Tag: Corina Cretu

  • 16.02.2015 (mise à jour)

    16.02.2015 (mise à jour)

    Stratégie — La Commission européenne considère qu’il est important pour la Roumanie d’avoir une stratégie sur le long terme pour le milieu rural, a déclaré ce lundi, à Bucarest, la représentante de la Roumanie dans l’exécutif communautaire, Corina Creţu, commissaire aux Politiques régionales. Présente à l’Assemblée générale de l’Association des communes de Roumanie, elle a demandé aux responsables locaux de proposer des projets pour les communautés qu’elle représente, dans des domaines tels le développement économique, l’éducation et la santé. Corina Creţu a également annoncé que le mois prochain, elle ferait une nouvelle visite en Roumanie, avec le commissaire européen à l’Agriculture, Phil Hogan.



    Corruption — L’ancienne ministre roumaine de la Jeunesse et des Sports, Monica Iacob Ridzi, s’est rendue lundi à la police de Cluj (centre), quelques heures après sa condamnation définitive lundi par la Haute Cour de cassation et de justice à 5 années de prison ferme pour abus de fonction. La Cour suprême a rejeté l’appel formé par l’ancienne ministre et a maintenu la peine prononcée en première instance, en janvier 2014. Son ancienne conseillère Ioana Vârsta a été condamnée aussi à une peine de 5 années de prison ferme. 10 autres personnes ont reçu des peines avec sursis dans le même dossier. Monica Iacob Ridzi a été condamnée pour avoir approuvé des paiements pour des services fictifs à certaines sociétés qui ont organisé les événements occasionnés, le 2 mai 2009, par la soi-disant Journée de la Jeunesse. Après le déclenchement de l’enquête par les procureurs anticorruption, elle aurait disposé aussi de supprimer les preuves des archives électroniques du ministère. Sur l’ancienne ministre du cabinet PDL (pro-présidentiel), la presse de l’époque a affirmé qu’elle aurait transformé les fêtes de la Journée de la Jeunesse en campagne électorale masquée pour la fille du président de l’époque, Elena Basescu, qui a candidaté comme indépendante et a gagné, en mai 2009, un mandat d’eurodéputée.



    Visite — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, recevra mardi à Bucarest le ministre des Affaires étrangères de l’Ukraine, Pavlo Klimkin, informe l’Administration présidentielle. Rappelons que jeudi dernier, le chef de l’Etat roumain a rencontré, à Bruxelles, en marge du Conseil européen, son homologue de Kiev, Petro Porochenko, à la demande de ce dernier. Iohannis a déclaré, à Bruxelles, que la Roumanie comprend le danger accru du conflit armé dans l’est de l’Ukraine et qu’elle s’investit dans sa solution par la voie politique. Petro Porochenko a remercié le président roumain pour sa position ferme de soutien de l’Ukraine et l’a invité à faire une visite à Kiev; la proposition a été acceptée par le leader de Bucarest.



    Visite — Dans le cadre de sa visite officielle en Slovaquie, le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, a discuté, lundi, à Bratislava, avec le président de ce pays, Andrej Kiska, avec le premier ministre Robert Fico et son homologue slovaque, Miroslav Lajcak. Les discussions ont visé, entre autres, l’intensification de la coopération bilatérale dans les domaines politique et diplomatique, économique et culturel. L’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen, le conflit en Ukraine et la situation en République de Moldova ont été d’autres thèmes importants à l’agenda des discussions des officiels des deux pays. Au sujet de l’Ukraine voisine, Bogdan Aurescu a souligné que le test le plus important de l’accord de Minsk était la situation de sécurité sur le terrain, la mise en œuvre des dispositions étant « le premier pas en vue de la solution politique du conflit ». Au sujet de la République de Moldova, le ministre roumain a réaffirmé la nécessité d’installer un gouvernement pro européen à Chişinău, censé pouvoir continuer le processus de réforme et de rapprochement de ce pays de l’UE. D’autre part, Aurescu a mis en exergue le rôle positif joué par la minorité slovaque de Roumanie dans le renforcement des relations bilatérales, et Lajcak a apprécié le modèle roumain des rapports entre la majorité et la minorité comme modèle performant d’inter culturalité.



    Sondage — Près de deux tiers des Roumains, soit 65%, affirment que la guerre en Ukraine voisine est dangereuse pour la Roumanie aussi, révèle un sondage réalisé par INSCOP. Sur la toile de fond de ce conflit, près de 70% des Roumains approuvent la majoration des allocations budgétaires pour la défense. Le sondage réalisé du 5 au 10 février a été commandé par le quotidien Adevarul. Rappelons-le, en janvier, le président roumain Klaus Iohannis et les leaders des partis parlementaires ont signé un accord politique visant la majoration du budget de la Défense. Celui-ci devrait se chiffrer à 2% du PIB à l’horizon 2017.





    Handball — Le club champion de Roumanie au handball féminin HCM Baia Mare, a battu sur le score de 31 à 30 les Danoises de Viborg dans un match du groupe principal 2 de la Ligue des champions. Dans la prochaine étape, prévue pour le 1er mars, HCM Baia Mare doit rencontrer à domicile les Suédoises d’IK Savehof. Dans le classement du groupe, les championnes roumaines occupent la 5e place et préservent leurs chances de qualification dans les quarts de finale de la compétition.


  • Präsident Iohannis in Brüssel

    Präsident Iohannis in Brüssel

    Rumäniens Staatschef Klaus Iohannis ist am Donnerstag für einen zweitägigen Besuch nach Brüssel gereist. Diesen könnte man auch als eine Art Vorstellungsbesuch bei den EU-Institutionen und beim NATO-Sitz in Brüssel bezeichnen. Rumänien ist seit acht Jahren EU-Mitglied und seit 11 NATO-Mitglied. Vor dem Treffen mit dem Chef der EU-Kommission, Jean Claude Juncker, und dem NATO-Generalsekretär, Jens Stoltenberg, erklärte Iohannis, die Vertiefung der EU-Integration sei eine Priorität seiner Amtszeit. Prioritär sei auch, dass Bukarest seine Rolle innerhalb der NATO besser wahrnimmt.




    Klaus Iohannis und Jean Claude Juncker haben über die Euro-Einführung in Rumänien, über die Steigerung der Absorption von EU-Fonds und über das unterzeichnete politische Abkommen betreffend die Finanzierung des rumänischen Verteidigungssektors. Diskutiert wurde auch über den Schengen-Betritt Rumäniens. Die rumänischen Behörden verfolgen seit langer Zeit dieses Ziel. Der Betritt hängt aber von der Justizreform ab. Durch das sogenannte Kontroll- und Prüfmechanismus wird der rumänische Justizsektor monitorisiert. Klaus Iohannis dazu:




    In wenigen Tagen wird ein neuer Bericht veröffentlicht. Wir sind uns einig, dass dieser uns ermutigt in den nächsten Jahren, während unserer Amtszeiten, dieses Verfahren erfolgreich zu beenden. Rumänien hat erhebliche Fortschritte in puncto Konsolidierung der staatlichen Institutionen, Implementierung der Struktur-Reformen, Konsolidierung des Rechtsstaates und Konsolidierung der Justiz gemacht




    Beim Gespräch zwischen Klaus Johannis und Jean Claude Juncker nahm auch die EU-Kommissarin für Regionalpolitik, die Rumänin, Corina Cretu teil. Auf der Ebene der EU-Kommission sei eine Arbeitsgruppe gebildet worden, die den Mitgliedstaaten technische Assistenz für die Steigerung der Absorptionsrate anbieten soll.Corina Creţu:




    Wir werden diese Mitgliedstaaten besuchen. Wir stehen in einem ständigen Dialog mit diesen um die 11 Monate bis Ende 2015 auszunutzen. Bis Dezember 2015 können Gelder aus dem mehrjährigen Finanzrahmen 2007-2013 abgerufen werden”.




