Tag: Corina Cretu

  • 12.04.2019

    12.04.2019

    Consultations — Le président roumain Klaus Iohannis a poursuivi, vendredi, les consultations avec les partis parlementaires au sujet du référendum sur la Justice prévu le 26 mai, au même jour que les élections européennes. Aujourd’hui, c’était le tour des deux partis de la coalition au pouvoir – le Parti social-démocrate (PSD) et lAlliance des libéraux et des démocrates (ALDE) – de débattre de ce sujet avec le président roumain. Le chef de file de lAlliance des libéraux et des démocrates, Calin Popescu Tariceanu, a annoncé que son parti ne participerait pas aux discussions. Quant au chef de file des sociaux-démocrates, Liviu Dragnea, il a déclaré qu’il n’y serait pas présent, mais qu’une délégation du parti y prendrait part. Le président roumain, Klaus Iohannis, a déclaré que tous les partis présents jeudi aux consultations sur le référendum sur la Justice s’étaient dits favorables à cette démarche. Le chef de lEtat roumain a eu jeudi des consultations avec les représentants des partis d’opposition – le Parti national libéral, lUnion Sauvez la Roumanie (USR), le Parti du Mouvement populaire (PMP), avec ceux de lUnion démocratique des Magyars de Roumanie (UDMR) et avec le groupe des minorités nationales, autres que celle magyare. Selon le chef de l’Etat, les Roumains souhaitent une Justice indépendante. Ces consultations ont été convoquées sur la toile de fond des maintes modifications apportées par la coalition gouvernementale aux lois de la Justice, modifications vivement critiquées par les partenaires européens de la Roumanie. Quant aux thèmes du référendum , il s’agit d’interdire lamnistie et la grâce dans le cas des infractions de corruption et de ne plus permettre au gouvernement dadopter des décrets durgence en matière pénale, corroborée avec le droit dautres autorités de saisir directement la Cour constitutionnelle au sujet de ces décrets.



    Réunion — « La Commission européenne a approuvé tous les projets déposés par le gouvernement roumain, mais je pense que l’on aurait pu faire davantage, vu qu’il y a encore des fonds européens disponibles, a déclaré vendredi, à Bucarest, la commissaire européenne à la politique régionale, Corina Creţu. Elle a participé à la réunion informelle des ministres en charge des fonds européens, dans le contexte où la Roumanie exerce la présidence tournante du Conseil de l’UE. Par ailleurs, la ministre roumaine de tutelle, Rovana Plumb, a déclaré que les autorités de Bucarest ont des relations normales avec la Commission européenne, basées sur le dialogue. A l’agenda de la réunion figurent entre autres les investissements prioritaires prévus dans la politique de cohésion pour la période 2021-2027. Rappelons que la présidence roumaine du Conseil de l’UE se déroule sous la devise « La cohésion — valeur européenne commune » et met l’accent sur l’unité des Etats membres et sur l’importance de la diminution des écarts économiques, sociaux et territoriaux au sein de l’UE.



    Sommet — Poursuite, à Dubrovnik, en Croatie, du Sommet des chefs de gouvernement des Etats qui font partie du format de la coopération Chine – Europe centrale et orientale (également connu sous le nom 16 + 1). La Roumanie y est représentée par la première ministre Viorica Dancila, qui devrait prononcer un discours et participer à la cérémonie de signature du Mémorandum d’entente concernant la création d’un groupe d’experts chargés de promouvoir le libre échange entre la Roumanie et la Chine. Seront également signés un accord sur l’exportation de miel et un autre de coopération entre la Banque chinoise de développement et Eximbank pour la garantie des crédits. La cheffe du cabinet de Bucarest a eu jeudi des entretiens avec ses homologues slovène et croate.



    FMI — Les perspectives de l’économie mondiale, l’éradication de la pauvreté, le développement économique et l’efficacité des aides financières seront au cœur de la réunion de printemps du Fonds monétaire internationale et de la Banque mondiale, qui se tient à Washington du 12 au 14 avril. Y participe aussi le ministre roumain des Finances, Eugen Teodorovici. Le FMI vient de réviser à la baisse ses prévisions de croissance économique pour la Roumanie, cette année. Il table sur un taux de croissance de 3,1% et sur un taux dinflation et un déficit de compte courant à la hausse.



    Cinéma — Le célèbre réalisateur français Jacques Audiard sera présent ce vendredi à Bucarest à l’ouverture de la 3e édition du Festival du cinéma américain indépendant. Audiard assistera à la projection de son dernier film, « The Sisters Brothers », (« Frères Sisters ») partiellement tourné en Roumanie, à l’été 2017.



    Météo — Le ciel est couvert et l’on attend des pluies dont certaines à verse accompagnées de phénomènes électriques. Les températures maximales iront de 9° à 18 °. Il faisait 11°, à midi, dans la capitale, Bucarest.

  • Europäische Mittel für Rumänien

    Europäische Mittel für Rumänien

    Die Europäische Kommission hat ein Investitionsprogramm in Höhe von 4 Milliarden Euro für 25 große Infrastrukturprojekte in 10 Mitgliedstaaten verabschiedet. Die Projekte decken mehrere wichtige Bereiche wie Gesundheit, Verkehr, Forschung, Umwelt und Energie ab. Unter ihnen werden vier große Projekte in Rumänien, die den Verkehr in Bukarest verbessern, die Umwelt schützen und das Wassermanagement verbessern sollen, mit europäischen Mitteln in Höhe von fast 2 Milliarden Euro unterstützt.



    Eine Milliarde Euro trägt somit dazu bei, den Straßenverkehr in der rumäischen Hauptstadt durch den Ausbau mehrerer Segmente der Bukarester Umgehungsstraße zu verbessern. Mit weiteren 97 Millionen Euro werden Arbeiten im Rahmen der zweiten U-Bahn-Linie einschließlich neuer Linien und Rollmaterial finanziert. 603 Millionen Euro werden auch den Schutz und die Rehabilitation des stark frequentierten Touristengebiets der Schwarzmeerküste im Landkreis Constanta (im Südosten Rumäniens) unterstützen. Das Projekt umfasst die Konsolidierung von Stränden, die Sanierung von Sandstränden, Maßnahmen zum Erhalt der Biodiversität sowie Überwachungssysteme. Die Europäische Union wird im Landkreis Timis (im Westen Rumäniens) über 135 Millionen Euro in bessere Wasser- und Abwassersysteme investieren. 15.000 Einwohner werden an das Trinkwassernetz angeschlossen und fast 380.000 Menschen werden von besserem Trinkwasser profitieren.



    Die für Regionalpolitik zuständige EU-Kommissarin Corina Creţu sagte, ein Hindernis für die Gewinnung von mehr EU-Mitteln für Projekte in Rumänien sei auf veränderte Prioritäten und mangelnde Koordinierung zurückzuführen. Die EU-Kommissarin begrüßte jedoch die Tatsache, dass Rumänien in der Zeit 2007-2013 eine gute EU-Mittel-Aufnahme hatte und einige Verzögerungen behoben wurden. Corina Creţu:



    Ich bin sehr zufrieden mit der Art und Weise, wie europäisches Geld verwendet wurde, beispielsweise im Bereich der kleinen und mittleren Unternehmen. Ich freue mich, dass die Aufhebung der Mittelbindung durch die Änderung des Regionalen Operationellen Programms vermieden wurde. Dadurch wurden Krankenwagen in allen Landkreisen Rumäniens erworben. Ich bedauere nur, dass wir am Ende meiner Amtszeit nicht wissen, wie das Schicksal der drei regionalen Krankenhäuser aussehen wird, und dass wir keine anderen Straßeninfrastrukturprojekte haben. Rumänien ist das Land mit den meisten Toten durch Autobahnunfälle.



    Die EU-Kommissarin für Regionalpolitik hat die Hoffnung geäußert, dass die Kommission so bald wie möglich die wichtigsten Projekte für Rumänien erhalten wird, einschließlich der Projekte für regionale Krankenhäuser und der Projekte mehrerer Autobahnen. Nach Angaben der Europäischen Kommission wurden zwischen 2014 und 2020 mehr als 250 Großprojekte von der Europäischen Union finanziert. Der EU-Beitrag zu diesen Projekten beläuft sich auf 31 Milliarden Euro, was der Hälfte ihres Gesamtwerts entspricht.

