Tag: demisie

  • Demisia-a ministrului și căvgălu ditu azile

    Demisia-a ministrului și căvgălu ditu azile



    Ca ună consecință a căvgălui mutrindalui araua yitripseari ţi lă si făţea a auşloru și a persoaniloru vulnearabile tru azile, ministrul român a Lucărlui, social-democratlu Marius Budăi, ș-deadi, demisia, acă, aoa şi ndauă dzăli, spunea că aestu gest nu angreacă. Viţepremierlu Marian Neacşu va s’hibă ministru interimar, iara izvuri politiţi spunu că yinitorul ministru al Lucărlui va s’hibă număsitu di PSD (la co-guvernare), stămâna yinitoare, cându va s’hibă organizată ună andamasi di lucru a cumăndusearillei aliştei partie.



    Apofasea ti demisie fu dimăndată di premierul social-democrat Marcel Ciolacu, uidisitu cu cari aestu gest easti normal tru ună democraţie. “Avui ună muabeti cu domnul ministru a Lucărlui, Marius Budăi, cari ăñi deadi hăbarea ti apofasea tra s’dipună demisia la bitisita aliştei andamasi di lucru. Ditu videala-a mea, easti un gest di nămuzi tră cari îlli haristusescu şi escu căndăsitu că aesta easti reacţia di arada a unui decidentu politic tru ună ahtari criză. Easti reacţia di arada tu iti democraţie anvărtuşită a Europălleiˮ.



    Spunerli yilipsiră, atumţea, că pisti 100 di ași-dzăşi beneficiari a aluştoru ţentri eara fuvirsiţ, făţea foamiti, trăñipsiţ și privaţ di condiţii minime di igienă. Tru aestu kiro, autoritățli duc ma largu acţiunea di verificari la nivel naţional a ţentrilor soţiale rezidenţiale. Tru dzălili ditu soni, fură verificate ma multi ahtări cămine. Ditu aestea, pisti 20 fură ncllisi, majoritatea Bucureşti.


    Tutunăoară fu curmatu lucurlu la aproapea 30 di ţentre şi fură dati amendză tru valoare di aproapea 10 milioane di lei (dimi 2 miliuñi di euro). Fură adrati ma multi dosari penale, ditu cari ună parti mutrescu infracţiuni contra a persoanăllei şi di turlie economică. Tru idyiulu kiro, fură ţănuţ şi doi inspectori ali Agenţie Giudeţeană tră Plăţ şi Inspecţie Socială Ilfov, tră aţea că nu feaţiră isapea uidisită ti catandisea ditu un ţentru di mutreari a persoanelor cu dizabilităţ.


    Premierlu Marcel Ciolacu căftă ali suţiitati ţivilă s’pripună năi numi tră yinitoarea cumănduseari ali Autoritati Naţională tră Persoanele cu Dizabilităţi, di itia că lugurseaşti că ONG-urile suntu nai ma axiziti s’prezintă persoani irbapi tru aestă dumeni. Tu arada a lui, partidul di opoziție Uniunea Salvați România caftă organizarea-a unei sesiuni parlamentare extraordinară, tră ună analiză a catandisillei ditu ţentrili suţiali.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Demisia ministrului și scandalul din azile

    Demisia ministrului și scandalul din azile

    Ca o consecință a scandalului privind relele tratamente la care erau supuși bătrâni și persoane vulnerabile în azile, ministrul român al Muncii, social-democratul Marius Budăi, și-a dat, joi, demisia, deși, în urmă cu câteva zile, spunea că acest gest nu contează. Vicepremierul Marian Neacşu va fi ministru interimar, iar surse politice afirmă că viitorul ministru al Muncii va fi numit de PSD (la co-guvernare), săptămâna viitoare, când va fi organizată o şedinţă a conducerii acestei formaţiuni politice.

    Decizia demisiei a fost anunțată de premierul social-democrat Marcel Ciolacu, potrivit căruia acest gest este normal într-o democraţie. Am avut o discuţie cu domnul ministru al Muncii, Marius Budăi, care m-a anunţat despre decizia de a-şi depune demisia la finalul acestei şedinţe. Din punctul meu de vedere, este un gest de onoare pentru care îi mulţumesc şi sunt convins că aceasta este reacţia firească a unui decident politic într-o asemenea criză. Este reacţia firească în orice democraţie consolidată a Europeiˮ.

    Dezvăluirile au arătat, atunci, că peste 100 de așa-ziși beneficiari ai acestor centre erau insulați, înfometaţi, torturaţi exploataţi și privaţi de condiţii minime de igienă. Între timp, autoritățile continuă acţiunea de verificare la nivel naţional a centrelor sociale rezidenţiale. În ultimele zile, au fost verificate mai multe astfel de cămine. Dintre acestea, peste 20 au fost închise, majoritatea în Bucureşti.

    De asemenea, a fost suspendată activitatea a aproape 30 de centre şi au fost date amenzi în valoare de aproape 10 milioane de lei (circa 2 milioane e euro). Au fost întocmite mai multe dosare penale, dintre care o parte vizează infracţiuni contra persoanei şi de natură economică. În același timp, au fost reţinuţi şi doi inspectori ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Ilfov, pentru că nu ar fi evaluat corespunzător situaţia dintr-un centru de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi.

    Premierul Marcel Ciolacu a cerut societăţii civile să propună noi nume pentru viitoarea conducere a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, deoarece consideră că ONG-urile sunt cele mai măsură să prezinte persoane competente în acest domeniu. La rândul său, partidul de opoziție Uniunea Salvați România cere organizarea unei sesiuni parlamentare extraordinare, pentru o analiză a situaţiei din centrele sociale.


  • Schimbare de guvern la Chişinău

    Schimbare de guvern la Chişinău

    Premierul
    Republicii Moldova, pro-occidentala Natalia Gavrilița, și-a anunțat demisia. Președinta Maia Sandu i-a mulțumit pentru ceea ce a
    numit sacrificiul și eforturile enorme de a conduce republica într-o perioadă
    marcată de atâtea crize. Gavrilița
    conducea Executivul de la Chișinău de pe 6 august 2021, după ce partidul prezidențial Acțiune și
    Solidaritate (PAS) își adjudecase categoric alegerile parlamentare anticipate,
    obţinând 63 din cele 101 mandate de deputat. Odată cu anunțul demisiei,
    Gavrilița a declarat că republica intră într-o nouă etapă, în care prioritară
    va fi securitatea. Şefia guvernului va fi, de altfel, preluată de consilierul
    prezidenţial pentru probleme de securitate, Dorin Recean. Fost ministru de Interne între 2012 şi 2014, Recean
    e secretar general al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova.