    In Brüssel kündigte Rumäniens Staatschef an, er werde im Februar Deutschland und Frankreich besuchen.

  • Retrospectiva săptămânii 2.11 – 8.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 2.11 – 8.11.2014

    Premierul social-democrat Victor Ponta şi primarul Sibiului, liberalul Klaus Iohannis, se întâlnesc în turul doi al prezidenţialelor



    Candidatul alianţei PSD-UNPR-PC, premierul Victor Ponta, şi reprezentantul Aliantei Crestin Liberale, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se vor înfrunta, pe 16 noiembrie, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. În primul tur, cei doi s-au plasat pe primele locuri în opţiunile românilor, care au avut de ales între 14 candidaţi. Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Klaus Iohannis 30,37%, în condiţiile în care prezenţa la urne a fost de 53,17%. În perspectiva turului doi, Victor Ponta a obţinut sprijinul câtorva candidaţi iesiţi din competiţie, între care fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu şi doi exponenţi ai curentului populist, Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu. Victor Ponta se bazează şi pe susţinerea fostului director al Serviciului Român de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu. De cealaltă parte, Klaus Iohannis va fi susţinut de candidatul independent Monica Macovei, centru-dreapta, fost ministru al Justiţiei. UDMR şi-a îndemnat susţinătorii să voteze în turul al doilea potrivit conştiinţei fiecăruia.




    Foarte mulţi români din străinătate au votat în primul tur



    În diaspora, românii s-au prezentat în număr mare la vot. Peste 161.000 de români din afara graniţelor — un număr record – au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în cele 294 de secţii deschise în străinătate. În unele dintre ele votul a fost marcat de nemulţumirea oamenilor care au fost nevoiţi să aştepte ore întregi, iar în unele cazuri chiar nu au reuşit să voteze. Sute de persoane au stat astfel la cozi în unele capitale europene. Pentru evitarea unor astfel de situaţii pe 16 noiembrie, Ministerul Român de Externe şi Biroul Electoral Central au convenit o serie de măsuri care să simplifice procesul de votare. Astfel, românii din afara graniţelor ţării pot descărca de pe site-urile bec.ro şi mae.ro formularul declaraţiei pe proprie răspundere de care au nevoie pentru a putea vota în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Acesta poate fi completat de titular înainte de a intra la vot, dar semnarea şi datarea acestuia se vor face în faţa membrilor secţiei de votare. În plus, va fi suplimentat numărul cabinelor de vot din secţiile deja existente.




    Comisarul European pentru Politici Regionale, Corina Creţu a paticipat la Bucureşti la lansarea Acordului de Parteneriat cu România



    La Bucureşti a fost lansat Acordul de Parteneriat între România şi Comisia Europeană. Documentul reglementează modul în care vor fi folosite fondurile europene, structurale şi de investiţii în următorii ani şi a fost lansat în prezenţa Comisarului European pentru Politică Regională, românca Corina Creţu. Documentul a fost elaborat şi negociat cu experţii europeni vreme de aproape un an. Executivul european a adoptat în luna august Acordul cu România, care a fost cel de-al XI-lea stat membru al Uniunii Europene care a obţinut aprobarea acestui document. În perioada 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 de miliarde de euro, din care aproape 22 de miliarde sunt fonduri de coeziune. Banii ar urma să fie folosiţi pentru proiecte de infrastructură, în sănătate şi educaţie, dezvoltare şi modernizare a comunităţilor locale, crearea de noi locuri de muncă şi pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană.




    Banca Naţională a României a redus prognoza referitoare la rata inflaţiei pentru sfârşitul lui 2014



    Banca Naţională a României a redus prognoza pentru rata inflaţiei la sfârşitul acestui an de la 2,2 la 1,5%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că situaţia se datorează în principal scăderii cotaţiei petrolului, stabilităţii preţului la gaze naturale, unei recolte bune în România, dar şi creşterii importurilor din statele care nu mai au relaţii comerciale cu Rusia. În opinia şefului băncii centrale, stabilizarea inflaţiei prevăzută pentru anul viitor poate crea condiţiile unei creşteri economice pe termen lung. Pe de alta parte, BNR a redus din nou şi dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 2,75% pe an dar şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 16 la 14%. Pe de altă parte, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene arată că România a ieşit din recesiune, înregistrând o creştere de 1% a PIB în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, după două scăderi consecutive. Potrivit prognozei, România va avea o creştere economică de 2% în 2014, în scădere însă faţă de estimarea precedentă de 2,5%. Consumul privat şi exporturile au fost principalele motoare ale creşterii, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ.





    Doar una din echipele româneşti de fotbal prezente în Liga Europa mai are şanse de calificare



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a remizat, în deplasare, scor 2-2, cu echipa portugheză Rio Ave, într-un meci din grupa J a Ligii Europa. Cu 7 puncte, steliştii ocupă locul al doilea în grupă, în urma ucrainenilor de la Dinamo Kiev, care au învins, pe teren propriu, formatia daneza Aalborg, cu 2-0. În grupa D, vicecampioana României, Astra din Giurgiu, a terminat la egalitate, 1-1, pe teren propriu, cu celebra echipa scoţiană Celtic Glasgow şi a pierdut orice şansă de calificare în primavara europeană. Din grupa Astrei, este deja calificată Red Bull Salzburg din Austria, care a trecut de Dinamo Zagreb (Croatia).