  • Fonds européens pour la Roumanie

    Fonds européens pour la Roumanie

    Les projets concernés par ce programme d’investissements visent plusieurs domaines importants tels la santé, les transports, la recherche, l’environnement et l’énergie. Quatre projets majeurs de Roumanie, qui ont en vue l’amélioration des transports à Bucarest, la capitale, la protection de l’environnement et une meilleure gestion des eaux bénéficieront d’un financement européen de près de 2 milliards d’euros.

    Une enveloppe d’un milliard d’euros permettra d’effectuer des travaux sur la rocade de Bucarest, en prolongeant plusieurs tronçons Toujours dans la capitale roumaine, un montant de 97 millions d’euros de fonds de l’UE permettra de financer des travaux sur l’ensemble de la ligne de métro 2, en la dotant de nouvelles voies et de matériel roulant. Près de 603 millions d’euros seront affectés à la protection et la réhabilitation de la zone hautement touristique du littoral de la mer Noire dans le département de Constanța (sud-est). Le projet comprend des travaux de consolidation des falaises, le remblayage des plages avec du sable, des mesures de préservation de la biodiversité ainsi que des équipements de contrôle.

    Par ailleurs, l’UE investira plus de 135 millions d’euros dans l’amélioration des réseaux d’eau potable et d’eaux usées dans le département de Timiș. 15.000 habitants supplémentaires seront connectés au réseau d’eau potable et près de 380.000 personnes bénéficieront d’une eau potable de meilleure qualité.

    La commissaire européenne à la politique régionale, Corina Creţu, a fait savoir que le changement des priorités et le manque de coordination ont empêché Bucarest d’attirer davantage de fonds européens destinés à des projets. Elle s’est pourtant félicitée du fait qu’entre 2007 et 2013 le pays ait enregistré un taux élevé d’absorption des fonds européens et qu’il ait réussi à rattraper certains retards. Corina Creţu: « Je suis contente de la manière dont on a utilisé l’argent européen, par exemple dans le domaine des PME. J’apprécie aussi le fait que l’on ait évité de désengager des fonds, en modifiant le Programme opérationnel régional, ce qui a permis l’acquisition d’ambulances dans tous les départements du pays. Mon seul regret, maintenant que je suis en fin de mandat, est de ne pas savoir quel sera le sort des trois hôpitaux régionaux et de ne pas avoir d’autres projets d’infrastructure routière, alors que la Roumanie enregistre le plus grand nombre de décès dus aux accidents de la route ».

    La commissaire européenne Corina Creţu espère que les projets d’envergure de Roumanie, dont ceux qui concernent la construction des hôpitaux régionaux et des autoroutes seront soumis le plus vite possible à l’analyse de la Commission. Selon la Commission européenne, pour la période 2014 – 2020, plus de 250 projets ont reçu 31 milliards d’euros de fonds européens, soit la moitié de leur montant total. (Trad.Mariana Tudose)

  • Fonduri europene pentru România

    Fonduri europene pentru România

    Comisia Europeană a adoptat un program de
    investiţii de patru miliarde de euro pentru 25 de proiecte de infrastructură de
    mare anvergură din zece state membre. Proiectele acoperă mai multe domenii
    importante precum sănătate, transporturi, cercetare, mediu şi energie. Între
    acestea, patru proiecte majore din România, care au în vedere îmbunătăţirea
    transportului în Bucureşti, protecţia mediului şi o mai bună gospodărire a
    apelor, vor beneficia de finanţare europeană de aproape două miliarde de euro.


    Astfel,
    fonduri în valoare de un miliard de euro vor contribui la modernizarea centurii
    rutiere a Bucureştiului, prin extinderea mai multor segmente ale acesteia. Alte 97 de milioane de euro vor finanţa
    lucrări în cadrul magistralei 2 de metrou, incluzând linii noi şi material
    rulant. De asemenea, 603 milioane de euro vor sprijini protecţia şi
    reabilitarea zonei foarte frecventate de turişti a litoralului Mării Negre din
    judeţul Constanţa. Proiectul include lucrări de
    consolidare a falezelor, reumplerea plajelor cu nisip, măsuri de conservare a
    biodiversităţii, precum şi echipamente de monitorizare.


    De asemenea, Uniunea
    Europeană va investi peste 135 de milioane de euro în sisteme mai bune de apă
    potabilă şi de ape reziduale în judeţul Timiş. 15.000 de
    locuitori vor fi racordaţi la reţeaua de apă potabilă şi aproape 380.000 de
    oameni vor beneficia de apă potabilă de o calitate mai bună.


    Comisarul european
    pentru politica regională, Corina Creţu, declară că un impediment în calea
    atragerii mai multor fonduri europene pentru proiecte din România a fost cel
    legat de schimbarea priorităţilor şi de lipsa de coordonare. Oficialul european
    a salutat, însă, faptul că în perioada 2007-2013, România a înregistrat o bună
    absorbţie de fonduri, iar unele întârzieri au fost recuperate.


    Corina Creţu: Sunt
    mulţumită de modul în care au fost folosiţi banii europeni, de pildă în
    domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. Sunt mulţumită de faptul că s-a
    evitat dezangajarea de fonduri, prin schimbarea Programului Operaţional
    Regional, care a permis achiziţionarea de ambulanţe în toate judeţele ţării.
    Singurul meu regret este că la finalul mandatului meu nu ştim care va fi soarta
    celor trei spitale regionale şi nu avem alte proiecte de infrastructură
    rutieră; vorbim de ţara care înregistrează cele mai multe cazuri de mortalitate
    pe autostrăzi.


    Comisarul european şi-a exprimat speranţa ca la nivelul
    Comisiei să se primească spre analiză cât mai repede proiectele vitale pentru
    România, printre care cele pentru spitalele regionale şi proiectele mai multor autostrăzi.
    Potrivit CE, în perioada 2014 – 2020,
    peste 250 de proiecte majore au primit finanţare din partea Uniunii Europene.
    Contribuţia UE la aceste proiecte se ridică la 31 de miliarde de euro, care
    reprezintă jumătate din valoarea lor totală.





  • Politica de coeziune a UE, în dezbatere la Cluj-Napoca

    Politica de coeziune a UE, în dezbatere la Cluj-Napoca

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a participat, luni, la Conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema “Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană” găzduită de Cluj-Napoca.



    Oficialul european și-a exprimat dorința ca autoritățile locale să aibă acces la fondurile europene mai ușor, iar guvernele să nu mai îndrepte banii europeni conform propriilor interese.



    Corina Crețu: Guvernele nu trebuie decidă mereu unde merg fondurile europene



    “Sper ca în viitoarea perioadă de programare guvernele să înţeleagă că nu întotdeauna pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local. Eu cred că primarii şi cei care locuiesc aici ştiu cel mai bine nevoile cetăţenilor şi de aceea încurajăm ca fondurile europene să fie concentrate în mare parte în mâna celor care sunt reprezentaţi direct de cetăţeni, pentru că şi-au dezvoltat capacitatea administrativă şi ştiu exact care sunt nevoile cetăţenilor. (…) Sperăm ca în următoarea perioadă de programare, tot mai multe state să ofere management direct în fonduri europene pe tot parcursul procesului de elaborare, de la proiectarea programelor până la implementarea acestora”, a spus Corina Creţu.



    Comisia Euopeană, pregătită pentru finanțarea spitalelor regionale



    Comisarul european a dat ca exemplu disputa privind construirea spitalelor regionale în România şi a afirmat că lipsa inițiativei de a demara construirea acestora nu se datorează oficialilor de la Bruxelles, deoarece Comisia Europeană și-a manifestat disponibilitatea pentru găsirea unor soluţii.



    “Beneficiarul este Ministerul Sănătății. Dacă Guvernul decide să răspundă afirmativ solicitărilor dumneavoastră (de la Cluj – n.r.), ale celor de la Craiova şi de la Iaşi, de a avea în responsabilitate directă realizarea spitalelor regionale, noi suntem gata să schimbăm Programul Operaţional Regional. Nu este corect să dai vina pe Bruxelles pentru că, din punctul nostru de vedere, important este ca investiţiile să se facă, nu cine este beneficiarul final al acestor investiţii”, a spus comisarul.



