Radio România Internațional

Tag: Consiliul European

  • Consultări politice pentru securitatea României

    Consultări politice pentru securitatea României

    Preşedintele interimar Ilie Bolojan a avut consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare pentru definirea poziţiei României la Consiliul European extraordinar din 6 martie, un summit de la care se aşteaptă decizii importante privind securitatea europeană. Atât formaţiunile la guvernare, cât și cele din opoziție, au respins scenariul ca Bucureștiul să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina vecină.

    PSD, la coguvernare, nu este de acord ca România să trimită trupe şi se pronunţă pentru alocarea suplimentară de fonduri pentru apărare, sub formă de investiţii în industria naţională de armament.

    Într-un comunicat, liderul partidului şi premier, Marcel Ciolacu, propune excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar. Și PNL susţine creşterea investiţiilor în domeniul apărării, dar precizează, într-un comunicat, că în contextul discuţiilor diplomatice privind încetarea focului, subiectul participării cu trupe de menţinere a păcii este prematur. Partener la guvernare, UDMR doreşte, de asemenea, ca România să facă investiţii în capabilităţi militare moderne.

    Preşedintele Kelemen Hunor spune şi că nu este de acord cu trimiterea militarilor români în Ucraina. Kelemen Hunor: “Garanţiile de securitate trebuie asigurate inclusiv prin Statele Unite şi România poate asigura logistic şi infrastructural un sprijin pentru Ucraina, pentru statele Uniunii Europene şi pentru cei care doresc să se implice mai activ, dar fără trupe în Ucraina”.

    Din opoziție, și AUR este împotriva trimiterii de trupe în țara vecină. Liderul formaţiunii, George Simion: “Singura soluţie în acest moment este un armistiţiu, respectând acordurile internaţionale şi garanţiile de securitate care trebuie să se ofere României şi tuturor ţărilor din regiune.”

    Tot din opoziție, USR este de părere că România trebuie să investească mai mult în apărare şi subliniază necesitatea unui plan clar pentru participarea la reconstrucţia Ucrainei.

    Nici suveraniștii de la SOS România nu doresc trupe româneşti în Ucraina şi se poziţionează împotriva continuării războiului.

    Între timp, Senatul de la București a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege care permite doborârea dronelor ce pătrund ilegal în spaţiul aerian românesc şi un altul care reglementează modul de desfăşurare, pe timp de pace, a misiunilor militare din România. Una dintre măsuri permite ca, pe o perioadă limitată, autoritatea unor structuri ale Armatei Române să fie transferată unui comandant al forţelor militare aliate care participă la aceste misiuni.

    În context, ar mai trebui menționat că Statele Unite anunţă o nouă investiţie la Baza de la Deveselu, din sudul României, care găzduieşte elemente ale scutului antirachetă. În primă fază, Pentagonul a publicat un anunţ de intenţie pentru o licitaţie în vederea realizării unor legături speciale de telecomunicaţii între scutul antirachetă de la Deveselu şi alte baze americane din Europa, în special din Italia și Germania.

  • Concluziile Summitului european de iarnă

    Concluziile Summitului european de iarnă

    Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina, migraţie, situaţia din Orientul Mijlociu, Republica Moldova şi Georgia, răspunsul blocului comunitar la crize şi interferenţa Rusiei în alegerile din România.

    Invitat la summit-ul european de iarnă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că ţara sa are cel mai mult nevoie ca atât Uniunea Europeană cât şi Statele Unite ale Americii să continue susţinerea pentru Kiev. Zelenski a adăugat că îşi doreşte ca Donald Trump, care va reveni la Casa Albă din 20 ianuarie 2025, să fie de partea Ucrainei în războiul împotriva invaziei ruseşti şi a arătat că Ucraina va avea nevoie de garanţii de securitate din partea UE şi SUA pentru a fi asigurată pacea pe termen lung.

    Reîntoarcerea lui Trump la conducerea Statelor Unite este şi motiv de îngrijorare pentru statele europene, care se aşteaptă ca politica sa suveranistă să afecteze, din nou, relaţiile comericale, aşa cum s-a întâmplat în mandatul  său precedent. Există temerea că noua administraţie americană ar putea creşte cu până la 20% tarifele de import pentru produsele europene.

    În acest context, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi politică de Securitate, Kaya Callas, a declarat că cele două blocuri ar trebui să evite cu orice preţ un război comercial pentru că ambele economii ar fi afectate. Nu există niciun câştigător în urma unui război comercial, a spus aceasta, iar în cazul în care ne-am confrunta cu un astfel de scenariu, China va fi cea care se va amuza cel mai tare.

    Un alt subiect amplu dezbătut a fost cel al interferenţelor Rusiei în procesele electorale. Prezent la summit, preşedintele român Klaus Iohannis a afirmat că acest comportament al Moscovei nu este doar o ameninţare la adresa României, ci la adresa tuturor democraţiilor. El le-a cerut statelor UE să lucreze împreună, inclusiv la nivelul schimburilor de informaţii, pentru ca astfel de ingerinţe să poată fi depistate şi contracarate rapid.

    Referitor la acest subiect, premierul Poloniei, Donald Tusk, a spus că toţi liderii europeni, inclusiv cei sceptici, sunt acum conştienţi de agresivitatea cu care Rusia încearcă să destabilizeze sistemele democratice ale statelor comunitare şi a oferit drept exemplu interferenţele Rusiei în Georgia, Republica Moldova şi România.

    Nu în ultimul rând, liderii europeni au discutat despre evoluţiile din Siria, după ce Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere. Statele europene au transmis că au stabilit contacte diplomatice cu noua conducere, dar că aşteaptă fapte de la noul guvern de la Damasc pentru a-şi continua sprijinul financiar şi umanitar. UE este interesată ca situaţia să se stabilizeze pentru a putea să repatrieze o parte din migranţii sirieni refugiaţi în Europa, în condiţiile în care prezenţa acestora a acutizat tensiunile sociale şi a dus la creşterea extremei drepte în plan politic.