  • Die Woche 03.11.-07.11.2014 im Überblick

    Die Woche 03.11.-07.11.2014 im Überblick

    Der sozialdemokratische Premier Victor Ponta und der hermannstädter Bürgermeister, der liberale Klaus Iohannis, treten in der Stichwahl gegeneinander an




    Das Rumänische Zentrale Wahlbüro hat am Donnerstag die offiziellen Endergebnisse der ersten Wahlrunde der Präsidentschaftswahlen, die letzten Sonntag stattgefunden hat, bekannt gegeben. Der Kandidat der regierenden sozialliberalen Union (PSD — UNPR — PC) und amtiereder sozialdemokratischer Ministerpräsident Victor Ponta hat 40,44% der gültigen Stimmen gesammelt. Der Kandidat der mitte-rechts-orientierten Christlich-Liberalen Allianz aus der Opposition, hermannstädter Bürgermeister Klaus Iohannis erzielte 30,37%. Die Beiden werden im zweiten Wahlgang am 16. November gegeneinander antreten. Das Verfassungsgericht wies alle Anträge zur Annulierung des ersten Wahlgangs zurück. Die Wahlbeteiligung betrug 53,17%. Im Hinblick auf die Stichwahl erhielt Victor Ponta die Unterstützung einiger der ausgeschiedenen Kandidaten, darunter der ehemalige liberale Ministerpräsident Călin Popescu Tăriceanu, und die populistischen Corneliu Vadim Tudor und Dan Diaconescu. Victor Ponta zählt au‎ßerdem auf die Unterstützung des ehemaligen Chefs des Rumänischen Auslandsnachrichtendienstes Teodor Meleşcanu. Auf der anderen Seite erhält der Kandidat Klaus Iohannis im zweiten Wahlgang der Präsidentschaftswahlen die Unterstützung der Europaabgeordneten und ehemaligen Justizministerin Monica Macovei. Iohannis betonte die Unterstützung für die Grundsätze, die von Macovei vorgeschalgen wurden, betreffen Rechtsstaatlichkeit und Korruptionsbekämpfung. Unterdessen rief der Rumänische Ungarnverband seine Anhänger auf, laut ihrem Gewissen zu wählen.




    Zahlreiche im Ausland lebende Rumänen sind an die Urnen gegangen




    Im Ausland hat es eine hohe Wahlbeteiligung der Rumänen. Über 161.000 rumänische Bürger wählten in den 294 Wahllokalen im Ausland, vor allem in der benachbarten, mehrheitlich rumänischsprachigen Republik Moldau, in Spanien, Italien, Frankreich und Deutschland. In einigen Wahllokalen im Ausland lief die Wahl mit Schwierigkeiten; zahlreiche im Ausland lebende rumänische Wähler und auch rumänische Politiker beschwerten sich über die mangelhafte Organisierung und das stockende Wahlverfahren. Das rumänische Au‎ßenministerium erklärte, es habe bei der Organisierung des ersten Wahlgangs der Präsidentschaftswahl gemä‎ß der Gesetzgebung und der Anordnungen des Zentralen Wahlbüros gehandelt. Um derartige Situationen am 16. November zu vermeiden, vereinbarte das Auswärtige Amt Rumäniens gemeinsam mit dem Zentralen Wahlbüro eine Reihe von Ma‎ßnahmen, die das Wahlverfahren im Ausland vereinfachen sollen. Somit werden die Rumänen, die sich im Ausland aufhalten, die Formulare zur eigenverantwortlichen Erklärung von den Webseiten bec.ro und mae.ro herunterladen. Diese können von den Wählern noch vor der Stimmabgabe ausgefüllt werden. Nur unterschrieben muss das Formular vor den Mitgliedern des Wahllokals. Au‎ßerdem soll die Zahl der bestehenden Kabinen der bereits bestehenden Wahllokale erhöht werden.




    Die EU-Kommissarin für Regional-Politik Corina Creţu hat an der Lansierung des Partnerschaftsabkommens mit Rumänien teilgenommen




    Am Freitag wurde in Bukarest das Partnerschaftsabkommen Rumänien-Europäische Kommission heute in Bukarest lanciert. Das Dokument beinhaltet Regelungen für die europäischen Gelder, die Bukarest in den Zeitraum 2014-2020 zukommen sollen. Rumänien wird von der EU rund 43 Milliarden Euro, davon sind 22 Milliarden Kohäsionsfonds, erhalten. Die Gelder sollen für Infrastrukturvorhaben, Gesundheit, Bildung, Entwicklung und die Modernisierung der lokalen Gemeinden, die Schaffung von neuen Arbeitsplätzen sowie für die Verminderung der Entwicklungsunterschiede eingesetzt werden. An der Lancierung nahm auch die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu teil.




    Die Rumänische Landesbank hat die Inflationsprognose für 2014 herabgesetzt




    Die Rumänische Landesbank hat am Donnerstag die Inflationsprognose für das kommende Jahresende von 2,2 auf 1,5% herabgesetzt. Landesbankgouverneur Mugur Isărescu sagte, dass dies auf die sinkenden Ölpreise, auf die Stabilität des Erdgaspreises und auf eine gute Ernte in Rumänien, aber auch auf die Steigerung der Importe aus den Ländern, die keine Handelsbeziehungen mehr zu Russland haben, zurückzuführen sei. Laut dem Zentralbankchef, schaffe die für nächstes Jahr vorgesehene Stabilisierung die Bedinungen für ein langfristiges Wirtschaftswachstum. Unterdessen hat die Landesbank erneut die Währungspolitik um 0,25%, bis auf 2,75% jährlich herabgesetzt. Au‎ßerdem beschloss diese die Senkung der pflichtigen Mindestreserven in ausländischer Währung von 16% auf 14%. Allerdings hielt die Zentralbank an der Entscheidung fest, die pflichtigen Mindestreserven für Passiva in Lei bei 10% zu behalten. Rumänien hat sich aus der Rezession erholt und verzeichnet ein Wirtschaftswachstum von 1% im dritten Quartal, verglichen mit dem vorigen Quartal, nach zwei aufeinander folgenden Schrumpfungen. Dies verlautet aus den Herbstprognosen der Europäischen Kommission, die am Dienstag veröffentlicht wurden. Laut Schätzungen wird Rumänien 2014 ein Wirtschaftswachstum von 2% verzeichnen, weniger aber als die zuvor vorausgesagten 2,5%. Der Einzelverbrauch und die Exporte waren die Hauptantriebe der Steigerung im 3.Quartal.




    Rumänisches Fu‎ßballteam hat weitere Chancen für die Qualifikation in Europa-League




    Rumäniens Europa-League-Teilnehmer Astra Giurgiu und Steaua Bukarest haben am vierten Spieltag der Gruppenphase jeweils ein Unentschieden erreicht. Für Astra bedeutete das 1:1 zu Hause gegen Celtic Glasgow der erste Punktgewinn, die Mannschaft ist als Gruppenletzter bereits rechnerisch ausgeschieden. Tabellenführer in der Gruppe J mit zehn Punkten ist der FC Salzburg, das bei Dinamo Zagreb einen 5:1-Erfolg landen konnte. Die Schotten aus Glasgow haben acht Punkte und rangieren auf zwei, Dinamo Zagreb ist Vorletzter mit 3 Zählern. In der Gruppe D ist der amtierende Meister Steaua Bukarest in der letzten Minute der Verlängerung zu einem glücklichen Punktgewinn bei den Portugiesen von Rio Ave gekommen. Dynamo Kiew nach dem 2:0 gegen die Dänen aus Aalborg in dieser Gruppe Erster mit 9 Punkten, Steaua hat sieben Punkte und rangiert auf zwei, Aalborg auf drei mit einem Punkt weniger und die Portugiesen aus Rio Ave sind abgeschlagenes Schlusslicht.