    Viitorul cadru bugetar european



    În cadrul întâlnirii de la Cluj a fost abordată și tema viitorului cadru bugetar multianual. Corina Crețu a subliniat că România are experiența necesară pentru a nu mai pierde fonduri europene pe viitor:


    “Depinde de toate ţările, inclusiv de România, să valorifice toate oportunităţile care i se oferă şi să se pregătească foarte bine pentru perioada 2021-2027. Sunt deja 12 ani de când România este stat membru al UE. După părerea mea, a acumulat suficientă experienţă pentru a avea cele mai bune rezultate din 2021 încolo, dar şi pentru a nu mai avea scuze dacă vor continua să apară probleme legate de pierderea banilor europeni.”



    Comisarul a mai amintit că țara noastră va beneficia de 31 de miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune, cu 8% mai mult față de bugetul aflat în vigoare, conform propunerii înaintate de Comisia Europeană.


  • Nachrichten 25.03.2019

    Nachrichten 25.03.2019

    Bukarest: König Abdullah II. von Jordanien hat seinen dreitägigen Besuch in Rumänien abgesagt. Der Besuch hätte am Montag beginnen sollen. Die Entscheidung wurde getroffen, nachdem die rumänische Premierministerin Viorica Dancila angekündigt hatte, dass Rumänien seine Botschaft in Israel von Tel Aviv nach Jerusalem verlegen werde. Präsident Klaus Iohannis hat erklärt, dass der Umzug erst nach Abschluss der derzeit durchgeführten und noch nicht dem Präsidenten vorgelegten Analyse erfolgen werde. Die endgültige Entscheidung liegt beim Präsidenten des Landes, der gemäß der Verfassung derjenige ist, der die außenpolitischen Entscheidungen Rumäniens trifft und Vertreter Rumäniens im Ausland ist, so eine Pressemitteilung des Präsidialamtes. Viorica Dancila kündigte in Washington an, die rumänische Botschaft in Israel werde von Tel Aviv nach Jerusalem verlegt. Beim Amerikanischen Israelischen Komitee für öffentliche Angelegenheiten erklärte die rumänische Premierministerin auch, dass ein Gesetz ausgearbeitet werde, das die rumänische Staatsbürgerschaft für Juden, die das Land während des kommunistischen Regimes verlassen hatten, und Renten für Überlebende des Holocaust vorsieht. Der israelische Premierminister Benjamin Netanyahu hat Frau Dancila für die Aussage gratuliert. Der Generalsekretär der Palästinensischen Befreiungsorganisation Saeb Erekat hat dagegen die rumänische Regierungschefin kritisiert und die EU aufgefordert, Maßnahmen zu ergreifen. Im Oktober 2018 sandte das rumänische Außenministerium eine Analyse der Auswirkungen des Umzugs der rumänischen Botschaft von Tel Aviv nach Jerusalem. Die Idee wurde Ende 2017 vom Vorsitzenden der Sozialdemokratischen Partei PSD Liviu Dragnea ins Leben gerufen. Als Antwort darauf rief die Palästinensische Autonomiebehörde ihren Botschafter in Bukarest vorübergehend zurück.


    Bukarest: Der
    apostolische Besuch von Papst Franziskus in Rumänien findet zwischen dem 31.
    Mai und dem 2. Juni in Bukarest, Sumuleu Ciuc (Zentrum), Iasi (Nordosten) und
    Blaj (Zentrum) statt, so die Präsidialverwaltung am Montag. Laut der zitierten
    Quelle werden Präsident Klaus Iohannis und Papst Franziskus am 31. Mai
    zusammenkommen. Geplant sind weitere Treffen mit den Vertretern verschiedener Behörden, der Zivilgesellschaft
    und des diplomatischen Korps. Am 31. Mai wird der Papst ein privates Treffen
    mit dem Patriarchen der Rumänischen Orthodoxen Kirche Daniel im
    Patriarchalpalast haben. Der Staatsbesuch von Papst Franziskus findet auf
    Einladung des Präsidenten Klaus Iohannis statt. Der Staatschef hat diese
    Einladung im Mai 2015 anlässlich des 25. Jahrestages der Wiederaufnahme der
    diplomatischen Beziehungen zwischen Rumänien und dem Heiligen Stuhl zum ersten
    Mal eingereicht und in einem Brief, der im März 2017 an Seine Heiligkeit
    gesandt wurde, erneuert. Dies ist der zweite der Besuch eines Papstes in
    Rumänien, einem mehrheitlich orthodoxen Land, nach jenem von Papst Johannes
    Paul II. im Jahr 1999.



    Bukarest: Das nationale Exekutivkomitee der regierenden Sozialdemokratischen Partei ist am Montag in Bukarest zusammengetreten, um die Liste der Kandidaten für die Europawahlen vom 26. Mai festzulegen. Die Ministerin für europäische Fördermittel Rovana Plumb eröffnet die Liste der PSD-Kandidaten, gefolgt von der Journalistin Carmen Avram und dem Vizepräsidenten des Senats Claudiu Manda. Einer kürzlich durchgeführten Umfrage zufolge liegen die PSD und PNL (rechtsgerichtet, in der Opposition) mit 26,9% bzw. 26,3% nahe. Es folgen die Allianz 2020 USR-PLUS (in der Opposition) mit 15,3%, ALDE mit 9,3% und Pro Romania (gebildet aus PSD-Dissidenten) mit 9,1%. Der Demokratische Ungarnverband UDMR würde mit 5% die Wahlschwelle überschreiten.



    Bukarest: Verkehrsminister und Staatssekretäre aus den EU-Mitgliedstaaten werden vom 26. bis 27. März am informellen Treffen der Verkehrsminister in Bukarest im Rahmen der rumänischen Präsidentschaft des EU-Rates teilnehmen. Die Teilnehmer werden unter anderem Themen diskutieren, die sich auf die Zukunft der Mobilität in der Europäischen Union und die Stärkung von Konnektivität und Zusammenhalt durch das TEN-T-Netzwerk beziehen. Laut einer Mitteilung der Verantstalter trägt die Verwirklichung eines transeuropäischen Netzes mit umfassenden und vernetzten Verkehrsverbindungen zur Stärkung des territorialen Zusammenhalts, der Erreichbarkeit und der Anbindung aller Regionen der Union, einschließlich der Randregionen, bei, was die Investitionen anregt und Entwicklungslücken verringert.

    Bukarest: Die EU-Kommissarin für regionale Entwicklung Corina
    Creţu hat auf einer vom Europäischen Ausschuss der Regionen am Montag in
    Klausenburg organisierten Konferenz erklärt, dass Europa mehr Kohäsion brauche,
    weil die EU-Regionen vor unterschiedlichen Herausforderungen stehen, die die
    Gesellschaft bestimmen werden. Sie wies darauf hin, dass Klimawandel,
    Globalisierung, Migration, Automatisierung und digitale Technologien
    unterschiedliche Auswirkungen auf die Industrieregionen und -sektoren der EU
    haben. Während einige Regionen und Unternehmen besser an Veränderungen
    angepasst sind, haben andere Schwierigkeiten und Probleme. Die EU-Kommissarin
    fügte hinzu, Rumänien habe Mittel in Höhe von 30 Mrd. EUR aus dem
    Gemeinschaftshaushalt erhalten. Die Hälfte der öffentlichen Investitionen, die
    in den letzten 12 Jahren im Land erzielt wurden, wurde von der EU kofinanziert,
    sagte Corina Cretu.


    Bukarest: Der Verband der rumänischen Transporteure (FORT) kündigte in einer Erklärung an, dass er am Mittwoch, dem 27. März, in Straßburg gegen das Mobilitätspaket 1 zusammen mit anderen Arbeitgeberverbänden aus Rumänien und den östlichen Ländern protestieren wird. Die Föderation widersetzt sich unter anderem der Rückkehr der Fahrer zu Hause mindestens alle vier Wochen oder nach drei Wochen, wenn der Fahrer zwei reduzierte wöchentliche Pausen einlegt. FORT bittet auch um eine Neubewertung der normalen wöchentlichen Ruhezeit im Führerhaus, und äußerte sich gegen die Anwendung der Entsendungsregeln für den Straßentransport.