    Schimbarea politică survine pe fondul invaziei rusești din Ucraina vecină și al
    războiului hibrid despre care decidenții de la Chișinău afirmă că îl poartă
    Rusia contra republicii lor. Toate
    echipele subordonate
    ministerului de Interne sunt pregătite să intervină în caz de schimbări contextuale, în zona de
    frontieră sau în interiorul Republicii Moldova
    – susținea, chiar înainte ca
    şefa ei să-şi dea demisia, ministrul de
    Interne, Ana Revenco, după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski,
    afirmase, la Bruxelles, că Rusia
    plănuiește destabilizarea situației politice de la Chișinău. Toate elementele
    unui război hibrid, precum alerte
    false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj
    energetic, au reprezentat, anul trecut, o mare provocare pentru întreg sistemul
    Afacerilor Interne – a declarat Revenco, pentru Radio Chișinău. Ea mai spune că
    aceste amenințări continuă și în 2023, motiv pentru care suntem mereu la
    datorie, în regim de 24 de ore pe zi , 7 zile pe săptămână.

    Propaganda pro-război,
    incitarea la ură, dezinformarea, părți ale aceluiași război hibrid, au menirea
    să slăbească reziliența cetățenilor – mai avertizează șefa Internelor în
    Guvernul pro-occidental al Republicii Moldova. Şi Serviciul de
    Informații și Securitate (SIS) a anunţat că a
    detectat activități destabilizatoare. Pe baza informațiilor
    prezentate de partenerul nostru ucrainean și a datelor interne, confirmăm că am
    identificat activități care vizează slăbirea și destabilizarea (Republicii)
    Moldova
    – susţine SIS, într-un comunicat, precizând că nu poate da mai multe
    detalii, pentru a nu compromite investigaţiile în curs. Republica Moldova
    este, la fel ca Ucraina, candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană,
    condiţie care presupune implementarea unor reforme ample. Iar analiştii
    politici de la Chişinău scriu că, dincolo de mizele securitare al schimbării de
    guvern, există indicii că adevăratele cauze țin de lentoarea
    reformelor operate de echipa Gavriliţa și de tensiunile interne din cadrul
    Puterii.

  • Echilibristica între două sau mai multe slujbe

    Echilibristica între două sau mai multe slujbe

    După fenomenul denumit marea demisie sau marea demisioneală, prezent și
    la noi ca în alte țări, un alt episod post-pandemic se desfășoară acum în
    România: din ce în ce mai mulți români lucrează în două locuri sau au două
    slujbe. Un recent sondaj online realizat de platforma de căutare a locurilor de
    muncă eJobs confirmă acest lucru. Ana Călugăru, ofițer de comunicare, la
    eJobs detaliază.

    Contextul economic din ultimii doi ani – mă
    refer la incertitudinile pe care le-a adus pandemia și războiul, dar și la
    creșterea explozivă a inflației de anul acesta – i-a făcut pe foarte mulți
    dintre români să privească cu mare prudență ideea de carieră și ideea de
    stabilitate financiară. Deși 2022 a fost, totuși, un an în care numărul de
    angajări a atins un nivel record în ultimii 20 de ani și deși am văzut creșteri
    salariale în aproape toate domeniile de activitate, cu toate acestea, sondajul
    pe care l-am realizat pe această temă ne-a arătat că nevoia de suplimentare a
    veniturilor pe termen lung este principalul motiv pentru care și-au luat al
    doilea job 70% dintre respondenți. 8,2%, au făcut acest pas doar pentru o perioadă
    scurtă de timp, pentru că aveau nevoie de a strânge banii necesari unei
    achiziții costisitoare, pe care altfel nu și-o puteau permite la acel moment,
    iar 6,7% au răspuns că așa au lucrat toată viața, deși au lucrat permanent și
    vor continua să lucreze și de acum încolo. 10,7%, în special respondenți
    tineri, au spus că primul job nu era suficient de solicitant și atunci timpul
    le-a permis să mai facă o angajare, iar 5% vor să facă o schimbare de carieră.
    Cei din urmă, din prudență, au decis să aibă două slujbe concomitent, pentru o
    anumită perioadă de timp, până când se vor convinge care este cel potrivit
    pentru pentru ei.



    Un element oarecum surprinzător din acest
    sondaj este procentul mare al celor aflați la mijlocul vieții, dispuși să
    lucreze în mai multe locuri. Tinerii între 19 și 25 ani reprezintă doar 7,4%
    din totalul respondenților, cea mai mare parte dintre cei cu două joburi
    simultane sunt persoane între 36 și 45 de ani – aproape 29% – în timp ce aproape 22% au între 46 și 55 de
    ani. Așadar, cei care au familii, copii și un volum de cheltuieli lunare destul
    de ridicat sunt și cei care resimt nevoia unei alte surse de venituri. Dar
    tocmai pentru că e vorba de familiști, cât timp mai rămâne pentru a fi dedicat
    celor apropiați? Ana Călugăru. Întrebați ce li se pare cel mai greu
    atunci când ai două joburi, șase din zece au menționat păstrarea unui echilibru
    între viața personală și profesională. Ne referim la timpul pe care trebuie să
    îl dedice jobului și la faptul că apare o uzură atât fizică, cât și emoțională,
    care nu are cum să nu își pună amprenta asupra lor și care îi fac să nu mai
    poată funcționa la capacitate maximă. Pentru un sfert dintre participanții la
    studiu este foarte dificil să își gestioneze timpul dedicat muncii, iar 10% spun
    că este foarte complicat să performeze în ambele locuri de muncă. Nu este, de
    altfel, nicio surpriză asta, căci 40% dintre cei chestionați declară că în
    momentul în care unul dintre cele două locuri de muncă le-ar aduce un salariu
    suficient pentru nevoile lor financiare lunare, ar renunța la cel de-al doilea
    job.