  • Rumänien bereitet Partnerschaftsabkommen mit EU im Fördermittelsystem vor

    Rumänien bereitet Partnerschaftsabkommen mit EU im Fördermittelsystem vor

    Die neuen europäischen Kommissare, die unter dem Slogan “Europas Probleme können nicht aufgeschoben werden”, zusammenkamen, haben ihre Arbeit begonnen. Junckers Kommission hat den Wirtschaftsanstieg und das Schaffen von neuen Arbeitsplätzen in den EU-Staaten, strengere Ma‎ßnahmen hinsichtlich der Immigration sowie mehr Kohärenz in der Au‎ßenpolitik und Sicherheit als Priorität. Die Ziele dieser Demarche sind die Wiedergewinnung des Vertrauens der Bürger in eine EU mit 28 Mitgliedstaaten. Rumänien, das seit 2007 EU-Mitglied ist, wird durch die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu aktiver sein. Corina Creţu verwaltet ein Budget von 352 Milliarden Euro, die in die Regionen der EU-Staaten im Zeitraum 2014 — 2020 investiert werden müssen. Rumänien zählt unter den Ländern, die am meisten interessiert sind, EU-Mittel abzurufen. EU-Kommissarin Corina Creţu hatte ein erstes Treffen mit dem rumänischen Minister für EU-Mittel, Eugen Teodorovici. Bekanntgegeben wurden die neuen Finanzierungsregelungen der Löhne der Projektmanager und des Personals, das im Fördermittlsystem tätig ist.



    Die Europäische Kommission hat akzeptiert, das operationelle Programm für die Förderperiode 2007– 2013 so zu verändern, dass die Löhne förderfähig sein sollen und hundertprozentig von der EU-Exekutive beglichen werden. Die Europäische Kommission wird diese Löhne laut einem Schema auszahlen, das die Leistungen ermutigt. Das neue System soll ab dem 1. Januar gültig sein.



    Das Treffen in Brüssel hatte im Mittelpunkt die Vorbereitung des Partnerschaftabkommens mit Rumänien, das am Freitag in Anwesenheit der EU-Kommissarin Corina Creţu abgeschlossen werden soll. Vorgestellt wird die Art und Weise, in der die europäischen Struktur- und Investitionsfonds in den kommenden Jahren gebraucht werden. Eugen Teodorovici dazu:



    Wir haben ein fruchtbares Gespräch geführt. Wir wollen den Finanzrahmen im kommenden Jahr auf einem hohen Niveau abschlie‎ßen. Ich möchte unbedingt hervorheben, es geht um ein Niveau von 80%. Heute ruft Rumänien 44% der EU-Mittel ab. Ich bin überzeugt, dass Rumänien im nächsten Jahr den Finanzrahmen auf einem besseren Niveau abschlie‎ßen kann.”




    Laut Corina Creţu habe die Europäische Kommission die Erhöhung der Abrufquote Rumäniens von 4% im Jahr 2012 auf über 40% im Jahr 2014 als besonders gut geschätzt.

  • Achicâseari România – Uniunea Europeanâ

    Achicâseari România – Uniunea Europeanâ

    Andamusiţ sum zboarâli “Provocărli a Europâl’ei nu aproachi amânari”, năii comisari europen’i ş-ahurhirâ mandatlu, eforturli a executivlui Junker imnânda câtâ protili borgi ţi ş-li luă: criştearea ali icunumii şi a locurilor di lucru tu vâsâliili ali Uniuni Europeanâ, meatri cama susto mutrinda imigraţia şi cama multâ coerenţâ tu politica externâ şi di sicuritati.



    Scupolu aluştor meatri: apruchiarea a pistusinâl’ei a cetăţen’ilor tu construcţia europeanâ cu 28 di vâsâlii. România, ţi adarâ parti dit Uniunea Europeanâ dit anlu 2007, va s-bagâ mâna ti agiutor tu ţi mutreaşti apruchirea a scupadzlor a năilor formuli di turlii legislativâ di Bruxelles, prit activitatea a comisarlui ti politiţ regionali, Corina Creţu. Portofoliul – unlu dit nai mărli, ma s-mutrim prit prisma a pâradzlor daţ dit fonduri europeani – ari angâtan di aproapea 352 di miliardi di euro, pâradz di investit tu regiun’ili a vâsâliilor membri tu chirolu 2014 — 2020. Iara România s-aflâ prit statili ţi ai nai ma marli interes s-l’i-a ahtări fonduri.



    Ti aţea, s-poati, Corina Creţu avut prota andamusi dit mandatlu a ei cu Eugen Teodorovici, ministrul român a Fondurilor Europeani, furn’ii cu cari doil’ii hâbârisirâ năi nomuri di finanţari ti amintatiţli a personalului di cumândiseari dit cadrul a proiectilor.


    La câftarea a Bucureştiului, Comisia Europeanâ apruchie s-alâxeascâ programlu operaţional ti chirolu 2007 – 2013, ca amintatiţli aţilor dit sistemlu di luari a pâradzlor europen’i s-agiungâ s-hibâ eligibili şi s-hibâ daţ nâpoi 100% di executivlu comunitar.



    Comisia Europeanâ va s-pâlteascâ aesti amintatiţi tu cadrul a unâl’ei schemâ ţi caftâ s-da curagiu ti performanţâ, naua turlii di evaluari lipsinda s-hibâ bâgatâ tu practico di la 1 di Yinaru. Andamusea di Bruxelles fu ţentratâ ş-pi andridzearea mutrinda ahurhita a achicâsearâl’ei di parteneriat cu România, ţi easti aştiptatâ Viniri, Bucureşti, anamisa di comisarlu Corina Creţu, cari va s-aspunâ turlia cum va s-hibâ ufilisiţ pâradzl’ii europen’i structurali şi di investiţii tu yinitorl’ii an’i.



    Ministrul Eugen Teodorovici: Avui unâ moaubeti multu bunâ, di agiutor ti noi, ca vâsâlii, ta s-hibâ încl’isu aţel di tora cadru finanţiar la un nivel cât ma mari anlu ţi yini, şi caftu s-dzâc, s-bag acţentul nica unâ oarâ pi nivelul di 80% ti aţel di tora cadru finanţiar. Easti 44% azâ ca nivel di absorbţii. Am nâdia că România, anlu ţi yini, poati s-încl’idâ aţel di tora cadru finanţiar la un nivel cât ma analtu.”



    Tu minduita ali Corina Creţu, Comisia Europeanâ aproachi ca hiindaei excepţionalâ crişterea a ratâl’ei di absorbţii dit Românii, di la 4% tu anlu 2012, la cama di 40% tu 2014, la aestu lucru hiindalor adâvgati şi reformili ţi li adră Bucureştiul tu aeşţâ dit soni an’i.

  • Das Europa-Parlament hat für neue EU-Kommission gestimmt

    Das Europa-Parlament hat für neue EU-Kommission gestimmt

    Das Europäische Parlament hat am Mittwoch in Stra‎ßburg mit 423 Stimmen für den neuen Kommissionspräsidenten Jean-Claude Juncker und seine 27 Kommissare gestimmt, so dass die neue Europäische Kommission am 1. November ihre Arbeit aufnehmen kann. Dagegen gab es 209 Stimmen, während sich 67 Abgeordnete enthielten. Zuvor hatten die neuen Mitglieder das politische Programm für die nächsten fünf Jahre vorgestellt.



