Radio România Internațional

Tag: Craciun

  • Bradul de Crăciun

    Bradul de Crăciun

    Unul dintre cele mai importante ritualuri de Crăciun,
    alături de tăiatul porcului, de cântatul colindelor și de dăruitul cadourilor
    este împodobitul bradului. Este un ritual atât de bine intrat în conștiința
    românilor încât este aproape imposibil ca sărbătoarea Crăciunului să fie
    imaginată fără brad. Bradul de Crăciun a intrat însă destul de recent în viața
    românilor și el este un semn al noului pe care occidentalizarea l-a produs în
    secolul al 19-lea.


    Modernizarea
    spațiului românesc, începând cu anul 1800, a însemnat crearea statului român în
    1859 prin unirea Moldovei cu Muntenia, așezarea economiei pe baze capitaliste
    și importul de idei și mode din Occident. Ele au fost considerate repere ale
    înnoirii. Iar unul dintre vehiculele înnoirii societății românești a fost
    monarhia constituțională reprezentată de dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen.
    Bradul de Crăciun și-a făcut apariția la București în anul 1866, adus de primul
    rege al României, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen.


    Împreună
    cu Ștefania Dinu, muzeograf la Muzeul Național Cotroceni din București, am
    făcut o scurtă istorie a bradului de Crăciun în România.

    Odată cu venirea domnitorului Carol I, lucrurile se schimbă
    puțin și încep să se împletească tradițiile locale cu cele germane. Mai târziu,
    prin apariția la Curte a principesei Maria de Edinburgh și Saxa-Coburg-Gotha,
    încep să fie promovate și tradițiile englezești. Bradul de Crăciun vine din
    spațiul scandinav, sunt mai multe legende în jurul lui, în spațiul german. Or,
    Carol I fiind din spațiul german, din Sigmaringen, a ales să împodobească
    primul brad de Crăciun în iarna anului 1866, atunci când preluase tronul
    Principatelor Unite, în luna mai.


    Principele
    și mai târziu regele Carol I sosește în București și, împreună cu elitele
    române și cu societatea, începe construirea grandiosului proiect al României
    moderne. În proiectul României moderne, bradul de Crăciun din Germania sa
    natală avea un loc foarte important.

    Sunt mai multe povești legate de împodobirea acestui brad, dacă el a fost
    împodobit la Cotroceni sau la Palatul Regal din Calea Victoriei. Erau casele
    Golescu la acel moment, acolo a poposit domnitorul atunci când a venit. Moda
    împodobirii bradului a fost preluată de marile familii boierești din București
    și în casele acestora a început să apară bradul împodobit. De asemenea, bradul
    împodobit a început să apară și în locurile publice. Împodobitul bradului
    începe să fie un obicei de masă mult mai târziu, între cele două războaie
    mondiale, în anii 1930.


    Globuri
    de toate felurile, vârful, beteala și toate decorațiunile se regăsesc în bradul
    de Crăciun de azi. Dar cum arăta un brad de Crăciun în urmă cu 155 de ani? Erau
    toate aceste obiecte prezente și atunci?

    Ștefania Dinu: La început, a fost vorba mai puțin de asemenea obiecte.
    Erau mai mult bomboane, fructe, covrigi, ele erau principalele podoabe. Nu
    lipseau luminițele sau lumânărelele originale. Treptat, bomboanele, fructele și
    covrigii au început să fie înlocuite cu obiecte artizanale gen globuri,
    îngerași, steluțe, așa cum se întâmpla la curtea principelui Ferdinand, la
    Cotroceni. Aceste podoabe pentru brad erau aduse de la Nuremberg, din Germania.
    Șeful cancelariei palatului Cotroceni Eugen Buchman scria în memoriile sale că
    erau cele mai frumoase pe care le văzuse vreodată.


    Am
    întrebat-o pe Ștefania Dinu cum a primit societatea românească noutatea
    bradului de Crăciun pe care dinastia germană o adusese în România:

    Era o bucurie pentru toată
    lumea, întotdeauna Casa Regală a reprezentat un model. Automat, cei care erau
    în anturajul familiei regale încercau să imite sau să aducă în prim-plan acele
    lucruri care erau puțin diferite față de ceea ce trăiseră până la acel moment.
    Bucuria strângerii familiei în jurul bradului este tot o preluare a ceea ce se
    întâmpla la Curtea Regală. La Cotroceni și la Palatul Regal din Calea Victoriei
    familia regală strângea în jurul bradului tot personalul. Erau membrii familiei
    regale în primul rând, personalul superior și inferior al palatelor, membrii
    suitei, alături de casele civile și militare, uneori și membri ai guvernului și
    ai parlamentului. Era o adunare la început puțin oficială, după care invitații
    se retrăgeau și în jurul bradului rămânea familia regală și cea princiară.
    Întotdeauna aceasta se întâmpla în seara de Ajun, iar ceremonia împărțirii
    darurilor de sub bradul de Crăciun era urmată de un dineu de gală.


    Bradul
    de Crăciun a fost o prezență atât de potrivită spiritului românesc încât a fost
    adoptat și de cercurile conservatoare ale Bisericii și lumii rurale.

    Ștefania
    Dinu: Este adoptat deoarece
    încă din perioada secolelor 17-18 existau în societate ritualuri privind
    prezența bradului. Erau bradul de nuntă și bradul de înmormântare, existând și
    bradul de Crăciun el n-a fost altceva decât ceea ce s-a adăugat acestor
    ritualuri. Ritualul bradului avea semnificație de pom al vieții fiind mereu
    verde. Este o întreagă simbolistică legată de prezența bradului în cadrul
    comunităților. În zona satului, bradul a continuat să fie prezent din secolul
    al 17-ea, în zona urbană prezența lui se înregistra în preajma Crăciunului.


    Bradul
    de Crăciun a modernizat mentalul românesc și s-a întâlnit cu o mai veche
    tradiție românească. A fost una dintre cele mai fericite întâlniri de care
    oricine se bucură azi.


  • Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Pandemia
    nu a dejucat planurile de Crăciun, de anul acesta, ale românilor! Aflată într-o
    situație epidemiologică fericită – cu număr mic de infectări sau decese zilnice
    cauzate de noul coronavirus – România s-a putut bucura în tihnă de una din cele
    mai așteptate și frumoase sărbători religioase creștine ale anului. Perioadă,
    prin tradiție, de bucurie și lumină, Crăciunul a fost sărbătorit atât în
    stradă, de cetele de colindători care au vestit nașterea lui Iisus Hristos, cât
    și în biserici, prin Sfintele Liturghii oficiate. Ori acasă, cu brad împodobit,
    cu daruri din partea lui Moș Crăciun și cu mese festive îmbelșugate cel mai
    adesea în cerc restrâns – cu familia și prietenii.

    S-au deschis și numeroase
    pârtii de schi, astfel că, pentru iubitorii sporturilor de iarnă, zilele libere
    de Crăciun au fost un bun prilej de a le practica. Poiana Braşov, din Carpații
    Meridionali, este unul din punctele de atracţie! Turiştii au luat cu asalt
    zona, iar gradul de ocupare al staţiunii este aproape la capacitate maximă, mai
    ales că zăpada pe pârtie este numai bună.

    La mare căutare a fost și regiunea
    Bucovinei, din nord-estul țării, o destinaţie de top pentru petrecerea
    Crăciunului, proprietarii de pensiuni și hoteluri oferindu-le turiştilor
    spectacole de datini şi obiceiuri sau ieşiri în natură, într-un
    peisaj de basm.


    Ca de obicei, de Crăciun nu au lipsit nici urările adresate
    românilor de politicieni, care au făcut apel la generozitate, la a nu uita
    tradiţiile sau pe cei nevoiaşi.

    Nu a fost trecută cu vederea nici criza
    sanitară şi nevoia de responsabilitate în această perioadă. Astfel, în mesajul
    său de Crăciun, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre spiritul acestei
    sărbători, la finalul unui an dificil.

    Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că
    responsabilitatea cu care românii vor înţelege să petreacă este poate cel mai
    frumos dar oferit celorlalţi.

    Sărbătoarea Crăciunului ne îndeamnă pe toţi să
    fim darnici – a spus și patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. În
    mesajul său, acesta a subliniat şi că românii ar trebui să se gândească mai
    mult la copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă, în străinătate.

    Majestatea
    Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, şi soțul său, Principele Radu, s-au
    aflat la domeniul regal de la Săvârşin, unde au pregătit și oferit 300
    de pachete cu cadouri familiilor aflate în nevoie şi oamenilor vârstnici sau
    bolnavi din zonă. Totodată, întâmpinați de familia regală, colindători îmbrăcaţi
    în straie tradiţionale au dat glas colindelor străvechi ale locului.

    La Sighetu
    Marmaţiei, în nordul României, la a 53-a ediţie a Festivalului datinilor şi obiceiurilor
    de iarnă, o emblemă naţională, peste 400 de colindători şi urători au oferit
    publicului – localnici și turiști – tot ce este mai reprezentativ în materie de
    datini şi obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou: colinde, scenete religioase de
    teatru popular, dansuri şi jocuri cu măşti.


  • Pauza Mare 27.12.2021

    Pauza Mare 27.12.2021

    Emisiunea Pauza Mare, numai la Radio România Internațional, vă prezintă câteva colinde în primă audiție, apoi îi felicităm pe sărbătoriții zilei, de Sfântul Ștefan: Ștefan Mardale și respectiv Nidal Ștefan Hamad și pentru că este a treia zi de Crăciun, continuăm să vă colindăm. Totul, între 11.05 și 12.00, rămâneți așadar cu noi, pe www.rri.ro. Audiție plăcută!



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CĂRCIUN Criștiñilli ortodocși tru stil nou și criștiñilli greco și romano-catolici ditu lumea tută sărbăturisescu adză a doua zi di Cărciun. Tru creștinismul ditu apirită, aestă dzuuă easti ahărdzită ali Marie, mama a Dumidzălui. Tru slujba ti Amintarea a Hristolui ditu 25 andreu, Daniel, Patriarahul ali Românie zbură ti simasia-a dhoarăloru durusiti di aţelli 3 ăsilleadz a natlui Iisus: malăma easti pistea-a noastră, thimñeama easti un simbol a plăcăriillei, iara mirlu simbolizeadză bana kiskină. La Vatican, Papa Francisc feaţi timbihi că lumea easti ahătu di insensibilă la crize și trăñipseri, di itia că aestea agiungu s’hibă nividzuti. Papa Francisc, cari căftă, tutunăoară, ca vaccinlu Covid s’hibă disponibil și tru văsiliili cama oarfăni, spusi că pandemia submineadză gaereţli di ceairipseari a conflictelor internaționale. Pitimeñilli ortodocși tru stil veclliu ditu Rusia, Ucraina, Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunlu tu 7 di yinaru.



    COVID-19. La un an di anda fu lansatu vaccinlu Covid tru România, aproapea 7,8 miliuni di români sunt acutottalui vaccinați, iara aproapea 2 miliuni au și doza di rapel. Aestu lucru spuni că intereslu tră vaccinare nu fu mari, cu excepția a ndauă şcurti perioadi di entuziasm ică frixi declanșati di dăldzăli ună dupu alantă ali pandemie. Tru 24 săhăţ ditu soni fură raportate până la 349 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2, deadunu cu 15 di morţă asociati, dimăndă dumănică Grupul di Comunicari Strategică. Aproapea 450 di pacienți sunt la tearapie intensivă, cama di 90% ditu elli hiinda nivaccinaț.



