida politica comercială a
    Uniunii Europene şi considerăm că este timpul să începem să ratificăm noi
    acorduri de liber schimb.