Radio România Internațional

Tag: Donald Tusk

  • Nachrichten 04.03.2020

    Nachrichten 04.03.2020

    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat heute während einer Zeremonie im Cotroceni-Palast in Bukarest den Europapreis Coudenhove-Kalergi 2020 erhalten. Prinz Nikolaus von Liechtenstein, Präsident der Europäischen Gesellschaft Coudenhove-Kalergi, überreichte den Preis. Donald Tusk, Präsident der Europäischen Volkspartei und ehemaliger Präsident des Europäischen Rates, nahm ebenfalls an der Veranstaltung teil. Klaus Iohannis erhielt den Preis für seine herausragenden Verdienste als Politiker, der durch sein Engagement für europäische Werte entscheidend zur vertieften Integration Rumäniens in die europäische Staatengemeinschaft beiträgt, wobei er gleichzeitig berücksichtigte, dass sein politisches Handeln eine Vorbildfunktion für ein ehemals geteiltes Europa hat, so der rumänische Vorsitz in einer Pressemitteilung. Der Preis wird von der europäischen Gesellschaft Coudenhove-Kalergi verliehen, die 1978 zu Ehren des großen europäischen Visionärs Richard von Coudenhove-Kalergi gegründet wurde.




    Die Europäische Kommission hat heute einen Vorschlag für ein europäisches Klimagesetz angenommen, um das Netto-Null-Emissionsziel 2050 des Blocks rechtsverbindlich zu machen, berichtet Reuters. Die Verordnung, die der Zustimmung des Parlaments und der Mitgliedsstaaten bedarf, würde die EU dazu verpflichten, ihre Netto-Treibhausgasemissionen bis 2050 auf Null zu reduzieren.




    Das Außenministerium in Bukarest hat angekündigt, dass drei rumänische Bürger, darunter ein Minderjähriger, am Dienstag aus dem Jemen über Jordanien und die Türkei zurückgeführt wurden. Dieser Umzug ist Teil der ständigen Hilfsmaßnahmen des Ministeriums für rumänische Bürger in besonderen Situationen. Das Außenministerium hat erneut an die Reisewarnung für den Jemen erinnert, für die angesichts der Gefahr, die von den Konfliktgebieten ausgeht, eine Höchstwarnung ausgegeben wurde.




    Der vierte Fall von Coronavirus-Infektion in Rumänien wurde am Dienstag bestätigt. Es handelt sich um einen 47-jährigen Mann aus dem westrumänischen Timisoara, der neben einer infizierten Frau mit dem Flugzeug reiste. Er hat keine Symptome und wurde ins Krankenhaus eingeliefert. Von den drei anderen ist einer jetzt gesund und die beiden anderen sind stabil. In der Zwischenzeit hat das Nationale Notfallkomitee strenge Quarantänebestimmungen für die Menschen eingeführt, die aus den Risikogebieten nach Hause zurückkehren. Das neue Coronavirus breitet sich nun außerhalb Chinas viel schneller aus als im Ursprungsland. Rund 92.000 Fälle wurden in über 70 Ländern weltweit bestätigt. Davon haben sich 48.000 Patienten erholt und über 3.100 sind gestorben. Die G7-Länder haben am Dienstag ihre Zusage gegeben, alle notwendigen Instrumente, auch die steuerlichen, einzusetzen, um den Gefahren der weltweiten Ausbreitung des neuen Coronavirus zu begegnen.




    Rumänien gedenkt heute des 43. Jahrestages des Bebens vom 4. März 1977 mit einer Stärke von 7,2 auf der Richterskala. Bei dem Beben, dem schwersten, das Rumänien je getroffen hat, kamen 1.570 Menschen ums Leben, die meisten davon in der Hauptstadt Bukarest. Damals wurden Schäden im Wert von über 2 Milliarden Euro gemeldet. Experten haben davor gewarnt, dass im Falle eines ebenso starken Bebens in Bukarest Hunderte von Gebäuden einstürzen würden.




