Tag: Corina Cretu

  • Structural and cohesion funds for Romania

    Structural and cohesion funds for Romania

    Romania has collected 1.9 billion Euros from the structural and cohesion funds financed in the financial year 2021-2027, the Minister of Investments and European Projects, Adrian Câciu, announced at the end of last week in a Facebook post. According to him, the general absorption rate, of 6.11%, places Romania in line with the European Union average, which is 6.19%. Things are even better for the programs managed centrally by the Ministry of Investments and European Projects and the Ministry of Transport, where the absorption rate of structural and cohesion funds stands at 7.3%.

     

    In the last few days alone, more than 650 million Euros have been collected from the structural and cohesion funds related to the 2021-2027 financial year, and reimbursements from the European Commission continue at the pace we predicted, considering that Romania has signed contracts worth over 31 billion Euros, Adrian Câciu wrote. However, he pointed out that Romania still has to catch up on the Regional Programs, where the absorption rate is only 3.2%. Adrian Câciu said he was convinced that the model that the current coalition made up of the Social Democratic Party (PSD) and the National Liberal Party (PNL) has set in terms of managing and implementing European funds, including their decentralization, will be continued by the future governing coalition, and the rate of absorption of European funds will be sustained so as to repeat the success of European money absorption from the 2014-2020 financial year.

     

    On the other hand, the former European Commissioner Corina Creţu claims that there is no locality in Romania that has not benefited from European funds, a fact that is due to Romania’s EU membership. The statement comes as if to give a reply to the tireless detractors of the European Union, including those in the new Parliament, who, under the name of sovereigntists, hardly hide their anti-Western sentiment. In 2023, Romania was on first place in terms of funds received, related to the population, Corina Creţu stated, citing a Euronews analysis. The former Commissioner for Regional Policy recalls that, since joining the European Union in 2007, Romania has received over 95 billion Euros worth of non-reimbursable funds, for a contribution of less than 30 billion Euros. Among the major projects that have benefited from European funds are several large regional hospitals, the Transport Master Plan, highway sectors, railway rehabilitation, the metro line that will connect Otopeni, the largest airport in the country, to the North Railway Station and, last but not least, the suspension bridge over the Danube from Brăila, the third largest in Europe and one of the most important infrastructure projects in Romania, in the last 30 years. (LS)

  • Jurnal Românesc – 17.03.2023

    Jurnal Românesc – 17.03.2023

    Senatorii americani Richard
    Durbin, numărul doi în eşalonul conducerii democrate din Senatul SUA, şi Jeanne
    Shaheen, preşedintele Subcomitetului pentru Europa din cadrul Comitetului
    pentru Relaţii Externe al Senatului Statelor Unite, au introdus un proiect de
    lege care recomandă includerea României în programul Visa Waiver, transmite
    Ambasada României la Washington.
    Instituţia arată că proiectul de act normativ,
    intitulat Romania Visa Waiver Act of 2023, transmite un semnal politic
    important Executivului american şi încurajează Guvernul României să intensifice
    eforturile de combatere a traficului de persoane şi de îndeplinire a
    criteriilor tehnice pentru admiterea în program, aşa cum sunt ele prevăzute în
    Legea americană a imigrării şi cetăţeniei.

    Proiectul de lege privind
    susţinerea admiterii României în programul Visa Waver este cel mai puternic
    semnal legislativ pe care România îl primeşte din partea Statelor Unite pe
    acest dosar. De asemenea, proiectul de lege subliniază, în fapt, nevoia de a
    accelera eforturile ambelor guverne de a face paşi concreţi în această
    direcţie,
    a declarat ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru.

    La
    rândul său, prim-ministrul Nicolae Ciucă a spus că Executivul de la Bucureşti
    va continua să lucreze pentru îndeplinirea condiţiilor tehnice şi că demersul
    senatorilor americani creează o perspectivă certă pentru realizarea unui
    obiectiv de politică externă aşteptat de mulţi ani de români
    . Iniţiativa
    celor doi membri ai Congresului SUA vine după vizita în România, de la finalul
    lunii februarie, şi după discuţiile purtate cu membri ai Guvernului român.






    Europarlamentarul român
    Corina Creţu a primit aviz pozitiv privind dobândirea cetăţeniei moldovene şi
    urmează să i se elibereze acte de identitate ca cetăţean al Republicii Moldova.

    Aceasta a spus că bunicii ei au fost nevoiţi să fugă din Basarabia din calea
    invaziei ruseşti în al Doilea Război Mondial. Am făcut şi voi face, în
    continuare, tot ce îmi stă în putinţă pentru ca românii de dincolo de Prut să
    îşi îndeplinească aspiraţiile de libertate, de apartenenţă la marea familie
    europeană şi Alianţa nord-atlantică. Este omagiul pe care îl aduc, peste ani,
    tuturor celor din familia mea, care s-au sacrificat pentru ca noi să existăm
    astăzi,
    a spus eurodeputatul.

    Corina Creţu a explicat că idea de a
    solicita cetăţenia Republicii Moldova i-a venit în urmă cu un an. Am
    văzut suferinţa poporului ucrainean nevoit să fugă din calea războiului şi
    mi-am închipuit drama bunicilor mei care au plecat într-o noapte din Chişinău,
    când mama nu împlinise doi ani
    , a povestit aceasta. Corina Creţu a
    amintit de iniţiativele şi contribuţia sa, din funcţiile pe care le-a avut, cu
    privire la Republica Moldova, precum votul pentru ridicarea vizelor cetăţenilor
    din Republica Moldova, votul pentru statutul de ţară asociată şi, apoi, ţară
    candidată pentru apartenenţa la Uniunea Europeană, aprobarea a numeroase
    proiecte transfrontaliere România-Republica Moldova şi declararea, în numele
    Comisiei Europene, în 2018, a oraşului Ungheni drept orăşel european.




