Tag: Corina Cretu

  • 20.05.2016 (mise à jour)

    20.05.2016 (mise à jour)

    Pauvreté – La Roumanie occupe la première place en Europe pour ce qui est de la croissance économique, mais aussi côté pauvreté, a mis en garde, vendredi, la Commissaire européenne à la Politique régionale, Corina Cretu. La commissaire a également manifesté son inquiétude à l’égard des enfants roumains qui vivent à la limite de la pauvreté. En visite à Bucarest, Corina Cretu s’est entretenue avec le ministre roumain chargé des fonds européens, Cristian Ghinea, dans une tentative de trouver des solutions pour cette catégorie sociale défavorisée. Selon les statistiques officielles, près de la moitié des enfants roumains vivent à la limite de la pauvreté ; trois quarts d’entre eux proviennent du milieu rural. Par ailleurs, la commissaire à la Politique régionale a de nouveau attiré l’attention sur le fait la Roumanie risquait de perdre les fonds européens qui lui étaient destinés. A la mi-2016, le taux d’absorption en était zéro, a encore souligné la commissaire.

    Ministre – L’économiste Vlad Voiculescu, ancien directeur de cabinet au ministère des Finances, a prêté serment vendredi en tant que ministre de la Santé. Fort d’une expérience de plus de 10 années dans le conseil financier à Vienne, Vlad Voiculescu s’est investi, pendant des années, dans des activités caritatives dans le domaine de la santé en Roumanie. Il succède à ces fonctions à Patriciu Achimaş Cadariu, qui a démissionné le 9 mai, sur la toile de fond des désinfectants non conformes utilisés dans les hôpitaux roumains.

    Tennis – Vendredi, la joueuse de tennis roumaine Sorana Cîrstea a eu raison d’Elise Mertens (Belgique), score cu 6-3, 6-0, se qualifiant au tableau principal du tournoi de Roland Garros deuxième tournoi de Grand Chelem de l’année. Toujours dans les qualifications, la Roumaine Andreea Mitu a été vaincue par la Suisse Viktorija Golubic. Quatre Roumaines sont déjà qualifiées au tableau principal : Simona Halep, Irina Begu, Monica Niculescu et Alexandra Dulgheru. Au masculin, la Roumanie n’est représentée au tableau principal que par Adrian Ungur.

    Météo – Dans le 24 prochaines heures le temps sera plutôt instable en Roumanie. On attend de la pluie notamment dans l’ouest, le nord-ouest et le nord et de la neige en montagne à plus de 2000 m d’altitude. Les températures maximales iront de 17 à 25 degrés.

  • May 20, 2016 UPDATE

    May 20, 2016 UPDATE

    EU — Romania ranks first in Europe in terms of economic growth but also in terms of poverty, European Commissioner for Regional Development, Corina Cretu, said on Friday. Cretu said, during a visit to Bucharest, that she was concerned about the situation of children in Romania, especially of those on brink of poverty. Corina Cretu had a meeting with the Minister for European Funds, Cristian Ghinea, in an attempt to find a solution for this underprivileged category. According to official statistics, about half of Romanian children live on brink of poverty, three quarters of whom are from rural areas. Also, Corina Cretu warned over the risk of Romania losing European funds as, half into 2016, the absorption rate is zero.




    HEALTH — Economist Vlad Voiculescu, former head of cabinet in the Ministry of Finance, was sworn in on Friday as Minister of Health. He has ten years experience as a financial consultant in Vienna, and has had various charitable activities in the health sector in Romania. He replaces former minister Patriciu Achimas Cadariu, who handed in his resignation on May 9th, against the backdrop of the scandal of disinfectants in Romanian hospitals.




    FILM — The movie “Gaduation”, by Crisitan Mungiu, which had its premiere Thursday night in Cannes, was a hit with critics in France. They expect the director to win a second Palme dOr, and a possible award for best actor for Adrian Titieni. According to a French website, Mungiu is one of the favourites in the competition, running against another Romanian, Cristi Puiu, who recently premiered his film “Sieranevada”, which also got good reviews. A third Romanian movie, “Dogs” by Bogdan Mirica, is in the running, this time for the Un Certain Regard award.




    CRASH — Egyptian army sources announced they found fragments of the EgyptAir plane that crashed on Thursday 290 km north of Alexandria. French Foreign Minister Jean-Marc Ayrault said there were no clues as to causes of the crash. US analysis on satellite images have yielded no indication of an explosion, and experts have not ruled out any cause for the crash, including technical difficulties, terrorism, or a deliberate act on the part of the pilot or crew.




    NATO — Montenegro is now formally the 29th NATO member. The protocol was signed on Thursday in Brussels by NATO foreign ministers, including Romanian head of diplomacy, Lazar Comanescu. The membership comes into effect in two years, and in the meantime Montenegro has the role of observer at NATO meetings. This is the third state in the West Balkans, after Croatia and Albania, to join NATO, to Moscow’s discontent, which sees this as an attempt to diminish its influence in the area. The parliaments of the NATO member states have to ratify the membership. The meeting continues with talks on cooperation with the EU. This is the last major event ahead of the NATO summit in Warsaw, in July.




    TENNIS –Romanian tennis players, Sorana Carstea, seed no. 99 in WTA, qualified on Friday to Roland Garros, the second Grand Slam of the year, with 32 million dollars in prize money, after defeating Belgian Elise Martens. Also on Friday, in the last qualifying round, another Romanian player, Andreea Mitu, was defeated by Swiss Viktorija Golubic. Four other Romanians play in the competition, Simona Halep, Irina Begu, Monica Niculescu, and Alexandra Dulgheru. In the mens competition, Romania has only one representative, Adrian Ungur.



    (Translated by Elena Enache)



  • Legea achiziţiilor publice

    Legea achiziţiilor publice

    Noul pachet de legi privind achiziţiile publice a fost adoptat de Camera
    Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu o întârziere de aproape o lună
    faţă de termenul cerut de Comisia Europeană, care a criticat România pentru
    tergiversarea adoptării lor. Noile legi preiau directivele comunitare şi
    introduc reguli care ar trebui să se aplice în toate statele UE. Adoptarea lor
    va duce la o simplificare a procesului de realizare a investiţiilor din bani
    publici, iar numărul contestaţiilor va fi redus.

    Potrivit analistului economic
    Valentin Ionescu, noile directive europene care au intrat în vigoare la
    începutul anului 2015 păstrează oarecum spiritul celor anterioare. Valentin
    Ionescu: ‘Într-adevăr s-au introdus nişte mecanisme de flexibilizare, în primul
    rând, de pildă, de fragmentare a unor contracte mari, adică la contractele de achiziţii
    şi de lucrări să aibă acces mai multe firme. Pe de altă parte, faptul că se
    ridică baremul de la care se organizează licitaţia este un lucru rău, pentru că
    nu poate contribui la reducerea corupţiei. Din contră, poate să alimenteze
    fenomenul de corupţie, creându-se astfel reţele clientelare dacă se fac
    achiziţii sub acest barem, unde nu este necesar să se facă o licitaţie’.

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a salutat adoptarea
    legilor şi şi-a exprimat speranţa că România va reuşi să crească gradul de
    absorbţie a fondurilor europene: Corina Creţu: ‘Era o urgenţă şi eram
    foarte îngrijorată pentru faptul că, practic, achiziţiile publice blocau toate
    programele operaţionale şi pentru prima dată beneficiarii nu puteau face niciun
    fel de achiziţie în lipsa normelor. De acum înainte, sperăm să se deblocheze şi
    celelalte chestiuni care sunt urgente şi să putem accelera ritmul absorbţiei
    fondurilor europene şi anul 2016 să nu fie un an pierdut din punct de vedere al
    fondurilor europene’.