    Die Minister, die vorgeschlagen wurden, die Regierung unter dem designierten liberalen Premierminister Florin Citu zu bilden, werden bis Donnerstag von den Fachausschüssen des Parlaments angehört. Die Kandidaten für die Ressorts Arbeit, Gesundheit, Bildung, Verkehr und Kultur sowie Jugend werden heute angehört. Zuvor wurden 3 Vorschläge positiv und 3 negativ beurteilt. Die einzige Änderung im Vergleich zur Regierung Ludovic Orban ist der Vorschlag für den Finanzminister, Lucian Ovidiu Heius, da der ehemalige Minister nun der designierte Premierminister ist. Der Vorsitzende der Union Rettet RumDan Barna hat erklärt, dass die Liberalen nicht ausdrücklich um ihre Unterstützung gebeten haben. Der Präsident der Demokratischen Union der ethnischen Ungarn Kelemen Hunor sagt, dass noch keine Entscheidung darüber getroffen wurde, wie die Mitglieder abstimmen werden. Die Sozialdemokratische Partei und die Pro-Rumänien-Partei haben erklärt, dass ihre Abgeordneten an der Investitur-Sitzung teilnehmen werden, aber dagegen stimmen werden. Die Partei der Volksbewegung hat beschlossen, das Kabinett Citu zu unterstützen. Präsident Klaus Iohannis nominierte Citu, nachdem das Verfassungsgericht die Benennung des vorläufigen Premierministers Ludovic Orban für dasselbe Amt, aus dem er aufgrund eines Misstrauensantrags entlassen worden war, für verfassungswidrig erklärt hatte.

  • Obiective şi provocări la început de an

    Obiective şi provocări la început de an

    Alegerile
    din mai 2019 au reconfigurat legislativul comunitar – blocurile de
    centru-dreapta şi centru-stânga au pierdut teren în faţa partidelor mici, iar
    anumite grupuri de extremă dreapta, dar şi ecologiştii au câştigat mai multe
    mandate. Anul 2020 găseşte, astfel, Europa cu o formulă de conducere nouă, dar
    la fel de hotărâtă să găsească cele mai bune soluţii în beneficiul cetăţenilor
    europeni. Primul test al noului legislativ european a fost alegerea unei noi
    Comisii Europene, sarcină deloc uşoară în condiţiile în care procedura de
    desemnare a candidatului cap de listă pentru şefia executivului comunitar spitzenkandidat a fost contestată.

    În
    cele din urmă, cheia rezolvării disensiunilor a fost şefia Comisiei Europene,
    preluată pentru prima dată o femeie – fostul ministru german al apărării Ursula
    von der Leyen. Şi tot în premieră, în negocierea funcţiilor s-a ţinut cont de
    echilibrul de gen, poziţia geografică şi identitatea politică în negocierea
    funcţiilor. Protecţia mediului şi schimbările climatice, creşterea economică,
    incluziunea, inovarea şi digitalizarea, precum şi protecţia democraţiei, a
    valorilor europene, a drepturilor cetăţenilor şi a statului de drept – sunt
    principalele priorităţi ale noului preşedinte al Comisiei, care a preluat la 1
    decembrie mandatul de la Jean-Claude Junker. 1 decembrie a fost şi ziua în care
    s-a predat ştafeta şi la preşedinţia Consiliului UE.

    Succesorul lui Donald
    Tusk, fostul premier belgian Charles Michel, a declarat că Uniunea trebuie
    să-şi asume rolul de jucător la nivel internaţional. Un jucător care pierde,
    însă, un membru important şi principal contributor la bugetul Uniunii: Marea
    Britanie. Prevăzut iniţial pentru martie 2019, Brexitul a fost amânat în câteva
    rânduri, dar a intrat în linie dreaptă după ce noul parlament de la Londra a
    aprobat legea acordului de retragere. Analistul de politică externă Andrei
    Ţărnea:

    Trecem într-o etapă în
    care Brexitul devine o certitudine – 31 ianuarie este momentul în care,
    printr-un acord aprobat de Parlamentul britanic, Marea Britanie iese din UE,
    dar începe o etapă, care va fi la fel de lungă, cel puţin la fel de lungă şi
    plină de incertitudini legate de cum vor arăta relaţiile dintre Regatul Unit şi
    UE, parteneri de nevoie, parteneri de cultură şi istorie, de tradiţie, dar care
    vor trebui să găsească astăzi limbajul juridic care să codifice relaţiile lor economice,
    de societate, legate de viitorul pe termen lung al multitudinii de subiecte
    care leagă inevitabil Regatul Unit de Europa.

    Marea Britanie este primul
    contributor militar al UE. Fără Marea Britanie, Uniunea este un jucător mult
    mai puţin important în ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare a
    continentului. Acesta va fi un dosar important în negocierile viitoare, pentru
    că ieşirea Marii Britanii din Uniune nu schimbă natura intereselor care leagă
    Regatul Unit de restul continentului, nu schimbă natura ameninţărilor care sunt
    comune pentru Marea Britanie şi UE, dar schimbă modul, inclusiv din punct de
    vedere legal, în care aceste cooperări pot să continue.

    Pentru România, membru
    al Uniunii
    Europene şi al NATO, 2020 va fi şi an electoral, urmând să aibă loc alegeri
    locale, la începutul verii, şi parlamentare, în luna noiembrie, în cazul în
    care nu se va ajunge la anticipate, cerute de cea mai mare parte a clasei
    politice. Guvernul liberal
    Ludovic Orban, care îi succede cabinetului
    PSD Viorica Dăncilă – înlăturat de la putere în octombrie 2019 printr-o moţiune
    de cenzură semnată de parlamentari de toate culorile
    politice – ar putea fi
    demis dacă va modifica legislația electorală astfel încât alegerea primarilor
    să se facă în două tururi. Ideea vehiculată este aceea că asumarea răspunderii
    sau emiterea unei Ordonanțe de Urgență pentru un astfel de proiect va declanșa
    criză politică în urma căreia, în primăvară, ar putea fi organizate alegeri
    parlamentare anticipate.

    Deocamdată, la finalul lui 2019 guvernul şi-a angajat răspunderea pe Legea
    bugetului de stat – o premieră în politica românească, pentru Legea bugetului
    asigurărilor sociale, dar şi pentru modificările la Ordonanţa de Urgenţă 114,
    care a introdus taxe suplimentare pentru companiile din energie,
    telecomunicaţii şi bănci. Era singura variantă pentru ca România să aibă gata
    bugetul pe 2020 până la finalul lui 2019. Acesta cuprinde cheltuieli şi obligaţii angajate prin
    decizii politice anterioare, pe care actualul executiv şi le-a asumat, în
    special privind majorările de pensii şi salarii, aşa încât construcţia bugetară
    a fost practic mai mult un exerciţiu pentru păstrarea sub control a deficitului
    – spune analistul economic Aurelian Dochia:

    Chiar şi acestă soluţie în care deficitul este limitat undeva la
    3,58-59 nu este foarte credibilă, pentru că se bazează pe o serie de premise
    foarte optimiste. După părerea mea, cifra de creştere economică de 4,1 pentru
    2020 este peste ceea ce majoritatea prognozelor internaţionale arată ca fiind
    realist pentru România. Cred că anul 2020 va fi un an fără modificări
    importante în materie de impozite şi taxe, însă, ulterior, după ce un nou
    guvern va avea un mandat popular, este foarte posibil ca această discuţie să
    înceapă să fie purtată, pentru că sustenabilitatea pe termen mediu şi lung este
    sub semnul întrebării.

    Aurelian Dochia spune că şi nivelul inflaţiei s-ar
    putea să fie mai mare decât cel luat în calcul la construcţia bugetului, având
    în vedere faptul că se manifestă destule presiuni inflaţioniste, inclusiv în
    direcţia deprecierii leului.