    STRATEGIE. UE are ună nauă strategie ţi easti tru practico tră concurenţă cu China-Global Getaway easti ună apandisi la Năili Călliuri a Sirmăllei” ditu 2013 ali China, pi thimellilu a curi s-feaţiră investiții di 140 di miliaradi di euro până tora. Cu naua hălati, UE mutreaşti s’anvărtuşeadză sectorlu digital, transporturile și sistemele di sănătate, educație și cercetare ditu lumea tută. Investițiile planificate până tru 2027 agiungu la 300 di miliaradi di euro. UE acaţă tu isapi, tutunăoară, opțiunea ta s’bagă un mecanism european di mpărmutu la export tra s’agiută ti asigurarea a născăntoru condiții di concurență ma echitabile tră companiile ditu UE pi a treia păzari. Tru aistu kiro, 165 di văsilii au borgi di nai pțănu 385 di miliaradi di dolari SUA andicra di China tră proiecte ditu cadrul a inițiativăllei Năili Călliuri a Sirmăllei”, kiro tu cari 42 di stati cu amintatiţi ñiţ și di mesi au borgi andicra di China di pisti 10% ditu PIB.



    UCRAINA Germania și Rusia s’akicăsiră s’ndreagă ună andamusi tu ahurhita-a meslui yinaru, ca parte a gaereţloru di ceareipseari a crizăllei ruso-ascăpitata di la sinurlu cu Ucraina, dimăndară izvuri guvernamentale germane aleapti di AFP. Andamusea va s’hibă organizată di consilierlu tră politică externă și di securitate a cancelarlui german Olaf Scholz, Jens Ploetner, și di negociatorlu a Kremlinului tră Ucraina, Dmitri Kozak. Cama di unu mesu, Europa di Vest stipseaştiu Rusia că a disvărti cama di 100.000 di militari la sinurlu cu Ucraina tră ună posibilă intervenție militară și feaţi timbihi ma multi ori arada a Kremlinul pi aestă temă. Rusia spune că armata a llei nu easti ună fuvirseari tră vărnu și caftă garanții di securitate” di partea a Occidentului, maxusu tru aţea ti mutreaşti tindearea NATO tu apirită.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Radioul tău 26.12.2021

    Radioul tău 26.12.2021

    Ediţie de Crăciun:



  • În prim-plan România 26.12.2021

    În prim-plan România 26.12.2021

    Interviu cu istoricul Ştefania Dinu despre sărbătorirea Crăciunului la Curtea Casei Regale a României; Interviu cu preotul romano-catolic Eugen Răchiţeanu despre volumul, în coautorat cu preotul ortodox Constantin Necula, ”Infinita frumuseţe”; Din istoria şampaniei la români, interviu cu istoricul Dorin Stănescu.



  • Crăciun şi Revoluţie

    Crăciun şi Revoluţie

    Revoluția Română
    anticomunistă din decembrie 1989 a izbucnit la Timișoara, la 15 decembrie.
    Starea de tensiune din întreaga țară era ținută sub control de un aparat
    represiv și o societate lipsită de cele mai elementare drepturi ale omului. În
    întreaga Europă de Est, comuniștii cedau puterea, mai mult sau mai puțin
    pașnic, inventându-se, atunci, termenul de refoluție, o combinație de
    revoluție și reformă. Numai în România, însă, lucrurile au mers pe cale grea,
    sângeroasă. Nicolae Ceaușescu făcea tot posibilul să nu se schimbe absolut
    nimic, ca țara să rămână în aceeași formulă înghețată de dictatură stalinistă. La
    Timișoara s-a produs scânteia care a declanșat revolta populară care a dus la
    căderea lui Ceaușescu și a regimului comunist. La 22 decembrie 1989, populația
    revoltată din București l-a alungat pe dictator, care a fugit in extremis,
    cu un elicopter ce a decolat cu greu de pe sediul central al Partidului
    Comunist, singurul din România de atunci, conducător al întregii societăți. La
    scurt timp, însă, fuga haotică a soților Elena și Nicolae Ceaușescu a încetat,
    ei fiind arestați de miliția ce trecuse de partea revoluției anticomuniste.
    Pentru siguranță, cei doi lideri comuniști ai României au fost predați armatei.


    În ziua de 25 decembrie, a avut loc un proces sumar și cei doi, Elena și
    Nicolae Ceaușescu, stăpânii de până atunci ai Românei, au fost executați în
    grabă. Din acel moment, nu se mai putea merge înapoi, ci, cu greu și cu mari
    eforturi, românii au refăcut democrația, societatea pluralistă și economia de
    piață. În acele momente, puțini și-au dat seama că 25 decembrie este chiar ziua
    în care românii, creștini ortodocși, sărbătoresc Crăciunul, ziua luminată a
    Nașterii Domnului. Ca orice regim comunist, și cel din România a fost unul
    ateu, chiar împotriva bisericii. În ultimul timp, invocând sistematizarea
    comunistă a orașelor, multe biserici, cu o istorie copleșitoare, au fost
    demolate. Chiar Casa Poporului și Bulevardul Victoria Comunismului, construcții
    uriașe, monstruoase, inspirate de megalomania regimurilor comuniste din China
    și Coreea de Nord, s-au ridicat pe distrugerea unor biserici și mănăstiri. În
    comunism, sărbătorile religioase, inclusiv Crăciunul, nu erau sărbători
    oficiale, se lucra în toate unitățile societății comuniste, pentru a oculta
    specificul acestei zile. Iar Crăciunul, sărbătorit mereu pe 25 decembrie, putea
    să cadă în orice zi a săptămânii, spre deosebire de Paști, care vin mereu
    într-o duminică.