    Washington: Der von US-Sonderermittler Robert Mueller vorgelegte Abschlussbericht enthält laut Justizministerium keine Beweise für eine Verschwörung zwischen Donald Trumps Wahlkampfteam und Russland. Wie aus einer vierseitigen Zusammenfassung des Berichts an den Kongress weiter hervorgeht, wird Trump allerdings vom Vorwurf der Justizbehinderung nicht entlastet – aber der Vorwurf wird durch den Bericht auch nicht erhärtet. In einer ersten Reaktion erklärte sich Präsident Trump für vollständig entlastet. Die Demokraten bestehen auf der Veröffentlichung des gesamten Berichts von Mueller.



    Wetter: In Rumänien ist das Wetter schön und wärmer als üblich für diese Jahreszeit, wird aber langsam instabil. Es regnet im Norden, Westen und Zentrum des Landes. Die Tageshöchstwerte liegen zwischen 10 und 25 Grad Celsius. Am Mittag wurden in Bukarest 19 Grad gemessen.

  • Jurnal românesc – 25.03.2019

    Jurnal românesc – 25.03.2019


    Premierul
    Viorica Dăncilă a anunţat că ambasada României din Israel va fi mutată de la
    Tel Aviv la Ierusalim, după finalizarea analizei privind oportunitatea acestei
    măsuri şi în deplin consens cu toţi factorii de decizie. Declaraţia a fost
    făcută la Conferinţa Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice,
    care s-a desfăşurat în weekend la Washington, în Statele Unite ale Americii.
    Prim-ministrul a vorbit şi despre trei legi care vor fi promovate în
    Parlamentul României şi pe care le-a calificat drept deosebit de importante
    pentru comunitatea evreiască din România şi din lume. Prima se referă la
    acordarea de drept a cetăţeniei române tuturor evreilor de origine română care
    au fost obligaţi să renunţe la ea atunci când au părăsit ţara în timpul
    regimului comunist. A doua priveşte acordarea de despăgubiri şi pensii speciale
    supravieţuitorilor Holocaustului din România, iar a treia garantează accesul
    specialiştilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România la arhivele
    statului din perioada celor două războaie mondiale. România va rămâne
    acelaşi prieten loial şi cea mai puternică voce europeană în sprijinul
    poporului evreu şi al statului Israel, a mai spus Viorica Dăncilă.
    Anunţul premierului privind mutarea ambasadei a provocat reacţii variate. Pe de
    o parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a arătat încântat de decizia
    guvernului român, iar pe de alta, secretarul general al Organizaţiei pentru
    Eliberarea Palestinei, Saeb Erekat, a criticat-o şi i-a solicitat Uniunii
    Europene să ia măsuri. O poziţie oficială a venit şi din partea Administraţiei
    Prezidenţiale de la Bucureşti, potrivit căreia decizia finală în această speţă
    îi aparţine preşedintelui României, care este, conform Constituţiei, titular al
    deciziilor de politică externă a României şi reprezentant al ţării noastre în
    plan extern.




    Comisarul
    european pentru politici regionale, Corina Creţu, a afirmat că prezenţa
    românilor în Italia este cel mai mare fenomen migrator de succes din această
    ţară. Oriunde am fost în Italia, m-am întâlnit cu români. Am văzut cât de
    importantă este biserica pentru a aduna comunităţile de români şi ceea ce am
    observat este că în Italia românii se integrează social foarte rapid, sunt
    muncitori, eficienţi, respectaţi, au reuşit să participe la viaţa politică şi
    socială a comunităţilor din care fac parte şi mă bucur că (…) acum în mai toate
    ţările românii se înţeleg şi lucrează împreună, a spus Corina Creţu.
    Declaraţia a fost făcută la evenimentul Fraternitatea italo-română,
    organizat la Cluj de Clubul Italian de Afaceri şi la care au participat,
    printre alţii, ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi şi consulul
    onorific al Italiei la Cluj, Massimo Novali. Ambasadorul italian a susţinut că
    fraternitatea româno-italiană nu se limitează doar la simplul fenomen migrator,
    ci are rădăcini mult mai adânci, istorice. Suntem popoare foarte, foarte
    asemănătoare, nu doar în ceea ce priveşte limba, ci şi modul în care gândim, în
    care înfruntăm problemele vieţii. (…) Atunci când sărbătorim fraternitatea
    româno-italiană, sărbătorim, de fapt, fraternitatea latină, a spus
    diplomatul. Cu prilejul menifestării de la Cluj, a fost lansat volumul Ca
    fraţii. Fraternitatea italo-română la 10 ani de la aderarea la Uniunea
    Europeană, de Marian Mocanu şi Irina Niculescu.




    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu
    comisarii europeni Julian King şi Marianne Thyssen, cu care a discutat despre
    preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene şi despre diaspora. În cadrul
    discuţiilor cu comisarul pentru Securitatea Uniunii, Julian King, oficialul
    român s-a referit la combaterea dezinformării şi a traficului de persoane, la
    campania Informare acasă! Siguranţă în lume! derulată de MRP,
    precum şi la situaţia comunităţii româneşti din Marea Britanie în contextul
    Brexit. La întâlnirea de lucru cu comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi
    afaceri sociale, Marianne Thyssen, temele abordate au fost readucerea în ţările
    de origine a unei părţi din forţa de muncă aflată în prezent în alte state
    europene, fenomenul de migraţie a creierelor, precum şi necesitatea
    ca cetăţenii europeni care au reşedinţa în alte ţări să aibă atât drepturile
    cât şi obligaţiile ce le revin din statutul de rezidenţi ai acelor ţări.
    Comisarul Marianne Thyssen a felicitat România pentru parcursul la şefia
    Consiliului UE şi a punctat necesitatea unei mai bune cooperări între statele
    membre în privinţa tematicilor care ţin de diaspora.

  • Opinii despre fraternitatea româno-italiană

    Opinii despre fraternitatea româno-italiană

    Fraternitatea
    româno-italiană nu se oglindeşte în simplul fenomen migrator dinspre Italia spre
    România şi dinspre România spre Italia – a afirmat, duminică, reprezentantul Romei la Bucureşti, Marco
    Giungi. Relaţiile dintre cele două popoare au rădăcini mult mai adânci, dincolo
    de cei peste zece ani de când România se află în Uniunea Europeană, răstimp în care un număr foarte mare
    de români au ales să trăiască în Peninsulă. Românii şi italienii – a punctat
    diplomatul italian – sunt extrem de asemănători nu doar prin limba pe care o
    vorbesc, ci şi prin modul în care gândesc sau prin felul în care înfruntă
    problemele vieţii. Or, atunci când este sărbătorită fraternitatea
    româno-italiană, este sărbătorită, de fapt, fraternitatea lor latină istorică -
    a conchis Marco Giungi, care a participat, la Cluj-Napoca la un
    eveniment organizat de Clubul Italian de Afaceri, a cărui temă a fost fraternitatea
    italo-română la un deceniu de la aderarea României la Uniunea Europeană, temă
    inclusiv a unei cărţi lansate cu aceeaşi ocazie.

    Printre vorbitorii la
    eveniment s-a numărat şi comisarul european pentru Politică regională, Corina
    Creţu, care a declarat, la rândul său, că prezenţa celor peste un milion de români
    în Italia reflectă cel mai mare fenomen migrator de succes din istoria italiană. S-au
    integrat foarte rapid, sunt muncitori, eficienţi, respectaţi, au reuşit să
    participe la viaţa politică şi socială a comunităţilor din care fac parte, se înţeleg şi conlucrează, totodată, foarte
    bine cu compatrioţii lor din alte ţării europene occidentale – a spus
    Corina Creţu. La jumătatea lunii
    februarie, actualul vicepremier şi ministru italian de Interne, Matteo Salvini,
    îi surprindea atât pe români, cât şi pe compatrioţii săi: după ce, în
    cariera sa de politician, avusese declarații controversate la adresa străinilor
    și în câteva rânduri chiar a românilor din Italia, cu ocazia preluării de către
    România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, Matteo Salvini a schimbat abordarea. Românii – a spus şi el atunci – reprezintă comunitatea cea
    mai numeroasă din Italia, dar şi cel mai bine integrată din punct de vedere
    economic, cultural şi comercial. De aceea – a precizat Matteo Salvini – este de
    datoria sa ca, în fiecare zi, să protejeze majoritatea covârşitoare a
    românilor, oameni de treabă, izolându-i şi pedepsindu-i pe acei puţini
    infractori care reuşesc să le păteze acestora imaginea.