    Potrivit oficialului european, România se află într-o
    mare întârziere, absorbţia în actualul cadrul financiar este minimă şi trebuie
    să folosească toate oportunităţile care i se oferă în cadrul financiar 2014 -
    2020. Corina Creţu a mai spus că ritmul dezvoltării de proiecte şi al
    absorbţiei fondurilor trebuie accelerat şi a amintit că la Bruxelles au fost
    asigurate toate condiţiile pentru ca România să atragă cât mai mulţi bani
    europeni. Potrivit oficialului, obiectivul CE, ca şi cel al Bucureştiului, este
    ca fondurile structurale şi de coeziune să reînceapă să sprijine creşterea
    economică şi crearea de locuri de muncă pentru români. Oficialul avertiza,
    anterior, chiar înainte de adoptarea pachetului de legi privind achiziţiile
    publice, că dacă absorbţia nu va începe în lunile următoare, România riscă
    să-şi pună singură piedică în calea dezvoltării economice şi sociale
    sustenabile.


    Amintim că în perioada 2007 – 2013, absorbţia fondurilor europene
    pe hârtie este de 75%.

  • The Week in Review (2-8.05.2016)

    The Week in Review (2-8.05.2016)

    The local elections campaign has officially begun in Romania



    The campaign for the local elections due on 5th of June officially began in Romania on the 6th of May. This will be the first election test for political parties this year. The campaign ends on the 4th of June, and mayors will be elected in one round of voting. Competing are mainstream parties such as the Social Democratic Party, the National Liberal Party, the Democratic Union of Ethnic Hungarians, the Alliance of Liberals and Democrats for Europe, the National Union for the Progress of Romania and the People’s Movement Party, as well as newly created parties, given that under a new law regulating political parties, starting in 2015, a party may be created with only 3 members. This is the third time in Romania’s post-communist history that a technocratic government is organising the elections, after Theodor Stolojan’s government in 1991-1992 and Mugur Isarescu’s government in 1999-2000. The voting will be held at more than 18,000 polling stations. The country’s interior minister Petre Toba says preparations for the elections are on schedule.



    The healthcare sector again in the spotlight.



    Prime minister Dacian Ciolos has asked the health minister Patriciu Achimas Cadariu to find a solution as soon as possible to grant authorisation to a lab able to test the disinfectants used in hospitals, the government’s spokesman Dan Suciu has announced. He said it was the responsibility of the ministry and, implicitly, that of the government, to ensure the decent functioning of the Romanian healthcare system. Controls have been carried out in hospitals following revelations in the media that the disinfectants provided by the main supplier of disinfectants for Romanian hospitals have a significantly lower concentration than that indicated on the label. Checks conducted in 300 hospitals have shown, however, that in 95% of the cases the disinfectants used by doctors and nurses are efficient. The health minister has given assurances that patients are safe. In a report drawn up in 2014 by the European Centre for Disease Prevention and Control, Romania was in the top position in a ranking measuring the resistance to treatment of the bacteria found in hospitals.



    Romania has a new minister of culture.



    Finding a solution to the situation at the Bucharest Opera and protecting the national heritage are two of the priorities of the new minister of culture, Corina Suteu. She also said she would continue dialogue with the independent sector and civil society and focus on public cultural institutions and on improving the legislation. Attending Suteu’s swearing-in ceremony, president Klaus Iohannis told the new minister that she was taking over the ministry at a difficult time and amid high expectations. Corina Suteu replaces Vlad Alexandrescu, who stepped down at the prime minister’s request following criticism over his handling of the scandal at the Opera, where three directors were replaced within just one month. Corina Suteu previously worked as a secretary of state in the ministry of culture and as a director of the Romanian Cultural Institute in New York.



    Decisions within the Social Democratic Party.



    The revocation of Valeriu Zgonea as speaker of the Chamber of Deputies has been postponed and will be discussed at the next sitting. Zgonea says the move is illegal and accuses the Social Democrats of wanting the position for their own personal and group interests. Valeriu Zgonea was earlier excluded from the Social Democratic Party soon after he criticised the party’s leader, Liviu Dragnea. The latter refused to resign from the party despite receiving a 2-year suspended sentence for election fraud committed during the 2012 referendum on the impeachment of president Traian Basescu.



    The debt discharge law comes into effect on 13th of May.



    President Klaus Iohannis has signed the debt discharge law, after previously sending it back to Parliament to be re-discussed. People who have taken out mortgage loans below 250,000 euros and who can prove they can no longer afford to pay their rates may ask the bank to take over their homes and write off their debts. Tens of thousands of Romanians have collected overdue rates on their mortgages and many are facing foreclosure, as have people who have taken out personal loans using their homes as collateral. According to figures released by the National Bank, there are currently 300,000 families who have taken out a mortgage loan. The debt discharge law does not apply to persons who have bought their homes using the First Home government scheme. Several banks have already increased the amount of the required down-payment for mortgage loans.



    European commissioner Corina Cretu travels to Romania.



    On a visit to Romania, the European Commissioner for Regional Policy Corina Cretu has warned that Bucharest must step up its absorption of European funds, given that not a single euro of the money allocated for 2014-2020 period has been spent. The commissioner is also concerned about the absorption of cohesion funds allocated to Romanian cities, whose absorption deadline has been extended by June. This is the first time in the history of the European Union that some of its budget will be managed by the cities themselves, said Corina Cretu. According to the deputy Prime Minister Vasile Dancu, the government is working on the simplification of procedures for the absorption of European funds, saying Romania’s absorption rate may skyrocket in the coming years.

  • Retrospectiva săptămânii  1.05- 7.05.2016

    Retrospectiva săptămânii 1.05- 7.05.2016

    În România a început campania electorală pentru
    alegerile locale



    În România, pe 6 mai s-a dat startul campaniei pentru
    alegerile locale din 5 iunie – primul test electoral din acest an pentru
    formaţiunile politice. Campania se va încheia pe 4 iunie, iar primarii vor fi
    aleşi într-un singur tur. Sunt în competiţie formaţiunile politice consacrate,
    PSD, PNL, UDMR, ALDE, UNPR, PMP, dar şi multe partide nou-înfiinţate, în
    condiţiile în care, conform legii partidelor, începând din 2015 se pot înfiinţa
    partide cu cel puţin 3 membri. Este a treia oară în istoria
    post-decembristă când un guvern tehnocrat organizează alegerile in România,
    după cel condus de Theodor Stolojan, în perioada 1991-1992, şi cel condus de
    Mugur Isărescu, în 1999-2000. Pentru scrutinul de luna viitoare sunt organizate
    peste 18.000 de secţii de votare. Ministrul de interne, Petre Tobă, dă
    asigurări că acţiunile de pregătire a alegerilor se desfăşoară conform
    calendarului.