  • Brexitul, amânat din nou

    Brexitul, amânat din nou

    Caz unic în istoria Uniunii Europene, care, de-a lungul deceniilor, a crescut de la şase la 28 de membri, Brexitul se dovedeşte mult mai dificil de gestionat decât extinderile succesive. De trei ani, plecarea Marii Britanii din Uniune paralizează Londra, încurcă Bruxellesul şi provoacă nelinişte şi confuzie pretutindeni. Pe 23 iunie 2016, circa 17,4 milioane de britanici, dintr-o populaţie de peste 66 de milioane, au votat pentru ieşire. Ei însumau mai puţin de 52 de procente dintre cei care au mers la urne. Harta Marii Britanii s-a colorat discordant. Scoţia, Irlanda de Nord şi metropola londoneză vor în Europa, marile oraşe industriale engleze, aşezările rurale şi Ţara Galilor vor să plece.



    Premierul conservator David Cameron, adept al rămânerii în Uniune, dar şi omul care a organizat referendumul, îşi dă imediat demisia. Îl înlocuieşte Theresa May, eurosceptică, dar şi votantă anti-Brexit. După ce a încercat, fără succes, să navigheze între exigenţele Bruxellesului şi aşteptările propriilor cetăţeni, deopotrivă pro şi anti-Brexit, ea i-a predat ştafeta unui adversar vehement al Uniunii, Boris Johnson, despre care analiştii spun că acţionează tot mai incoerent şi devine tot mai impopular printre ai lui. “Mai bine mort într-un şanţ decât să amânăm Brexit-ul. Vom ieşi din Uniunea Europeană la 31 octombrie fără discuţii” – n-a obosit el să repete, pentru ca, luni, europenii să ofere o nouă amânare, a treia, în speranţa că pot evita o ieşire fără a acord a Marii Britanii din Uniune.



    Decizia ambasadorilor statelor membre de a amâna divorţul cu trei luni a fost anunţată de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Potrivit corespondentei Radio România la Bruxelles, Tusk vorbeşte despre o amânare flexibilă a Brexitului până pe 31 ianuarie 2020, dar cu posibilitatea ca Regatul Unit să plece pe 1 decembrie acest an sau 1 ianuarie anul viitor, dacă va ratifica acordul de retragere înainte de aceste termene. Franţa a insistat ca termenii perioadei de extindere să fie expuşi foarte clar. Astfel, acordul de retragere nu este renegociabil. Regatul Unit trebuie să respecte un cod de conduită şi să permită ţărilor membre ale Uniunii Europene să discute probleme privind viitorul lor, precum bugetul european şi proiectele destinate combaterii schimbărilor climatice. O altă condiţie este ca Londra să desemneze un comisar european, dacă executivul comunitar este instalat înainte ca Regatul Unit să se retragă. De asemenea, Uniunea Europeană aminteşte Londrei că are dreptul de a revoca Brexitul. Potrivit procedurii, preşedintele Tusk aşteaptă acceptul premierului Johnson privind prelungirea convenită de cele 27 de state membre, pentru a declanşa şi finaliza, cel târziu miercuri, procedura scrisă. Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, spune şi el că extinderea termenului pentru Brexit oferă timp Regatul Unit pentru a lămuri limpede ce doreşte de fapt.

  • Un nou acord pentru Brexit

    Un nou acord pentru Brexit

    Definit de
    negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, ca fiind ”just şi
    rezonabil”, iar de către premierul britanic Boris Johnson drept excelent,
    noul acord între Bruxelles şi Londra privind ieşirea Regatului Unit din blocul
    comunitar a primit votul liderilor din ţările membre ale Uniunii, reuniţi la
    Bruxelles, la Consiliul European de toamnă. Documentul aprobat invită Comisia
    Europeană, Parlamentul şi Consiliul Uniunii să adopte toţi paşii necesari
    pentru ca acest acord să intre în vigoare la 1 noiembrie 2019, în declaraţie
    nefiind menţionată vreo posibila nouă amânare a Brexitului în cazul în care
    legislativul britanic ar respinge acordul.