    Deși majoritatea respondenților la
    sondaj își doresc ca angajarea la două slujbe să fie temporară, există situații
    în care ea poate dura ani întregi, cum este cazul Silviei redactor la o revistă
    culturală și în același timp consultant artistic la un teatru important din
    București. Să o ascultăm pe Silvia. Întotdeauna am avut colaborări. Nu știu
    dacă pot fi considerate slujbe propriu-zise. Acest al doilea job, cel de la
    teatru, îl am de șase ani, deci practic de șase ani am două job-uri propriu
    zise. Între acestea, până să mă angajez la teatru, aproape tot timpul am făcut
    și alte lucruri. Am lucrat la diferite festivaluri de teatru, am tradus cărți,
    am lucrat pe partea de redactare și corectură la edituri. Este evident că
    aspectul financiar este cel problematic în presa culturală. Aici salariile sunt
    destul de mici și, când ești mai tânăr, ai diverse nevoi. Apar tot felul de
    probleme conexe și lipsa unui venit cât de cât satisfăcător îți afectează cumva
    și creativitatea. Nu poți să stai în turnul tău de fildeș și să creezi sau să
    te gândești la idei poetice, artistice când ți se strâng facturile pe masă. Dar
    nu doar aspectul financiar a fost motivul. Mie mi-a plăcut tot timpul să învăț
    lucruri noi. Iar presa culturală m-a ajutat foarte mult să descopăr diferite
    domenii, să cunosc foarte mulți oameni.



    Cu unii din ei Silvia s-a împrietenit și,
    pentru că au programe de lucru similare, pot petrece timpul liber împreună. De
    altfel, având un program de lucru flexibil la revistă, a putut jongla între
    cele două slujbe fără prea multe dificultăți până de curând. De ce? Ne explică
    Silvia. La început era mult mai interesant și mult
    mai frumos și mi s-a părut că gestionez mai bine viața. În prezent pot spune că
    este destul de greu. Există foarte puțin timp pentru viața personală, tocmai
    pentru că această activitate teatrală se concentrează pe partea a doua a zilei,
    chiar seara. Când ajungi acasă, nu mai rămâne mult timp pentru tine, vezi un
    film, te culci și a doua zi o iei de la capăt. Singura parte bună, care cumva
    echilibrează această discrepanță, este că, vrând-nevrând, prietenii tăi sunt
    tot din același domeniu și atunci, având același ritm de viață, același flux, poți
    să petreci un timp cu ei când termini treaba de la teatru, ieși undeva, bei
    ceva. Dacă prietenii mei ar lucra în alte domenii, practic aș avea o viață
    socială zero.



    Darcum
    stau lucrurile în prezent, în această perioadă marcată de o inflație galopantă ?
    Ne răspunde tot Silvia. Până anul trecut sau poate până în
    pandemie puteam să spun mult mai clar că aspectul financiar este evident
    îmbunătățit. Cred că lucrurile s-au deteriorat în ultimul an, odată cu
    creșterea prețurilor, în toate sferele vieții noastre. Salariile au rămas
    aceleași și practic, acum chiar simt că sunt la limită. Al treilea job nu mi-l
    mai permit. Și deja devine cumva frustrant când îți dai seama că practic faci
    tot ce ține de tine ca să îți asiguri o existență decent și tot la limită
    ajungi, din punct de vedere financiar. (…) Inițial mi-am dorit să am un al
    doilea job tocmai ca să nu mai trăiesc de la salariu la salariu. Adică, dacă se
    întâmplă o situație neprevăzută, să nu mă dereglez și să am un mic fond de
    economii. Dar, din ceea ce câștig în acest moment pot să trăiesc de la lună la
    lună în condițiile în care nu apare ceva neprevăzut.


    Potrivit platformei de recrutare
    eJobs, majoritatea participanților la sondajul despre cel de-al doilea job sunt
    angajați în sfera privată.


  • Demisie şi plagiat în România

    Demisie şi plagiat în România

    Aflat în centrul
    unui scandal de plagiat, liberalul Sorin Cîmpeanu a demisionat, joi seara, din
    funcţia de ministru al Educaţiei. Anunţul demisiei nu conţine nicio referire la
    acuzaţiile de fraudă academică. A fost o şansă şi o onoare pentru mine să
    încep reformarea din temelii a sistemului naţional de învăţământ. Am preluat
    mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece
    ministeriatul în CV. Am venit într-un moment extrem de dificil, cu dorinţa de a
    schimba lucrurile în bine,
    a scris Cîmpeanu pe pagina sa de Facebook. Fostul
    şef de la Educaţie se laudă că a elaborat proiectele legilor din programul
    prezidenţial intitulat ‘România Educată’ şi anunţă că le va susţine, în
    continuare, din calitatea lui de profesor, rector şi senator.


    Sorin Cîmpeanu e
    acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, peste 90 de pagini din
    munca a doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
    Veterinară din Bucureşti. Jurnalista Emilia Şercan, specializată în descoperirea
    şi urmărirea cazurilor de fraudă academică, a scris că Sorin Cîmpeanu şi-a
    însuşit 13 capitole publicate anterior sub semnătura altor doi profesori.
    Fostul ministru a respins acuzaţiile, replicând că ele sunt lansate de cei
    care-şi doresc cu orice preţ să blocheze legile Educaţiei, pe care i-a
    catalogat analfabeţi puri.


    Prin actuala demisie, Sorin Cîmpeanu evită şi
    dezbaterea incomodă a moţiunii simple prin care opoziţia îi cerea demisia.
    România educată să fure. Sorin Cîmpeanu
    face şcoala de ruşine este titlul sugestiv al moţiunii. Aceasta devine,
    acum, caducă, însă problema plagiatului, o adevărată molimă printre politicieni,
    rămâne şi pare să se acutizeze. Însuşi şeful de partid al lui Cîmpeanu,
    actualul prim
    -ministru
    Nicolae Ciucă, este suspectat de plagiat. Iar tentaţia fraudei academice
    străbate, transpartinic, întreg spectrul politic. Un fost premier,
    social-democratul Victor Ponta, a fost descoperit ca plagiator.

    Reforma cu care
    se mândreşte Cîmpeanu, contestată în multe din prevederile sale, conţine o
    măsură cel puţin suspectă, anume desfiinţarea Consiliului Naţional de
    Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Măsura nu
    este una benefică şi nu contribuie la reforma reală a învăţământului, au
    apreciat conducerile
    unor
    universitaţi. Ele consideră că acuzaţiile de plagiat ce i se aduc lui
    Sorin Cîmpeanu trebuie să fie serios analizate, în afara presiunilor de orice
    natură, de instituţiile abilitate din cadrul universităţii implicate şi de
    instituţiile responsabile ale statului.