    Sănătatea din România, în atenţia autorităţilor



    Premierul
    Dacian Cioloş a cerut ministrului sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, să
    găsească în cel mai scurt timp posibil soluţia pentru acreditarea unui
    laborator care să verifice substanţele utilizate pentru dezinfectarea în
    spitale, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu. El a precizat
    că este de datoria ministerului şi implicit, a executivului să confirme
    funcţionarea în termeni decenţi a sistemului de sănătate din România.
    Declaraţiile survin după controalele efectuate în spitale din România ca urmare
    a unei investigaţii jurnalistice care a dezvăluit faptul că substanţele principalului producător şi furnizor de dezinfectanţi
    pentru spitalele româneşti ar avea o concentraţie mult mai scăzută decât
    cea de pe etichetă. Verificările autorităţilor în 300 de spitale din România au arătat, însă, că
    în 95 la sută din cazuri dezinfectanţii folosiţi de medici şi asistente sunt
    eficienţi, iar ministrul sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, dă asigurări că
    pacienţii sunt în siguranţă în acest moment. Într-un raport întocmit în 2014 de Centrul European
    de Prevenireşi Control al Bolilor, România se afla pe
    primul în clasamentul rezistenţei bacteriilor intraspitaliceşti la orice
    tratament.



    Nou ministru al Culturii



    Rezolvarea situaţiei de la Opera din Bucureşti şi
    protecţia patrimoniului naţional – sunt câteva dintre priorităţile noului
    ministrul român al culturii. Corina Şuteu spune că va continua în mandatul său
    dialogul cu sectorul independent şi cu societatea civilă şi îşi propune să
    acorde atenţie instituţiilor publice de cultură şi ameliorării legislaţiei. La
    ceremonia de învestitură, preşedintele Klaus Iohannis i-a spus noului ministru
    că preia portofoliul culturii într-o perioadă dificilă în care aşteptările sunt
    foarte mari. Numirea
    Corinei Şuteu vine după ce premierul Dacian Cioloş l-a revocat pe predecesorul
    acesteia, Vlad Alexandrescu, criticat pentru modul în care a gestionat scandalul
    de la Opera Naţională din Bucureşti, unde într-o singură lună au fost schimbaţi
    trei directori. Corina Şuteu a fost secretar de stat în Ministerul Culturii şi
    director al Institutului Cultural Român din New York.


    Decizii în PSD



    Revocarea
    lui Valeriu Zgonea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor a fost
    amânată, urmând să fie luată în discuţie în şedinţa următoare. Zgonea susţine
    că revocarea sa este ilegală şi îi acuză pe social-democraţi că îşi doresc
    acest post pentru interese personale şi de grup. Valeriu Zgonea a fost exclus
    anterior din PSD, la scurt timp după criticile pe care i le-a adus liderului
    social-democrat, Liviu Dragnea, care a
    refuzat să îşi dea demisia din partid deşi a fost condamnat definitiv la doi
    ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în dosarul
    privind referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian
    Băsescu.


    Legea dării în plată va intra în vigoare pe 13 mai



    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea dării în
    plată, trimisă anterior spre reexaminare în Parlament. Astfel, cei care au
    credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro şi dovedesc că nu mai au cum să
    îşi plătească ratele pot cere băncii să preia casa şi creanţa lor să fie
    ştearsă. Zeci de mii de români au restanţe la creditul pentru casă şi mulţi
    dintre ei sunt deja în executare silită. Lor li se adaugă şi cei care au luat
    credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o locuinţă. Ultimele date
    ale Băncii Naţionale arată că sunt 300.000 de familii care au semnat un credit
    ipotecar cu una dintre băncile din România. Legea dării în plată nu se aplică
    şi celor care şi-au cumpărat case prin programul Prima Casă. Mai multe bănci au
    anunţat deja majorarea avansului pentru creditele ipotecare.



    Vizita comisarului european Corina Creţu



    Aflată
    într-o vizită în România în aceste zile, comisarul european pentru politică
    regională, Corina Creţu, avertizează că Bucureştiul trebuie să accelereze
    ritmul absorbţiei fondurilor europene, în condiţiile în care nu a cheltuit
    niciun euro din banii alocaţi pentru perioada 2014-2020. Oficialul european a
    atras atenţia şi în ceea ce priveşte folosirea fondurilor de coeziune acordate
    oraşelor din România şi pentru care a fost prelungit termenul până în iunie.
    Este pentru prima dată în istoria UE când o parte din buget va fi gestionat
    direct de oraşe, a precizat Corina Creţu. Potrivit vicepremierului Vasile Dâncu,
    guvernul lucrează la simplificarea procedurilor pentru absorbţia fondurilor
    comunitare, iar în anii următori România ar putea înregistra o explozie în atragerea
    de bani europeni.

  • Jurnal românesc – 6.05.2016

    Jurnal românesc – 6.05.2016

    Congresul
    românilor de pretutindeni se va desfăşura pe 24 şi 25 iunie, va avea un buget
    de 300.000 de euro alocat de Camera Deputaţilor, iar românii din diaspora care
    doresc să participe ca delegaţi trebuie să depună, până pe 12 mai, câte o listă
    de 500 de semnături, a anunţat deputatul Aurelian Mihai. El a precizat, într-o
    conferinţă de presă, că organizarea acestui congres reprezintă o premieră
    deoarece, până în momentul de faţă, din 2007 de când a fost adoptată Legea 299
    în Parlament, nu a avut loc niciodată un congres al românilor de pretutindeni.
    Congresul este organizat de Camera Deputaţilor, în colaborare cu Ministerul
    Afacerilor Externe şi Senat si urmează să se desfăşoare la Palatul
    Parlamentului.




    România are, de
    vineri, un nou consulat în Ucraina – cel de la Solotvino, chiar în apropierea
    graniţei commune, la ceremonia de inaugurare fiind prezenti ministrul roman de
    externe Lazăr Comănescu şi omologul sau ucrainean, Pavlo Klimkin. Oraşul
    ucrainean Solotvino se află foarte aproape de Sighetu Marmaţiei, zonă în care
    există şi un punct de trecere a frontierei. Şeful diplomaţiei de la Bucuresti a
    afirmat că o funcţie importantă a Consulatului de la Solotvino vizează
    facilitarea aplicării acordului de mic trafic de frontieră, care a intrat în
    vigoare acum un an. Ministrul român de externe a mai precizat că, în viitorul
    apropiat, îşi va reîncepe activitatea o comisie mixtă interguvernamentală
    româno-ucraineană pentru minorităţile naţionale.




    Comisarul
    european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la Cluj, că,
    dacă România nu va absorbi suficiente fonduri europene, îşi va crea riscuri în
    ceea ce priveşte economia. Oficialul european a atras atenţia şi în ceea ce
    priveşte folosirea fondurilor de coeziune acordate oraşelor din România şi
    pentru care a fost prelungit termenul până în iunie. Este pentru prima dată în
    istoria UE când o parte din buget se duce direct şi va fi gestionat direct de
    oraşe, a precizat Corina Cretu. Ea a participat, la Cluj, la seminarul Simplificarea
    Fondurilor structurale şi de investiţii europene, alături de
    preşedintele Comisiei de dezvoltare regională a Parlamentului European, Iskra
    Mihaylova, de europarlamentarul Mircea Diaconu şi de vicepremierul Vasile
    Dîncu.