    “Entweder werden wir das Vertrauen der Menschen zurückgewinnen oder wir werden Fehler begehen und uns dann von der europäischen Konstruktion entfernen” — hob in Stra‎ßburg der Christdemokrate aus Luxemburg Jean-Claude Juncker hervor. Dieser erklärte sich fest überzeugt, dass sein Team die letzte Chance für die Wiedergewinnung des Vertrauens der europäischen Bürger sei. In einer EU, in der die Krise noch kein Ende genommen hat, hat Juncker bekanntgegeben, er werde einen Investitionsplan für drei Jahre präsentieren. 300 Milliarden Euro sollen das Wirtschaftswachstum anspornen und somit sollen Arbeitsplätze geschaffen werden. Die Investionen auf nationaler Ebene und in den ganzen Union müssen Hand in Hand mit den strukturellen Reformen gehen. In der Zwischenzeit sollten die Regierungen der EU-Staaten die Haushaltsdefizite unter Kontrolle halten. Die Investitionen sind für die reale Wirtschaft wesentlich, erkärte Corina Creţu, die von Rumänien als Mitglied der Europäischen Kommission vorgeschlagen wurde und nun EU-Kommissarin für Regionalpolitik ist. Eine ihrer Prioritäten ist, neue Möglichkeiten zu finden, um die Absorption der europäischen Gelder zu ermutigen. “Ich habe eine Periode meines Lebens in einem Land gelebt, das ein beeindruckendes Wirtschaftswachstum dank der EU-Vorbeitrittsinstrumente hatte. Ich habe mit den eigenen Augen gesehen, was für Folgen die Kohäsionspolitik auf das Leben der einfachen Menschen hat”, fügte Corina Creţu hinzu.



    Die Motoren der europäischen Wirtschaft arbeiteten aber langsamer, Schuld dafür war die Krise. Die wirtschaftlichen Diskrepanzen zwischen den Regionen Europas sind tiefer geworden. Heute muss man doppelt so viel arbeiten, um die Wirtschaft anzukurbeln und neue Arbeitsplätze zu schaffen. Jean-Claude Juncker erklärte, die EU habe einen 29. Mitgliedsstaat und zwar einen Staat der Arbeitslosen, davon seien die meisten junge Menschen. Die neue EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu versicherte, sie werde diesem Problem viel Aufmerksamkeit schenken und ihr Bestes tun, um die Lage zu verbessern.

  • Comisia Europeană, confirmată de Parlamentul European

    Comisia Europeană, confirmată de Parlamentul European

    Miercuri, la Strasbourg, s-a consumat ultimul act necesar pentru ca noua Comisie Europeană să-şi înceapă activitatea pe 1 noiembrie, aşa cum era prevăzut. Cu 423 de voturi pentru, 209 împotrivă şi 67 de abţineri, Parlamentul European a învestit echipa condusă de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, nu înainte ca acesta să-i prezinte componenţa finală şi programul politic după care intenţionează să-şi ghideze acţiunile în următorii cinci ani. Fie reuşim să-i recâştigăm, fie vom eşua şi, atunci, ne îndepărtăm de construcţia europeană” — a punctat în hemiciclul de la Strasboug creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care s-a declarat convins că echipa sa este a ultimei şanse pentru recâştigarea încrederii cetăţenilor europeni.



    Într-o Uniune Europeană în care persistă criza, Juncker a anunţat că, până la sfârşitul anului, va prezenta un plan de investiţii pe trei ani de 300 de miliarde de euro pentru a impulsiona creşterea economică şi, implicit, crearea de locuri de muncă. În viziunea preşedintelui, până în 2013, al Euro-Grupului, investiţiile la nivel naţional şi al întregii Uniuni vor trebui să meargă mână în mână cu credibilitatea fiscală şi reformele structurale. Între timp, guvernele statelor membre ale Uniunii ar trebui să-şi ţină în continuare sub control deficitele bugetare.



    Investiţiile sunt extrem de necesare pentru economia reală — a precizat şi social-democrata Corina Creţu, care a fost propusă de România în noua Comisie Europeană. Ea va ocupa fotoliul de comisar pentru pentru politici regionale. Din această poziţie, dna Creţu a punctat că una din priorităţile sale va fi să caute noi căi pentru a creşte absorbţia fondurilor europene de către statele membre, prin transferul de bune practici dinspre ţări precum Polonia şi Portugalia, către altele, precum România şi Bulgaria. Am trăit cea mai mare parte a vieţii mele într-o ţară care s-a bucurat de o creştere economică impresionantă graţie instrumentelor de pre-aderare ale Uniunii. Am văzut cu ochii mei efectele pe care politicile de coeziune le au asupra vieţilor oamenilor obişnuiţi — a spus Corina Creţu.



    Dar, odată cu criza, motoarele economice ale Europei au încetinit, discrepanţele economice dintre regiunile Europei au crescut, or acum trebuie muncit de două ori mai mult pentru a readuce economia pe făgaşul său şi pentru a genera locuri de muncă.



    Jean-Claude Juncker spunea că există în Uniunea Europeană un al 29-lea Stat Membru, cel al şomerilor, majoritatea dintre ei oameni tineri. Noul comisar european pentru politică regională, Corina Creţu, îi asigură că, la preluarea mandatului, la ei se va gândi în acţiunile sale.

  • Jurnal românesc – 23.10.2014

    Jurnal românesc – 23.10.2014

    Autorităţile române au emis, în 2013, peste 11 mii de permise de rezidenţă pentru cetăţeni străini, a anunţat Biroul de Statistică al UE, Eurostat. România este una dintre ţările cu un număr redus de rezidenţi străini, atât ca număr, cât şi ca pondere raportată la populaţie – şase rezidenţi la 10.000 de locuitori. După ţările de origine, cei mai mulţi dintre aceştia au venit din Rep.Moldova, circa două mii, Siria, peste 1.300, şi Turcia, aproximativ 1.200. Mai bine de două treimi din permisele de rezidenţă în România au fost acordate pentru studii şi din motive familiale. Anul trecut, în întreaga UE au fost eliberate aproape două milioane şi jumătate de permise de rezidenţă, potrivit cifrelor prezentate de Eurostat.




    Noua Comisie Europeană, în care propunerea României, social-democrata Corina Creţu, va ocupa portofoliul politicii regionale, îşi va prelua, de la 1 noiembrie, atribuţiile, dupa votul favorabil din plenul Parlamentului European. Viitorul cabinet, propus de luxembughezul Jean-Claude Juncker, care-l înlocuieşte, ca şef al Comisiei, pe portughezul Jose Manuel Barroso, a fost votat de 423 de eurodeputaţi, în timp ce 209 s-au pronunţat împotrivă, iar 67 s-au abţinut de la vot. În cazul României, Corina Creţu îl înlocuieşte pe Dacian Cioloş, cel care a ocupat, cu succes, portofoliul agriculturii. Între altele, Cioloş este considerat artizanul Politicii Agricole Comune (PAC) — un proiect gigant, menit să reformeze domeniul la nivelul întregii Uniuni Europene.