    O masă rotundă în cadrul
    căreia va fi discutată contribuţia românească în cadrul Francofoniei va fi
    organizată, pe 20 martie, la Universitatea din Sevilla de ICR Madrid, în
    colaborare cu Consulatul General al României la Sevilla şi Institutul Francez
    din Sevilla.
    Cu acest prilej, prof. univ. Diego Muñoz Carrobles de la
    Facultatea de Filologie Modernă a Universităţii din Alcalá de Henares, va
    susţine prelegerea Literatura română în spațiul francofon.
    Dezbaterea va fi urmată de proiecția filmului La Gomera, regizat de
    Corneliu Porumboiu. ICR Madrid arată că la Sevilla studiază câteva mii de
    studenți români, iar prin această inițiativă dorește să pună bazele unei
    comunicări deschise și directe cu aceştia cu scopul promovării valorilor culturale
    românești.




    Violonceliştii Ștefan Cazacu
    și Cyrielle Golin, doi dintre cei mai apreciați tineri muzicieni la nivel
    internațional, vor susține un concert, pe 19 martie, la inițiativa ICR
    Bruxelles în clădirea Reședinței Franței din Marele Ducat al Luxemburgului.

    Evenimentul va vea loc în cadrul Lunii Francofoniei la Luxemburg și este
    organizat în parteneriat cu Ambasada României și Ambasada Franței în Marele
    Ducat, alături de Institutul Francez. Programul concertului cuprinde piese de
    Jean Sibelius, Marin Marais, George Enescu, Johann Sebastian Bach şi
    Jean-Baptiste Barrière. Recitalul face parte dintr-o serie de proiecte de
    diplomație culturală organizată, pe parcursul lunii martie, de ICR Bruxelles,
    pentru a marca cei 30 de ani de la aderarea României la Organizaţia
    Internaţională a Francofoniei.


  • Salariul minim european

    Salariul minim european

    Cel mai probabil, anul viitor salariul minim european va deveni o realitate pentru cetățenii europeni. Comisia pentru ocuparea forței de muncă din Parlamentul European a dat recent un vot, pe propunerea Comisiei Europene în acest sens. Apoi urmează votul în plenul Parlamentului European.

    Cu cât va crește salariul minim al românilor după această decizie?

    Discutăm subiectul cu Corina Crețu, europarlamentar și Adrian Bența, consultant fiscal.



  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Până în
    2023, România mai are de cheltuit 300 de milioane de euro, fonduri europene
    destinate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; atrage atenţia
    eurodeputatul Corina Creţu


  • Lipsa reciprocității vizelor aduce Comisia Europeană în fața CJUE

    Lipsa reciprocității vizelor aduce Comisia Europeană în fața CJUE

    Parlamentul European a decis să trimită în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a UE (CJUE). Motivul este eşecul de a acţiona” în ceea ce priveşte reciprocitatea vizelor UE-SUA, după cum a anunţat joi purtătorul de cuvânt al forului legislativ european, Jaume Duch.



    SUA nu au ridicat obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii din Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, declanşând mecanismul de reciprocitate din regulamentul 2018/1806. PE a cerut Comisiei să adopte o suspendare temporară a scutirilor pentru cetăţenii americani”, a transmit Duch printr-un mesaj în rețaua Twitter.



    Vizele SUA, obligatorii numai pentru țări UE



    În prezent, cetățenii din patru state membre – România, Bulgaria, Croația și Cipru — continuă să se supună obligației de a deţine viza pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite, în timp ce cetăţeni celorlalte 23 de țări UE sunt exoneraţi de această obligaţie pentru şederile de scurtă durată, respectiv maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.



    Parlamentul European a adoptat în octombrie 2020 o rezoluţie prin care solicita Comisiei să ia măsurile prevăzute în legislaţia UE pentru a garanta reciprocitatea deplină a vizelor între UE şi SUA. Ca urmare, Executivul european ar fi trebuit să prezinte un act juridic prin care se suspendă pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerarea de obligaţia de a deţine viză pentru cetăţenii SUA, conform mecanismului de reciprocitate.



    În conformitate cu legislaţia UE, în cazul în care o ţară terţă nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situaţii de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte actul juridic menționat.


    Comisia și-a exprimat poziția pe tema regimului vizelor în 2017, după o rezoluție a PE. La acel moment, Executivul european a motivat că suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din Canada şi SUA ar fi contraproductivă în acest moment” şi nu ar ajuta obiectivul de a obţine călătorii fără viză pentru toţi cetăţenii europeni”, preciza atunci CE într-un comunicat




    Corina Crețu: Vizele pentru SUA ar putea fi ridicate în maxim doi ani



    Ca urmare, Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat miercuri recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE.



    Decizia a fost salutată de eurodeputatul Corina Crețu care vede acțiunea forului legislativ ca un pas înainte către ridicarea vizelor pentru români: Mă bucur că demersul nostru din Parlamentul European merge mai departe, în baza principiului solidarității dintre Statele Membre UE. Am spus-o și cu altă ocazie: nu e corectă această dublă măsură. Speranța mea e ca, odată finalizată această procedură – și cu sprijinul Consiliului European – în maximum doi ani SUA să elimine vizele pentru români. În caz contrar, Uniunea Europeană ar trebui să impună vize cetățenilor americani – ceea ce cred că ar reprezenta o situație nedorită atât pentru SUA, cât și pentru UE.”

  • Adina Vălean, futur commissaire européen aux Transports

    Adina Vălean, futur commissaire européen aux Transports

    Le candidat désigné par la Roumanie pour le poste de commissaire européen aux Transports, l’eurodéputée Adina Vălean, représentante du PNL – PPE a reçu jeudi l’aval de la commission de spécialité du Législatif communautaire. Selon la procédure, c’était là le dernier test individuel à passer. Si Olivér Várhelyi, le candidat hongrois désigné au portefeuille “Voisinage et élargissement”, qui a été recalé à l’audition, parvient à convaincre les eurodéputés, à l’écrit, le Parlement devra approuver la composition de la future commission européenne dirigée par la chrétienne – démocrate allemande Ursula von der Leyen.