    Institutul Naţional
    de Statistică a raportat cifre în creştere pentru turismul românesc în luna
    martie a acestui an. Comparativ cu anul 2015 atât sosirile – cu circa 11%, cât
    şi înnoptările – cu aproape 7 procente au fost mai numeroase în luna
    menţionată. Statisticile INS arată că a crescut şi numărul de turişti străini:
    la punctele de frontieră s-au înregistrat peste 160 de mii de cetăţeni
    rezidenţi în alte ţări care au intrat în România în martie, faţă de aproape 144
    de mii în urmă cu un an, păstrând astfel tendinţa pozitivă din primele luni ale
    lui 2016. În primul trimestru al acestui an numărul turiştilor străini care au
    ajuns la hoteluri sau pensiuni din România a crescut cu peste 16%, iar al celor
    care s-au cazat măcar o noapte cu mai bine de 17 procente.

  • Rumänische Ministerin für EU-Fonds ist zurückgetreten

    Rumänische Ministerin für EU-Fonds ist zurückgetreten

    Nach dem EU-Beitritt Rumäniens 2007 scheint das Abrufen der EU-Gelder eine gro‎ße Herausforderung für die rumänischen Behörden zu sein. Die Lage ist arg, besonders weil es um einen für die wirtschaftliche Entwicklung des Landes sehr bedeutenden Bereich geht. Aura Răducu, rumänsiche Ministerin für Europäische Fonds, ist diese Woche zurückgetreten. Der Ministerpräsident Dacian Cioloş war wegen der kurzfristigen Ziele unzufrieden. Aura Răducu hatte sich unter anderem vorgenommen, eine andere Art von Management im Bereich der Europäischen Fonds einzuführen. Das Schwierigste ist die Beantragung der Fördermittel für die langfristigen Projekte. Die kleineren Projekte scheinen auch nicht leicht erzielbar zu sein, und das wegen der komplizierten Prozeduren und der exzessiven Bürokratie. Die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu erklärte für den Sender Radio Rumänien folgendes:



    “Hinsichtlich des Zeitraums 2007-2014, der noch nicht zu Ende ist, kann ich behaupten, dass wir über 70% der Fördermittel abgerufen haben. Es gibt aber das Risiko, 2,6 bis zu 3,4 Milliarden Euro zu verlieren. Man hat viele Arbeitsplätze geschaffen, in den letzten Jahren mehr als 14.000. 850.000 Personen wurden gebildet und beraten. Mehr als 2.000 kleine und mittelere Unternehmen wurden für direkte Investitionen unterstützt. Der Sektor Verkehr belegt leider den letzten Platz mit nur 122 km Eisenbahnlinien, die wiedergebaut wurden, und 368 km neuer Landstra‎ßen. Ich würde die Krankenhäuser und Schulen erwähnen, die saniert wurden, es geht um mehr als 400 Projekte.”




    Corina Creţu appellierte an die Behörden in Bukarest, die Beantragungen in einem schnelleren Rythmus vorzubereiten und sich mehr anzustrengen, die Bürokratie zu vereinfachen:



    “Die Tatsache, dass Rumänien in den kommenden sieben Jahren über mehr als 22 Milliarden Euro verfügen kann, kann dazu beitragen, dass die rumänischen Behörden die Projekte schneller vorbereiten. In erster Linie müssen die Institutionen designiert werden, die das Geld in dem kommenden Zeitraum verwalten werden. Praktisch wurde die Kommission hinsichtlich der Mamagementinstituitionen noch nicht benachrichtigt.”




    Die Europäische Kommission stehe im ständigen Kontakt zu und arbeite konstat mit den rumänischen Behörden zusammen, fügte Corina Creţu hinzu. Für die Kommission sei es wichtig, dass die Behörden in Bukarest ihre Pflichten erfüllen, so dass die Bürger sich der europäischen Fördermittel erfreuen können und dass ihr Alltagsleben verbessert werde, erklärte weiter die EU-Kommissarin für Regionalpolitik.

  • Fondurile europene şi problema atragerii lor

    Fondurile europene şi problema atragerii lor

    După aderarea României la Uniunea
    Europeană, în 2007, atragerea şi absorbţia fondurilor europene par să fie o
    mare provocare pentru autorităţile de la Bucureşti. Situaţia e cu atât mai
    gravă cu cât e vorba de unul dintre domeniile de importanţă majoră pentru
    dezvoltarea economică a ţării.

    Ultimul ministru al Fondurilor Europene, Aura
    Răducu, şi-a depus, în această săptămână, demisia din functie, la solicitarea
    premierului Dacian Cioloş, nemulţumit de obiectivele pe termen scurt ale
    acesteia. Aura Răducu îşi propusese, printre altele, să introducă o nouă
    abordare şi un nou tip de management în domeniul fondurilor europene. Cea mai
    dificilă parte este, însă, accesarea banilor pentru
    proiectele de lungă durată pentru a căror punere în aplicare este nevoie de
    mulţi bani. Nici micile proiecte nu par
    a fi ușor de realizat, în condiţile în care solicitanţii acuză proceduri
    complicate şi birocraţie excesivă.

    Despre stadiul actual al fondurilor europene
    a vorbit, la Radio România, comisarul european pentru politici regionale Corina
    Creţu: In ceea ce priveşte perioada de programare 2007-2014,
    care încă nu s-a încheiat, avem peste 70% absorbţie dar, sigur, sunt în risc de
    pierdere între 2,6 şi 3,4 miliarde de euro, care probabil vor fi dezangajate.
    S-au creat foarte multe locuri de muncă, peste 14.000 de locuri de muncă în
    ultimii ani, 850.000 de persoane au fost instruite, consiliate. Peste 2.000 de
    întreprinderi mici şi mijlocii au fost sprijinite pentru investiţii directe.
    Cel mai prost stăm la capitolul transporturi, doar 122 kilometri de cale ferată
    refăcuţi, 368 kilometri de noi drumuri. Aş vrea să adaug şi instituţiile de
    sănătate, educaţie şi sociale, care au fost renovate, peste 400 de proiecte.

    Corina
    Creţu a lansat un apel către autorităţile de la Bucureşti să grăbească
    pregătirea şi lansarea cererilor de proiecte, dar şi să intensifice eforturile
    pentru simplificarea şi reducerea poverii administrative pentru beneficiarii
    banilor europeni: Faptul că în următorii şapte ani România va
    beneficia de peste 22 de miliarde de euro ar trebui să determine autorităţile
    române să grăbească viteza cu care se pregătesc proiectele. În primul rând
    trebuie desemnate instituţiile care vor gestiona banii în perioada următoare,
    pentru că, practic, Comisia nu a fost încă notificată în legătură cu desemnarea
    acestor instituţii de management. Comisia Europeană este în dialog şi în
    colaborare constantă cu autorităţile române
    , a punctat Corina Creţu.

    Ea a mai
    spus că, pentru instituţia europeană, este important ca autorităţile de la
    București să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au asumat prin Acordul de
    parteneriat, în aşa fel încât cetățenii să beneficieze la maximum de fondurile
    europene și să aibă un beneficiu direct
    în viaţa lor de zi cu zi.

  • Retrospectiva săptămânii 28.02 –  5.03.2016

    Retrospectiva săptămânii 28.02 – 5.03.2016

    Fostul suveran al României, Mihai I, s-a
    retras din viaţa publică



    Fostul suveran al României, Mihai I, s-a retras din viaţa
    publică din motive de sănătate şi va fi reprezentat de Principesa Margareta -
    custodele Coroanei, care îi va duce la îndeplinire toate acţiunile publice.
    Regele Mihai a fost operat recent şi urmează un tratament complex şi
    solicitant, fiind diagnosticat cu două forme de cancer – se precizează într-un
    comunicat al Biroului de presă al Majestăţii Sale. Vestea despre starea de
    sănătate a Regelui Mihai a fost primită cu îngrijorare, atât de preşedintele
    Klaus Iohannis, cât şi de premierul Dacian Cioloş. În mesajele postate pe
    reţeaua de socializare Facebook, şeful statului afirmă că îşi doreşte ca
    Familia Regală să rămână acelaşi reper deosebit de speranţă şi solidaritate, în
    timp ce premierul apreciază că Majestatea Sa a dăruit poporului, de-a lungul
    deceniilor, iubire, speranţă şi sprijin.