    Să amintim că relaţiile
    româno-italiene se desfăşoară sub semnul unui Parteneriat Strategic Consolidat,
    semnat de miniştrii de Externe ai celor două ţări la 9 ianuarie 2008. În timp, contactele
    politice au fost frecvente şi variate, la fel şi schimburile
    cultural-ştiinţifice. Economic, Italia este unul dintre principalii parteneri
    ai României, atât prin prisma schimburilor comerciale, cât şi prin cea a
    investiţiilor.

  • March 22, 2019 UPDATE

    March 22, 2019 UPDATE

    Brussels — The Romanian President Klaus Iohnnis on Thursday and Friday participated in Brussels in a European Council meeting. On the occasion, he highlighted the very important results obtained so far by the Romanian presidency of the Council of the EU, one of the outcomes being the considerable number of files finalized. As regards Brexit, the Romanian head of state has stated that there is a real chance for an orderly exit of Great Britain from the EU. Klaus Iohannis has reiterated that a main concern of the Romanian authorities was the Romanian citizens living in the UK. At the Brussels summit, the EU leaders agreed with the postponement of Brexit and offered Great Britain two scenarios for leaving the EU.



    EU — Romania’s sustainable economic growth reported in the past years has not been felt by large categories of Romanians, and poverty most often affects children said Friday in Bucharest the European Commissioner for Regional Policy, Corina Cretu. She talked about the need for massive investments in the healthcare services, the transport infrastructure, the energy and environmental fields, upon the presentation of the 2019 Country Report for Romania, an event organized by the EC’s Representation in Romania. The report draws attention that the model of economic growth based on consumption affects the capacity to sustainably bridge the gaps separating Romania from the developed states. The document also shows that Romania’s foreign debt on medium and long term risks exceeding 60% of the GDP an that the economy has been affected by pay rises that were not correlated with productivity. The document drafted by the EC was criticized by finance minister Eugen Teodorovici who labeled it as being too pessimistic.



    NATO — Romania is better prepared, from a military point of view, than 15 years ago when it joined NATO, said Friday the Romanian defense minister Gabriel Les. He participated in an event devoted to the launch of a public campaign entitled ‘Romania — 15 years within NATO. 70 years since the setting up of the North Atlantic Alliance’ and to the re-launch, in Romania, of a public information campaign called ‘#WeAreNATO’. Minister Les talked about Romania’s contribution within NATO both during the pre-accession period and after accession to NATO on March 27, 2004. According to the Romanian official at present as many as 1,000 military are on foreign missions. More than 2,500 military were involved in past missions. 29 Romanian soldiers lost their lives and 180 were wounded in external theaters of operations, minister Les recalled.



    Protests — As many as 1,500 court clerks protested on Friday in front of the government headquarters in Bucharest, expressing discontent with their pay and work conditions. This week they have worn a white armband during work hours at the courts and prosecutor’s offices where they are employed. Court clerks threaten to start a grievance procedure if employers do not meet their demands. (translation by L. Simion)

  • 22.03.2019 (mise à jour)

    22.03.2019 (mise à jour)

    Sommet – Le président Klaus Iohannis a participé, jeudi et vendredi, à la réunion du Conseil européen de Bruxelles, où il a mis en avant les résultats importants remportés par la Roumanie depuis la reprise du flambeau de la Présidence du Conseil au 1er janvier dernier. Des résultats qui se sont concrétisés par le bouclage dun nombre important de dossiers qui se trouvaient sur la table du Conseil. Au sujet du Brexit, le chef de lEtat estime quil existe une chance réelle dobtenir un accord avec le Royaume-Uni et pour un retrait ordonné de ce dernier de lUnion. Klaus Iohannis a réaffirmé que la sauvegarde des intérêts des ressortissants roumains qui vivent au Royaume-Uni demeure la priorité principale. Au sommet de Bruxelles, les leaders de lUnion ont accepté de retarder la date butoir du Brexit, proposant à la Grande-Bretagne deux scénarios de rechange.



    Semestre européen – De larges catégories de la population narrivent pas à bénéficier de la croissance économique soutenue de la Roumanie de ces dernières années et la pauvreté touche souvent les enfants. Cest ce qua affirmé ce vendredi à Bucarest, la commissaire européenne à la Politique régionale, Corina Cretu. En présentant le Rapport par pays de la Commission européenne sur la Roumanie, elle a insisté sur la nécessité de faire des investissements majeurs dans les services de santé, dans linfrastructure routière, dans lénergie et dans lenvironnement. Des investissements importants dans le domaine de linnovation pourraient aider à transformer léconomie roumaine, a-t-elle encore précisé. Le rapport de la CE attire lattention sur le fait quune croissance économique fondée sur la consommation diminue la capacité de récupérer de manière soutenable les décalages par rapport aux pays plus industrialisés. De même, la dette extérieure sur le moyen et sur le long terme de la Roumanie risque de dépasser les 60% du PIB, alors que léconomie est affectée par les hausses salariales qui ne sont pas mises en corrélation avec la productivité. Pour sa part, le ministre roumain des Finances, Eugen Teodorovici, considère ce document de la CE comme étant trop pessimiste.



    Défense – La Roumanie est bien mieux préparée du point de vue militaire par rapport à il y a 15 ans, lorsque le pays a adhéré à lOTAN – a déclaré vendredi le ministre de la Défense, Gabriel Leş. Il a participé à lévénement consacré au lancement de la campagne dévénements publics « La Roumanie – 15 années à lOTAN. 70 ans depuis la création de lOrganisation du Traité de lAtlantique Nord » et la relance en Roumanie de la campagne dinformation publique #WeAreNATO. Gabriel Leş a parlé de la contribution de la Roumanie au sein de lOTAN, tant pendant la période de préadhésion quaprès le moment de dadmission à lAlliance, le 27 mars 2004. Selon le responsable, à présent, un millier de militaires sont en missions à létranger, et leur nombre a même dépassé les 2500 à un moment donné. 29 militaires roumains ont perdu la vie et 180 ont été blessés dans les théâtres dopérations étrangers, a rappelé Gabriel Leş.



    Revendications Justice – Environ 1.500 greffiers ont manifesté vendredi devant le siège du gouvernement de Bucarest, mécontents des conditions salariales et des conditions de travail. Tout au long de la semaine écoulée, ils avaient porté une banderole blanche dans lexercice de leur profession, au sein des juridictions et des parquets. Les greffiers menacent de déclencher la grève si leurs revendications demeurent sans écho.

    Grippe
    – Le nombre de victimes de la grippe a grimpé à 186, selon les dernières informations
    fournies par le Centre national de surveillance et de contrôle des maladies
    transmissibles de l’Institut national de Santé publique. Quant aux dernières
    victimes il s’agit de quatre femmes, d’un homme et d’un nourrisson âgé de 4
    mois, les six touchés par la souche A du virus, n’ayant pas été vaccinés et
    souffrant des comorbidités.


    Météo – Un ciel bleu et des températures à la hausse
    nous attendent dans les 24 prochaines heures partout en Roumanie, à l’exception
    du sud, où des nuages et des pluies à caractère local sont attendus. La vitesse
    du vent atteindra en rafales les 70 km/h
    dans les Carpates méridionaux et à la courbure des Carapates. Les températures
    minimum varieront entre – 3 et 9°C, alors que les maxima atteindront les 20°C.

  • Nachrichten 22.03.2019

    Nachrichten 22.03.2019

    Brüssel: Es gibt eine echte Chance für einen geordneten Austritt Großbritanniens aus der Europäischen Union. Dies erklärte der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis am Freitag, am Rande der Frühjahrstagung des Europäischen Rates in Brüssel. Iohannis bekräftigte, dass die Behörden in Bukarest die im Vereinigten Königreich lebenden rumänischen Bürger als Priorität betrachten. Am Donnerstag hatten die Staats- und Regierungschefs der Europäischen Union eine Verschiebung des Brexit angenommen, und Großbritannien zwei Varienten zum Verlassen der Gemeinschaftsstrukturen angeboten.