    Selon la correspondante de Radio Roumanie à Bruxelles, Mme Valean a affirmé devant les membres de la Commission parlementaire que parmi ses priorités figuraient le transport écologique et équitable et la réduction du nombre d’accidents de la route, chapitres auxquels la Roumanie compte parmi les pays de l’Union les plus déficitaires. “La mobilité et le transport sont la colonne vertébrale du marché intérieur de l’UE et ils contribuent à la liberté de circulation des citoyens et des biens. Ils aident à la connexion entre les gens et à la consolidation de la cohésion au sein de l’Union” — a encore précisé la futur commissaire européenne.



    Enseignante de mathématiques et eurodéputée depuis 2007, année de l’adhésion de la Roumanie à l’UE, Adina Vălean (51 ans) a été vice-présidente du Législatif communautaire et a présidé la Commission chargée de l’environnement. A présent, elle est présidente de la Commission pour l’industrie. En 2009, elle a contribué de manière décisive à la diminution des tarifs du roaming sur Internet. Selon une étude réalisée en avril dernier par le grope de réflection VoteWatch, Mme Vălean était, lors de la dernière mandature, le quatrième plus influent eurodéputé.


    Lors de la nomination de Mme Valean aux fonctions de commissaire européen, le premier ministre libéral, Ludovic Orban, a déclaré qu’il avait consulté le président du pays Klaus Iohannis à ce sujet. Cette précision était devenue obligatoire après que la porte parole de l’actuelle Commission européenne, Mina Andreeva, eut affirmé que des doutes sérieux planaient sur la légitimité de la proposition avancée par l’ancien Exécutif social-démocrate, vu que l’ex première ministre Viorica Dăncilă ne s’était pas mise d’accord là-dessus avec le chef de l’Etat. En effet, la proposition du président avait été l’ex ministre délégué aux Affaires européennes, Victor Negrescu. Antérieurement, deux autres propositions des sociaux-démocrates avaient échoué. Il s’agit des anciens ministres Rovana Plumb, rejetée par la commission juridique pour des raisons d’intégrité et de Dan Nica. En ce qui concerne ce dernier, les procédures n’avaient même pas démarrées, parce que, le 10 octobre, le gouvernement qui l’avait proposé a été destitué par motion de censure. Adina Vălean sera le quatrième commissaire européen de Roumanie, après Leonard Orban, chargé du Multilinguisme, Dacian Cioloş de l’Agriculture et Corina Creţu, responsable des Politiques régionales. (Trad.Mariana Tudose)


  • 11.07.2019 (mise à jour)

    11.07.2019 (mise à jour)

    Ambassade – La première ministre Viorica Dăncilă, qui, en mars dernier, annonçait, à Washington, le transfert de l’ambassade de Roumanie en Israël de Tel Aviv à Jérusalem, déclare que le président du pays, Klaus Iohannis, doit assumer la responsabilité d’une décision à ce sujet. « Y donner une réponse claire cela rentre dans les attributions du chef de l’Etat », a-t-elle souligné. Précisant que la Roumanie entretient de bonnes relations tant avec Israël qu’avec les pays du Golfe, Viorica Dăncilă a fait savoir qu’elle ferait une nouvelle visite au Qatar. L’idée de transférer l’ambassade de Roumanie en Israël de Tel Aviv à Jérusalem avait été lancée, en première, fin 2017, sur le plateau d’une télévision privée, par l’homme fort de la coalition gouvernementale de Bucarest, le leader social-démocrate Liviu Dragnea, ultérieurement condamné et incarcéré pour corruption. Rappelons aussi que suite à l’annonce faite en mars dernier, le roi Abdallah II de Jordanie avait annulé la visite qu’il devait effectuer en Roumanie le même mois.



    Commissaire européen — L’ancien eurodéputé social-démocrate roumain Ioan Mircea Paşcu, proposé par le gouvernement roumain pour reprendre, par intérim, le poste de commissaire européen à la Politique régionale, a été auditionné jeudi par le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker. Ce dernier a également auditionné le candidat proposé par l’Estonie. Jean-Claude Juncker doit vérifier leurs habiletés et compétences, avant de décider quelle candidature retenir pour ce poste. Les deux candidats ont également été auditionnés par les présidents des commissions du Parlement européen, les députés européens devant se prononcer par vote jeudi prochain, à Strasbourg. La proposition de Bucarest vient après la démission de la Roumaine Corina Creţu de cette fonction, afin de commencer son mandat d’eurodéputé représentant le parti Pro Romania. Cette formation politique a été fondée par des dissidents du PSD. Vétéran de la gauche roumaine, qu’il a rejointe au lendemain de la Révolution anticommuniste de 1989, Pascu (70 ans) était titulaire du portefeuille de la Défense en 2004, lorsque la Roumanie était admise dans l’OTAN. Depuis 2007, date de l’adhésion du pays à l’UE, Ioan Mircea Paşcu occupe le poste de député européen.



    Démographie — La population résidente en Roumanie était de 19 millions et demi d’habitants au 1er janvier 2018 et l’accroissement naturel est resté négatif, a fait savoir jeudi l’Institut national de la statistique. La population féminine représente 51,1% du nombre total d’habitants. Par comparaison avec la même période de l’année précédente, au 1er janvier 2018, on remarquait l’accentuation du vieillissement démographique, par la diminution du nombre des jeunes et l’augmentation de la part de la population âgée de 65 ans et plus. La population adulte (15 à 64 ans) représente 66,2% du nombre total d’habitants, en baisse par rapport au début de l’année 2017. Il y a deux ans, l’espérance de vie était de 75,73 ans, lespérance de vie féminine étant supérieure à celle masculine. La population de l’UE est estimée à 513,5 millions d’habitants et la Roumanie occupe la 7e place parmi les 28 Etats membres. Ces données ont été rendues publiques à l’occasion de la Journée mondiale de la population, célébrée le 11 juillet.