    Bilanţul MapN



    Ministerul Apărării Naţionale şi-a prezentat bilanţul de
    activitate pe anul 2015 – un an în care a continuat schimbarea mediului de
    securitate în regiunea Mării Negre şi a crescut instabilitatea în vecinătatea
    sudică a NATO. Între direcţiile principale ale Ministerului Apărării Naţionale
    s-au numărat restabilirea capacităţii operaţionale a armatei şi angajarea
    activă în structurile euroatlantice. Armata română a participat la peste patru
    sute de exerciţii, din care mai bine de o sută au avut caracter multinational.
    Pentru 2016, principala miză este legată de extinderea Strategiei Naţionale de
    Apărare, a parteneriatelor strategice ale României şi a angajamentelor în
    cadrul NATO şi a altor organisme. Pentru 2016, Armata a primit un buget cu
    peste 50% mai mare decât în 2015.



    Comisarul european pentru justiţie laudă reformele României
    în domeniul Justiţiei





    Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a făcut,
    în această săptămână, o vizită la Bucureşti, unde a declarat că România şi
    românii au făcut eforturi susţinute în lupta împotriva corupţiei şi pentru a
    proteja independenţa justiţiei, iar progresele înregistrate sunt încurajatoare.
    Temele europene şi proiectele pe care Bucureştiul le susţine s-au aflat, de
    asemenea, pe agenda discuţiilor pe care comisarul european le-a avut cu
    premierul Dacian Cioloş şi cu ministrul justiţiei, Raluca Prună. Vera Jourova a
    precizat că în 2017 se va decide dacă va fi continuată monitorizarea reformelor
    din România şi va fi păstrat Mecanismul de Cooperare şi Verificare ori va fi
    instituit un alt instrument.



    Vizita la Bucureşti a comisarului european pentru
    Politici Regionale, Corina Creţu



    Tot în această săptămână, un alt comisar european, cel
    pentru Politici Regionale, Corina Creţu, a lansat, în premieră, la Bucureşti,
    proiectul pilot Regiuni mai puţin dezvoltate. Acesta se va derula,
    timp de doi ani, în zonele de nord-vest şi nord-est ale ţării şi va viza mai
    buna utilizare a fondurilor europene. Corina Creţu a declarat că Bruxellesul va
    încerca să colaboreze cu autorităţile naţionale dar şi direct cu autorităţile
    locale pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau
    încetinesc absorţia fondurilor europene. Pe de altă parte, comisarul european a
    atras atenţia guvernului de la Bucureşti că nu a trimis încă la Bruxelles
    documentaţia necesară pentru finanţarea construirii a trei mari spitale
    regionale la Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova, deşi a trecut aproape un an de la
    lansarea proiectelor.


    Delegaţie FMI în România



    O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional se află la
    Bucureşti pentru evaluarea anuală a economiei
    româneşti. Misiunea are prevăzute întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor
    centrale, ai partidelor politice, cu sindicate, asociaţii de business, cu
    reprezentanţi ai mediului academic şi ai sistemului bancar. Ca ţară
    membră a Fondului Monetar Internaţional, România este obligată să deruleze
    periodic astfel de analize ale economiei.După examinarea situaţiei
    naţionale, sunt formulate recomandări generale referitoare la politicile
    monetare, financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a
    unei evoluţii pozitive a economiei. În
    prezent, România nu are în derulare un acord cu Fondul Monetar Internaţional.



    Primii refugiaţi au sosit în România



    15 refugiaţi au sosit, joi, în România, din Grecia.
    Aceştia vor fi cazaţi în Galati, la Centrul pentru Solicitanţii de Azil. În
    perioada următoare, aceştia vor urma procedurile de azil şi vor primi, în
    cadrul Centrului, asistenţă medicală, materială şi psihologică. Aceasta este
    prima operaţiune de relocare a refugiaţilor în România, potrivit cotelor
    stabilite la nivelul Uniunii Europene. România ar urma să primească în total peste
    6 mii de refugiaţi.



    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a făcut o vizită în
    Iran



    Securitatea
    la frontierele Uniunii Europene depinde de soluţii negociate şi conforme cu
    dreptul internaţional – a declarat ministrul de externe, Lazăr Comănescu. Aflat
    la începutul acestei săptămâni în vizită la Teheran, şeful diplomaţiei române a
    convenit cu oficialităţile iraniene să caute soluţii pentru crizele din Siria, Yemen
    şi Libia prin consultări la nivelul celor două ministere de externe.
    Bucureştiul şi Teheranul au convenit, pe de altă parte, formarea unor grupuri
    de lucru sectoriale pentru pregătirea Comisiei mixte economice, programată să
    aibă loc la Bucureşti în cursul acestui an. Domeniile de colaborare stabilite
    sunt transporturile, energia, petrochimia, petrolul şi gazele.

  • Jurnal românesc – 4.03.2016

    Jurnal românesc – 4.03.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis
    a declarat că Armata Română este unul dintre pilonii
    Statului, o instituţie fundamentală, pe care cetăţenii o privesc cu respect şi
    mândrie. Am deplină încredere în Armata Română, a mai spus şeful statului, la
    prezentarea bilanţului MAPN pe 2015. Prezent, şi el, la eveniment, premierul
    tehnocrat Dacian Ciolos a apreciat că România va continua să fie furnizor de
    securitate la frontiera estică a NATO şi a UE, într-un context geopolitic
    complicat. El a subliniat că, în acest sens, este determinantă creşterea
    bugetului Apărării la minimum 2% din PIB în 2017 şi menţinerea cel puţin la
    acest nivel în următorul deceniu.Ministrul
    Apărării, Mihnea Motoc, a afirmat că românii au aşteptări mari de la Armată şi
    de la NATO şi a apreciat că 2016 va fi
    un an mai intens ca precedentul. Se poate conta pe Armată că îşi va îndeplini
    pe de-a-ntregul misiunile şi sarcinile’, a adăugat Motoc.






    Ministrul
    delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a
    întâlnit, joi, 3 martie, în Italia, cu prefectul de Bologna, Ennio Mario
    Sodano, şi cu primarul oraşului, Virginio Merola. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului de Externe, cu această ocazie a fost subliniată importanţa
    promovării consecvente a membrilor comunităţii româneşti în structurile de
    reprezentare şi administrative din Italia. Ministrul Stoenescu a apreciat
    sprijinul pe care autorităţile din Peninsula îl acordă membrilor comunităţii
    româneşti în procesul de integrare. De asemenea, a fost evidenţiată contribuţia
    semnificativă pe care comunitatea românească o are la bunul mers al societăţii
    şi economiei italiene. Agenda ministrului delegat a inclus şi o întrevedere cu
    Gianpiero Bocci, subsecretar de stat în Ministerul de Interne de la Roma. Cei
    doi şi-au arătat deschiderea pentru o colaborare eficientă în procesul
    electoral organizat de autorităţile române în 2016.