    În 1989, românii au sărbătorit primul Crăciun liber, într-o
    state de incertitudine, pe străzi se trăgea haotic, un inamic nevăzut și nici
    până astăzi aflat crea o tensiune teribilă iar la televiziunea eliberată de
    propaganda comunistă se promitea un film de groază, judecarea și executarea
    Ceaușeștilor. Mulți nu știau sau uitaseră de Crăciun, colindele se mutaseră de
    Revelion, Moș Crăciun fusese înlocuit de Moș Gerilă, care tot de Revelion
    venea. Tot atunci se împodobea și bradul și tot atunci, de Revelion, se dădea
    liber de la slujbă și se băgau pe piață portocale sau chiar banane. Executarea
    Ceaușeștilor în ziua în care se sărbătorea Crăciunul, în 1989, a fost privită
    diferit. Unii cred că a generat un blestem ce a dus la toate lucrurile care au
    mers prost în deceniul tranziției, ultimul din secolul XX. Alții cred că a fost
    pedeapsa pentru cei care au demolat biserici și au încercat să distrugă
    credința oamenilor. După 32 de ani, când avem generații în plină activitate care nu au trăit acele vremuri,
    vedem că nebunia comunistă a fost uitată, iar Crăciunul este un eveniment
    excepțional, din ce în ce mai important pentru societate, cu toate pașnicele și
    consumatoristele sale excese, dar și cu spiritul caracteristic. Copii copiilor
    de acum 32 de ani nu înțeleg mare lucru din trauma comunistă a României, semn
    clar că s-a vindecat, în schimb, trăiesc din plin frumoasele zile de Crăciun,
    îl așteaptă pe Moș cu daruri, descoperă tradiții și obiceiuri pe care
    comunismul nu a reușit să le distrugă, învață cântece și colinde, și, așa cum
    spun ele, nu uită să fie buni.

    Primul Crăciun liber, cel din 1989, când
    Revoluția anticomunistă a organizat judecarea și executarea Ceaușeștilor, a
    închis acest capitol negru, a trimis toată povestea în manualele de istorie și
    a lăsat normalitatea să ne invadeze viața și simțurile. În 1989, la 25
    decembrie, s-a încheiat Revoluția și a înviat Crăciunul



  • Masa de Crăciun

    Masa de Crăciun

    Începutul acestei săptămâni a coincis cu Ignatul
    (20 decembrie), ziua în care
    în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun. Este nevoie
    de timp pentru ca pe masa de Crăciun să ajungă preparate tradiţionale precum
    piftie, lebăr, şorici, slănină, jumări, tobă, caltaboş, cârnaţi şi sarmale.


    Pe platoul cu gustări
    reci ajung bucăţi de şorici şi jumări, obţinute după topirea într-un ceaun a
    osânzei. Pe acelaşi platou sau pe un blat de lemn care are aceeaşi utilitate se
    mai pun bucăţi de slănină, precum şi felii de lebăr, tobă şi caltaboş. Slănina este un preparat tradiţional nu numai în România,
    ci şi în Europa centrală şi de est. De altfel, în ţări precum Polonia,
    Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Slovenia, Macedonia, termenul este identic
    sau foarte apropiat din punct de vedere fonetic. Slănina se obţine din grăsimea
    cu şorici de pe spatele sau de burta porcului şi se poate consuma imediat în
    stare proaspătă.


    Toba este un amestec de
    bucăţi de carne de porc cu grăsime, din porţiunea guşei, la care se adaugă
    şorici, bucăţi de ficat, inimă, rinichi şi limbă, precum şi urechi. Toate
    acestea, mărunţite şi fierte în apă cu mai multe condimente, sunt puse apoi fie
    în interiorul stomacului de porc, fie într-un înveliş plastic, atunci când este
    obţinută industrial. Toba se pune la presat şi apoi se feliază.


    Lebărul, o denumire locală care provine cel mai probabil de la cuvântul german
    leberwurst, este un fel de cârnat preparat din ficat,
    grăsime şi condimente, învelişul fiind întestinul gros. Caltaboşul este
    asemănător cârnatului, iar ca înveliş se foloseşte intestinul gros, la fel ca
    la lebăr. Caltaboşul este umplut cu organe de porc, precum ficat, splină,
    rinichi şi inimă. Toate organele trebuie fierte, tocate şi apoi amestecate cu
    orez, ceapă tocată mărunt, piper negru măcinat, nucşoară şi ienibahar,
    condimente, de asemenea, măcinate, adăugând şi sare după gust.


    Pentru masa de Crăciun
    se pregăteşte friptură de porc şi cârnaţi proaspeţi puşi pe grătar sau prăjiţi
    în ulei, cu garnitură de varză acră călită, precum şi sarmalele. Întâlnite în tot spaţiul balcanic, dar revendicate de fiecare ţară ca fiind produs tradiţional, sarmalele îşi au originea în bucătăria
    turcească de unde au înprumutat şi numele, pentru că în turcă li se spune
    sarmak. În timp ce turcii au făcut sarmale din foi de viţă şi le-au umplut cu
    carne de vită sau cu orez şi stafide, popoarele din Balcani au diversificat
    reţetele, folosind ca înveliş foile de varză, dulce sau murată, iar ca
    umplutură carnea tocată de porc, de pasăre sau chiar de peşte. În România, sarmalele tradiţionale sunt cele cu varză acrăşi cu umplutură de carne
    de porc tocată şi orez. Se servesc calde cu mămăligă.


    Desertul tradiţional
    pentru masa de Crăciun este cozonacul. Este făcut din aluat dospit, cu ouă, unt, zahăr şi
    este umplut cu nucă, cu cacao, cu stafide sau cu rahat.

  • Masa de Crăciun

    Masa de Crăciun

    Începutul acestei săptămâni a coincis cu Ignatul
    (20 decembrie), ziua în care
    în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun. Este nevoie
    de timp pentru ca pe masa de Crăciun să ajungă preparate tradiţionale precum
    piftie, lebăr, şorici, slănină, jumări, tobă, caltaboş, cârnaţi şi sarmale.


    Pe platoul cu gustări
    reci ajung bucăţi de şorici şi jumări, obţinute după topirea într-un ceaun a
    osânzei. Pe acelaşi platou sau pe un blat de lemn care are aceeaşi utilitate se
    mai pun bucăţi de slănină, precum şi felii de lebăr, tobă şi caltaboş. Slănina este un preparat tradiţional nu numai în România,
    ci şi în Europa centrală şi de est. De altfel, în ţări precum Polonia,
    Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Slovenia, Macedonia, termenul este identic
    sau foarte apropiat din punct de vedere fonetic. Slănina se obţine din grăsimea
    cu şorici de pe spatele sau de burta porcului şi se poate consuma imediat în
    stare proaspătă.