    Tennis — La Roumaine Simona Halep, 7e joueuse du monde, s’est qualifiée jeudi pour sa première finale du tournoi de Wimbledon, en écartant en demi-finales l’Ukrainienne Elina Svitolina (8e WTA), score 6-1, 6-3. Dans l’autre demi-finale, l’Américaine Serena Williams (10e WTA), a vaincu la Tchèque Barbora Strycova ( 54e WTA), sur le score de 6-1, 6-2. Simona Halep disputera samedi la finale contre Serena Williams.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, il fera frais et il pleuvra sur le sud-est et dans les régions de montagne. Les températures maximales iront de 20° à 29°.



  • 09.07.2019

    09.07.2019

    Commissaire européen — L’ex député européen social-démocrate Ioan Mircea Paşcu c’est la proposition de la première ministre roumaine Viorica Dăncilă pour l’intérim du poste de commissaire à la politique régionale, en remplacement de Corina Cretu, élue députée européenne au scrutin du 26 mai. Rappelons que le Conseil de l’UE avait rejeté la proposition du président de l’Exécutif communautaire, Jean-Claude Juncker, que des commissaires en exercice assurent, les quatre derniers mois du mandat actuel, l’intérim des postes occupés par leurs collègues devenus membres du Parlement européen. Pascu (70 ans), était ministre de la Défense en 2004, lorsque la Roumanie a été admise dans l’OTAN. De 2007 à 2019, il a été député européen.



    Politique — Les leaders du Parti social–démocrate (PSD), principale composante de la coalition gouvernementale de Bucarest, entament cette semaine des discussions au Comité exécutif du parti concernant un remaniement du Cabinet Viorica Dăncilă. Ces discussions pourraient s’inscrire dans une certaine durée, car accompagnées par l’évaluation de l’activité de chaque ministère, évaluation sur laquelle s’appuiera ledit remaniement — a précisé la nouvelle cheffe de file des sociaux-démocrates roumains et première ministre, Viorica Dăncilă. Et elle d’affirmer qu’une restructuration du gouvernement pourrait s’y ajouter. Quant au choix du candidat du PSD à l’élection présidentielle de cet automne, la décision prendra en compte le résultat de plusieurs sondages d’opinion, le nom du candidat allant être annoncé dans la première quinzaine du mois d’août. Pour rappel, Mme Dăncilă a pris la tête du PSD après l’incarcération pour corruption, le 27 mai dernier, de l’ancien homme fort du parti et de la coalition, Liviu Dragnea. Les sociaux-démocrates avaient perdu, la veille, les élections européennes, en faveur du Parti national libéral (PNL), d’opposition, alors que son partenaire de coalition, l’Alliance des libéraux et des démocrates (ALDE), avait raté le seuil électoral de 5%.



    Rapport — La Roumanie a fait des progrès limités en matière de mise en œuvre de mesures visant à prévenir et à combattre la corruption touchant les députés, les juges et les procureurs et à répondre aux inquiétudes suscitées par la réforme controversée du système judicaire. C’est ce qu’affirme dans ses deux rapports rendus publics mardi l’organe anticorruption du Conseil de l’Europe (le GRECO). Ce dernier se dit profondément préoccupé par le fait que les autorités roumaines aient complètement ignoré la recommandation de renoncer à la Section d’investigation des infractions commises par les magistrats. Par ailleurs, le GRECO se félicite de l’annonce par la première ministre Viorica Dăncilă concernant l’intention de renoncer aux réformes controversées dans le domaine de la Justice. L’organe anticorruption du Conseil de l’Europe entend continuer à évaluer le respect par la Roumanie des recommandations incluses dans ses deux derniers rapports.



    Procureur — Le Parlement de la République de Moldova pourrait déclencher ce mardi les procédures de révocation de ses fonctions du procureur général Eduard Harujen, accusé d’avoir exécuté les commandes politiques de l’ancien cabinet de Chisinau. Le ministre moldave de l’Intérieur, Andrei Năstase, a déjà sollicité le lancement de poursuites contre Harujen pour association à l’usurpation du pouvoir étatique, ingérence dans la Justice et corruption passive. Nommé dans ses fonctions en 2016, le procureur général de la République de Moldova aurait instruit des dossiers politiques sous commande de l’ancien gouvernement, contrôlé par l’oligarque Vladimir Plahotniuc. Le nouveau premier ministre, la pro-européenne Maia Sandu, a déclaré souhaiter qu’un procureur européen dirige le Parquet général, précisant qu’elle a lancé une invitation en ce sens à l’ex cheffe de la Direction nationale anticorruption de Roumanie, Laura Codruţa Kovesi. Pour sa part, le président socialiste philo russe Igor Dodon n’agrée pas la présence d’un procureur européen à Chisinau. Rappelons que Mme Kovesi et le magistrat français Jean-Francois Bohnert se disputent le poste de chef du Parquet européen, qui devrait commencer son activité l’année prochaine.



    Tennis La joueuse de tennis roumaine Simona Halep (n° 7 mondiale) rencontre ce mardi la Chinoise Shuai Zhang (50e WTA ) dans les quarts de finales du tournoi de Wimbledon, après avoir vaincu hier la jeune Américaine Cori Gauff (15 ans), dans les huitièmes de finale. Par ailleurs, au double dames, les Roumaines Irina Begu et Monica Niculescu affrontent aujourd’hui la paire Su-Wei Hsieh (Taiwan)/Barbora Strycova (République tchèque). Au double messieurs, le duo Horia Tecău (Roumanie)- Jean-Julien Rojer (Pays-Bas) auront pour adversaires dans les quarts de finale les Colombiens Juan Sebastian Cabal et Robert Farah. Tecau et Rojer ont gagné le tournoi de Wimbledon en 2015.