    Bukarest: Das anhaltende Wirtschaftswachstum Rumäniens in den letzten Jahren ist von breiten Kategorien von Rumänen nicht zu spüren, und Kinder sind häufig von Armut betroffen, sagte Corina Creţu, EU-Kommissarin für Regionalpolitik, am Freitag in Bukarest. Bei der Präsentation des Rumänien-Länderberichts 2019, einer Veranstaltung der Vertretung der Europäischen Kommission, sprach sie über die Notwendigkeit massiver Investitionen in Gesundheitsdienstleistungen, Verkehrsinfrastruktur, Energie und Umwelt. Äußerst wichtige Investitionen sollten auch im Bereich der Innovation erfolgen, die praktisch zur Transformation der rumänischen Wirtschaft führen würden. In dem Bericht wird darauf hingewiesen, dass das Modell des auf Verbrauch basierenden Wirtschaftswachstums die Fähigkeit Rumäniens zu einer dauerhaften Annäherung an die Industrieländern beeinflusst. Das Dokument weist auch darauf hin, dass die mittel- und langfristige Auslandsverschuldung 60% des BIP überschreiten könnte. Ferner wird die Wirtschaft von Lohnerhöhungen, die mit der Produktivität nicht korreliert werden, negativ beeinflusst. Der von der Europäischen Kommission erstellte Rumänien-Länderbericht 2019 wurde jedoch von Finanzminister Eugen Teodorovici als zu pessimistisch kritisiert.



    Bukarest: Die Gewerkschafter von der Bukarester U-Bahn Metrorex haben am Freitag in Bukarest zum zweiten Mal in der Folge protestiert. Sie hielten eine einstündige Mahnwache vor dem Sitz des Verkehrsministeriums in der Hoffnung, dass sie vom Minister empfangen werden. Die Demonstranten klagten über Personalmangel und beschuldigten die Behörden, den Sicherheitsfragen gegenüber gleichgültig zu sein.



    Bukarest: Etwa 1.500 Rechtspfleger und Justizangestellte haben am Freitag vormittag vor dem Regierungssitz in Bukarest protestiert. Sie forderten bessere Arbeitsbedingungen und Gehaltserhöhungen. Dieser Protestaktion werden weitere Protestaktionen folgen, die auf unbestimmte Zeit organisiert werden, bis die Ansprüche beigelegt sind, erklärten die Gewerkschaftsvertreter. Die Protestdemonstration am Freitag kam nachdem die Rechtspfleger und Justizangestellten aus dem ganzen Land in der Woche vom 11. bis 15. März 2019 bei der Arbeit weiße Bänder als Protestzeichen getragen hatten. Ab dem 18. März 2019 lehnten sie es ab, zusätzliche Arbeit in Gerichten und Staatsanwaltschaften zu leisten. Dies würde innerhalb von 10 Tagen zu Schwierigkeiten in den Gerichten führen.Das Funktionieren der Justiz und die Tätigkeit der Gerichte und Staatsanwaltschaften hängen von der zusätzlichen Arbeit ab, erklärten die Gewerkschafter.



    Bukarest: Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă wird sich in der Zeit vom 23. bis 26. März in den Vereinigten Staaten aufhalten, um an der Konferenz des American-Israeli Public Policy Committee (AIPAC) teilzunehmen, auf Einladung von AIPAC-Präsident Morton Fridman und AIPAC-Exekutivdirektor Howard Kohr. Laut einer Mitteilung der Bukarester Exekutive spiegelt der Besuch die Intensivierung des bilateralen Dialogs wider und ist Teil der anhaltenden Bemühungen der rumänischen Regierung, die Partnerschaften Rumäniens mit den Vereinigten Staaten und Israel zu festigen und auszubauen.



    Rom: Papst Franziskus hat am Donnerstag den neuen Sitz der Scholas Occurrentes Foundation in Rom eröffnet. Durch eine Videokonferenz eröffnete der Papst auch das neue Zentrum der Stiftung Scholas Occurentes im Rahmen der Nationalen Schule für politische und administrative Studien in Bukarest. Ziel des Scholas Occurentes-Netzwerks, das 2013 vom Papst persönlich ins Leben gerufen wurde und heute über 450.000 Bildungseinrichtungen in 190 Ländern verfügt, ist es, öffentliche und private Schulen verschiedener Konfessionen an der Verwirklichung eines Traums“ zu beteiligen: die Welt in eine Gemeinschaft ohne Mauern zu verwandeln, in der alle Kinder, insbesondere die Ärmsten, im Zeichen des Friedens und des Gemeinwohls leben und handeln können. Papst Franziskus wird zwischen 31. Mai – 02. Juni einen Rumänienbesuch unternehmen. Dies ist der zweite Papstbesuch in Rumänien, nachdem Papst Johannes Paul II. 1999 das mehrheitlich orthodoxe Rumänien besucht hatte.



    Wetter: In Rumänien bleibt das Wetter weiterhin schön, mit Tageshöchsttemperaturen über die Mittelwerte für diese Saison. Der Himmel ist wechselhaft, mit einigen Wolken in den südlichen Regionen, wo es vereinzelt Regenbedingungen gibt. Der Wind wird in den Südkarpaten über 70 km/h erreichen. Die Tagestiefsttemperaturen liegen zwischen minus 3 und 9 Grad Celsius und die Tageshöchsttemperaturen zwischen 11 und 20 Grad Celsius.

  • 21.03.2019 (mise à jour)

    21.03.2019 (mise à jour)

    Présidence – Présent hier à la Conférence transatlantique annuelle, organisée à Bruxelles par la Chambre de commerce américaine auprès de lUnion européenne, le président roumain Klaus Iohannis a affirmé quen sa qualité de partenaire stratégique des Etats-Unis, la Roumanie considérait son mandat à la tête du Conseil de lUE comme une opportunité de promouvoir un agenda positif de coopération entre lUnion et les Etats-Unis. Le président Iohannis a encore précisé que les échanges commerciaux transatlantiques sélevaient à environ un milliard de milliards de dollars de biens et services, ce qui avait permis de créer quelque 7 millions demplois aux Etats-Unis et 5 millions dans lUE. Le chef de lEtat roumain participe, aujourdhui et demain, au Conseil européen de printemps, où il plaidera pour que les 28 continuent leurs efforts de consolider et dapprofondir le marché unique européen. Lagenda de la réunion inclut également des sujets tels la consolidation de la base économique européenne, le changement climatique, le prochain sommet avec la Chine et les moyens de lutter contre la désinformation. Par ailleurs, les dirigeants européens examineront la demande de la première ministre britannique Theresa May de reporter au 30 juin la sortie du Royaume Uni de lUE.



    Fonds européens – La commissaire européenne pour la politique régionale, Corina Creţu, fera une visite vendredi à Bucarest pour aborder les priorités dinvestissements pour le prochain budget de lUE. Elle sera par ailleurs présente lors de la présentation du rapport par pays sur la Roumanie dans le cadre du Semestre européen, ainsi quà la conférence « Les priorités dinvestissement de la Roumanie, 2021-2027 ». Selon un communiqué officiel de la Commission européenne, la commissaire européenne estime que la Roumanie devrait orienter les fonds européens en priorité vers les domaines de linnovation, des PME, pour soutenir la construction de son infrastructure de transport, pour développer des mesures doccupation et dinclusion sociale, et pour soutenir la transition vers une économie basée sur la réduction des émissions de CO2.



    Transports – Le gouvernement a promis aux syndicats des transporteurs dopérer des modifications dans la législation qui régit le domaine des transports de personnes lors de la prochaine réunion de gouvernement. Cela fait suite aux manifs organisées mercredi et jeudi au centre-ville de la capitale, auxquelles ont pris part des centaines de chauffeurs de taxis, camions et cars. Les chauffeurs de taxis exigent notamment une réglementation plus stricte des formes alternatives du transport urbain, quils assimilent à de la concurrence déloyale. Les syndicats du métro bucarestois organisent quant à eux des piquets de grève, jeudi et vendredi, pendant une heure, devant le ministère des Transports, dénonçant létat dobsolescence du matériel roulant.