  • Ucraina și Republica Moldova, pe agenda Consiliului European

    Ucraina și Republica Moldova, pe agenda Consiliului European

    Situaţia din Ucraina, evoluţiile din Orientul Mijlociu, competitivitatea UE şi gestionarea migraţiei, dar și discuții despre Republica Moldova, Georgia și preţurile ridicate în domeniul energiei figurează pe agenda liderilor europeni reuniți timp de două zile la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de toamnă.

    Prezent la summit, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru un mesaj ferm din partea Uniunii de susţinere a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, în special în actualul context electoral, condamnând tentativele de destabilizare din partea Moscovei.

    În fosta republică sovietică, vor avea loc duminică alegeri prezidențiale, dar și un referendum de modificare a Constituţiei, astfel încât aceasta să prevadă aderarea țării la Uniunea Europeană. Sprijinul european pentru Republica Moldova trebuie realizat prin toate mijloacele necesare, pe palierele economic, financiar şi de securitate, consideră șeful statului român, care a salutat, în același timp, recenta vizită la Chișinău a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi lansarea unui Plan de creştere pentru Republica Moldova.

    Şefii de stat şi de guvern din UE au condamnat ingerinţele Federaţiei Ruse în procesele democratice de la Chișinău şi au salutat adoptarea celui de-al treilea pachet de sancţiuni împotriva celor responsabili de acţiuni menite să submineze suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. În același timp, Consiliul European şi-a reafirmat sprijinul deplin pentru traseul european al acestei țări candidate şi pentru progresul acesteia pe calea reformelor şi a stabilităţii.

    Adresându-se celor prezenți la summit, președintele Ucrainei i-a îndemnat pe liderii Uniunii să accepte planurile sale de întărire a poziţiilor militare ale Kievului pentru a forţa Rusia să se aşeze la masa negocierilor de pace. Volodimir Zelenski a făcut apel la o aderare accelerată a țării sale la NATO şi la obţinerea permisiunii de a utiliza arme occidentale cu rază lungă de acţiune. Potrivit lui Volodimir Zelenski, dacă planul său va fi implementat, războiul cu Rusia se va încheia în 2025.

    Pe de altă parte, având în vedere comemorarea unui an de la evenimentele dramatice din 7 octombrie 2023, Consiliul European a condamnat în termeni duri atacul asupra Israelului şi a exprimat solidaritate faţă de familiile victimelor şi ale ostaticilor Hamasului. În acelaşi timp, liderii au cerut încetarea imediată a ostilităţilor în Gaza, eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor şi îmbunătăţirea accesului şi distribuţiei asistenţei umanitare, reiterând angajamentul faţă de soluţia celor două state.

  • UE pregăteşte calea legislativă pentru folosirea activelor ruseşti la reconstrucţia Ucrainei

    UE pregăteşte calea legislativă pentru folosirea activelor ruseşti la reconstrucţia Ucrainei

    După invazia Ucrainei, în februarie 2022, Uniunea Europeană, în coordonare cu partenerii internaționali, a interzis orice tranzacție legată de gestionarea rezervelor și a activelor Băncii Centrale a Rusiei. Ca urmare, activele relevante deținute de instituțiile financiare din statele membre ale Uniunii sunt “blocate”.

     

    În luna decembrie, grupul G7 al statelor puternic industrializate a reiterat faptul că este nevoie de progrese decisive pentru a direcționa veniturile extraordinare deținute de entitățile private care provin direct din activele suverane imobilizate ale Rusiei pentru a sprijini Ucraina.

     

    Prin aceste “venituri extraordinare” înţelegem acele profituri care nu sunt realizate în mod frecvent de companii. Ele nu se regăsesc în balanţele contabile obişnuite, dar sunt urmărite şi publicate separat.

     

    După declaraţia G7, Consiliul European și-a reluat, de asemenea, apelul pentru reglementarea, în coordonare cu partenerii, a modului în care aceste venituri excepționale ar putea fi direcționate pentru sprijinirea Ucrainei.

     

    Amintim că activele Băncii Centrale a Rusiei blocate de G7, Uniunea Europeană şi Australia se ridică la aproximativ 260 de miliarde de Euro. Peste două treimi din acestea se află în Europa.

     

    Acum, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie și un regulament care clarifică obligațiile depozitarilor centrali de titluri de valoare care dețin astfel de active și rezerve ruseşti imobilizate. Consiliul a decis, în special, că cei care dețin active ruseşti de peste 1 milion de euro trebuie să contabilizeze separat fondurile acumulate ca urmare a restricţiilor Uniunii faţă de Rusia și să păstreze separat şi veniturile corespunzătoare. În plus, depozitarilor centrali de titluri de valoare ruseşti li se interzice să dispună de profiturile rezultate.

     

    Totuşi, având în vedere riscurile și costurile legate de deținerea de active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei, fiecare depozitar central de titluri de valoare poate cere folosirea unei părți din profiturile nete respective pentru respectarea cerinţelor legate de necesarul de capital şi gestionarea riscurilor.

     

    Aceste măsuri deschid drumul către o viitoare decizie a Consiliului cu privire la o posibilă stabilire a unei contribuții financiare la bugetul Uniunii Europene, pentru reconstrucţia şi redresarea Ucrainei. Contribuţia ar urma să fie colectată din aceste profituri nete.

     

    Această contribuție financiară poate fi direcţionată către Mecanismul pentru Ucraina, cu privire la care Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu la 6 februarie 2024.

  • Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    La ultimul Consiliu European din decembrie 2023, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat decizia deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, a fost luată decizia lansării negocierilor de aderare și cu Bosnia și Herțegovina, atunci când vor fi îndeplinite criteriile necesare. Georgiei i-a fost oferit statutul de țară candidată, iar liderii europeni au confirmat angajamentul colectiv față de un viitor în care toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest să facă parte din Uniunea Europeană.

    În acest context, Comisia Europeană începe procesul de examinare și definire a cadrului de negociere, dar va demara și un proiect privind reformarea internă a Uniunii Europene.

    Vom începe să lucrăm la propriile noastre reforme, astfel încât să ne pregătim pentru o Uniune cu peste 30 de state membre, a spus șefa executivului european, Ursula Von der Leyen, în discursul rostit recent în Plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

    Luna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o comunicare în acest sens către Parlamentul European și Consiliu.

    În ceea ce privește sprijinul financiar acordat Ucrainei, preşedinta Comisiei Europene este încrezătoare că se va găsi o soluţie din partea tuturor celor 27 de membri ai UE.

    La reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, atunci când liderii țărilor membre au convenit să înceapă discuţiile de aderare cu Ucraina, nu au dat undă verde pachetului financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru această ţară, din cauza veto-ului Ungariei.

    Ursula Von der Leyen: Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a sta alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie, dar trebuie să susţinem această decizie şi cu fondurile necesare. Am propus garantarea unei finanţări stabile şi pentru Ucraina în următorii patru ani, pentru a sprijini funcţionarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia, pentru a o aduce mai aproape de UE şi pentru această nevoie de un buget european actualizat.

    Este de așteptat ca la Consiliul European extraordinar programat pe 1 februarie, cele 27 de state membre ale UE să ajungă la o poziţie comună privind revizuirea bugetului multianual şi cu punerea la dispoziţia Ucrainei a celor 50 de miliarde de euro.


  • Zi istorică pentru Republica Moldova şi Ucraina

    Zi istorică pentru Republica Moldova şi Ucraina

    La summitul de la Bruxelles, Ucraina şi Republica Moldova au obţinut, joi, acordul Consiliului European pentru a începe negocierile de aderare la Uniune, după ce primiseră statutul de candidate anul trecut. De asemenea, Georgia a obţinut statutul de candidat la integrare, iar Bosnia va începe discuţiile de aderare în martie, dacă raportul de evaluare al Comisiei Europene va fi unul favorabil. Ungaria a fost singura țară care s-a opus deschiderii negocierilor cu Ucraina, dar premierul Viktor Orban nu și-a exercitat dreptul de veto.


    Ucraina este prima ţară care a primit statutul de candidat şi începe negocierile de aderare la UE în timp de război, iar decizia este de natură să încurajeze Kievul. Mulțumindu-le liderilor europeni, preşedintele Volodimir Zelenski a catalogat decizia drept o victorie pentru Ucraina, o victorie pentru întreaga Europă, o victorie care motivează, inspiră şi întăreşte. Şeful diplomaţiei, Dmitro Kuleba, a spus că trăim o zi istorică” şi a adăugat o emoţie domină, toate acestea nu au fost în zadar. Iar premierul Denîs Şmîhal a văzut în decizia Uniunii Europene o recunoaştere a reformelor angajate în ultimii ani, dar a avertizat că drumul până la aderare va fi dificil.


    Cât privește Chișinăul, parcursul european al Republicii Moldova a fost, în ultimii ani, marcat de oscilaţia electoratului între formaţiuni pro-ruseşti şi pro-europene. Statul vecin României a semnat în anul 2013 Acordul de Asociere la UE. Iar acum, după decizia Consiliului European, preşedinta Maia Sandu a declarat că succesul obținut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg democraţia şi prosperitatea, care muncesc cu perseverenţă şi răbdare, care au ieşit la vot, au protestat pentru libertate şi nu au încetat niciodată să creadă că Republica Moldova merită mai mult.


    Şi premierul Dorin Recean a scris, într-un mesaj, că decizia istorică a Consiliului European este rezultatul efortului pe care l-au depus toți cetățenii în ultimii ani. A dat asigurări că Moldova știe ce are de făcut și este hotărâtă să continue reformele pentru a deveni cât mai curând parte a marii familii europene.


    Decizia de astăzi reprezintă un moment istoric pentru Republica Moldova, marcând cel mai important pas de până acum către aderarea la marea familie a Uniunii Europene, a apreciat şi şeful diplomaţiei de la Chişinău, Nicu Popescu.


    Prezent la Bruxelles și alături de cele două state încă de la început în parcursul lor european, preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, de asemenea, despre o zi istorică ce vine după progresele remarcabile făcute de Kiev și Chișinău în privinţa reformelor solicitate de Comisia Europeană.


    Klaus Iohannis: În continuare, clar că trebuie mers, poate cu viteză mai mare, ca aceste negocieri să pornească bine şi să ducă la un rezultat care înseamnă, până la urmă, integrarea în Uniunea Europeană. Vă sprijinim, fiţi curajoşi, faceţi reformele şi împreună mergem mai departe!


    De la București, și premierul Marcel Ciolacu a transmis felicitări celor două state și a dat asigurări că România rămâne un susţinător ferm pe tot parcursul procesului de negocieri.


  • România andrupasti Ripublica Moldova

    România andrupasti Ripublica Moldova

    “România ndrupaşti susta dişcllidiarea-a negocierilor di adiarare la Uniunea Europeană ali Ripublica Moldova” — nãpoi adusi aminti prezidintulu Klaus Iohannis. Tu unã ngrãpsitã pi şingirlu di socializare, caplu a statlui spusi că feaţi muabeti pi tilefunu cu prezidintulu moldovean, Maia Sandu, ti nai di simasie teme europeane, cu accentu ti ndridzearea- apofasiloru mutrinda Republica Moldova la Consiliul European di stămâna aesta.