    Météo — Les températures sont légèrement inférieures à la normale de saison et le ciel sera variable. Sur la moitié sud du territoire, on signale des pluies à verse, accompagnées de phénomènes électriques. Les maxima de l’air iront de 21° à 28°. Il faisait 23 à midi, dans la capitale, Bucarest.

  • CE, 900 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova

    CE, 900 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova

    În anul 2006, pe baza unor promisiuni făcute la admiterea României în structurile euroatlantice, au fost iniţiate studii pentru 28 de spitale de urgenţă, dintre care 8 regionale. Cel mai important argument: cheltuielile unui spital nou sunt mai mici cu 40% decât în spitalele actuale.

    Din păcate, după 13 ani de amânări şi ping pong cu vinovăţiile, suntem în situaţia de a pregăti 3 spitale regionale de urgenţă, care nu vor fi gata prea curând, deşi e vorba să fie construite şi dotate cu bani europeni.

    Ce spune comisarul pentru Dezvoltare al CE, Corina Creţu: Eu am negociat, împreună cu Guvernul României, în 2015, Programul Operaţional Regional, care prevedea construirea a 3 spitale regionale la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, cu 300 de milioane de Euro pentru fiecare spital în parte. Deocamdată s-au cheltuit 1,8 milioane de Euro pentru toate cele 3 spitale, pe studii de fezabilitate. Intre timp, dânşii au venit cu ideea unor spitale foarte mari, iar proiectul ajunge la 1,2 miliarde.


    Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj, Petru Suşcă, poate doar regreta: Spitalul regional la Cluj este foarte necesar a fi realizat, cât mai repede cu putinţă. Astăzi, noi funcţionăm în peste 30 de clădiri, mare parte dintre ele fiind construite între anii 1896-1904.

    Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, Laszlo Attila, aşează bomboana pe colivă: In exerciţiul acesta financiar au fost alocate 150 milioane de Euro pentru cele 3 spitale regionale, dar studiile de fezabilitate actualizate arată că ne putem aştepta la costuri de peste 500 milioane de Euro pentru fiecare spital. Aceste sume vor fi solicitate în viitorul exerciţiu financiar, 2021-2017. Lucrările nu pot fi realizate cu sumele care ne stau acum la dispoziţie, motiv pentru care Guvernul a decis să suporte studiile de fezabilitate, proiectele şi tot ce înseamnă pregătirea construcţiilor care vor începe în următorul exerciţiu financiar.

    Problema este că 7 din 10 spitale româneşti sunt construite înainte de 1900, majoritatea în sistem pavilionar, ceea ce îngreunează actul medical şi creşte costurile de administrare.


  • Viitorul Strategiei UE pentru regiunea Dunării

    Viitorul Strategiei UE pentru regiunea Dunării

    Relansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este obiectivul principal al mandatului României la preşedinţia acestei structuri. Un pas important în această direcţie este revizuirea planului de acţiune.

    La 8 ani de la înființare, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar ţările prin care trece fluviul trebuie să dezvolte un nou plan de acţiune, astfel încât aceasta să se transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Fostul Comisar European pentru Politică Regională, Corina Creţu:

    Revizuirea planului de acţiune reprezintă o excelentă oportunitate de a verifica şi de a actualiza ceea ce facem şi ceea ce dorim să facem pentru punerea în aplicare a Strategiei Dunării. În acelaşi timp este o şansă de aliniere strategică a fondurilor şi de integrare a strategiei în toate fondurile Uniunii Europene, precum şi în politicile regionale şi naţionale. Putem spune că Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării a ajuns în prezent la un nivel destul de satisfăcător de consolidare. Există o mai bună cooperare şi s-au realizat multe lucruri bune în regiunea Dunării, dar cred că există loc de mai bine, iar misiunea factorilor de decizie, a societăţii civile şi a tuturor părţilor interesate este aceea de a aborda frontal toate provocările şi de a relansa strategia. Eu cred că această coordonare la toate nivelurile, transnaţional, transsectorial, incluzând şi membrii nemembri ai Uniunii Europene este cea care dă valoare adăugată Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

    Participanţii la cel de-al 8-lea forum anual, organizat săptămâna trecută la Bucureşti, au subliniat că Strategia Dunării trebuie să fie a cetăţenilor unde parcursul Dunării este cel mai lung, respectiv în România. În acest sens, Consiliul Consultativ al Strategiei a propus crearea unui grup de reflecţie privind rolul politicii de coeziune, respectiv al strategiei în special în eradicarea decalajelor.

    În perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, România deţine Preşedinţia rotativă a Strategiei Dunării, în urma deciziei consensuale a participanţilor.

    Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în 2011, este una dintre cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, şi reprezintă un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a acestei macro-regiuni. La Strategie participă 14 ţări dunărene, dintre care nouă state membre ale UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).


  • Dezvoltarea urbană în Uniunea Europeană

    Dezvoltarea urbană în Uniunea Europeană

    Viitorul oraşelor din Uniunea Europeană a fost dezbătut, la Bucureşti, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor din domeniul dezvoltării urbane din statele membre. Evenimentul a avut ca scop adoptarea unui set de concluzii ministeriale sub forma Declaraţiei de la Bucureşti – Către un cadru comun pentru dezvoltare urbană în Uniunea Europeană.