    Comisarul
    european pentru politică regională, Corina Creţu, a exprimat, joi, la
    Bucureşti, îngrijorarea Executivului comunitar faţă de ritmul lent al României in
    deschiderea sesiunii de proiecte pentru exerciţiul financiar al UE din perioada
    2014 – 2020. Oficialul european a avertizat autorităţile de la Bucureşti că, pe
    termen scurt, există riscul ca România să piardă trei, patru miliarde de euro,
    în cazul în care nu se iau măsuri. La rândul său, vicepremierul Vasile Dâncu a
    apreciat că, în ultimii ani, România putea să aibă un ritm de absorţie mult mai
    bun. El a mai spus că, din cauza sistemului de achiziţii publice, cooperarii
    inter-instituţionale şi a lipsei de experienţă, România a avut o rată scăzută
    în atragerea fondurilor europene.






    România este un
    partener economic strategic pentru Ungaria, în măsura în care schimburile
    comerciale bilaterale s-au ridicat, anul trecut, la 7,3 miliarde de euro.
    Declaraţia a fost făcută de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe,
    László Szabó, la un forum economic organizat la Budapesta. Potrivit acestuia,
    cele mai importante domenii de colaborare sunt industria energiei,
    transporturile şi turismul. Prezent la forum, secretarul de stat în Ministerul
    de Externe de la Bucureşti, Alexandru Micula, a afirmat că, în 2015,
    schimburile comerciale bilaterale au atins un nivel record. Firmele româneşti
    au investit aproximativ 200 de milioane de euro în Ungaria, unde funcţionează
    şapte mii de întreprinderi româneşti mici şi mijlocii, a precizat Micula.

  • March 2, 2016

    March 2, 2016

    IMF – An IMF mission is in Bucharest as of today, for an annual assessment of the Romanian economy. Until March 15, the mission, headed by the new IMF chief for Romania, Reza Baqir, will have meetings with central authorities, political parties, trade unions, the business community, the academia and the banking system. The so-called “Article IV consultation is a compulsory surveillance procedure for all member states. After looking at each national economy, the IMF experts make general recommendations with respect to the monetary, financial and economic policies to be implemented in order to ensure stability and positive economic trends. At present Romania does not have an on-going loan agreement with the IMF.



    Corruption probe – Romanian anti-corruption prosecutors Wednesday ordered the prosecution of the former deputy PM Gabriel Oprea for abuse of office. According to the National Anti-Corruption Directorate, in July 2015, then Interior Minister Gabriel Oprea and two former chiefs of the directorate for intelligence and domestic protection, also indicted in this case, caused the public budget to lose nearly 92,000 euros. They approved the purchase of a luxury automobile for the protection of high-ranking public officials from the budget of the Interior Ministry, although under the law the Ministry may only purchase vehicles used in the investigation of corruption-related crimes. Gabriel Oprea has also been prosecuted for two other abuse of office offences, in a case file concerning his use of a motorcade. The National Anti-Corruption Directorate initiated the investigation in October 2015, after the death of a police officer in the motorcade that accompanied Oprea.



    EU Funds – European Commissioner Corina Creţu is presenting in Bucharest today a project focusing on under-developed regions, which is related to the management of European funds. According to Eurostat, several regions in Romania are among the poorest in the EU. The poorest in the country is the North-East region, with a GDP per capita reaching only 34% of the EU average and which is the fifth poorest in the EU, says the European statistics office. The main factors generating poverty are the absence of jobs and low investment. Other poor regions in Romania are the South-West region (Oltenia), South-Muntenia and North-West. Although affected by poverty, Romania risks losing European funds, because it failed to meet the conditions agreed on with the European Commission. According to data made public by the Ministry for European Funds, Romania is the last in Europe in terms of spending EU funds.



    Bacterial Infection – Romanian authorities temporarily closed down a unit of the dairy plant in Arges, southern Romania, which produced the cheese with E. Coli bacteria that some of the babies taken to hospital for digestive infection had eaten. Factory managers say all their products are made in compliance with health and hygiene regulations and do not understand how the bacteria was found in the cheese. Meanwhile, inspectors carry on the investigations, given that another 11 children were admitted to hospitals in the county over the past few hours. Several babies are still under treatment at the Marie Curie hospital in Bucharest. According to the latest data, 45 children are currently receiving in-hospital care for digestive disorders. Three babies diagnosed with haemolytic-uremic syndrome died last month.



    Refugee Crisis – The EU is to announce today a financial support plan for the member states facing massive migrant inflows. According to AFP, some of the money is to go to Greece, which has requested 500 million euros to prevent a possible humanitarian disaster caused by the large number of migrants. On the other hand, the President of the European Council, Donald Tusk, called for solidarity with Greece. The true test of the European community, Tusk said, is, on the one hand, the rebuilding of the passport-free Schengen area, and on the other hand the promptness with which we help Greece at this very difficult time.



    US Primaries – The Republican Donald Trump and Democrat Hillary Clinton strengthened their position in their respective parties after the primaries held on Tuesday in 12 American states. On the so-called Super Tuesday, Trump won seven states, whereas his main challenger, Ted Cruz, won a major state, Texas, where he is also a senator, and Oklahoma. On the other hand, Clinton won seven states, too, and her opponent Bernie Sanders came out first in Oklahoma and also in his home state of Vermont. According to France Presse, after “Super Tuesday, Trump and Clinton are closer to winning their parties nomination for the presidential election due later this year.

  • Nachrichten 06.02.2016

    Nachrichten 06.02.2016

    Den Haag: Der rumänische Außenminister Lazăr Comănescu hat am 5. und 6. Februar in Amsterdam am Treffen der EU-Außenminister teilgenommen. Lazăr Comănescu hat die Notwendigkeit hervorgehoben, dass die neue globale EU-Strategie für Außenpolitik und Sicherheit die wesentlichen Interessen der Union in einem aufgewogenen Ansatz für die Ost- und Südnachbarschaften wiederspiegeln soll. Rumäniens Außenminister hat ebenfalls die Bedeutung der Verstärkung der Sicherheit der EU-Außengrenzen unterstrichen. Lazăr Comănescu ist am Rande des Treffens mit der Hohen Vertreterin der EU für Außen- und Sicherheitspolitik Federica Mogherini zusammengekommen. Der rumänische Außenminister forderte unter anderem die Unterstützung der EU für die Ermutigung der Anstrengungen der Rep. Moldawien hinsichtlich der Stabilisierung der Lage im Land und die Fortsetzung der pro-europäischen Reformen.




    BUKAREST: Die jungste Prognose der Rumänischen Nationalbank bestätigt erneut die Vertiefung der Inflationsrate in den negativen Bereich infolge der Verminderung der Mehrwertsteuer für alle Nahrungsmittel sowie anderer Gebühren. Notenbankchef Mugur Isărescu erklärte, ohne diese maßnahmen wäre die Inflation bis auf rund 2% gestiegen. Die Rumänische Nationalbank hat beschlossen, den Leitzinsen unverändert bei 1,75% im Jahr zu belassen. Die Mindestreservenpflicht der Kreditinstitutionen wurde ebenfalls auf gleichem Niveau behalten.