    Hoţia va merge mai departe, până
    când România va trece printr-o reformă profundă, care să pună educaţia acolo
    unde îi este locul, alături de muncă şi cinste,
    este de părere europarlamentarul
    Dacian Cioloş, fost premier tehnocrat. El consideră că gestul lui Cîmpeanu este
    ratat, pentru că nu invocă niciun motiv al demisiei, atribuindu-şi, în schimb,
    doar merite şi realizări.


  • Florin Cîțu și-a dat demisia de la conducerea PNL

    Florin Cîțu și-a dat demisia de la conducerea PNL

    Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a
    anunţat, astăzi, că şi-a prezentat demisia din această funcţie. Cîţu a precizat, însă, că nu a luat în calcul
    o eventuală demisie din funcţia de preşedinte al Senatului. El a
    convocat, pentru astazi, o nouă şedinţă a Biroului executiv al formaţiunii cu
    prezenţă fizică, după ce a afirmat că reuniunea de ieri nu a fost statutară,
    deoarece nu a fost stabilită nici de el, nici de secretarul general al partidului.

    Mai multe filiale ale PNL
    au solicitat, în ultimele zile, convocarea unui congres extraordinar pentru
    înlocuirea lui Florin Cîţu de la şefia partidului. Liderii liberali care îl
    contestă pe acesta au stabilit convocarea Consiliului Naţional mâine, unde va
    fi decisă procedura pentru organizarea Congresului extraordinar din 10 aprilie
    pentru alegerea unui nou şef al partidului.

    Susţinut deschis de şeful
    statului, Klaus Iohannis, Cîţu a fost ales lider al PNL anul trecut, în
    septembrie, în locul lui Ludovic Orban, după un congres tensionat.

  • Criza politică di Bucureşti

    Criza politică di Bucureşti


    Agiumsi s’hibă di arada tru politica românească: suţatili di ţentru-dreapta lucreadză cu zori ică ici. Nu tricu niţi barimu unu anu di anda eara ndreaptă majoritatea PNL – USR PLUS – UDMR şi fitrusi prima criză politică majoră, a curi magnitudini pari s’hibă duri ta s-u asparga construcţia guvernamentală. Miniştrilli USR PLUS demisionară ditu executiv, după ţi, ma ninti, avea dipusă ună moţiune di cenzură contra a guvernului. Coprezidentulu USR PLUS, Dan Barna, până marţă viţepremier tru cabinetlu cumăndusitu di liberalu Florin Cîţu, exighisi căţe.



    Dan Barna: “Nu mata s’poati aşi şi niţi numata va s’poată ma largu tu aestă turlie cu USR PLUS, di itia că aestă easti dgheafurauua ţi vremu s’u aduţemu tru politica ditu România. Florin Cîţu dinamită dukimăsitu şi cabaia responsabilu aestă coaliţie cu bună şteari şi cinismu. Florin Cîţu nu mata poati s’hibă premieru şi ditu aestă furñie miniştrilli USR PLUS s’trag ditu cabinetlu Florin Cîţu”.



    Tuti nkisiră di la revocarea pi napandica a ministrului useristu ali Justiţie, Stelian Ion, a curi prim-ministrul ălli cutugurseaşti ambudyiusearea a unlui lărguriu proiectu di investiţii cari mutreaşti infrastructura locală. Proiectu ti cari USR PLUS spuni că ndrupa sinferlu pi şcurtu kiro a premierlui ta s’agiută primăriile controlati di PNL şi ta ş’anvărtuşeadză, aşi, statutlu di favoritu tru alumta ti căpia a partidlui cu actualu lideru, Ludovic Orban. Stelian Ion nu easti primlu membru useristu a cabinetlui revocatu di premier. Tru apriiuru, Vlad Voiculescu, di la Sănătate, avea idyea miră, ama tru cazlu aluştui, bunili naeţ, minati di nişterli executivi ş-di comunicari, ayuñiusiră diznodământulu. Iesu ditu guvernu Cristian Ghinea di la Investiţii şi Proiecti Europene, Cătălin Drulă di la Transporturi, Claudiu Năsui di la Economie, Ciprian Teleman di la Cercetari şi Ioana Mihăilă di la Sănătati. Ghini ma, USR nu iasi ditu coaliţie şi declară că easti hăzări ta s’toarnă tru guvernu cara Florin Cîţu va s’tragă năpoi. Cu andrupămintulu politic reconfirmatu di partia işiş, Florin Cîţu nu dă niţi semnu că va s’tragă năpoi. Ma multu, contraatacă speculânda vulnearabilitatea pi care USR PLUS u spusi pritu apofasea, ti nipistipseari, ta s’bagă semnulu pi ună moţiune di cenzură deadunu cu ună formaţiune ultranaţionalistă, AUR, a curi lideri işiră tu migdani, pănă tora, maş pritu alăvdarea a niscăntoru personaji sinistri ditu istoria ali Românie, ditu zona a extremăllei di nandreapta, şi pritu militantismu antiprusupida şi antivaccinu.



    Florin Cîţu : “Coaliţia di dreapta easti aţea cari poate s’guverneadză, ama, cadealihea, easti ndilicatu atumţea cându atelli di dreapta ică atelli cari noi pistipseamu că suntu di dreapta s’asociadză cu un partidu extremistu, deapoă ălli vor ninngă elli şi pi socialişti. S’pari că nu eara di dreapta, şi maş mindueamu noi. Noi vrem s’guvernăm tru România şi lipseaşti s’guvernăm tru România. Nu easti zborlu ti ampăcari aoa, easti zborlu di interesili a românilor. Şi aoa spusiră purtaticlu, ditu videala a mea, ca niscănţă cilimeañi hăidipsiţ”. Criza politică cădzu urutu: dalga 4 s’dukeaşti tru spitali, iara aprukearea a sezonlui araţi da asparizmă, tu hăvaia-a creaştirillei lăhtăroasi a păhălui la energhie.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Criză politică la Bucureşti

    Criză politică la Bucureşti

    E deja rutină în
    politica românească: coaliţiile de centru-dreapta funcţionează greu sau deloc.
    Nu a trecut nici măcar un an de constituirea majorităţii PNL – USR PLUS – UDMR
    şi a apărut prima criză politică majoră, a cărei magnitudine pare suficientă pentru
    a demola construcţia guvernamentală. Miniştrii USR PLUS au demisionat din
    executiv, după ce, anterior, depuseseră o moţiune de cenzură împotriva
    guvernului. Copreşedintele USR PLUS, Dan
    Barna, până marţi vicepremier în cabinetul condus de liberalul Florin Cîţu, a
    explicat gestul.