    Numérique UE – La commissaire européenne à la société numérique, Mariya Gabriel, a affirmé jeudi, à Cluj, que le premier programme numérique européen, intitulé « Digital Europe », bénéficierait dune enveloppe de 9 milliards deuros pour la période 2021-2027. En ouverture de la conférence, Mariya Gabriel a encouragé les start-ups en provenance de 35 pays à créer des synergies et à mettre à profit cette opportunité. Des investissements importants sont attendus dans les domaines de lintelligence artificielle, de la sécurité cybernétique et de linnovation. Pour sa part, le ministre roumain des Communications et de la société digitale, Alexandru Petrescu, a fait savoir que le programme avait été ficelé au mois de février, pendant la présidence roumaine du Conseil de lUE. Deux jours durant, cest à Cluj quà lieu lun des rendez-vous les plus importants dédié aux start-ups européens.



    Désastres – Le mécanisme européen consolidé de protection civile intitulé RescUE, censé raffermir la réponse collective de lUnion Européenne face aux désastres naturels est entré en vigueur ce jeudi, selon un communiqué de presse issu par la Commission européenne. Pour assurer une meilleure protection aux citoyens européens face à de tels événements, cest au mois de décembre passé que le Parlement européen, la Commission et le Conseil sont tombés daccord pour renforcer le mécanisme en vigueur. En bref, le nouveau mécanisme met au point une réserve européenne pour répondre de façon adéquate en cas de désastre. RescUE pourra être déclenché en cas durgence sanitaire, chimique, biologique, radiologique et nucléaire. Ces dernières années, lEurope a été confrontée avec des désastres dorigine naturelle qui ont fait des centaines de victimes et de pertes de plusieurs milliards deuros.



    Chisinau – Le parlement de la République de Moldova, élu au scrutin du 24 février dernier, sest réuni jeudi en séance inaugurale, en présence du président de la république, Igor Dodon. Pourtant, pas encore de majorité parlementaire en vue de la constitution dun gouvernement à Chisinau. Les élections, organisées sur base dun scrutin mixte, ont vu élire 35 de députés socialistes russophones, 30 du parti Démocrate de centre-gauche, actuellement au pouvoir, 26 du Bloc ACUM de lopposition pro européenne, 7 élus populistes du parti Șor, et 3 indépendants. Selon Radio Chisinau, le parti Démocrate et les socialistes ont convié le bloc ACUM aux négociations en vue de dégager une majorité parlementaire. Jusquà maintenant pourtant, les représentants de lOpposition ont refusé toute alliance avec les partis des oligarques et les partis anti-européens.



    Météo – Un ciel variable, voire parfois couvert dans le nord, lest et plus rarement dans le centre de la Roumanie est annoncé pour ce vendredi, alors que le mercure est à la hausse. Si les températures minimum varieront entre 3 et 7°, les maxima pourraient atteindre les 20°C.


  • Nachrichten 21.03.2019

    Nachrichten 21.03.2019

    Als strategischer Partner der USA, sieht der rumänische Präsident Klaus Iohannis sein Mandat bei der turnusmassigen EU-Ratspräsidentschaft als Chance, um eine Agenda der Zusammenarbeit zwischen der EU und den USA voranzutreiben. Dies sagte er am Donnerstag auf der jährlichen Transatlantic Conference der EU-AmCham in Brüssel. Iohannis fugte hinzu, der jährliche Handelsaustausch zwischen der EU und den USA übersteigt eine Trillion US-Dollar, was 7 Millionen Arbeitsplätze in den USA und 5 Millionen in der EU schafft. Am Donnerstag und Freitag nimmt der rumänische Vertreter an der Frühjahrstagung des Europäischen Rates teil, wo er voraussichtlich die EU-Mitglieder auffordern wird, die Konsolidierung und Straffung des Binnenmarktes in all seinen Dimensionen fortzusetzen. Andere Themen, wie die Konsolidierung der wirtschaftlichen Grundlage Europas, der Klimawandel, der künftige Gipfel mit China sowie Möglichkeiten zur Bekämpfung von Desinformation stehen ebenfalls auf der Tagesordnung des Gipfels. Die europäischen Staats- und Regierungschefs werden auch eine Anfrage der britischen Premierministerin Theresa May diskutieren, die den Austritt Gro‎ßbritanniens bis zum 30. Juni hinausschieben will.



    Die rumänische Regierung wird in der nächsten Sitzung Änderungen an den Rechtsvorschriften über den Personenverkehr vornehmen. Diese Zusage erhielten die gro‎ßen Gewerkschaftsverbände in diesem Sektor nach den Protesten von Donnerstag und Mittwoch. Am Mittwoch und Donnerstag hatten im Zentrum Bukarests Hunderte Taxi-, Minibus- und Reisebussfahrer protestiert. Sie forderten Änderungen an den Rechtsvorschriften fur die alternativen Verkehrsunternehmen, die sie des unlauteren Wettbewerbs bezichtigen. Die Gewerkschftler der Bukarester U-Bahn protestieren am Donnerstag und Freitag auf Dauer einer Stunde vor dem Verkehrsministerium. Sie werfen den Behörden vor, den Sicherheitsfragen gegenüber gleichgültig zu sein.



    Im Jahr 2017 gab es laut den am Donnerstag von Eurostat veröffentlichten Daten 4,4 Millionen Migranten in den EU-Ländern, einschlie‎ßlich der Migration innerhalb der Union. Das Statistikamt der Gemeinschaft hat 2,8 Millionen Migranten in den 28 Mitgliedstaaten au‎ßerhalb der Union und 1,9 Millionen Menschen, die bereits in einem Mitgliedstaat leben und in einen anderen Mitgliedstaat ziehen, gemeldet. Zur gleichen Zeit verlie‎ßen 3,1 Millionen Migranten ein EU-Land. In 22 EU-Ländern waren mehr Einwanderer als Auswanderer registriert. In sechs Ländern – Bulgarien, Kroatien, Lettland, Litauen, Polen und Rumänien — sind mehr Menschen ausgewandert als eingewandert. Die grö‎ßte Einwandererzahl wurde in Malta verzeichnet (46 Einwanderer pro 1000 Einwohner).



    Die für Regionalpolitik zuständige EU-Kommissarin Corina Cretu unternimmt am Freitag einen Bukarestbesuch, um die Investitionsprioritäten des nächsten EU-Haushalts zu erörtern. Sie wird an dem Vortrag des Länderberichts für Rumänien im Europäischen Semester und an der Konferenz Investitionsprioritäten für Rumänien, 2021 — 2027“ teilnehmen. Laut einer offiziellen Mitteilung der Europäischen Kommission erklärte Kommissarin Corina Creţu vor diesem Besuch, dass die europäischen Mittel in Rumänien insbesondere den Bereichen Innovation, KMUs, Übergang zu einer kohlenstoffarmen Wirtschaft, strategische Verkehrsnetze sowie Ma‎ßnahmen zur Beschäftigung und sozialen Eingliederung zugewiesen werden.



    Das nach den Wahlen vom 24. Februar gewählte Parlament der Republik Moldau ist am Donnerstag in seiner ersten Sitzung zusammengetreten. Chisinau hat immer noch keine parlamentarische Mehrheit gebildet. An der Versammlung der Legislative nahm auch der Präsident der Republik, Igor Dodon, teil. In dem neuen Parlament, das zum ersten Mal auf der Grundlage eines gemischten Wahlsystems gewählt wurde, gibt es 35 sozialistische, prorussische Abgeordnete von Präsident Dodon, 30 von der Demokratischen Partei (Mitte-Links, an der Regierung), 26 vom ACUM Block (der pro-europäischen Opposition), 7 von der populistischen ŞOR-Partei und drei unabhängige Abgeordneten. Nach Angaben von Radio Chisinau luden die Demokratische Partei und die Sozialisten den ACUM Block zu Verhandlungen ein, um eine Mehrheit zu bilden. Vertreter der Opposition sagten jedoch, dass sie keine Allianzen mit oligarchischen und anti-europäischen Parteien eingehen werden.