    BUKAREST: Die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu hat neue Termine für die Arbeiten beim stärksten Laser der Welt, der in Măgurele, in der Nähe von Bukarest gebaut werden soll, genehmigt. Die europäischen Gelder, die für die erste Etappe vorgesehen sind, konnten wegen der Verspätung verloren werden. Die EU-Kommissarin hat ebenfalls neue Errichtungen und den Kauf von suplimentären Ausrüstungen genehmigt. Der hiesige Laser soll zur Behandlung von Krebs beitragen und bei der Identifizierung von radioaktiven Stoffen helfen. Weiter sollen mit Hilfe des Lasers elektonische Satelliten-Schaltungen getestet werden und Experimente betreffend die Entstehung der Elemente des Universums durchgeführt werden. Das Laserforschungsprojekt ELI-NP soll im Jahr 2018 in Betrieb genommen werden.

  • Die Woche 11.01.-15.01.2016 im Überblick

    Die Woche 11.01.-15.01.2016 im Überblick

    Rumänische Behörden nehmen Fall Bodnariu unter die Lupe



    Der stark emotional geladene Fall Bodnariu sorgt weiterhin für Schlagzeilen. In Rumänien und anderen Ländern haben zugunsten der Familie bereits Proteste stattgefunden — mittlerweile haben sich auch Verantwortliche in Rumänien des Falls angenommen. Sie stehen in Kontakt mit der Familie Ruth und Marius Bodnariu und haben ihnen zwei auf derartige Fälle spezialisierte Rechtsanwälte empfohlen. Rumäniens Botschafter in Oslo, Adrian Davidoiu, sprach beim norwegischen Au‎ßenministerium vor und legte den von den Medien sehr aufmerksam betrachteten Vorfall dar. Davidoiu schlug zudem vor, dass die beiden Seiten in diesem Kontext politisch zusammenarbeiten. Auch verlangte er, dass die Kinder, die im Alter zwischen 3 Monaten und 10 Jahren sind, der erweiterten Familie des Vaters in Rumänien anvertraut werden. Die Kinder sollten nicht getrennt werden und Besuch von den Eltern bekommen dürfen, so der rumänische Botschafter. Die norwegische Botschaft in Bukarest hat inzwischen von Amts wegen Verbindung zum rumänischen Au‎ßenministerium, dem Parlament und dem Büro des Premierministers aufgenommen, um über die Aufgaben des norwegischen Jugendamtes aufzuklären. Das Amts sei für alle Kinder in Norwegen zuständig –Vorgeschichte, Hintergrund, Abstammung und Aufenthaltssituation in Norwegen seien belanglos; das Interesse des Kindes habe Vorrang.



    Rumänien hat die zugewiesenen Gelder vollständig ausgegeben



    Rumänien ist es gelungen, die für das Jahr 2015 durch den Fonds für Regionalentwicklung und den Kohäsionsfonds zugewiesenen EU-Gelder ganzheitlich zu verwenden. Dies gab die EU-Kommissarin für Regionalpolitik bekannt. Die Fortschritte wurden in der zweiten Hälfte dieses Zeitraums sichtbar“, erklärte Corina Creţu, die am Mittwoch in Brüssel mit der rumänischen Ministerin für Europäische Fonds Aura Răducu zusammengekommen ist. Die Umsetzung der Projekte im Planungszeitraum 2007-2013, dem ersten, mit dem Rumänien als neues EU-Mitglied Erfahrung gemacht hat, hatte einen bescheidenen Start, so Creţu. Es wurden über 8.100 neue Arbeitsplätze geschaffen. Mehr als 1.250 KMUs erhielten Direktzuschüsse. Au‎ßerdem wurden die Verkehrsinfrasturktur und die Zugänglichkeit durch den Bau von 124 km Autobahn und die Sanierung von über 900 km Nationalstra‎ßen beträchtlich verbessert. Die europäischen Gelder wurden au‎ßerdem für die Modernisierung von 400 Krankenhäusern, Schulen und weiteren Sozialanlagen, sowie für die Gewährung von Dienstleistungen zu europäischen Standards in diesen Bereichen verwendet. Die Kommissarin empfahl den rumänischen Behörden dem Planungszeitraum 2014-2020 sowie der Festlegung von effektiven Überwachungsmechanismen eine besondere Aufmerksamkeit zu gewähren. Für den besagten Zeitraum stehen Rumänien 22 Milliarden Euro zur Verfügung.



    Au‎ßenminister Lazăr Comănescu besucht Berlin



    Der rumänische Au‎ßenminister Lazăr Comănescu hat am Dienstag auf Einladung des Bundesau‎ßenministers Frank-Walter Steinmeier einen Berlinbesuch unternommen. Dabei ging es um die bilateralen Beziehungen und um gemeinsame Ansichten in europäischen, regionalen und internationalen Fragen. Ein wichtiges Thema war auch die deutsch-rumänische Kooperation vor dem Hintegrund der deutschen Präsidententschaft der OSZE in diesem Jahr. Comănescu betonte die Bedeutung Deutschlands als Wirtschaftsmacht in Europa generell und als Partner Rumäniens speziell. 20% des rumänischen Au‎ßenhandels werden mit Deutschland abgewickelt, in Rumänien arbeiten über 20.000 Unternehmen mkt deutschem Kapital, die zusammen mehr als 300.000 Menschen beschäftigen. Erst letzte Woche war der rumänische Premierminister Dacian Cioloş auf Deutschlandbesuch gewesen. Er führte am letzten Donnerstag Gespräche mit Bundeskanzlerin Merkel.



    Antikorruptionsstaatsanwälte richten ihre Aufmersamkeit auf Gefängnis-Schriftsteller



    Die rumänische Justizministerin Raluca Prună hat angekündigt, sie werde der Regierung vorschlagen, einen Dringlichkeitsbeschluss zur Abschaffung der Vorschrift zu verabschieden, die die Reduzierung der Gefängnisstrafen der verurteilten Personen ermöglicht, die wissenschaftliche Arbeiten schreiben. Laut Gesetz 254/2013 wird Insassen, die wissenschaftliche Arbeiten veröffentlichen, die Haftzeit um 30 Tage gekürzt. Auch patentierte Erfindungen fallen unter denselben Gesetzesartikel. Allerdings ist dieses Gesetz von den angesehensten Gefängnisinsassen offenbar missbräuchlich spekuliert worden. Viele von ihnen veröffentlichten in letzter Zeit mehrere Bücher. Und das Gesetz ermutigt einen derartigen Ansatz, da die Kürzung der Haftstrafe sich mit jedem einzelnen Buch wiederholt. Die Antikorruptionsbehörde kündigte an, sie habe sich von Amts wegen im Falle der Werke eingeschaltet, die in den Gefängnissen geschrieben wurden. Dies erfolgte nachdem sie erfahren hat, dass es Gefangene gibt, die 10 Bücher in 18 Monaten hinter Gitter oder 180 Seiten in 12 Stunden geschrieben haben. Die Staatsanwälte haben die Ermittlungen wegen vermeintlicher Mittäterschaft von Universitätsprofessoren, Verlagsvertretern und Mitgliedern der Gefängnisausschüsse eingeleitet. Bildungsminister Adrian Curaj forderte auch eine punktuelle Bewertung der Fälle, in denen Professoren und Vorleser Empfehlungsschreiben für Bücher, die von Gefängnisinsassen geschrieben wurden, gegeben haben.