    Toba este un amestec de
    bucăţi de carne de porc cu grăsime, din porţiunea guşei, la care se adaugă
    şorici, bucăţi de ficat, inimă, rinichi şi limbă, precum şi urechi. Toate
    acestea, mărunţite şi fierte în apă cu mai multe condimente, sunt puse apoi fie
    în interiorul stomacului de porc, fie într-un înveliş plastic, atunci când este
    obţinută industrial. Toba se pune la presat şi apoi se feliază.


    Lebărul, o denumire locală care provine cel mai probabil de la cuvântul german
    leberwurst, este un fel de cârnat preparat din ficat,
    grăsime şi condimente, învelişul fiind întestinul gros. Caltaboşul este
    asemănător cârnatului, iar ca înveliş se foloseşte intestinul gros, la fel ca
    la lebăr. Caltaboşul este umplut cu organe de porc, precum ficat, splină,
    rinichi şi inimă. Toate organele trebuie fierte, tocate şi apoi amestecate cu
    orez, ceapă tocată mărunt, piper negru măcinat, nucşoară şi ienibahar,
    condimente, de asemenea, măcinate, adăugând şi sare după gust.


    Pentru masa de Crăciun
    se pregăteşte friptură de porc şi cârnaţi proaspeţi puşi pe grătar sau prăjiţi
    în ulei, cu garnitură de varză acră călită, precum şi sarmalele. Întâlnite în tot spaţiul balcanic, dar revendicate de fiecare ţară ca fiind produs tradiţional, sarmalele îşi au originea în bucătăria
    turcească de unde au înprumutat şi numele, pentru că în turcă li se spune
    sarmak. În timp ce turcii au făcut sarmale din foi de viţă şi le-au umplut cu
    carne de vită sau cu orez şi stafide, popoarele din Balcani au diversificat
    reţetele, folosind ca înveliş foile de varză, dulce sau murată, iar ca
    umplutură carnea tocată de porc, de pasăre sau chiar de peşte. În România, sarmalele tradiţionale sunt cele cu varză acrăşi cu umplutură de carne
    de porc tocată şi orez. Se servesc calde cu mămăligă.


    Desertul tradiţional
    pentru masa de Crăciun este cozonacul. Este făcut din aluat dospit, cu ouă, unt, zahăr şi
    este umplut cu nucă, cu cacao, cu stafide sau cu rahat.

  • Crăciun în România

    Crăciun în România


    Deși nu se mai organizează petrecerile de altă dată, iar târgurile de Crăciun sunt concepute astfel încât să se poată asigura o minimă distanțare între vizitatori, pensiunile și hotelurile de la mare, de la munte, din regiunile istorice sau din stațiunile balneare rămân o alegere bună în perioada următoare. Vom analiza oferta de Crăciun în România anului 2021, un an în care operatorii de turism se străduiesc să le ofere turiștilor seri magice, tradiționale sau moderne, dar și un mediu sigur în contextul pandemic actual.



    O primă ofertă pentru petrecerea Crăciunului în România vine din nord-estul României, din județul Maramureș, Cavnic. Oferta de cazare este foarte variată iar posibilitățile de petrecere a timpului liber sunt numeroase. Mariș Dumitru, administrator public, la Primăria orașului Cavnic.


    În 2001 și 2003 s-au amenajat două pârtii de schi, numite Icoana și Roata, moteluri, case de oaspeți și un hotel. În zilele noastre, turismul este principalul sector de activitate. Cavnicul, datorită numărului mare de zile de iarnă, aproximativ șase luni, este polul zăpezii din Maramureș. Este un adevărat avantaj pentru cei care iubesc sporturile de iarnă. După ultimele lucrări executate în vara anului 2007, suprafața pe care se poate schia în fostul oraș minier a crescut la aproximativ 8,5 km. În prezent, avem șapte pârtii de schi: Icoana 1, Icoana 2, Roata 1, Roata 2, Rainer 1, Rainer 2 și Pârtia Albastră. Dintre acestea, trei sunt noi, au o lungime între 800 și 2200 de metri și o înclinație între 19 și 37 de grade. Astfel, sunt potrivite atât pentru începători cât și pentru avansați sau profesioniști. În orașul Cavnic, se află un Centru Salvamont, dar și un Centru Național de Informare și Promovare Turistică.



    La polul zăpezii din România, Cavnic, cade de multe ori prima zăpadă din România și au fost studii care atestă că se poate schia minim 120 de zile pe an. Apoi, pentru ca oferta să fie și mai bogată, la doar 25km de stațiunea Cavnic, la poalele masivului Mogoșa, veți ajunge la domeniul schiabil Șuior. Acesta însumează 3,5 km de pârtii, dotate cu telescaun, cu grade de dificultate mediu și ridicat.


    Mese pline cu bucate tradiționale, gazde primitoare și un adevărat spectacol al tradițiilor. Toate acestea completează cu succes oferta Maramureșului pentru turism activ, în perioada sărbătorilor de iarnă.


    Daniel Măran, directorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din Sighetu Marmației.


    Maramureșul are ierni cu multă zăpadă și munți înalți fiind ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă. Pentru a schia sunt recomandate pârtiile de la Borșa Complex, Pasul Prislop, Stațiunea Izvoare sau de la Cavnic. Pentru drumeții sunt recomandate atât traseele ușoare din zona depresionară, care permit trecerea dintr-un sat spre altul pe cărări pitorești, cât și traseele montane. Cele mai spectaculoase trasee sunt cele din Munții Rodnei, care au înălțimi ce depășesc frecvent 2000 de metri. În plus pensiunile din satele maramureșene oferă adeseori plimbări cu căruța sau cu sania, în funcție de anotimp. Sărbătorile de iarnă sunt un prilej pentru a arăta ce avem noi maramureșenii mai trainic și mai autentic. De obicei în luna decembrie au loc o serie de evenimente culturale, dar datorită contextului pandemiei globale de coronavirus aceste evenimente s-au adaptat anul acesta pentru a oferi un grad ridicat de protecție atât vizitatorilor cât și localnicilor. Întotdeauna la sărbătorile de iarnă pensiunile din Maramureș sunt ocupate, și aceasta spune multe despre ospitalitatea locuitorilor. Odată ajunși aici vizitatorii vor putea petrece sărbătorile de iarnă alături de noi maramureșenii și vă garantez că vor fi încântați.