    Tinerii interesaţi de mediul de afaceri se pot înscrie în programul ”România Start-up”. Proiectul, finanţat cu fonduri europene, a fost lansat marţi de Guvernul de la Bucureşti. Peste 150 de milioane de euro vor fi folosiţi pentru educaţia antreprenorială a copiilor şi tinerilor, a precizat ministrul delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu.




    În scurt timp, România nu va mai fi dependentă de importul de gaze, întrucât ponderea acestuia în necesarul intern a scăzut de la 35%, în urmă cu câţiva ani, la 9 – 10%, anul acesta. Declaraţia a fost facuta de preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Mai mult, a spus el, pentru noiembrie 2014, procentul stabilit pentru gazul de import este de 2%, în condiţiile în care în alţi ani, în aceeaşi lună, procentul era cuprins între 20 şi 40%. Havrileţ a amintit că, în septembrie, Guvernul a decis menţinerea preţurilor la gazele naturale din producţia internă şi amânarea, până în 2021, a liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici.




    Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul patru mondial, a învins-o, clar, în doua seturi, 6-0, 6-2, pe americanca Serena Williams, liderul mondial, în cadrul Grupei Roşii de la Turneul Campioanelor de la Singapore. În primul meci din grupă, Halep câştigase, tot cu 2-0, în faţa lui Eugenie Bouchard (Canada). Cu aceste rezultate, Simona Halep este practic calificată în semifinalele turneului, care a adunat la start cele mai bune opt jucătoare ale sezonului. Performanţele care i-au permis Simonei Halep să ajungă la Singapore sunt căştigarea turneelor de la Doha şi Bucureşti, finalele jucate la Madrid şi Roland Garros şi semifinala de la Wimbledon. Ea este a treia reprezentantă a Romaniei la Turneul Campioanelor, după Virginia Ruzici, în 1983 şi 1984, si Irina Spîrlea, în 1998.

  • Nachrichten 22.10.2014

    Nachrichten 22.10.2014

    Bukarest: Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta und der US-Vizepräsident Joseph Biden haben am Dienstag in einem Telefongespräch die strategische Partnerschat zwischen Rumänien und den USA sowie aktuelle Themen auf der internationalen Sicherheitsagenda besprochen. Ferner sprachen Biden und Ponta Themen wie die aktuelle Lage in Afghanistan und die Vorbereitung der NATO- Mission Resolute Support an, die ab 2015 die ISAF Mission ersetzen wird. Victor Ponta hat dabei bekräftigt, Rumänien sei und bleibe ein strategischer und vertrauensvoller Partner der USA.




    Sta‎ßbourg: Das EU-Parlament hat der Kommission zugestimmt, die vom designierten Kommissionspräsidenten Jean-Claude Juncker angeführt wird. Von den 699 abgegebenen Stimmen entfielen 423 auf die neue EU-Kommission, 209 dagegen. 67 Abgeordnete enthielten sich. Die neue EU-Kommission wird am 1. November ihre Arbeit aufnehmen. EU-Kommissionschef Jean-Claude Juncker kündigte an, bis Ende des Jahres ein milliardenschweres Investitionsprogramm auf den Weg zu bringen. Unter den 27 Kommissaren befindet sich die rumänische Abgeordnete Corina Creţu, die für das Ressort Regionalpolitik zuständig sein wird. In seiner Rede im Plenum des Europaparlaments hob Juncker die fundamentale Rolle der Investitionen zur wirtschaftlichen Widereankurbelung und zur Schaffung von neuen Arbeitsplätzen hervor.




    Bukarest: In kürzer Zeit werde Rumänien vom Gasimport nicht mehr abhängig sein. Der Anteil des Imports sank in den letzten Jahren unter 35% und unter 9-10% dieses Jahr. Das erklärte am Mittwoch der Präsident der Nationalen Energieregulierungsbehörde, Niculae Havrileţ. Das für November 2014 gesetzte Ziel liege bei 2%, fügte Havrileţ hinzu. In vorherigen Jahren lag der Gasimport in demselben Monat zwischen 20 und 40%. Monat September beschloss die Bukarester Regierung, die Gaspreise unverändert beizubehalten und die Liberalisierung der Gaspreise für Privatverbrauch auf 2021 aufzuschieben.




    Bukarest: Die ehemalige Kommunikationsministerin Adriana Ţicău wird in der Ermittlungakte Microsoft strafrechtlich verfolgt. Die Nationale Antikorruptionsbehörde beschuldigt die ehemalige Ministerin des Amtsmissbrauchs, Geldwäche und Schmiergeldannahme. Adriana Ţicău bekleidete im Jahr 2004 das Amt der Kommunikationsministerin. Die Nationale Antikorruptionsbehörde ermittelt in der Microsoft Akte gegen weitere neun ehemalige Minister. Laut der Ermittlungsakte seien die ehemaligen Minister von Microsoft bestochen worden, um dem Unternehmen Softwarelizenzen im rumänischen Bildungssystem zu garantieren.




    Sport: Die rumänische Tennisspielerin Simona Halep, Nummer 4 in der Weltrangliste hat sich am Mittwoch beim WTA-Master in Singapur in zwei Sätzen 6:0 und 6:2 gegen die Nummer Eins der Welt Serena Williams durchgesetzt. Der sensationelle Erfolg ist der wichtigste Sieg in der Karriere der Rumänin. Bislang hatte sie bei drei Anläufen noch nie gegen Serena Williams gewinnen können. Beim WTA-Master in Singapur treffen die besten acht Spielerinnen der Welt aufeinander. Im ersten Gruppenspiel setzte sich Halep gegen Eugenie Bouchard aus Kanada in zwei Sätzen durch. Williams gewann ebenfalls in zwei Sätzen gegen die Serbin Ana Ivanovici. Simona Halep beteiligt sich am WTA-Master in Singapur nachdem sie zwei WTA-Titel gewann und es bis ins Finale der French Open und des WTA-Turniers in Madrid schaffte. Auch bei Wimbledon schaffte sie es unter den besten Vier. Sie ist die dritte Vertreterin Rumäniens beim WTA-Master in Singapur nach Virginia Ruzici1983,1984 und Irina Spîrlea 1998.

  • 07.10.2014

    07.10.2014

    Enquête — Le président du Conseil Départemental de Brasov, dans le centre de la Roumanie, Aristotel Cancescu, et l’administrateur public de l’institution, Radu Ispas, comparaissent aujourd’hui devant le Tribunal de Brasov. Les procureurs anti-corruption demandent aux juges de placer les deux responsables en détention provisoire pour une période 30 jours. Selon la Direction nationale anti-corruption, les deux responsables du Conseil départemental Brasov sont accusés d’avoir approuvé plusieurs contrats de marchés publics pour des travaux surévalués ou fictifs. Le préjudice total est estimé à 45 millions d’euros.