    Klaus Iohannis llia parti dzãlli aestea Bruxelles, la summituri europene, contextu tru cari va s’ndrupascã loarea a niscãntoru apofasi mutrinda dişcllidiarea a negocierilor di adiarari la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, cari au di anlu ţi tricu statutlu di vãsilie-candidat. Uidisitu cu spusa al Klaus Iohannis, Uniunea Europeană lipseaşti sã s-aproaki şi s’da seamni limbidz emu ti statili ţi suntu tu Balcañilli di tu Ascãpitatã emu ti Ucraina, Moldovei icã Georgia, maxus tu aestu kiro anda Rusia ahuri cu polimlu.


    Tora ma ninti, premierlu di Chişinău, Dorin Recean, spunea că ari cãbili ta s’amãnã nkisita-a pãzãrãpserloru di adiarari ali Ripublica Moldova la Uniunea Europeană până tru meslu marţu. El cundille,ama, că amânarea dişcllidirloru poati s’hibã unu lucru slabu strateghicu, di cari poati si s’ufiliseascã Moscova.


    Tu unã muabeti telefonică cu premierlu moldovean, primlu ministru Marcel Ciolacu dădia asiguripseri că guvernul ali Românie ma largu va s’ndrupascã vãrtosu imnaticlu european a Chișinăului. Tru contextul a Consiliului European di Bruxelles, el cundille agiutorlu niacumtinatu ţi lu-da România ti Ripublica Moldova ta s’ahurheascã proţeslu di negociere a adirarillei la Uniunea Europeană. “Guvernul a Româniillei va s’ndrupascã ma largu imnaticlu european ali Ripublica Moldova şi s’hibã partener di pistipseari tu tutu proţeslu di adirari”, spusi Marcel Ciolacu.


    Tutunãoarã, tru cadrul a dialoglui telefonic, furã zburãti proiectele di coopearare bilatearală, maxus tru domeniile interconexiunilor energetice transfrontaliere şi a asistenţãllei financiarã pi cari România u da trã dizvoltarea ali Ripublica Moldova.


    Tutu ta s’’ndrupadcã statlu viţinu, aţeali dauã guverne simnarã un Memorandum di Akicãseari mutrinda realizarea-a proiectelor ţi suntu ananghi ti ligarea-a singiriloru di gazi naturali şi energhie electrică. Aşi, uidisitu cu ministurlu ali Energhie, Sebastian Burduja, România va s’aibã contributu dicisiv ti securitatea energhetică ali Ripublica Moldova şi integrarea tru pãzarea di energhie europeană. Pritu aestu Memorandum şi pritu gaereli ţi s’feaţirã tora ma ninti, Republica Moldova s’integreadză efectiv şi ireversibil tru pãzarea unică energhetică europeană, tru idyiulu kiro, aestã turlie u creaşti a llei securitati energetică.



    Bruxelles, Klaus Iohannis va s’ndrupascã și darea-a statutlui di candidat trã Georgia, cum şi dişcllidiarea a negocierilor di adiarare cu Bosnia şi Herţegovina. Cadialihea, România va s’ndrupascã aprukearea şi integrarea aluştoru stati pi thimellilu a meritilor şi criteriilor di adirare, a diapoa aoa Ucraina şi Moldova suntu di alkargu favoriţllii trã unã apofasi a Consiliului trã s’ahuurheascã negocierli di adiarare, di itia-a reformiloru ţi s’feaţirã.


    Apridutsearea: Tashcu Lala



  • România sprijină Rep. Moldova

    România sprijină Rep. Moldova

    România susţine ferm deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova – a reiterat președintele Klaus Iohannis. Într-o postare pe o rețea de socializare, șeful statului a anunțat că a avut o convorbire telefonică cu președintele moldovean, Maia Sandu, pe cele mai importante teme europene, cu accent pe pregătirea deciziilor privind Republica Moldova la Consiliul European de săptămâna aceasta.


    Klaus Iohannis participă, zilele acestea, la Bruxelles, la summituri europene, context în care va susţine luarea unor decizii privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, care au de anul trecut statutul de ţară-candidat. Potrivit lui Klaus Iohannis, Uniunea Europeană trebuie să-şi apropie şi să dea semne clare atât statelor din Balcanii de Vest, cât şi Ucrainei, Moldovei sau Georgiei, mai ales în condiţiile agresiunii lansate de Rusia.

    Recent, premierul de la Chişinău, Dorin Recean, admitea că este posibilă o eventuală amânare a deschiderii negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în luna martie. El a insistat, însă, că amânarea deschiderii negocierilor ar fi o mare greşeală strategică, de care va profita Moscova.

    Într-o discuție telefonică cu premierul moldovean, primul ministru Marcel Ciolacu dădea asigurări că guvernul României va continua să susţină puternic parcursul european al Chișinăului. În contextul Consiliului European de la Bruxelles, el a subliniat sprijinul activ pe care România îl acordă Republicii Moldova pentru începerea procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană. Guvernul României va continua să susţină puternic parcursul european al Republicii Moldova şi să fie partener de încredere în întregul proces de aderare, a afirmat Marcel Ciolacu.

    De asemenea, în cadrul dialogului telefonic, au fost discutate proiectele de cooperare bilaterală, în special în domeniile interconexiunilor energetice transfrontaliere şi al asistenţei financiare pe care România o acordă pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

    Tot pentru a sprijini statul vecin, cele două guverne au semnat un Memorandum de Înţelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică. Astfel, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, România va contribui decisiv la securitatea energetică a Republicii Moldova şi integrarea în piaţa de energie europeană. Prin acest Memorandum şi prin demersurile recente, Republica Moldova se integrează efectiv şi ireversibil în piaţa unică energetică europeană, în acelaşi timp, sporindu-şi securitatea energetică.