    Aflată tot în nordul României, Bucovina, este o destinație la fel de căutată în perioada sărbătorilor de iarnă. Cătălina Velniciuc, consilier de turism la Consiliul Județean Suceava, spune că nu trebuie ratată o vizită la faimoasele mănăstiri pictate, monumente UNESCO, și că satul bucovinean uimește de fiecare dată turiști din toate colțurile lumii, care promit mereu să revină.


    Bucovina este o zonă care are poate cele mai frumoase și mai spectaculoase tradiții, începând cu Moș Nicolae și până în perioada colindelor de Crăciun. Foarte spectaculoase sunt jocurile de măști. În funcție de zona etnografică, vom întâlni cete complexe. Putem spune că satul bucovinean devine o scenă deschisă, un spațiu magic, datorită acestor spectacole și obiceiuri de An Nou. Costumele personajelor și măștile lor sunt deosebit de spectaculoase, reprezentând tot felul de animale: capre, urși, cerbi, lupi sau personaje din mitologia populară și din folclor. Măștile sunt confecționate din lemn, din coajă de copac, din mărgele sau boabe de fasole. Cine vine și vede rămâne chiar impresionat. Unitățile de cazare din zonă își dau tot interesul ca turistul să se simtă bine, pregătesc doar preparate tradiționale, oferă turiștilor spectacole de colinde.



    Pentru iubitorii turismului activ, stațiunea Vatra Dornei, este pregătită cu patru pârtii de schi, dotate la standarde internaționale, la baza cărora veți găsi școli de schi și centre de închiriat echipamente.


    O altă destinație de Crăciun, celebră mai ales prin prisma ofertei pentru sporturile de iarnă, este Valea Prahovei. Dacă doriți să petreceți Crăciunul la baza unei pârtii de schi, dar să vizitați și monumente care fac ca această destinație să fie una regală, puteți alege Sinaia. Este un oraș-muzeu, care a apărut spre începutul secolului al XIX-lea, când s-a dezvoltat odată cu inițiativa familiei regale a României de a-și alege aici reședința de vară.


    Paul Popa, coordonatorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică: Suntem o destinație clasică, recunoscută la nivel național în ceea ce privește petrecerea sărbătorilor de iarnă. Sunt multe clădiri mici, cochete și elegante, pentru câteva familii cu copii, care le închiriază și petrec sărbătorile într-un cadru intim. Sărbătoarea de Crăciun și Paștele se fac în România, de obicei, acasă. Noi încercăm să aducem aici casa de acasă. Oamenii se organizează exact așa cum își doresc. Ne bucurăm mereu de zăpadă, iar orașul devine un mic rai montan de iarnă, unde poți petrece multe zile frumoase la săniuș, la schi, la drumeții de seară prin împrejurimile și pe străzile orașului.



    Indiferent de alegerea pe care o veți face operatorii de turism respectă noile norme de prevenție a răspândirii virusului Covid-19, una dintre condiții fiind prezentarea certificatului verde care atestă trecerea prin boală sau vaccinarea. Pentru a vă bucura de fiecare destinație, va trebui să verificați condițiile de acces și de cazare. Așadar, cu atenția necesară pentru prevenirea infectării, România rămâne deschisă pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă.



  • Migrația, între provocări și beneficii

    Migrația, între provocări și beneficii

    Pe 18
    decembrie, la Basilica celor 12 Sfinţi Apostoli din Roma a avut loc a 6-a
    ediție a Concertului de Crăciun intitulat Tradiții prin ochi de
    copii. Organizatorii – Asociația Insieme per l’Athos – Onlus,
    Accademia di Romania la Roma și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei – au
    transmis că majoritatea copiilor care au participat la acest concert sunt
    născuți în Italia, dar sunt sensibili la vechile obiceiuri populare transmise
    de părinți și au învățat să cunoască mai bine tradițiile frecventând parohiile
    românești din Italia și participând la cursuri de limba română. Vorbim de o
    părticică de Românie departe de granițe, un exemplu de integrare a milioanelor
    de români în țările lor de adopție. Invitat la Radio România, eurodeputatul Eugen
    Tomac, un bun cunoscător al problematicii românilor din afara granițelor, a
    vorbit despre problemele și situațiile pe care le-a întâlnit în comunitățile de
    români, despre modul în care aceștia s-au organizat, dar și despre cum îi poate
    susține mai bine statul român:

    Avem
    școli duminicale, avem foarte multe biserici și ortodoxe și catolice și
    greco-catolice și protestante și neoprotestante în întreaga lume. Am fost, le-am vizitat pe foarte multe, deci, oamenii acolo
    unde au simțit că au nevoie să se organizeze s-au organizat. Și mai există ceva
    extrem de important. Am întâlnit români care au plecat de câțiva ani de zile
    din țară și vorbesc în limba statului în care locuiesc cu copiii acasă și au
    copii care nu mai vorbesc deloc româna după câțiva ani de zile. Și am întâlnit
    români care au plecat de 40-50 de ani de zile din țară, au născut copii în
    străinătate și acasă au vorbit doar în limba română, au ținut toate sărbătorile
    românești, deci o chestiune care ține și de voință.