    Raffinerie — Les responsables de la raffinerie Petrotel de Ploiesti, dans le sud-est de la Roumanie détenue par le géant énergétique russe Lukoil, ont annoncé aujourd’hui la remise en service des installations technologiques. Elles avaient été fermées suite à des perquisitions effectuées par les procureurs roumains dans un dossier d’évasion fiscale et de blanchiment d’argent. Le préjudice est estimé à 230 millions d’euros, dont 112 millions produits par des faits d’évasion fiscale et le reste par le blanchiment d’argent. La société conteste le séquestre appliqués à ses comptes bancaires, et souligne que la fermeture de la raffinerie de Ploiesti menace le fonctionnement de l’entière chaîne de production de Lukoil en Roumanie. Le géant énergétique russe est présent depuis une quinzaine d’années en Roumanie, où il détient un réseau de 300 stations service et couvre environ 20% du marché des carburants.



    Manifestation – Les syndicalistes membres de la Confédération nationale « Cartel Alfa » participent aujourd’hui à un meeting devant le siège du gouvernement pour demander la modification de la Loi du dialogue social. Les actions syndicales ont démarré le 29 septembre 2014 par l’organisation de piquets de protestation quotidiens devant le Ministère du travail de Bucarest. Les syndicalistes exigent quatre modifications à la loi du dialogue social. Elles visent la représentativité et l’application universelle des conventions collectives, l’introduction des conventions collectives nationales uniques, le droit au conflit de travail et la protection des représentants syndicaux. Ces actions devraient se poursuivre jusqu’à la mi-octobre.



    Auditions — A Bruxelles aujourd’hui c’est le dernier jour d’auditions des candidats pour les fonctions de commissaire européen. Le britannique Jonathan Hill qui devrait occuper la fonction de Commissaire chargé de ma stabilité financière et de l’union des marchés de capitaux sera auditionné pour une deuxième fois. Lundi, la commission chargée de la culture a rejeté un candidat controversé, le Hongrois Tibor Navracsis, puisqu’il s’était refusé a faire son mea culpa sur son rôle dans des réformes de la justice et des médias lors de son audition mercredi dernier. Nommée aux fonctions de Commissaire chargée de la politique régionale, l’eurodéputée roumaine Corina Cretu a reçu la semaine dernière l’avis favorable de la part de la Commission spécialisée du Parlement européen.



    Meteo — Il fait froid, le ciel est couvert et il pleut sur le sud, l’est et le centre du pays. Les températures vont de 9 à 19 degrés. 13 degrés en ce moment à Bucarest.

  • Retrospectiva săptămânii 28.09 – 4.10.2014

    Retrospectiva săptămânii 28.09 – 4.10.2014

    A început campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie



    În România a debutat, vineri, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de luna viitoare. Primul tur de scrutin e programat pe 2 noiembrie, iar cel decisiv pe 16. La succesiunea actualului preşedinte, Traian Băsescu, căruia îi expiră al doilea mandat la care-i dă dreptul Constitutia, şi-au depus candidaturile 14 aspiranţi – doi din partea unor alianţe, opt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru independenţi. Potrivit sondajelor, este probabil ca al doilea tur de scrutin să şi-l dispute premierul social-democrat Victor Ponta şi liderul liberal Klaus Iohannis, candidat al Aliantei Crestin-Liberale PNL-PDL (opozitia de centru-dreapta). Printre candidaţi mai figurează preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, liderul UDMR (la co-guvernare), Kelemen Hunor, europarlamentarul independent Monica Macovei şi sefa PMP (opozitie, pro-prezidential), Elena Udrea. Au fost organizate 18.550 de secţii de votare în România şi 294 în străinătate.




    Corina Creţu, desemnată comisar european pentru politică regională, obţine avizul favorabil al comisiei de specialitate a Parlamentului European



    Eurodeputata social-democrată Corina Creţu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, a primit aviz favorabil din partea Comisiei de specialitate a Parlamentului European. La audiere, ea a promis toleranţă zero faţă de fraudarea fondurilor şi a pledat pentru solidaritate între statele membre. Corina Cretu a fost nominalizată de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru portofoliul Politici Regionale, unde ar urma sa gestioneze un buget de 350 de miliarde de euro în perioada 2014 — 2020. Eurodeputat din 2007, Corina Cretu este, în prezent, vicepreşedinte al Parlamentului European. Noua Comisie ar urma să-şi înceapă activitatea la 1 noiembrie.




    A început un nou an universitar



    În România, peste 450.000 de studenţi au început noul an universitar. În număr mai mic faţă de anii trecuţi, studenţii acuză creşterea taxelor, desfiinţarea unor facultăţi sau specializări, precum şi subvenţia mică de la stat pentru transport. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin însă că vor reuşi să finanţeze bursele de practică, transportul, precum şi unele proiecte de cercetare. Noul an debutează cu o serie de modificări legislative, cum ar fi reintroducerea doctoratelor la frecvenţă redusă şi posibilitatea universităţilor de a organiza colegii postliceale.




    La Kiev a avut loc trilaterala România-Ucraina-Republica Moldova



    Premierul român, Victor Ponta, şi cel ucrainean, Arseni Iaţeniuk, au semnat, joi, la Kiev, acordul privind micul trafic de frontieră între cele două ţări vecine. Astfel, două milioane de oameni care locuiesc lângă graniţă vor putea călători cu un permis de liberă trecere şi nu vor mai avea nevoie de viză. Tot la Kiev a avut loc trilaterala România-Ucraina-Rep.Moldova(ex-sovietica, majoritar romanofona). Alături de premierii român şi ucrainean, la discuţii s-a aflat şi şeful executivului de la Chişinău, pro-occidentalul Iurie Leancă. Victor Ponta le-a transmis omologilor săi dorinţa României ca Rep.Moldova şi Ucraina să facă parte cât mai repede din comunitatea statelor membre ale UE. Victor Ponta şi Iurie Leancă au avut şi o întrevedere cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.





    Executivul român aprobă a doua rectificare a bugetului de stat din 2014



    Guvernul român a aprobat cea de-a doua rectificare bugetară din 2014, care este, în ansamblu, una pozitivă, la fel ca cea din vară. Autorităţile locale şi Ministerul Muncii sunt principalii beneficiari ai rectificării bugetare, alături de educaţie, sănătate, agricultura, internele, externele, dezvoltarea regională şi serviciile speciale. La polul opus, printre ministerele cele care au pierdut bani, se numără Finanţele şi Agricultura. Pe de altă parte, de la 1 octombrie, contribuţiile la fondul de asigurări sociale au scăzut, cu 5 puncte procentuale la angajator. De la aceeaşi dată, aproximativ 30 de mii de pensionari beneficiază de anularea obligaţiei de a da înapoi banii în plus proveniţi din calcularea greşită a pensiilor. Şi 12 mii de mame au fost vizate de amnistia fiscală a Executivului. Ele ar fi trebuit să returneze sumele obţinute din venituri suplimentare în perioada în care au încasat indemnizaţia de creştere a copilului.