    Dan Barna: Nu se mai poate aşa şi nici nu se va mai
    putea mai departe aşa cu USR PLUS, pentru că aceasta este diferenţa pe care
    vrem să o aducem în politica din România. Florin Cîţu a dinamitat conştient şi
    perfect responsabil această coaliţie cu bună ştiinţă şi cinism. Florin Cîţu nu
    mai poate să fie premier şi din acest motiv miniştrii USR PLUS se retrag din
    cabinetul Florin Cîţu.

    Totul a pornit de la revocarea intempestivă a
    ministrului userist al Justiţiei, Stelian Ion, căruia prim-ministrul i-a
    reproşat că blochează un amplu proiect de investiţii care vizează
    infrastructura locală. Proiect despre care USR PLUS afirmă că servea
    interesului imediat al premierului de a satisface primăriile controlate de PNL
    şi de a-şi consolida, astfel, statutul de favorit în lupta pentru şefia partidului
    cu actualul lider, Ludovic Orban. Stelian Ion nu este primul membru userist al
    cabinetului revocat de premier. În aprilie, Vlad Voiculescu, de la Sănătate,
    avea aceeaşi soartă, însă în cazul acestuia, bunele intenţii, minate de
    inabilităţi executive şi de comunicare, au grăbit deznodământul. Părăsesc guvernul
    Cristian Ghinea de la Investiţii şi Proiecte
    Europene, Cătălin Drulă de la Transporturi, Claudiu Năsui de la Economie,
    Ciprian Teleman de la Cercetare şi Ioana Mihăilă de la Sănătate. Totuşi, USR nu
    părăseşte coaliţia şi declară că este gata să revină în guvern dacă Florin Cîţu
    face un pas în spate. Cu sprijinul politic reconfirmat de propriul partid,
    Florin
    Cîţu nu dă niciun semn că se va retrage. În plus, contraatacă speculând
    vulnerabilitatea pe care USR PLUS şi-a provocat-o prin gestul, inexplicabil, de
    a semna o moţiune de cenzură alături de o formaţiune ultranaţionalistă, AUR, ai
    cărei lideri s-au evidenţiat, până acum, doar prin elogiul adus unor personaje
    sinistre din istoria României, din zona extremei dreapta, şi prin militantism
    antimască şi antivaccin.


    Florin Cîţu : Coaliţia de dreapta este cea care poate să
    guverneze, dar, e adevărat, este complicat atunci când cei de dreapta sau cei
    care noi credeam că sunt de dreapta se asociază cu un partid extremist, după
    aceea îi vor lângă ei şi pe socialişti. Se pare că nu erau de dreapta, şi doar
    credeam noi. Noi vrem să guvernăm în România şi trebuie să guvernăm în România.
    Nu este vorba de împăcare aici, este vorba de interesele românilor. Şi aici
    s-au comportat, din punctul meu de vedere, ca nişte copii răsfăţaţi.
    Criza
    politică pică prost: valul 4 se simte deja în spitale, iar apropierea sezonului
    rece dă frisoare, pe fondul creşterii alarmante a preţului la energie.


  • Alâxeari la chipita-a Ministerlui tră Sănătati

    Alâxeari la chipita-a Ministerlui tră Sănătati



    Prezidentulu ali Românie simnă decretlu ti scutearea di pi ipotisi a ministurlui tră Sănătati, Vlad Voiculescu. Easti zori ti spuneari desi aestu lucru ncllidi ună catandisi ndilicată năuntrulu a guvernului di Bucureşti ică u faţi ma greauă criza a unăllei formulă di guvernari multu sensibilă.



    Acă s’minduea că Vlad Voiculescu va-lu ducă ninti lucărlu pi aestă ipotisi, premierlu Florin Cîţu apufusi s’caftă a prezidentului demiterea-a ministurlui. Chicuta ţi umplu putirlu pari s’hibă apufusearea şi publicarea a născăntoru năi reglementări ti declararea a carantinăllei tu niscănti localităţ, ama fără s-aibă muabeti cu premierlu i cu secretarlu di stat Raed Arafat, cari cumănduseaşti Departamentulu tră Catandisi di Ananghi, ţi asiguripseaşti coordonarea ghenerală ti alumta contra-a pandemiillei di COVID-19. Dinăoară cu ministurlu, iasi di pi ipotisi di la Sănătati şi Andreea Moldovan, secretarlu di stat cari işi tu migdani cu multi controversi. Ea easti atea ţi simnă ordinlu mutrinda năili criterii di carantinari.



    Demisia al Vlad Voiculescu di pi ipotisea di ministru a Sănătatillei fu cabaia căftată tu kirolu ditu soni, emu di opinia publică, emu di partiili politiţi. Ndruparea pănu du mardzină tră Vlad Voiculescu vini di partea-a alianţăllei cari ălu pripusi tru aestă ipotisi. USR Plus ari a daua prică di voturi tru ecuaţia-a putearillei, după Partia Naţional Liberală, cari da şi premierlu. După alidzerli ditu andreu anlu ţi tricu, guvernulu alu Florin Cîţu easti ndrupătu şi adratu di PNL, USR Plus şi Unia Democratică Maghiară ditu România, a deapoa tu parlamentu s’hărseaşti şi di ndrupari di partea a gruplui trâ minorităţli naţionali ditu România. Aestă va s’dzăcă căţe easti ananghi di ndruparea a cathi unlui parlamentaru a aluştoru partidi aţea turlia că guvernul s’poată s’lucreadză tru aestă formulă.



    Mandatlu di ministru al Vlad Voiculescu fu exercitatu tru contextulu dramatic a pandemiillei di COVID-19, cari cănoaşti ună kipită tu treia dalgă nica ş-tru aesti dzăli. Nica ş-cama multu, tu kirolu a aluştoru 4 meşi di lucru guvernulu avu accidenti traghiţi cari u lăhtărsi opinia publică. Tu inşita-a meslui yinaru, s-feaţi unu mari focu tru secţia-a aţiloru nai cama greu lădzidz di COVID-19 ditu spitalu ţi easti pi protlu locu tru alumta cu pandemia, Institutlu Naţional di Lăngori Infectioasi “Prof. Dr. Matei Balş” di Bucureşti. Muriră tru aţelu focu 5 lăndzidz, alţă muriră ma mănatu, tru spitalili iu fură purtaţ. Viniri, 9 di apriiuru, sistemlu di sănătati, ţi eara pănu di mardzină tru menga-a publiclui, năpoi agiumsi pi ecrani cu imagiñili nyie di la evacuarea-a spitalui di ortopedie Foişor, tră s’hibă ndreptu ca spitalu COVID. Imagiñili aiştei evacuari, tru kiro di noaptea, la tempearaturi cabaia scădzuti, adusiră ună vărtoasă emoţie.