    La Bruxelles, Klaus Iohannis va susţine și acordarea statutului de candidat pentru Georgia, precum şi deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia şi Herţegovina. Bineînţeles, România va susţine apropierea şi integrarea acestor state pe baza meritelor şi criteriilor de aderare, iar aici Ucraina şi Moldova sunt de departe favoriţii pentru o decizie a Consiliului pentru începerea negocierilor de aderare, datorită reformelor făcute.


  • Pași către extinderea UE

    Pași către extinderea UE


    Candidate din vara anului trecut, Ucraina și Republica Moldova au obținut în prima parte a lui noiembrie recomandarea din partea Comisiei Europene privind începerea negocierilor de aderare la UE. O veste primită cu bucurie de conducerile pro-occidentale din cele două țări foste sovietice, dar până la integrare mai sunt încă pași de făcut. Primul dintre aceștia este legat de decizia Consiliului European de la jumătatea acestei luni. Pentru adoptarea recomandării făcute de Comisie toate statele trebuie să fie de acord, iar unele, precum Ungaria, deja au pus sub semnul întrebării oportunitatea acestui demers. Apoi, dacă vor trece hopul din decembrie, în martie 2024 Comisia Europeană va prezenta un nou raport, în care va contabiliza avansul realizat de Ucraina și Republica Moldova către țintele pe care și le-au asumat. Acum, în cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kievul îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. În cazul Republicii Moldova, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare.



    “Ucraina va fi în Uniunea Europeană. Şi vom obţine asta, în special, prin transformarea ţării noastre – o transformare internă care este cu siguranţă în interesul poporului nostru. Pentru Ucraina, UE înseamnă securitate economică şi stabilitate socială şi pentru UE Ucraina înseamnă o întărire a întregii comunităţi”, a apreciat de la Kiev președintele Volodimir Zelensky.



    “Decizia Comisiei Europene ne încurajează și ne responsabilizează să continuăm lucrurile începute: să facem Moldova mai puternică, un stat care asigură pacea acasă și contribuie la securitatea regională și are grijă de bunăstarea cetățenilor săi. E mult de lucru. Drumul pe care am ales să mergem este plin de provocări. Nu ne sperie munca, iar obiectivul nostru este ca Moldova să fie gata să adere la UE până în 2030”, a declarat și președinta Maia Sandu.



    Cât de fezabil este acest termen vehiculat pentru aderare, 2030? Asta depinde de fiecare țară în parte, spune profesorul universitar Adrian Cioroianu, fost ministru de externe: “Calendarul este fixat orientativ, evident că nu există o obligație din partea nimănui ca 2030 să fie punctul terminus, dar vorbim de o încurajare. Pe de altă parte, este maniera UE de a ține aproape aceste țări, de a le da un țel. Uitați-vă ce dificultăți politice reale întâmpină Republica Moldova, la fiecare sesiune de vot stăm cu emoții dat fiind peisajul politic al țării. Uitați-vă ce se întâmplă în Serbia, uitați-vă la dificultatea reglării acestui contencios și a acestei traume pe care sârbii încă o resimt în relația lor cu Kosovo, ș.a.m.d. Acestor țări trebuie să li se dea un țel. Începerea parcursului vorbește mai curând despre o intenție și despre o promisiune într-un fel reciprocă. UE recunoaște că are nevoie de aceste state, dar și aceste state trebuie să conștientizeze că se pot modela după principiile și valorile europene. Și sigur că ne dorim ca într-un final să ne asemănăm mai mult decât să ne deosebim, chiar dacă inclusiv în interiorul UE diferențele persistă, dar să sperăm că asemănările sunt mai multe decât diferențele.”



    Conformarea cu recomandările Comisiei de la Veneția se află pe lista to do a Ucrainei. Sunt hotărâte autoritățile de la Kiev să urmeze aceste recomandări? Jurnalistul Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți: “Din punctul meu de vedere vor urma o serie de încercări ale Kievului în special privind recomandările referitoare la legislația în domeniul minorităților naționale de a nu le respecta. Avem și declarații la nivel înalt referitoare la aceste recomadări. De ce? Pentru că există o împotrivire a mediului parlamentar ucrainean referitoare la ideea schimbării legislației în domeniul minorităților naționale, văzută strict această problemă prin ochelari de război în Ucraina, în contextul minorității ruse. Este un subiect dureros, este războiul cu Rusia, invazia la scară largă a Rusiei și când se pune întrebarea minorităților, ucrainenii majoritatea se gândesc la ruși, la rusificare, la tot ceea ce înseamnă război. Și e foarte greu să scape elita politică ucraineană de această viziune.” Ucraina are nevoie și de o reformă a serviciilor, mai spune Marin Gherman, iar probleme sunt și la capitolul combaterii corupției.



    Pe de altă parte, ce se va întâmpla în Transnistria, unde nu există control al Chișinăului asupra acestei regiuni separatiste? Își asumă Chișinăul să implementeze un acquis comunitar pe tot teritoriul Republicii Moldova? Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme europene de la Chișinău: “Da. Și avem un precedent – Acordul de asociere cu UE. Atunci când a fost încheiat s-a convenit că aplicarea acestui acord va fi pe întreg teritoriul țării. Partea componentă cea mai importantă din acord, care ține de comerț, a intrat în vigoare doi ani mai târziu după intrarea provizorie. Regiunea transnistreană astăzi datorită accesului la piața UE este mult mai puternic ancorată în spațiul european. Și astăzi, în contextul războiului și în contextul involuțiilor din regiune, anume acest lucru este un element important de contrabalansare a influenței Rusiei în regiunea transnistreană.”