    Doppelter Feiertag: Rumänien fiert Tag der Nationalkultur und Volksdichter Mihai Eminescu



    In Rumänien hat man am 15. Januar mit einer Reihe von Kulturveranstaltungen der Tag der nationalen Kultur und zugleich das 166. Jahrestag der Geburt des Nationaldichters Mihai Eminescu gefeiert. Eminescu wird als letzter gro‎ßer Vertreter der europäischen Romantik angesehen. Der Tag der Nationalkultur wurde 2010 auf Vorschlag der Rumänischen Akademie eingeführt. Wie jedes Jahr wurden an den diplomatischen Missionen und Konsulaten sowie an den rumänischen Kulturinstituten im Ausland Sonderereignisse zu diesem Anlass veranstaltet. Der Eminescu Tag wurde auch in der benachbarten Republik Moldau sowie in den rumänischen Gemeinden im Ausland gefeiert.

  • Rumänien bekommt europäische Gelder

    Rumänien bekommt europäische Gelder

    Rumänien wurde in den letzen Jahren ständig für die Ergebnislosigkeit in der Anziehung von europäischen Geldern kritisiert. 2015 ist es dem Land gelungen, die Abkoppelung des Betrages von einer Milliarde Euro, den es durch den Europäischen Fonds für Regionalentwicklung und den Kohäsionsfonds zur Verfügung hatte, zu vermeiden. Man hat die oft sogenannte Abkoppelung der Fonds vermieden, erklärte die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu, in einem Interview an Radio Rumänien. Man habe also Verfahren erkannt und abgestimmt, wodurch die bereits durchgeführten Tätigkeiten im Rahmen verschiedener EU-finanzierter Projekte, anerkannt und abgebucht werden.



    Es wurden über 8.100 neue Arbeitsplätze geschaffen. Mehr als 1.250 KMUs erhielten Direktzuschüsse. Au‎ßerdem wurden die Verkehrsinfrasturktur und die Zugänglichkeit durch den Bau von 124 km Autobahn und die Sanierung von über 900 km Nationalstra‎ßen beträchtlich verbessert. Die europäischen Gelder wurden au‎ßerdem für die Modernisierung von 400 Krankenhäusern, Schulen und weiteren Sozialanlagen, sowie für die Gewährung von Dienstleistungen zu europäischen Standards in diesen Bereichen verwendet.



    Corina Creţu dazu: Ich denke, dass alles was erzielt wurde, den rumänischen Behörden zu verdanken ist. Praktisch hat Rumänien in puncto Fonds für Regionalentwicklung 2015 jegliche Abkopplung von europäischen Geldern vermieden. Sicher gibt es einen recht hohen Risikobetrag, allerdings für den ganzen Zeitraum 2007 – 2013. Wir werden mit Sicherheit wissen welche Beträge verloren gehen, nachdem wir die zu tätigenden Ausgaben bewerten werden, nachdem die rumänischen Behörden die Rechnungen vorlegen werden und natürlich nachdem analysiert wird welche Berichtigungen durch Auditbehörden vorgenommen werden müssen.“



    Die Umsetzung der Projekte im Planungszeitraum 2007-2013, dem ersten, mit dem Rumänien als neues EU-Mitglied Erfahrung gemacht hat, hatte einen bescheidenen Start. Die Fortschritte wurden in der zweiten Hälfte dieses Zeitraums sichtbar“, erklärte Corina Creţu, die am Mittwoch in Brüssel mit der rumänischen Ministerin für Europäische Fonds Aura Răducu zusammengekommen ist.



    Die Kommissarin empfahl den rumänischen Behörden dem Planungszeitraum 2014-2020 sowie der Festlegung von effektiven Überwachungsmechanismen eine besondere Aufmerksamkeit zu gewähren: Aus Sicht der Europäischen Kommission ist es besonders wichtig, gleichzeitig mit dem Abschlu‎ß der Projekte aus dem Zeitraum 2007 – 2013, den Planungszeitraum 2014 — 2020 beschleunigt anzutreten. Für den besagten Zeitraum steht Rumänien ein beträchtlicher Betrag zur Verfügung — über 20 Milliarden Euro.“



    Ich denke, dass die Beauftragung der Verwaltungs- und Zertifizierungsbehörden für den neuen Planungszeitraum besonders wichtig ist, betonte Corina Creţu. Sie erinnerte au‎ßerdem daran, dass sie gemeinsam mit der Generaldirektion für Regionalpolitik (DG Regio) vier Pilotprojekte ins Leben gerufen haben, die weniger entwickelte Regionen betreffen. Zwei davon befinden sich in Rumänien.

  • Fonduri europene pentru România

    Fonduri europene pentru România

    Criticată constant în ultimii ani pentru lipsa de
    rezultate în atragerea de fonduri europene, România a reuşit să evite, în 2015,
    dezangajarea sumei de un miliard de euro pe care a avut-o la dispoziţie prin
    Fondul European de Dezvoltare Regională şi prin cel de Coeziune. S-a evitat
    ceea ce se numeşte frecvent dezangajarea de fonduri, a explicat într-un
    interviu pentru Radio România comisarul pentru politică regională, Corina
    Creţu, adică s-au găsit şi s-au convenit proceduri prin care activităţile deja
    îndeplinite în diverse proiecte cu finanţare din fondurile alocate României
    sunt recunoscute şi sumele sunt rambursate. Au fost create peste 8.100 de noi
    locuri de muncă, iar mai mult de 1.250 de IMM-uri au beneficiat de granturi
    directe. Totodată, au fost îmbunătăţite semnificativ infrastructura de
    transport şi accesibilitatea, prin construcţia a 124 de km de autostradă şi
    reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri naţionale. Banii europeni au
    mai fost folosiţi pentru modernizarea a 400 de spitale, şcoli şi alte
    infrastructuri sociale, precum si pentru asigurarea de servicii la standarde
    europene în aceste domenii.

    Corina Creţu: Cred că este meritul
    autorităţilor române pentru ceea ce s-a făcut. Practic, în ceea ce priveşte
    Fondul de Dezvoltare Regională, România a evitat orice fel de dezangajări de
    fonduri pentru 2015. Sigur, există o sumă destul de mare încă în risc, dar
    pentru întreaga perioadă 2007 – 2013. Vom şti cu siguranţă ce sume vor fi
    pierdute abia după ce vom analiza toate cheltuielile pe care le vom face, după
    ce autorităţile române vor depune facturi şi, sigur, după ce se va analiza care
    sunt corecţiile făcute de către autorităţile de audit.

    Implementarea
    proiectelor din perioada de programare 2007-2013, prima pe care România a
    experimentat-o ca nou stat membru al UE, a avut un start slab, dar progresele
    au fost vizibile în a doua parte a perioadei
    , a declarat Corina Creţu, care
    s-a întâlnit, miercuri, la Bruxelles, cu ministrul român al fondurilor
    europene, Aura Răducu.

    Comisarul a recomandat autorităţilor române să acorde
    atenţie sporită perioadei de programare 2014-2020, precum şi stabilirii unor
    mecanisme eficiente de monitorizare: Din punct de vedere al
    Comisiei Europene, este foarte important ca, odată cu încheierea proiectelor
    legate de perioada 2007 – 2013, să se pornească în ritm accelerat perioada de
    programare 2014 – 2020, pentru care România are alocată o sumă importantă de
    bani – peste 20 de miliarde de euro.

    Cred că foarte importantă este
    desemnarea autorităţilor de management şi de certificare pentru noua perioadă
    de programare, a subliniat Corina Creţu, amintind că împreună cu Direcţia
    generală politici regionale (DG Regio), a lansat patru proiecte pilot în ceea ce
    priveşte regiunile cele mai puţin dezvoltate, iar două dintre acestea sunt în
    România.