    Reacţiili spusi di factorllii politiţ canda s-ayălisiră luni, cându ndruparea pănu di marzină a USR Plus tră ministurlu a llei ălli căndăsi soţlli di coaliţie. Marţă, ama, un nău accident traghicu s-feaţi la un spitalu importantu, “Spitalu clinic di lăngori infecţioasie şi tropicale Dr. Victor Babeş”. Aparatura medicală ţi eara tu unu autotrenu speţialu, di turlia TIR, iu eara yitripsiţ ma mulţă lăndzidz di COVID, s-asparsi şi trei oamiñi muriră tamamu di ixikea-a oxigenlui.



    Autor: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Schimbare la vârful Ministerului Sănătăţii

    Schimbare la vârful Ministerului Sănătăţii

    Preşedintele României a semnat decretul de demitere a ministrului
    Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Este greu de spus dacă acest moment încheie o
    situaţie complicată în interiorul guvernului de la Bucureşti sau acutizează
    criza unei formule de guvernare foarte sensibile.

    Deşi părea că Vlad Voiculescu
    va continua să exercite această funcţie, premierul Florin Cîţu a hotărât să
    solicite preşedintelui demiterea ministrului. Picătura care a umplut paharul
    pare a fi stabilirea şi publicarea unor noi reglementări privind declararea
    carantinei unor localităţi, fără consultarea premierului sau a secretarul de
    stat Raed Arafat, care conduce Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, ce
    asigură coordonarea generală a luptei împotriva pandemiei de COVID-19. Odată cu ministrul, părăseşte funcţia de la
    Sănătate şi Andreea Moldovan, secretarul de stat care a stârnit multe
    controverse. Ea este cea care a semnat ordinul privind noile criterii de
    carantinare.

    Demisia lui Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii a
    fost intens cerută în ultimul timp, atât de opinia publică, cât şi de factorii
    politici. Sprijinul decisiv pentru Vlad Voiculescu a venit din partea alianţei
    care l-a propus în această funcţie. USR Plus are a doua zestre de voturi în
    cadrul ecuaţiei puterii, după Partidul Naţional Liberal, care dă şi premierul.
    După alegerile din decembrie trecut, guvernul lui Florin Cîţu este susţinut şi
    format de PNL, USR Plus şi Uniunea Democratică Maghiară din România, iar în
    parlament beneficiază şi de sprijinul grupului minorităţilor naţionale din
    România. Altfel spus, este nevoie de susţinerea fiecărui parlamentar al acestor
    partide ca guvernul să poată funcţiona în această formulă.

    Mandatul de ministru
    al lui Vlad Voiculescu a fost exercitat în contextul dramatic al pandemiei de
    COVID-19, care cunoaşte un vârf al celui de al treilea val chiar în aceste
    zile. Mai mult, aceste aproape 4 luni de funcţionare a guvernului au cunoscut
    accidente tragice care au marcat opinia publică. La sfârşitul lunii ianuarie, a
    avut loc un incendiu în secţia celor mai grav bolnavi de COVID-19 din spitalul
    aflat pe primul loc în lupta cu pandemia, Institutul National de Boli
    Infectioase Prof. Dr. Matei Balş din Bucureşti. Au murit în acel incendiu 5 bolnavi,
    alţii decedând ulterior, în spitalele unde fuseseră transferaţi. Vineri, 9
    aprilie, sistemul de sănătate, aflat oricum în atenţia maximă a publicului, a
    apărut din nou pe ecrane cu imaginile în direct de la evacuarea spitalului de
    ortopedie Foişor, pentru a fi organizat ca spital COVID. Imaginile acestei
    evacuări, în toiul nopţii, la temperaturi destul de scăzute, au creat o
    puternică emoţie.

    Reacţiile exprimate de factorii politici au părut a se atenua
    luni, când susţinerea fermă a USR Plus pentru ministrul său i-a convins pe
    colegii de coaliţie. Marţi, însă, un nou accident tragic s-a produs la un
    spital important, Spitalul clinic de boli infecţioase şi tropicale Dr Victor
    Babeş. Aparatura medicală dintr-un autotren special, tip TIR, unde erau trataţi
    mai mulţi bolnavi de COVID, s-a defectat şi trei oameni au murit tocmai din
    lipsa oxigenului.


  • Surprizele alegerilor din România

    Surprizele alegerilor din România

    Doar în aparență fără legătură între ele,
    trei ar fi surprizele alegerilor parlamentare abia încheiate în România:
    absenteismul-record, demisia, a doua zi după scrutin, a premierului țării,
    precum și intrarea în Legislativ a unei noi și foarte puțin cunoscute
    formațiuni politice.


    Pe larg, singura mare certitudine în seara zilei de 6 decembrie, la
    închiderea secțiilor, era că doar circa 32% dintre românii cu drept de vot se
    prezentaseră la urne. A fost cea mai mică
    prezență a cetățenilor României din ultimii 30 de ani. A fost și cea mai redusă
    participare la un scrutin din Uniunea Europeană. De ce, cu alte cuvinte, 68%
    din electorat a preferat să stea acasă și ce au dorit absenții să transmită
    prin tăcerea lor aproape asurzitoare? Sigur, au fost indiferenții. Au fost și
    persoanele care s-au temut să nu se infecteze cu noul coronavirus, în plină
    epidemie ce încă seceră vieți în România. Dar au fost, în egală măsură, foarte
    mulți pe care – spun ei – nici unul din actualii politicieni nu îi mai
    reprezintă, care vor fapte, nu vorbe, acțiuni concrete, nu doar sterile
    confruntări verbale pe micile ecrane.


    Este foarte clar că sunt mulţi români
    care fie nu au primit suficiente informaţii despre aceste alegeri, fie sunt,
    pur şi simplu, nemulţumiţi de mine, de partide, de întreaga clasă politică sau
    de anumite măsuri care au fost luate
    – a recunoscut însuși președintele țării,
    Klaus Iohannis.