    Pachetul de extindere 2023 prezentat de Comisia Europeană oferă o evaluare detaliată a stadiului actual şi a progreselor înregistrate nu doar de Ucraina și Republica Moldova, ci și de celelalte aspirante la aderare – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia şi Georgia – aceasta din urmă obținând, de altfel, statutul de țară candidată.





  • Premierul Marcel Ciolacu va participa luni, la Atena, la o reuniune de lucru a şefilor de stat şi de

    Premierul Marcel Ciolacu va participa luni, la Atena, la o reuniune de lucru a şefilor de stat şi de

    Premierul României, Marcel Ciolacu, va participa luni, la Atena, la o reuniune de lucru a şefilor de stat şi de Guvern din sud-estul Europei şi Balcanii de Vest, organizată de prim-ministrul elen, Kyriakos Mitsotakis.

    Discuţiile se vor axa pe dezvoltarea cooperării regionale în sud-estul Europei, dar şi pe provocările ridicate de evoluţiile conflictului din Ucraina asupra statelor participante la dialogul de la Atena, informează guvernul român.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, vor participa la această reuniune, alături de şefii de stat şi de guvern din regiune,

  • Preşedintele Consiliului European la Bucureşti

    Preşedintele Consiliului European la Bucureşti

    Aderarea la spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi la moneda unică europeană ar da formă perfectă integrării europene a României. Dacă intrarea în zona euro nu reprezintă, însă, o tentaţie majoră nici pentru state consacrate din Uniune şi nu pare o miză în acest moment nici pentru România, rămânerea în afara Schengen e o sursă majoră de frustrare pentru Bucureşti. La finele anului trecut, obiectivul aderării părea perfect realizabil, dar a apărut intempestiv opoziţia acerbă a Austriei. România a mai ratat o dată aderarea, deşi instituţiile europene şi ceilalţi parteneri din Uniune validaseră ca îndreptăţit şi meritat locul ei în Schengen. Aflat, luni, în vizită la Bucureşti, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus, după discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis, că susţine eforturile României de aderare la Schengen cât mai curând posibil.

    Charles Michel: Sunt convins că Uniunea Europeană ar fi mai sigură dacă România ar intra în spaţiul Schengen. Este clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile necesare pentru a adera şi sper că se va găsi o soluţie foarte posibilă şi o să fac tot ce pot eu pentru a obţine această decizie cât mai curând. Este un obiectiv comun al nostru în 2023, o să continuăm să lucrăm împreună. De ce? Pentru că eu înţeleg această dezamăgire a cetăţenilor. Aş vrea să pot să spun oamenilor din România că există acest sprijin la nivel european ca România să adere la spaţiul Schengen cât mai curând posibil.

    Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv naţional şi toate autorităţile române lucrează pentru a-l atinge, a reiterat preşedintele Iohannis. El a atras, însă, atenţia că, deşi România îndeplineşte condiţiile aderării, aceasta nu poate veni decât în urma unui proces complicat de negociere, în condiţiile opoziţiei Austriei. Klaus Iohannis a evitat să evoce vreo dată legată de aderare: Nu există nici o asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie sau din altă parte. Însă ambiţia mea şi a noastră este să finalizăm acest proces în cursul acestui an, cu succes pentru România, în varianta cea mai bună şi pentru Bulgaria, desigur. Nouă ne convine cel mai mult să intrăm împreună în spaţiul Schengen. Noi nu trebuie să dovedim nimic. Toată lumea a înţeles că suntem pregătiţi, însă avem o situaţie generată de migraţie la nivel mondial şi la nivel european, unde, sigur, noi putem să intervenim cât se poate. Noi putem să gestionăm migraţia care ar veni prin zona noastră şi o facem foarte bine. De aceea, am negociat cu Comisia Europeană un proiect pilot la graniţa dintre România şi Serbia pentru a arăta cum se poate administra eficient acest proces.

    Cândva printre cei mai entuziaşti susţinători ai proiectului european, o parte dintre români sunt acum dezamăgiţi de Uniune. Preşedintele s-a arătat îngrijorat de creşterea euroscepticismului şi nu a exclus ca posibilă cauză eşecul aderării la Schengen.


  • Premierlu român la Chişinău

    Premierlu român la Chişinău

    Thimilliusită pi ună parte a teritoriilor româneşti răsăritene arăchiti di Uniunea Sovietică stalinistă tru 1940, dupu un ultimatum, Republica Moldova ş’proclamă independenţa andicra di Moscova pi 27 august 1991, după eşeclu a puciului neo-bolşevic contra aţilui ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov. Tru idyea dzuuă, România eara prima văsilie ditu lume cari pricunuştea statalitatea noului a llei viţinu. Di atumţea, Bucureştiul armasi nai ma energic şi consecventu susţănătoru ali independenţă, integritati teritorială şi, unăoară ţi Chişinăul şi spusi volea ta s-intră tru Uniune, a imnaticlui european ali Ripublica Moldova.



    Gioi, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, dimăndă, la Bruxelles, că ripublica viţină va s’llia un agiutor suplimentar ditu partea a Uniunillei Europeane. El pripusi şi ca entităţile pro-ruse ditu Republica Moldova s’hibă ţinta a unăllei pachetă di sancţiuni comunitare. Tut gioi, premierul român, Nicolae Ciucă, aflat tru vizită oficială la Chişinău, lu spusi diznău andrupămintulu fără alti căftări tră integrarea Republicii Moldova.