    Bucureştiul a găzduit, săptămâna trecută, Reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili cu dezvoltarea urbană. Punctul central al evenimentului l-a reprezentat adoptarea Declarației de la București, al cărei principal obiectiv este să deschidă calea pentru crearea unui cadru comun de acțiune în domeniul dezvoltării urbane în UE. Documentul va continua Agenda Urbană a Uniunii Europene, despre care comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, prezent la reuniunea de la Bucureşti, a spus că a fost unul dintre obiectivele importante ale mandatului său.

    Corina Creţu a vorbit şi despre un proiect care vizează viitorul cadru pentru dezvoltarea urbană, prin care fiecare stat membru să fie obligat să acorde o sumă cât mai mare direct în administrarea oraşelor:

    Prin politica de coeziune am adoptat şi am sprijinit întotdeauna toate măsurile care duc la dezvoltarea urbană a oraşelor. Am pus în centrul preocupărilor noastre cetăţenii, regiunile şi oraşele Uniunii Europene, iar investiţiile politicii de coeziune oferă oraşelor şi regiunilor sprijinul necesar pentru a face faţă provocărilor cu care acestea se confruntă, pentru a găsi soluiţi la problemele lor, precum şi pentrru a-şi valorifica potenţialul unic de dezvoltare. In perioada 2014-2020, aproximativ 111 miliarde de euro – jumătate din resursele Fondului de Dezvoltare Regională -, sunt alocate zonelor urbane.

    Cred că este o dovadă clară a importanţei pe care politică noastră o acordă dimensiunii urbane. Prin Declaraţia de la Bucureşti mergem înainte, facem un pas înainte în direcţia realizării unui cadru general de lucru şi de acţiune pentru politica urbană. Eu cred că este foarte important să vedem rezultate concrete. De aceea, Comisia Europana, Digi Regio împreună cu Centrul de Cercetare al Comisiei Europene a prezentat o publicaţie privind viitorul oraşelor, soluţiile care se pot găsi la provocările cu care se vor confrunta oraşele. Avem mai multe parteneriate între Uniunea Europeană şi diferite state membre, oraşe şi asociaţii, iar aceste parteneriate au prezentat deja planuri de acţiune cu 114 propunei concrete.

    Prezent la eveniment, Daniel Suciu, ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei public, a declarat că cel puţin 6% din alocarea naţională aferentă Fondului European de Dezvoltare Regională per stat membru va fi dedicată proiectelor urbane prin intermediul strategiilor de dezvoltare teritorială.


  • 14.06.2019 (mise à jour)

    14.06.2019 (mise à jour)

    Moldova – Le Parti démocrate moldave a annoncé vendredi son retrait du pouvoir suite à la démission des ministres du cabinet de Pavel Filip. Celui-ci a précisé que le PD continuera à œuvrer pour le pays, mais sur d’autres positions. « C’est une victoire, mais non pas une victoire définitive » a affirmé le chef de l’Etat, Igor Dodon, tout en appelant la Cour Constitutionnelle de Chisinau à réviser les décisions adoptées dernièrement. Depuis la fin de la semaine dernière, deux forces politiques essaient de s’emparer du pouvoir de Chisinau. Le Parti des socialistes de Dodon a fait alliance avec le Bloc pro-européen et a investi un nouveau gouvernement avec Maia Sandu à sa tête. Le lendemain, à la demande du Parti démocrate, la Cour Constitutionnelle a décidé de suspendre temporairement Dodon de ses fonctions et de nommer Pavel Filip président de la République par intérim.

    ECOFIN – Pendant son mandat à la tête de l’UE, la Roumanie a clôturé 11 des 13 dossiers concernant l’Union des marchés de capital, a affirmé vendredi, le ministre roumain des Finances, Eugen Teodorovici. Celui-ci a présidé vendredi, à Luxembourg, la dernière réunion du Conseil Affaires économiques et financières (ECOFIN) de la présidence roumaine du Conseil de l’UE et la réunion annuelle des gouverneurs de la Banque européenne d’investissements (BEI). Le mandat roumain à la tête de l’Union a été marqué par six réunions du Conseil ECOFIN, 66 trialogues avec le Parlement européen qui ont débouché sur la conclusion de 15 dossiers législatifs, 173 réunions des groupes de travail, 6 dossiers législatif et un autre non législatif. « La présidence roumaine du Conseil de l’Union a été un véritable teste pour l’administration publique qui a prouvé pouvoir relever n’importe quel défi », a conclut Eugen Teodorovici, à Luxembourg.



    Réunion – Presque 111 milliards d’euros ont été alloués aux régions urbaines de l’UE pendant l’exercice budgétaire 2014-2020, a affirmé la commissaire européenne à la Politique régionale, la Roumaine, Corina Cretu, à l’issue d’une réunion informelle des ministres chargés du Développement urbain, dans le cadre de la présidence roumaine du Conseil de l’UE. « Il n’existe pas un réseau unique et ce sera aux autorités nationales et locales de décider comment cet argent sera investi » a précisé Mme Cretu, avant d’ajouter « on a placé au cœur de nos préoccupations les citoyens, les régions et les villes de l’UE et on privilégie les investissements dans la politique de cohésion afin d’offrir aux villes et régions le soutien nécessaire pour répondre aux actuels défis ». Le point central de la réunion fut l’adoption de la Déclaration de Bucarest avec pour principal objectif la mise en place d’un cadre commun d’action en matière de développement urbain en Europe.


    Sécurité – Présent à la 3e édition du Forum international sur la « Sécurité en mer Noire et dans les Balkans », le ministre roumain de la Défense, Gabriel Les a déclaré que la sécurité dans la région mentionnée risque d’être perturbée vue les intérêts stratégiques de la Russie dans la région. Aux dires du responsable roumain, Moscou essaie d’assurer la domination militaire dans la région de la Mer Noire et limiter les manœuvres de l’OTAN. A parler des Balkans de l’Ouest, le ministre a affirmé qu’une nouvelle crise dans la région aurait de graves répercussions sur la sécurité et la stabilité européenne.