    La numai o oră după această declarație, premierul Ludovic
    Orban, al cărui Partid Național Liberal a pierdut alegerile la circa 5 procente
    sub social-democrații din opoziție, dar care dorește să coaguleze o majoritate
    de centru-dreapta care să dea următorul Executiv, și-a anunțat demisia.
    Gestul-surpriză a fost salutat de cei care au văzut în el o asumare a eșecului
    în alegeri, dar a fost criticat drept iresponsabil de alții.


    Or, în tot acest
    iureș politic și pe acest fond de nemulțumire socială s-a născut acum
    aproximativ un an și a crescut, până la a obține în jur de 9% din voturile
    exprimate la parlamentarele de duminică,
    Alianța pentru Unirea Românilor,
    formațiune pe care nici presa nu a băgat-o prea tare în seamă.
    Până pe 6
    decembrie!


    Catalogată de unii drept naționalistă, de alții chiar de
    extremă-dreaptă, AUR spune că jumătate din națiunea română se află peste
    granițele actuale ale țării și că, de la an la an, România se depopulează, pe
    fondul scăderii, de la un scrutin electoral la altul, a încrederii oamenilor în
    cei care ar trebui să le reprezinte interesele. Familia, naţiunea, credinţa
    creştină şi libertatea – sunt valorile pe care declară că le promovează AUR.

  • Cine va forma Guvernul?

    Cine va forma Guvernul?

    Rezultatele alegerilor
    parlamentare de duminică din România arată că niciun partid nu a obținut un
    scor care să-i permită să formeze singur Guvernul. Astfel, formațiunile care
    vor alcătui noul Parlament
    – PSD,
    PNL, USR PLUS, UDMR şi AUR –
    sunt nevoite să poarte negocieri în vederea
    formării unei majorități pentru constituirea noului Executiv.


    Preşedintele PNL,
    Ludovic Orban, care a demisionat din funcția de premier, spune că obiectivul său este acela de a forma un
    guvern alături de partenerii cu aceeaşi orientare politică.

    Am convingerea că, în zilele care vor urma, negocierile
    vor duce cu adevărat la un guvern care să aibă capacitatea de a duce România
    înainte şi, mai ales, de a pregăti relansarea economică a României după ce vom
    trece de pandemieˮ.


    La rândul său, prim-vicepreşedintele PSD, Sorin
    Grindeanu, consideră că social-democraţii, acum în opoziție, au dreptul legitim
    de a face prima nominalizare pentru funcţia de premier şi de a forma o majoritate parlamentară. Votul de la alegerile de duminică a sancţionat conducerea ţării pentru modul în
    care a gestionat actuala criză, este de părere Sorin Grindeanu:

    Un
    vot de blam faţă de modul în care au sfidat o ţară întreagă, faţă de modul
    dezastruos în care au gestionat pandemia şi economia. Prin votul românilor, PSD
    a primit cea mai mare legitimitate de a avea premierul şi de a încerca să facă
    o majoritateˮ.


    Sorin Grindeanu a mai spus că există şanse spre zero pentru
    o înţelegere cu Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), surpriza acestor
    alegeri, urmând ca o decizie finală să fie luată în Consiliul Politic Naţional
    al formaţiunii.


    Alianța USR PLUS a anunțat că este gata să-şi asume guvernarea alături de PNL şi UDMR. Copreședintele
    Alianței, Dacian Cioloş, a afirmat că este nevoie de un plan de reforme care să dea predictibilitate românilor şi României, cât mai repede.
    Copreşedintele USR PLUS, Dan Barna, a menționat că orice negociere
    pentru formarea unei viitoare coaliţii de guvernare se va face
    pe baza documentului intitulat Revoluţia bunei guvernări.

    Crearea unei majorităţi
    decente din USR PLUS, PNL şi UDMR, o majoritate care să poată să ducă la
    îndeplinire aceste angajamente legate de pensiile speciale, legate de
    eliminarea imunităţilorˮ.


    Abia înființată și nou intratăîn Parlament, Alianţa pentru Unirea Românilor a anunțat că va rămâne în opoziţie. Copreședintele Alianței,
    George Simion, a precizat:

    Alianţa pentru Unirea Românilor nu
    tranzacţionează voturile susţinătorilor. Nu putem să facem o coaliţie nici cu
    aşa-zisa stângă, nici cu aşa-zisa dreaptăˮ.
    George Simion a adăgat că
    parlamentarii AUR își propun, în primul rând, să schimbe legile electorale,
    calificând drept ‘dezastruos’ modul în care a fost organizat procesul de vot în
    diaspora.


    La rîndul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că
    formaţiunea sa va încerca să asigurare un echilibru în Parlament. El este de
    părere că noul Guvern ar trebui să fie format cât mai repede, astfel
    încât, până la sfârşitul anului, să fie adoptată Legea bugetului pe anul
    viitor.



  • UPDATE Ludovic Orban și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru

    UPDATE Ludovic Orban și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru

    UPDATE: Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat ca premier interimar pe actualul ministru al Apărării, Nicolae Ciucă.



    Ludovic Orban și-a depus luni seară demisia din funcția de premier, după rezultatele sub așteptări obținute de PNL la alegerile parlamentare. Am decis să îmi depun mandatul de premier, după un an și o lună în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă. Guvernul, după demisia mea, va fi condus de un membru al cabinetului care va fi desemnat de președintele României.”, a declarat Ludovic Orban.



    El a explicat că decizia sa are un obiectiv precis – demararea negocierilor pentru un nou guvern în urma rezultatelor înregistrate la alegerile parlamentare de duminică.



    România are nevoie de un guvern responsabil, care să reprezintă voința cetățenilor și decizia mea de astăzi vreau să arate un lucru foarte clar: că nu mă cramponez de funcția de prim-ministru, că negocierile care vor urma trebuie să ducă la un guvern format din forțele de centru-dreapta care susţin cu claritate orientarea euroatlantică a României şi care vor să utilizeze, cu adevărat, toate resursele pe care le va avea România la dispoziţie, şi, de asemenea, să fructifice oportunităţile pentru a putea să crească calitatea vieţii pentru fiecare dintre cetăţenii României”, a mai spus Orban.