  • Jurnal românesc – 15.03.2019

    Jurnal românesc – 15.03.2019

    Cel de-al 8-lea
    Summit european al regiunilor şi oraşelor de la Bucureşti a reunit lideri
    naţionali, locali şi regionali din întreaga Europă şi i-a avut invitaţi pe
    comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu şi pe
    negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier. Acesta din urmă a
    declarat că soarta celor 4,5 milioane de cetăţeni care vor fi afectaţi direct
    prin ieşirea Marii Britanii din spaţiul comunitar reprezintă o prioritate
    pentru Bruxelles. Barnier a precizat că sunt 3,5 milioane de cetăţeni europeni
    care lucrează în Regatul Unit, inclusiv numeroşi români, iar restul dintre cei
    afectaţi sunt britanici, care lucrează pe teritoriul altor state membre.
    Oficialul european a apreciat că, prin acord, drepturile lor şi ale familiilor
    acostora trebuie să fie garantate, cel puţin până în 2020, deoarece până la
    acea dată Regatul Unit este contributor net la bugetul european. Ministrul
    afacerilor europene, George Ciamba a afirmat, la rându-i, că o prioritate pentru
    Guvernul României este asigurarea drepturilor românilor din Marea Britanie şi
    ale britanicilor din România, în contextul unui Brexit fără acord.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a organizat o reuniune cu reprezentanții
    Coaliției Naționale pentru Modernizarea României în cadrul căreia s-a stabilit
    semnarea unui acord de parteneriat în scopul susținerii intereselor românilor
    din afara granițelor. Ministrul Natalia Elena Intotero și președintele
    Coaliţiei, Alexandru Cumpănașu, au evocat nevoia de unire a instituțiilor
    statului și a societății civile în vederea sprijinirii inițiativelor de
    promovare a valorilor României. Discuțiile s-au axat pe identificarea comună a
    unor soluții concrete care să vină în ajutorul conaționalilor noștri, prin
    dezvoltarea de activități și acțiuni care să promoveze păstrarea identității
    culturale, lingvistice și naționale a românilor de pretutindeni.




    Vice-premierul
    croat Marija Pejcinovic Buric s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul de
    Externe Teodor Meleşcanu cu care a discutat, printre altele, despre protecţia
    minorităţilor din cele două ţări. Avem şi de o parte şi de alta
    minorităţi, care sunt foarte bine integrate în societate, dar în acelaşi timp
    îşi păstrează specificităţile, a spus oficialul croat. Poate ca o
    particularitate pentru istro-românii din Croaţia, care sunt foarte puţini, dar
    trăiesc aici de 1.000 de ani, ei şi-au păstrat limba ca un aspect foarte
    valoros şi noi vom face tot ce ţine de partea croată, indiferent de cât de
    puţini ar fi, vom face totul ca limba şi cultura lor să se păstreze, a
    declarat Buric. Ea a mulţumit României pentru modul în care i-a protejat pe
    croaţii care trăiesc aici şi care au posibilitatea de a învăţa în limba maternă
    începând de la grădiniţă.




    Facultatea de
    Ştiinţe Sociale a Universităţii Pontificale San Tommaso d’Aquino, în colaborare
    cu Ajuvantes Onlus, va prezenta pe 16 martie, la Roma, rezultatele unei cercetări
    etnografice asupra prejudecăţilor anti-româneşti în capitala italiană.
    Evenimentul, realizat sub patronajul Ambasadei României la Sfântul Scaun şi al
    Accademia di Romania in Roma, se va desfăşura la sediul Universităţii
    Angelicum. Cercetarea, o premieră în mediul academic din Italia, a fost
    realizată de un grup de studenţi români, coordonaţi de profesorul italian de
    antropologie culturală Antonio Riccio. Mărturiile adunate în timpul cercetării
    vor fi împărtăşite în cadrul unui moment artistic intitulat Mândrie şi
    prejudecată. Acesta va reda, prin vocile a şapte actori români şi
    italieni, poveştile de viaţă ale românilor şi romanilor intervievaţi de-a
    lungul cercetării etnografice.




    Președintele
    Klaus Iohannis a semnat un decret prin care dispune decorarea unor instituții
    culturale din Serbia, în semn de apreciere pentru contribuţia importantă pusă
    în slujba promovării culturii, limbii şi spiritualităţii româneşti. Astfel,
    pentru afirmarea identităţii etnice a românilor din ţara vecină, preşedintele a
    conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria F
    Promovarea culturii, Revistei de Literatură, Artă şi Cultură
    Transfrontalieră Lumina din Panciova și Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Cavaler, Categoria F Promovarea culturii,
    Societăţii Literar-Artistice Tibiscus din Uzdin.

  • Investiții în sănătate după 2020

    Investiții în sănătate după 2020

    Asistența medicală rămâne o preocupare majoră a cetățenilor
    UE. Un
    recent sondaj Eurobarometru arată că aceasta
    a fost identificată ca fiind principala problemă cu care se vor confrunta
    regiunile în viitor. Fondurile politicii de coeziune sprijină proiecte care
    îmbunătățesc accesul la asistență medicală și abordează inegalitățile în
    materie de sănătate, prin reforma sistemelor de sănătate, dezvoltarea
    serviciilor de e-sănătate și a soluțiilor digitale, precum și prin cercetare și
    inovare, educația în domeniul sănătății, îmbătrânirea în bune condiții, securitatea
    și sănătatea în muncă. În perioada 2014-2020, mii de proiecte sunt finanțate
    din fondurile strcuturale.


    Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a oferit mai multe
    amănunte: Cred foarte mult că sprijinirea sănătății și a serviciilor de
    sănătate reprezintă una din condițiile necesare pentru menținerea structurii
    sociale în întreaga Europă. De la începutul actualei perioade de programare (2014-2020),
    8 miliarde de euro din fondurile structurale au fost investite în sănătate,
    inclusiv 4 miliarde din fonduri de coeziune. Finanţăm mii de proiecte în toată
    Europa pentru a îmbunătăți accesul la servicii de sănătate de calitate la nivel
    regional. Am în minte mai multe exemple. De pildă, recent, am vizitat ambulatoriul spitalului municipal din Cluj-Napoca,
    România, care furnizează servicii de sănătate de calitate unui număr de
    aproximativ 60 de mii de locuitori. Totodată, mă gândesc și la laboratoarele mobile din Bruxelles sau
    la cele 3 mii de locuri de muncă pentru asistente medicale create în Slovacia
    pentru a oferi îngrijire la domiciliu persoanelor în vârstă sau celor cu
    dizabilități.


    Recent, în cadrul unei mesei rotunde organizate în cadrul Comisiei cu
    asociații din domeniul sănătății, oficialii europeni au lansat un proiect pilot
    pentru îmbunătățirea serviciilor de urgență transfrontaliere din Pirinei, între
    regiunile de frontieră ale Franței, Spaniei și Principatului Andorra. Medicii
    din regiunile de frontieră nu pot îngriji pacienții de dincolo de frontieră
    care au nevoie de asistență medicală de urgență. Pentru a depăși această
    situație, proiectul intitulat Când sistemele medicale de urgență șterg
    frontierele
    vizează să asigure recunoașterea reciprocă prealabilă a medicilor
    de ambele părți ale frontierei. Drept rezultat, 15 milioane de locuitori
    din Pirinei vor beneficia de servicii de urgență mai bune.


    Oficialii
    europeni au anunțat, de asemenea, că sănătatea va fi noua categorie din anul
    acesta pentru
    premiile RegioStars. În fiecare an,
    acestea recompen
    sează cele mai bune și mai inovatoare proiecte din Europa în
    domeniul politicii de coeziune, din cinci categorii tematice, inclusiv o temă a
    anului. În perioada 2021-2027,
    statele membre și regiunile trebuie să conceapă strategii de investiții pe
    termen lung, care să includă infrastructura, capitalul uman și tehnologiile
    inovatoare. Pentru a sprijini aceste strategii, fondurile politicii de coeziune
    pot fi combinate cu alte instrumente ale UE, sau cu programe naționale. Comisia
    este pregătită să sprijine statele membre și regiunile în vederea planificării
    acestor strategii.