    Finances – La Commission européenne s’inquiète par rapport à l’évolution économique en Roumanie où les autorités locales ne respectent pas tout le temps les prévisions législatives en vigueur, selon Isabel Grilo à la tête de la Direction générale pour les Affaires économiques et fiscales de la CE. Celle-ci a participé à Bucarest à la conférence intitulée : « Le semestre européen : lancement des recommandations spécifiques pour la Roumanie », tout cela dans le contexte de la présidence roumaine de l’UE. Selon la responsable européenne, au bout de plusieurs années de croissance économique modérée, l’économie roumaine a connu une avancée significative cette dernière année, fondée, malheureusement, sur la consommation ce qui ne la rend pas soutenable. L’Exécutif européen a lancé un avertissement à la Roumanie et à la Hongrie voisine quant à un dérapage, en 2018, qui les a écartés de leur objectif budgétaire à moyen terme.


    Touristes – Les étrangers en visite en Roumanie durant le premier trimestre de l’année en cours, ont déboursé au total, presque 275 millions d’euros, de 35 millions d’euros de plus par rapport à la même période de l’année dernière, selon l’Institut national de la Statistique. Un étranger a déboursé en moyenne, presque 630 euros pendant son séjour en Roumanie, de 130 euros de plus que la moyenne enregistrée en 2018. Selon les statistiques, la Roumanie a recensé pendant les trois premiers mois de l’année en cours presque 443.000 visiteurs étrangers. Pourtant, 60% d’entre eux se sont rendus en Roumanie pour des raisons professionnelles.


    Météo – En Roumanie, les météorologues ont prolongé jusqu’à dimanche soir l’alerte à l’instabilité atmosphérique et à l’inconfort thermique pour la plupart du territoire de la Roumanie. Une vague de chaleur touche notamment l’ouest, le nord-ouest, le sud et le sud-est, où inconfort thermique est accentué. Des pluies à verse seront signalées surtout dans les régions collinaires et en altitude. Par endroits, la quantité d’eau pourrait dépasser les 25, voire les 40 litres sur mètre carré. Les températures minimales iront de 12 à 22 degrés et celles maximales de 27 à 35.

  • Fondul european de asistență și solidaritate pentru România, Italia și Austria

    Fondul european de asistență și solidaritate pentru România, Italia și Austria

    Fondul european
    de asistență și solidaritate al Uniunii Europene a fost creat în urma
    inundațiilor grave din Europa Centrală din vara anului 2002. De atunci, aceasta
    a intervenit în cazul a 84 de dezastre provocate de diferite evenimente
    catastrofale, printre care inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni
    și secete. Până în prezent, 24 de țări europene au beneficiat de sprijin în
    valoare totală de peste 5,2 miliarde euro.

    Comisarul european pentru politica regională
    Corina Crețu a anunțat că executivul european a accesat acum fondul de
    solidaritate pentru a oferi ajutoare României, Italiei și Austriei.

    Am plăcerea de a anunța că
    executivul european a adoptat decizia de a oferi bani din fondul de asistență
    și de solidaritate al Uniunii Europene României, Italiei și Austriei ca urmare
    a dezastrelor naturale din anul trecut din aceste țări. Pentru cele trei țări,
    Uniunea Europeană va mobiliza peste 283 milioane de euro. Mai precis, peste 8
    milioane de euro vor merge către zona de nord-est a României după inundațiile
    masive din vara trecută. Acestea au afectat în principal infrastructura,
    gospodăriile și agricultura.

    În octombrie anul trecut, în Italia, aproape toate
    regiunile au suferit din cauza ploilor și vântului puternic care au avut ca
    rezultat inundații, alunecări de teren și un mare număr de pierderi umane. Din
    păcate, a fost cea mai devastatoare toamnă din istoria recentă a Italiei. Propunem
    ca peste 277 de milioane de euro din fondul de asistență și solidaritate să fie
    acordate Italiei. Aceste fenomene atomosferice extreme au lovit un număr de
    zone alpine și sudice ale Austriei, în particular Carinthia și Tirolul de Est,
    deși la un grad mai redus comparativ cu Italia. Astfel, propunem mobilizarea a
    8 milioane de euro pentru susținerea Austriei. Comisia cere acum Parlamentului
    European și Consiliului European să aprobe această decizie la nivelul bugetului
    european. De îndată ce aceasta se va întâmpla, Comisia va acorda sumele de bani
    celor trei țări în totalitate pentru a le ajuta să acopere costurile de urgență
    și operațiunile de refacere.


    Totodată,
    Corina Crețu a prezentat și un raport de evaluare a fondului. În 2014 s-a făcut
    o reformă care a schimbat mult funcționarea sa în direcția îmbunătățirii timpului
    de răspuns la dezastrele naturale. Au fost introduse plăți în avans, 10% din
    susținerea totală poate fi oferit la 3 săptămâni după completarea cererii de
    ajutor. Raportul remarcă buna integrare a fondului de solidaritate în cadrul
    mai larg al Uniunii Europene pentru managementul riscurilor de dezastre.


  • Investiţii pentru proiecte de infrastructură

    Investiţii pentru proiecte de infrastructură

    Prin politica de coeziune, Uniunea Europeană investește 4 miliarde de euro în 25 de proiecte mari din zece state membre printre care și România. Suma totală de investiții a acestor proiecte este de 8 miliarde de euro, incluzând cofinanțarea națională. României i se alocă 2 miliarde de euro.

    Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiții de anvergură, totalizând fonduri de coeziune în valoare de 4 miliarde de euro pentru proiecte majore de infrastructură în zece țări. Combinate cu fonduri naționale, investițiile totale în cadrul acestor proiecte se ridică la 8 miliarde euro. Iată ce a spus comisarul pentru politică regională Corina Crețu:

    Sunt foarte mândră să anunț, în numele Comisiei Europene, că s-au adoptat 25 de proiecte majore în valoare de 4 miliarde de euro în domenii cheie de investiții în UE cum ar fi: sănătate, transporturi, tehnologia digitală, mediu și energie. Numim proiecte de importanță majoră acele proiecte de amploare și de infrastructură care valorează peste 50 de milioane de euro, finanțate din politica de coeziune. Acest nou pachet de proiecte acoperă 10 state membre: Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia și România. In ciuda amplorii lor, aceste proiecte sunt personalizate pentru a răspunde nevoilor specifice fiecarei țări și regiuni, cu un impact concret în viaţa cotidiană a cetățenilor.

    Fonduri în valoare de un miliard de euro vor contribui la modernizarea centurii rutiere a Bucureștiului prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublând benzile în ambele sensuri. Prin această investiție se va sprijini și construirea unei secțiuni de 50 km în partea de sud a noii autostrăzi orbitale a Bucureștiului. Tot în capitala României, fonduri europene de 97 de milioane euro vor finanţa lucrări în cadrul întregii magistrale 2 de metrou, incluzând linii noi și material rulant.

    Pentru litoralul românesc al Mării Negre vor fi alocate peste 600 milioane de euro. Cu aceşti bani vor fi consolidate falezele, plajele vor fi refăcute prin aport de nisip iar fauna marină va fi mai bine protejată şi conservată. De asemenea, sistemul de canalizare din judeţul Timiş va beneficia de 135 de milioane de euro. 15 000 de locuitori vor fi racordați la rețeaua de apă potabilă și aproape 380 000 de oameni vor beneficia de apă potabilă de mai bună calitate.


  • Nachrichten 12.04.2019

    Nachrichten 12.04.2019

    Bukarest: Ein Referendum über Justiz ist notwendig und es wird am 26. Mai zeitgleich mit der Europawahl stattfinden, sagte der rumänische Präsident Klaus Iohannis am Freitag bei Gesprächen mit den Parlamentsparteien zum Thema: Volksbefragung über Justiz. Laut Staatschef Iohannis haben die Rumänen Angst, dass die regierende Sozialdemokratische Partei die Justiz unterjochen wird. Der Juniorpartner der Sozial-Demokraten in der Regierung, die Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE hatte ihre Entscheidung, die Referendumsgespräche zu boykottieren, am Vortag veröffentlicht. Am Donnerstag sagte Präsident Iohannis nach Gesprächen mit den Oppositionsparteien sowie mit der Gruppe nationaler Minderheiten, die nicht der ungarischen Minderheit angehören, dass diese die Idee eines Referendums befürworten. Laut Iohannis wollen die Rumänen ein Justizsystem außerhalb des politischen Einflussbereichs. Die oben genannten Gespräche fanden vor dem Hintergrund häufiger Gesetzesänderungen statt, die von der regierenden PSD-ALDE-Koalition initiiert wurden und von den europäischen Partnern Rumäniens stark kritisiert wurden. Bei der Volksbefragung werden die Rumänen wegen der umstrittenen Justizreform zum Thema Rechtsstaat befragt, beispielsweise Verbot von Amnestie und Begnadigung für Korruptionsdelikte sowie Eilverordnungen für Straftaten, Strafen und gerichtliche Organisation.



    Bukarest: Die Europäische Kommission hat alle von der rumänischen Regierung eingereichten Projekte gebilligt, aber ich glaube, mehr hätte getan werden können, da mehr Geld zur Verfügung steht“, sagte die für Regionalpolitik zuständige EU-Kommissarin Corina Cretu am Freitag in Bukarest. Die EU-Kommissarin nahm vor dem Hintergrund der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft am informellen Treffen der für europäische Fonds zuständigen Minister teil. Darüber hinaus sagte die Ministerin für europäische Fonds Rovana Plumb dass die Beziehungen der Behörden in Bukarest mit der Europäischen Kommission als normal bezeichnet werden können. Laut Cretu, drückt die Europäische Kommission ihre Besorgnis darüber aus, dass die bisherigen Verhandlungen zum Thema Kohäsionspolitik zu keinem konkreten Ergebnis über die Bestimmungen und dem Inhalt der dazugehörenden Programme geführt hätten. Der rumänische EU-Ratsvorsitz steht unter dem Motto Kohäsion, ein gemeinsamer europäischer Wert, der Akzent liegt auf der Einheit der EU-Staaten und der Verringerung der wirtschaftlichen und sozialen Gefälle auf EU-Ebene.



    Zagreb: In der kroatischen Stadt Dubrovnik findet der Gipfel 16 + 1 statt, an dem Vertreter aus Ländern Mitteleuropas, Osteuropas und Chinas teilnehmen. Rumänien wird von der Premierministerin Viorica Dancila vertreten. Dancila begrüßte den neuen Mechanismus zur Koordinierung der Klein-und mittleren Unternehmen im Kooperationsformat 16 plus 1 sowie die Kooperationsinitiative zur Unterstützung der Entwicklung von klein-und mittleren Unternehmen. Am Donnerstag kam die rumänische Premierministerin mit Kollegen aus Slowenien und Kroatien zusammen.



    Bukarest: Die ausländischen Direktinvestitionen in Rumänien sind in den ersten zwei Monaten dieses Jahres um 47% auf über 1 Milliarde Euro, verglichen mit 704 Millionen Euro im gleichen Zeitraum des Jahres 2018, gestiegen, so die rumänische Nationalbank. In den ersten zwei Monaten dieses Jahres wurden 935 neue Unternehmen mit ausländischer Kapitalbeteiligung eingeschrieben, was im Vergleich zum Vorjahreszeitraum zugenommen hat. Die Niederlande, Österreich und Deutschland sind die Hauptherkunftsländer des ausländischen Kapitals.