    Dacă îți pasă de
    identitatea proprie o cultivi și o păstrezi așa cum ai moștenit-o și cum te
    simți legat. Dacă nu ai această chemare de a ține legătura strânsă cu
    rădăcinile, în mod clar oamenii se asimilează. E o realitate pe care am
    cunoscut-o, am văzut-o. Ceea ce trebuie să facă statul, însă, este să creeze
    instrumente prin care să poată susține aceste școli duminicale care există,
    instituții culturale care să aibă o agendă mult mai consistentă, mult mai
    bogată în evenimente și, bineînțeles, că internetul în ziua se astăzi ne ajută
    pe toți să comunicăm în timp real și să urmărim tot ce se întâmplă în țară fără
    a face foarte mari eforturi.

    La aproape 10 milioane este estimat numărul românilor care trăiesc în
    prezent în afara granițelor țării, acest număr incluzându-i atât pe cei care
    formează comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile
    istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României. Majoritatea
    celor care au ales să plece departe de țară se află în Italia, Spania și Marea
    Britanie, în timp ce în comunitățile istorice cei mai mulți români sunt în
    Republica Moldova, Ucraina și Serbia.
    Informațiile privind mobilitatea în spațiu arată că în ultimii ani a intervenit
    o schimbare a orientării celor care pleacă din România – după ce mult timp
    preferate au fost Italia, Spania, Portugalia și Grecia, tendința s-a mutat spre
    Europa de Vest (Franța, Marea Britanie) și de Nord (Benelux, Germania,
    Danemarca, țările scandinave).

    Statisticile mai arată că inclusiv românii din
    jurul granițelor sunt cuprinși în acest trend regional al migrației economice,
    ajungând să constituie în numeroase țări în care se regăsesc cetățeni români
    comunități înrudite. Mai departe sau mai aproape de țară, românii s-au adaptat,
    dar au în față și diverse provocări. Minoritatea românească din Serbia, de exemplu, se confruntă cu
    nerecunoașterea Bisericii Ortodoxe Române din această țară drept
    biserică tradițională și nici a confesiunii etnicilor români din
    Valea Timocului. Iar dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune publică
    în limba română sunt extrem de limitate, așa cum se întâmplă și cu accesul la
    educație și la servicii religioase în limba română.

    Din nou, Eugen
    Tomac: Problematica românilor din imediata
    vecinătate este diferită și deja capătă nuanțe vizibile de la un stat la altul
    cu care ne învecinăm – Republica Moldova este un subiect în sine extrem de
    complex, relația cu românii din Serbia sau din toată Peninsulă Balcanică are cu
    totul și cu totul alte nuanțe, care sunt extrem de importante și necesită un
    anumit tip de atenție și utilizarea și a altor instrumente decât cele
    bilaterale, și, bineînțeles, că nu putem neglija o realitate pe care, din
    păcate, o spun cu un anumit regret, anumite instituții ale statului român o
    tratează superficial, și nu mă refer aici la Ministerul de Externe, relația cu
    cei o jumătate de million de români din statul vecin, mă refer la cei din
    Bucovina, sudul Basarabiei și Maramureșul istoric, din Ucraina.

    Cu
    totul alta este situația românilor care muncesc în UE, iar una dintre problemele cu care
    aceștia se confruntă uneori ține de condițiile de muncă. O bună cunoaștere a
    drepturilor pe care le au și o asistență adecvată din partea autorităților din
    țările în care se află pot reduce la maxim abuzurile asupra românilor aflați în
    străinătate, spune Eugen Tomac, amintind cât de important este ca aceștia să
    își știe drepturile, dar și ca rețeaua de atașați de muncă pe care România o
    are în Europa să funcționeze bine. În număr nu la fel de mare, dar
    considerabil, români trăiesc și în afara granițelor europene. Oriunde s-ar
    afla, românii din diaspora ar trebui să fie asistați mai bine de serviciile
    consulare pentru a se evita abuzurile de orice natură, subliniază Eugen Tomac.


  • Pomana porcului

    Pomana porcului

    Mai sunt doar
    câteva zile până la Ignat (20 decembrie), ziua în care în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun. Preparate tradiţionale pentru
    masa de Crăciun sunt caltaboşul, piftia, lebărul, slănina, şunca semiafumată,
    cârnaţii şi sarmalele, însă trebuie menţionat că porcul nu este consumat
    integral în perioada Sărbătorii Crăciunului, de pe urma acestuia rămânând
    slănină şi şuncă, produse conservate prin afumare, cârnaţi şi carne prăjită,
    puse la păstrare în borcane cu untură. Prepararea
    tuturor acestor produse în propria gospodărie este un motiv de mândrie, însă
    dincolo de poarta gospodăriei se poate transforma într+o adevărată competiţie.
    O astfel de competiţie au iniţiat-o, cu foarte mulţi ani în urmă, jurnaliştii
    unei redacţii din Timişoara.

    De la înfruntarea din redacţia bănăţeană, unde
    fiecare a venit cu cârnaţii acasă sţa ajuns apoi la o competiţie deschisă, pe
    două secţiuni, una pentru cei care fac cârnaţi în propria gospodărie
    pentru consumul propriu şi alta pentru întreprinzătorii care produc cârnaţi în
    scopul comercializării. Timpul de
    preparare a cârnaţilor bănăţeni este de circa o oră. Avem nevoie de circa 2 kg
    de carne de porc şi de jumătate de kg de slănină, de o căpăţână de usturoi, de
    o lingură de boia dulce, de coriandru uscat, de piper râşnit, sare şi de supă
    de oase. Carnea de porc şi slănina, tăiate in cuburi, se trec prin maşina de
    tocat, după care se amestecă cu usturoiul pisat, cu toate celelalte condimente
    şi cu puţină supă de oase pentru a se omogeniza. După aceea, se umplu maţele cu
    această compoziţie, iar în continuare cârnatii sunt lăsaţi la zvântat şi apoi
    sunt puşi la afumat. Se pot consuma ca atare sau prăjiţi în ulei sau untură
    alături de o răchie de Banat.