    Republica Moldova ş’lo boirgea cu mari curayiu tu imnaticlu europeani, a deapoa România, cari akic4si multu ghiini cari suntu tute etapile aaluştui, u spuni vrearea pănu di marrdzină tra s’ndrupască – spusi şeflu a guvernului di la Bucureşti. La andamasea cu prezidenta a republicăllei, pro-occidentala Maia Sandu, Ciucă spusi că România faţi gaereţ năuntrulu ali Uniuni Europeane tră s’ţănă stabilitatea guvernamentală, economică și socială a Ripublicăllei Moldova. Şefa statului u spusi pricunuştearea tră tut agiutorlu pi cari România lu-da a Republicăllei Moldova.



    “Tricum ghini aestă iarnă și aestu lucru s-feaţi nica şi cu agiutorlu a dumnillei a voastri. Lipseaşti, ma largu s’ţănemu stabilitatea tru văsilie și s’dămu sigurlăki a cetățeañilor a noștri. Di altă parte, minduimu s’criştemu reziliența economiillei, ta s’putem s’criștem standardile di bană tru Republica Moldova și dumnilliavoastră nă agiutatu pi tuti aesti dimensiuni” – declară ea. Maia Sandu spuni că Republica Moldova ari ună agendă ncărcată tru procesul di integrare europeană. “Săptămâna aesta s’ţăni andamasea a Consiliului European și știm că România alumtă aclo tră interesele Republicii Moldova, inclusiv tră yinitoarili jgllioati pi calea integrarillei europeane” – cundille ea.



    Premierlu Ciucă ălli turnă a omologlui a lui, Dorin Recean, vizita di pi 1 di marţu, prota tru xeani dupu băgarea pi ipotisi a aluştui ditu soni. Atumţea, Ciucă salute aţea ţi număsi livelu excelent a relaţiilor bilaterali și dinamica remarcabilă a dialoglui ditu București și Chișinău. Uidisitu cu premierlu, România ş’nvărtuşi statutlu di prim partener comercial ali Ripublica Moldova. Comerţul bilateral, adusi aminti el, criscu cu 1,2 miliardi di dolari tru 2022 şi agiumsi la aproapea 3,6 miliardi.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Premierul român la Chişinău

    Premierul român la Chişinău

    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de
    Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova
    şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova pe 27 august 1991, după eşecul
    puciului neo-bolşevic contra ultimului lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov.
    În aceeaşi zi, România devenea prima ţară din lume care recunoştea statalitatea
    noului său vecin. De atunci, Bucureştiul a rămas cel mai energic şi consecvent
    susţinător al independenţei, integrităţii teritoriale şi, odată ce Chişinăul
    şi-a anunţat ambiţia de a se integra în Uniune, al traseului european al Republicii
    Moldova.

    Joi, preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat, la Bruxelles,
    că republica vecină va primi un ajutor suplimentar din partea Uniunii Europene.
    El a propus şi ca entităţile pro-ruse din Republica Moldova să fie ţinta unui
    pachet de sancţiuni comunitare. Tot joi, premierul român, Nicolae Ciucă, aflat
    în vizită oficială la Chişinău, a reafirmat sprijinul necondiţionat pentru integrarea
    Republicii Moldova.

    Republica
    Moldova s-a angajat foarte curajos într-un parcurs european    , iar România, care a înțeles foarte bine care sunt
    toate etapele acestuia, exprimă maximă disponibilitate pentru a o susține     – a
    spus şeful guvernului de la Bucureşti. La întrevederea cu președinta
    republicii, pro-occidentala Maia Sandu, Ciucă a spus că România face demersuri
    în interiorul Uniunii Europene pentru a menține stabilitatea guvernamentală,
    economică și socială a Republicii Moldova. Şefa statului și-a exprimat
    recunoștința pentru tot sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova.

    Am ieșit cu bine din iarnă și acest lucru s-a datorat inclusiv sprijinului
    dumneavoastră. Trebuie să menținem în continuare stabilitatea în țară și să
    oferim siguranță cetățenilor noștri. Pe de altă parte, încercăm să creștem
    reziliența economiei, ca să putem să creștem standardele de viață în Republica
    Moldova și dumneavoastră ne-ați sprijinit pe toate aceste dimensiuni     – a
    declarat ea. Maia Sandu afirmă că Republica Moldova are o agendă încărcată în
    procesul de integrare europeană. Săptămâna aceasta are loc ședința Consiliului
    European și știm că România luptă acolo pentru interesele Republicii Moldova,
    inclusiv pentru următorii pași pe calea integrării europene –     a conchis ea.


    Premierul Ciucă i-a întors omologului său, Dorin Recean, vizita de pe 1 martie, prima peste hotare după
    învestirea celui din urmă. Atunci, Ciucă a salutat ceea ce a numit nivelul
    excelent al relaţiilor bilaterale și dinamica remarcabilă a dialogului dintre
    București și Chișinău. Potrivit premierului, România şi-a consolidat statutul
    de prim partener comercial al Republicii Moldova. Comerţul bilateral, a
    amintit el, a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 şi a ajuns la
    circa 3,6 miliarde.


  • Agiutoru European tră Ucraina

    Agiutoru European tră Ucraina

    Tru şcurtu kiro va s’umplă un an di invazie arusească tru Ucraina, iar polimlu nu da seamne că va să scada tru intensitate. Ana ! Andămusiţ Bruxelles, tru Consiliu European extraordinar, șefañilli di stat și di guvern ditu Uniunea Europeană nkisiră neise, di la premisa că stămâñili yinitoari va s’hibă dicisive tră rezultatul a alumtiloru. Ti aţea, prezidentulu a Consiliului, Charles Michel, căndăsi ateali 27 di stati membri sa’păndăsească ti anănghiserli di armati a Kievlui – băruti, artilerie, rachete, vehiculi ică sisteme di apărare. Europenii sunt reticenți, ama, tru aestu kiro, tra s’txească avioani di alumtă, pi cari Ucraina li caftă niaumtinatu, cu asparizma a unăllei escaladari a conflictului cu Moscova.