    DNA cere începerea urmăririi penale pentru 9 foşti miniştri în aşa-numitul dosar Microsoft



    DNA a cerut ridicarea imunităţii pentru a începe urmărirea penală împotriva a 9 foşti miniştri, din partide şi guvernări diferite. Procurorii îi suspectează de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, spălare de bani sau abuz în serviciu într-un dosar privind atribuirea de licenţe şi produse ale gigantului american Microsoft. Acuzaţiile în acest dosar datează din 2012, când guvernul român a anunţat că a cumpărat prin intermediari software destinat utilizării în şcoli, cu 30-40% peste media pieţei.




    În Liga Europa, două echipe româneşti de fotbal au fost învinse



    Ambele echipe româneşti de fotbal prezente în grupele Ligii Europa au pierdut partidele jucate joi. În grupa J, campioana Steaua Bucureşti a cedat cu 1-3, în deplasare, în fata formaţiei ucrainene Dinamo Kiev, în vreme ce, în grupa D, vicecampioana Astra Giurgiu a fost înfrantă pe teren propriu, 1-2, de austriecii de la Red Bull Salzburg. Steaua ocupa locul doi într-o grupă din care mai fac parte Aalborg (Danemarca) şi Rio Ave (Portugalia). Astra este pe ultimul loc într-o grupă în care mai sunt prezente Celtic Glasgow (Scotia) şi Dinamo Zagreb din Croatia.

  • A la Une de la presse roumaine 02.10.2014

    A la Une de la presse roumaine 02.10.2014

    L’eurodéputée roumaine Corina Cretu a reçu l’avis positif de la Commission spécialisée du Parlement européen pour le poste de Commissaire chargée de la politique régionale. Les autorités de Bucarest ont présenté ce mercredi le plan directeur en matière de transports. Des solutions roumaines de management du trafic sont appliquées dans la capitale bulgare Sofia. Et finalement : « Y-aura-t-il un face à face télévisé durant la campagne électorale ? »


  • Priorităţile noului comisar european Corina Creţu

    Priorităţile noului comisar european Corina Creţu

    Pentru eurodeputata social-democrată Corina Creţu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, a mai rămas un singur pas, şi el, pur procedural, către preluarea, oficială, a portofoliului.



    Avansată de Guvernul de la Bucureşti, controlat de formaţiunea politică din care provine, confirmată, apoi, după un interviu, de şeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, candidatura sa pentru portofoliul politicii regionale a rămas în picioare şi dupa audierea din comisia de specialitate a Parlamentului European, finalizată cu un aviz favorabil.



    Virtual titulară a unui portofoliu care în actualul buget al Uniunii, ce acoperă perioada 2014 — 2020, va gestiona fonduri de peste 350 de miliarde de euro, Corina Creţu şi-a facut cunoscute priorităţile, între care se regăsesc, firesc, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Corina Creţu, într-un interviu acordat corespondentei Radio România la Bruxelles: ”Politica regională, cu un sfert din bugetul Uniunii Europene, va avea de adus o contribuţie importantă la acest plan. Eu cred că avem un regulament nou, care este foarte important şi care va permite să ne axăm pe domenii de creştere economică şi care creează locuri de muncă. Vorbesc de cercetare-inovare, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în privinţa acelor ţări (inclusiv Romania, n.red) care nu au absorbit 50% din ceea ce aveau de absorbit în perioada 2007 – 2013, cred că vom face un grup de lucru. Aceasta pentru a le ajuta să utilizeze cât mai bine perioada care a mai rămas de cheltuire a banilor până la finalul anului 2015”.



    Pe de altă parte, a mai spus ea, politica regională este unul dintre cele mai importante instrumente ale solidarităţii în interiorul Uniunii Europene. Corina Creţu: ”Cred că este un principiu foarte important care stă şi la baza politicii de coeziune. Atât ţările mai dezvoltate cât şi cele mai puţin dezvoltate pot să-şi dea seama că investind în regiuni, investind în economia reală, investind în oameni şi ajutându-i să-şi îndeplinească propriul lor potenţial, potenţialul maxim, de fapt, investim în întreaga UE”.



    În plus, ea a promis şi toleranţă zero faţă de fraudarea fondurilor europene. Angajamentul său are o greutate aparte, în condiţiile în care Corina Creţu reprezintă o ţară în care sifonarea banilor comunitari nu a fost şi nu este asociată cu raritatea. Ca dovadă, într-un recent clasament al Comisiei Europene, România ocupă locul doi, după Italia, la numărul cazurilor de fraudare şi poziţia a treia, după Italia şi Polonia, în privinţa sumelor deturnate.

  • UE: ok commissioni PE per Corina Cretu a capo di Politiche regionali

    UE: ok commissioni PE per Corina Cretu a capo di Politiche regionali

    Il commissario alle Politiche regionali designato, la romena Corina Cretu, ha incassato l’ok per l’incarico dalla commissione specializzata del PE. Ascoltata per tre ore e mezzo, Corina Cretu ha risposto a decine di domande, prima di ricevere luce verde a capo di uno dei più importanti portafogli della futura Commissione Europea, che gestirà un budget di 3,5 miliardi di euro dal 2014 al 2020.



    Le priorità del futuro commissario sono la crescita economica e la creazione di posti di lavoro, secondo quanto ha dichiarato alla corrispondente di Radio Romania a Bruxelles, Cerasela Radulescu.



    “Con un quarto del bilancio UE, la politica regionale recherà un contributo importante su questo piano. Credo che abbiamo un nuovo regolamento, che è molto importante e che ci consentirà di puntare sui settori di crescita economica, che generano posti di lavoro — faccio riferimento a ricerca-innovazione, sostegno alle piccole e medie imprese. Per quanto riguarda i cinque Paesi ai quali è stato fatto riferimento in Commissione — che non hanno assorbito il 50% di quello che dovevano assorbire dal 2007 al 2013, credo che istituiremo un gruppo di lavoro, per aiutarli a utilizzare quanto meglio il periodo rimasto per impiegare questi fondi entro la fine del 2015”, ha dichiarato il commissario designato.



    Corina Cretu si è pronunciata anche per solidarietà tra gli stati membri. “Credo sia un principio molto importante, che sta anche alla base della politica di coesione. Ritengo che sia i Paesi più sviluppati che quelli meno sviluppati possono accorgersi che, tramite investimenti nelle regioni, nell’economia reale, nella gente, aiutandola ad adempiere al proprio potenziale, al potenziale massimo, praticamente facciamo un investimento nell’intera Unione Europea, poichè, praticamente, quello che porterà alla prosperità dell’Europa porterà allo sviluppo di ogni singola regione. Quindi, dobbiamo aiutare quelle meno sviluppate a svilupparsi e a crescere, e quelle che hanno già raggiunto un certo livello di prosperità, di mantenere il livello di prosperità. Voglio precisare che dei fondi della politica di coesione beneficiano tutti i Paesi. Solo che, ovviamente, la maggior parte — l’80%, va nelle regioni meno sviluppate, in cui il Pil pro capite è inferiore al 75% della media europea”, ha aggiunto Corina Cretu.



    Alle audizioni, il commissario designato alle Politiche regionali ha promesso tolleranza zero nei confronti di frodi ai danni dei fondi comunitari.