    Primul pas până la acea competiţie este sacrificarea
    rituală a porcului, ocazie cu care este pregătită aşa-numita pomană a porcului, oferită
    celor care au participat la această operaţiune. Cum ajungem la pomana porcului, un preparat
    necesar după atâta muncă şi, eventual, după ţuica fiartă care este servită
    tradiţional atunci când tranşarea se face în aer liber? Într-un vas de tuci
    (fontă) se pune puţină osânză, acea grăsime care se adună din cavitatea
    abdominală a porcului şi din care se obţine untura.

    După ce se topeşte
    grăsimea, în untura încinsă punem cubuleţe de carne crudă (costiţă, fleică şi
    pulpă), puţin ficat de porc şi lăsăm să se rumenească puţin. Adăugăm apă şi
    lăsăm să fiarbă înăbuşit, la foc potrivit, circa jumătate de oră, amestecând
    din când în când. Curăţăm o căpăţână de usturoi, iar căţeii de usturoi, tăiaţi
    mărunt, îi adăugăm în vasul de tuci. Spre final, presărăm o linguriţă de cimbru uscat şi turnăm puţin vin roşu, condimentăm cu piper şi
    punem sare după gust. Aceasta este pomana porcului, care se serveşte caldă,
    împreună cu mămăligă şi cu un pahar de vin roşu.

  • Pomana porcului

    Pomana porcului

    Mai sunt doar
    câteva zile până la Ignat (20 decembrie), ziua în care în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun. Preparate tradiţionale pentru
    masa de Crăciun sunt caltaboşul, piftia, lebărul, slănina, şunca semiafumată,
    cârnaţii şi sarmalele, însă trebuie menţionat că porcul nu este consumat
    integral în perioada Sărbătorii Crăciunului, de pe urma acestuia rămânând
    slănină şi şuncă, produse conservate prin afumare, cârnaţi şi carne prăjită,
    puse la păstrare în borcane cu untură. Prepararea
    tuturor acestor produse în propria gospodărie este un motiv de mândrie, însă
    dincolo de poarta gospodăriei se poate transforma într+o adevărată competiţie.
    O astfel de competiţie au iniţiat-o, cu foarte mulţi ani în urmă, jurnaliştii
    unei redacţii din Timişoara.

    De la înfruntarea din redacţia bănăţeană, unde
    fiecare a venit cu cârnaţii acasă sţa ajuns apoi la o competiţie deschisă, pe
    două secţiuni, una pentru cei care fac cârnaţi în propria gospodărie
    pentru consumul propriu şi alta pentru întreprinzătorii care produc cârnaţi în
    scopul comercializării. Timpul de
    preparare a cârnaţilor bănăţeni este de circa o oră. Avem nevoie de circa 2 kg
    de carne de porc şi de jumătate de kg de slănină, de o căpăţână de usturoi, de
    o lingură de boia dulce, de coriandru uscat, de piper râşnit, sare şi de supă
    de oase. Carnea de porc şi slănina, tăiate in cuburi, se trec prin maşina de
    tocat, după care se amestecă cu usturoiul pisat, cu toate celelalte condimente
    şi cu puţină supă de oase pentru a se omogeniza. După aceea, se umplu maţele cu
    această compoziţie, iar în continuare cârnatii sunt lăsaţi la zvântat şi apoi
    sunt puşi la afumat. Se pot consuma ca atare sau prăjiţi în ulei sau untură
    alături de o răchie de Banat.


    Primul pas până la acea competiţie este sacrificarea
    rituală a porcului, ocazie cu care este pregătită aşa-numita pomană a porcului, oferită
    celor care au participat la această operaţiune. Cum ajungem la pomana porcului, un preparat
    necesar după atâta muncă şi, eventual, după ţuica fiartă care este servită
    tradiţional atunci când tranşarea se face în aer liber? Într-un vas de tuci
    (fontă) se pune puţină osânză, acea grăsime care se adună din cavitatea
    abdominală a porcului şi din care se obţine untura.

    După ce se topeşte
    grăsimea, în untura încinsă punem cubuleţe de carne crudă (costiţă, fleică şi
    pulpă), puţin ficat de porc şi lăsăm să se rumenească puţin. Adăugăm apă şi
    lăsăm să fiarbă înăbuşit, la foc potrivit, circa jumătate de oră, amestecând
    din când în când. Curăţăm o căpăţână de usturoi, iar căţeii de usturoi, tăiaţi
    mărunt, îi adăugăm în vasul de tuci. Spre final, presărăm o linguriţă de cimbru uscat şi turnăm puţin vin roşu, condimentăm cu piper şi
    punem sare după gust. Aceasta este pomana porcului, care se serveşte caldă,
    împreună cu mămăligă şi cu un pahar de vin roşu.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi


  • „Un Crăciun magic în online”

    „Un Crăciun magic în online”

    Centrul nostru a avut bucuria să organizeze marți, 15 decembrie,
    evenimentul intitulat Un Crăciun magic în online, alături de copiii de la
    Centrul de zi Sf. Muceniță Sofia din București.


    Astfel, o parte dintre copiii Centrului, coordonați de doamna Laura Irimia
    și de doamna profesoară de muzică Lucica Vâlcan, au participat la activitățile
    propuse în cadrul evenimentului, sărbătorind acest moment prin poezii și
    colinde de Crăciun. Colegii lor au participat la eveniment de acasă,
    interacționând cu noi prin intermediul platformei Zoom.


    În prima parte a evenimentului, copiii au făcut împreună o călătorie
    virtuală prin Europa, aflând realități despre modul în care este celebrat
    Crăciunul în alte țări.


    În cea de-a doua parte a evenimentului, cu toții au interpretat colinde de
    Crăciun, intrând astfel în atmosfera magică a acestei sfinte sărbători.


    Moș Crăciun, auzind cât de cuminți și talentați au fost copiii de la
    Centrul de Zi Sf. Muceniță Sofia și-a trimis mesagerii pentru a-i răsplăti cu
    cadouri.




    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați site-ul Europe Direct București.


    (Loredana Licuța, coordonator Centrul Europe Direct
    București)