    Tră s’angreacă cama multu căftarea di agiutoru a văsiliillei a lui, la Consiliul di Bruxelles eara dus işiş prezidentulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski: ʺTră Ucraina, Europa easti casa a llei. Escu aoa tra s’veglliu aestă cali cătă casă a popului a meu. Ucraineañilli, di tuti ilikiili, di tuti căndăserli politiţi, relighioase, di iţi statut suţialu, cu iţi istorie, tuţ nă hărsimu şi vremu aestă cali europeană comună, turlia di bană europeană şi turlia di bană ucraineană. Vărnu mindueaşti s’li curmă pritu un polimu. Căţe? Tră atea că după ţi va u aspargă Ucraina şi turlia a llei tra s’hibă, agresorllii va s’va s’aspargă şi turlia do bană ditu Uniunea Europeană, tuti aţeali 27 di concepţii di bană ditu Uniunea Europeană. Şi nu lipseaşti s’dămu izini ti aestu lucru. Aestu polimu total pi cari Rusia lu’nkisi contra a noastră nu easti maş un polimu tră teritoriu ditu partea a noastră di Europă. Nu! Zburămu aoa ti un dictator cu resurse babageani di armamentu sovietic şi cu armamentu pi cari lu-ancupără di la alti regimuri dictatoriali, maxus di la Iran. Şi, pi ună turlie cinică, Kremlinlu cinic şi deliberat, an di an mindui tra s’curmă şi s’aspargă valorli a noastri europeani.ʺ



    Parti ditu ună parei di lideri europeañi, prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, năpoi spusi la ună andamasi cu Volodimir Zelenski, simasia ti agiutorlu european tră Ucraina pi tuti comatlie şi ananghea ca ali Rusie să’lli si bagă ma largu presia, nica şi pritu adoptarea di sancţiuni suplimentare. Klaus Iohannis adusi aminti și ti acţiuñili solidare şi multidimensionale ali României, viţină cu Ucraina, emu trtu plan umanitar şi economic, emu şi di creaştiri a conectivitatillei, di licşurari a transportului di yimbruki ică di avansari a Kievlui pi calea europeană la cari ari nădie. Uidisitu cu un comunicat ali Administraţie Prezidinţială di București, prezidentulu Iohannis ălli pitricu, tutunăoară a, prezidentului Zelenski agiutorlu a Bucureștiului tră ʺformula di iriniʺ.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Sprijin European pentru Ucraina

    Sprijin European pentru Ucraina

    În
    curând se împlinește un an de invazie rusească în Ucraina, iar războiul nu dă
    semne că ar scădea în intensitate. Dimpotrivă! Reuniți la Bruxelles, în
    Consiliu European extraordinar, șefii de stat și de guvern din Uniunea
    Europeană au plecat, de altfel, de la premisa că săptămânile următoare vor fi
    decisive pentru rezultatul confruntărilor. De aceea, preşedintele Consiliului,
    Charles Michel, a îndemnat cele 27 de state membre să răspundă nevoilor de arme
    ale Kievului – muniţie, artilerie, rachete, vehicule ori sisteme de apărare. Europenii sunt reticenți, însă, pentru
    moment, să promită avioane de luptă, pe care Ucraina le cere insistent, de
    teama unei escaladări a conflictului cu Moscova.

    Pentru a da greutate cererii de
    sprijin a țării sale, la Consiliul de la Bruxelles a fost prezent însuși
    preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: ʺPentru
    Ucraina, Europa este casa ei. Mă aflu aici pentru a apăra acest drum spre casă
    al poporului meu. Ucrainenii, de toate vârstele, de toate convingerile
    politice, religioase, de orice statut social, cu orice istorie, toţi ne bucurăm
    şi ne dorim această cale europeană comună, modul de viaţă european şi modul de
    viaţă ucrainean. Cineva încearcă să le anihileze printr-un război total. De ce?
    Pentru că după ce vor distruge Ucraina şi modul său de a fi, agresorii vor vrea
    să distrugă şi modul de viaţă din Uniunea Europeană, toate cele 27 de concepţii
    de viaţă din Uniunea Europeană. Şi nu trebuie să permitem acest lucru. Acest
    război total pe care Rusia l-a declanşat împotriva noastră nu este doar un
    război pentru teritoriu din partea noastră de Europă. Nu! Vorbim aici despre un
    dictator cu resurse enorme de armament sovietic şi cu armament pe care îl
    cumpără de la alte regimuri dictatoriale, în special de la Iran. Şi, în mod
    cinic, Kremlinul cinic şi deliberat, an de an a încercat să elimine şi să
    distrugă valorile noastre europene.ʺ

    Parte dintr-un grup de lideri europeni,
    președintele României, Klaus Iohannis, a reiterat,la
    o întâlnire cu Volodimir Zelenski, importanţa sprijinului european pentru
    Ucraina pe toate palierele şi necesitatea ca asupra Rusieisă
    fie menţinute presiunile, inclusiv prin adoptarea de sancţiuni suplimentare. Klaus
    Iohannis a amintit și de acţiunile solidare şi multidimensionale ale României,
    vecină cu Ucraina, atât pe plan umanitar şi economic, cât şi de creştere a
    conectivităţii, de facilitare a transportului de cereale sau de avansare a Kievului
    pe drumul european la care speră. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
    Prezidenţiale de la București, preşedintele Iohannis i-a transmis, totodată,
    preşedintelui Zelenski sprijinul Bucureștiului pentru ʺformula de paceʺ.