  • Comisia caută un nou titular la comerţ după demisia lui Phil Hogan

    Comisia caută un nou titular la comerţ după demisia lui Phil Hogan

    El a renunțat la post săptămâna trecută, după ce a fost acuzat că a încălcat regulile de protecție sanitară instituite pentru a limita răspândirea coronavirusului.


    Trei ar fi motivele pentru care lui Phil Hogan i-au fost aduse aceste acuzații. Mai întâi la întoarcerea din Belgia în țara natală, Irlanda, ar fi trebuit să stea în izolare la domiciuliu timp de 14 zile. Nu a făcut acest lucru și a plecat de acasă pentru a face un test pentru COVID 19, care s-a dovedit a fi negativ.

    Bazându-se pe acest lucru a intrat și a ieșit de mai multe ori din comitatul unde își are domiciliul pentru a face, spune el, mai multe vizite de documentare. Numai că în zonă fusese instituită carantină locală din cauza creșterii numărului de infecții cu coronavirus.
    Cel mai mult a deranjat însă faptul că Phil Hogan a mers la un club de golf pentru a lua parte la un dineu cu 80 de persoane, mult peste limita impusă de autoritățile de la Dublin. Mai mulţi participanţi și-au dat demisia, inclusiv ministrul irlandez al Agriculturii, iar poliţia a deschis o anchetă.
    Regret nespus faptul că vizita mea în Irlanda, în aceste vremuri, a stârnit atât de multă supărare și îngrijorare. Nu am încălcat nici o lege, dar aș fi putut fi mai riguros în respectarea regulilor anti Covid 19, a spus Phil Hogan la televiziunea publică irlandeză în primul interviu dat după demisie. A fost întrebat și dacă pleacă din postul de comisar european al comerțului din proprie inițiativă sau pentru că așa i-a cerut șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
    Mi-am dat demisia pentru așa am considerat eu că e bine. Sunt de aproape 40 de ani în serviciul public și știu să îmi asum răspunderea. Nu trebuie să îmi spună cineva ce e de făcut, a fost răspunsul lui Phil Hogan.
    Numai că plecarea sa are loc în cel mai prost moment cu putință pentru Uniunea Europeană, după cum remarcă agenția France Presse. Relaţiile comerciale cu Statele Unite, dar şi cu China sunt extrem de tensionate, iar negocierile cu Marea Britanie pentru încheierea unui Acord de Liber Schimb, care să intre în vigoare la finalul perioadei de tranziție post Brexit, bat pasul pe loc.
    În plus, demisia afectează echilibrul geografic şi politic pe care se construieşte Comisia Europeană. Fiecare stat membru al Uniunii dispune de un post de comisar. Iar echipa de 26 de personae, prezidată de Ursula von der Leyen, este rezultatul unui acord între principalele familii politice din blocul comunitar, încheiat în funcţie de rezultatele la alegerile europarlamentare din mai anul trecut. Comisia actuală era formată din 15 bărbaţi şi 12 femei.
    Ursula von der Leyen așteaptă acum propuneri din partea Irlandei și vrea două candidaturi, din partea unei femei și a unui bărbat. În așteptarea noului titular, interimatul este asigurat de un vicepreşedinte al executivului comunitar, Valdis Dombrovskis.


  • Demisie la vârful Parchetului împotriva crimei organizate

    Demisie la vârful Parchetului împotriva crimei organizate

    Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, decretul de
    eliberare din funcția de procuror-şef al Direcției de Investigare a
    Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a lui Felix
    Bănilă. Acesta îşi anunţase demisia
    după ce acelaşi şef al statului i-o ceruse public, într-o declaraţie de presă la o oră de maximă audienţă.


    Klaus Iohannis: Mă refer la conducerea DIICOT, instituţie a
    cărei implicare în cazul Caracal ar fi trebuit să aducă un plus de
    profesionalism şi credibilitate, doar că, sub conducerea domnului Bănilă, acest
    lucru nu s-a întâmplat, iar ancheta continuă să genereze semne de întrebare
    majore. Modul în care s-au desfăşurat lucrurile până acum nu face decât să
    ridice suspiciuni şi să accentueze lipsa de încredere a oamenilor în
    autorităţi, iar o astfel de abordare nu poate duce decât la rezultate proaste.
    Aşadar, îi cer domnul Felix Bănilă, procuror-şef la DIICOT, să îşi înainteze
    imediat demisia din funcţia de procuror-şef al DIICOT.


    Mai precis, Klaus
    Iohannis i-a reproșat fostului șef al Parchetului anti-mafia modul în care a
    fost instrumentată ancheta de la Caracal – dosar greu, cu puternică încărcătură
    emoţională publică. Procurorii trebuie să stabilească dacă două tinere, minore,
    au fost ucise de un presupus traficant de fiinţe umane, Gheorghe Dincă. Or, Klaus
    Iohannis a subliniat că a văzut reacţii întârziate şi gesturi publice
    scandaloase ale autorităţilor inclusiv de la DIICOT, ceea ce, în opinia sa,
    denotă lipsa de preocupare pentru victime şi pentru familiile acestora.


    Felix
    Bănilă a replicat: nu se simte vinovat, dar a luat decizia de a pleca astfel
    încât colegii săi să lucreze într-un climat lipsit de presiune.


    Cererea ca
    procurorul-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
    Organizată şi Terorism să demisioneze este văzută de mulţi doar drept o manevră
    electorală a preşedintelui Iohannis, candidat pentru un al doilea mandat la
    alegerile prezidenţiale de luna viitoare, în condiţiile în care, până acum,
    referirile sale la cazul de la Caracal au fost cvasi-inexistente. Mai mult!
    Aprig apărător al independenţei justiţiei, el însuşi iniţiator, în luna mai, al
    unui referendum pe această temă, şefului statului i se reproşează, de către
    adversari, că ar gira o situaţie fără precedent pentru justiţia românească.


    Odată
    cu demisia lui Felix Bănilă şi cu numirea, în locul lui, a unui interimar,
    principalele Parchete din România sunt conduse provizoriu, fapt ce poate
    împiedica serios funcţionarea în condiţii optime a acestor instituţii.
    Parchetul General nu are procuror-şef de o jumătate de an, iar din iunie nici
    Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Conducere interimară
    are, de aproape un an şi trei luni, şi Direcţia Naţională Anticorupţie, deşi
    fostul ministru Tudorel Toader făcuse o propunere de şef al instituţiei,
    respinsă, însă, de Klaus Iohannis.