    Potrivit lui Michel Barnier, într-o
    conversaţie telefonică cu preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene,
    Jean-Claude Juncker, premierul britanic Boris Johnson s-a declarat încrezător
    în capacitatea sa de a obţine sprijinul parlamentului de la Londra. La rândul
    său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a declarat optimist şi a
    dat asigurări că nu ar accepta niciodată un acord dacă acesta ”nu ar fi OK pentru
    Uniunea Europeană şi pentru Irlanda”.


    Compromisul privind acordul de ieşire a
    Marii Britanii din blocul comunitar prevede că Irlanda de Nord va rămâne
    aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, chiar dacă face parte din
    teritoriul vamal al Regatului Unit. Nu vor exista controale vamale pe insula
    Irlanda, acestea urmând să fie efectuate în porturi. Pentru bunurile care trec
    din Marea Britanie în Irlanda de Nord ca destinaţie finală nu se vor percepe
    taxe vamale ale Uniunii Europene.


    De asemenea, nu se vor plăti astfel de taxe
    nici pentru bunurile transportate de călători peste frontiera dintre Irlanda şi
    Irlanda de Nord. Spre deosebire de soluţia de backstop din precedentul acord
    negociat de fostul premier Theresa May, respins în trei rânduri de parlamentul
    britanic, nu va fi nevoie ca noul protocol convenit acum să fie înlocuit de un
    acord ulterior între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, ceea ce reprezintă o
    concesie substanţială făcută de europeni.


    Preşedintele Klaus Iohannis, care a
    semnat documentul în numele României, a declarat că acordul privind ieşirea
    Regatului Unit din blocul comunitar, anunţat joi, nu schimbă nimic în ceea ce
    îi priveşte pe românii din Marea Britanie, acestora urmând să le fie asigurate
    toate drepturile. În acord, lucrurile care au fost negociate şi acceptate de
    ambele părţi nu s-au schimbat, ele au fost păstrate, ceea ce s-a renegociat şi
    s-a schimbat în unele părţi este înţelegerea pe graniţa între Irlanda şi
    Irlanda de Nord, a precizat şeful statului român, reiterând că cea mai bună
    variantă este cea a unui Brexit cu acord.

  • UE şi Turcia în contextul crizei siriene

    UE şi Turcia în contextul crizei siriene

    Ofensiva Turciei în nord-estul Siriei a fost criticată în mai multe capitale europene, dar și la Bruxelles. Este un al doilea dosar care complică relațiile cu Ankara în această periodă, după cel al forajelor făcute de Turcia în apropierea coastelor cipriote din Marea Mediterană, unde există zăcăminte de gaze natural; poziția UE, în acel dosar, este de susținere a revendicărilor Ciprului, care este stat membru. În ceea ce privește incursiunea din Siria, tensiunile s-au accentuat în contextul în care președitele turc, Recep Tayyip Erdogan, a amenințat că în cazul în care va mai fi criticat de Uniunea Europeană le va da drumul celor 3,6 milioane de refugiați sirieni din Turcia să plece către Europa.


    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a replicat că UE nu va permite ca refugiații să fie transformați într-un instrument pentru șantajarea sa și a calificat drept deplasate amenințările lui Erdogan. Donald Tusk a avertizat, totodată, că acțiunile Turciei pot genera o criza umanitară. Ofensiva Ankarei a dat naștere și la îngrijorări cu privire la o posibilă revigorare a Statului Islamic, după cum a afirmat șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Aceasta a precizat și că miniștrii de externe europeni au convenit ca statele membre să renunțe la exporturile de armament către Turcia.





    Federica Mogherini: Există o condamnare clară din partea Uniunii Europene a acțiunii militare a Turciei în nord-estul Siriei. Cerem o întrunire la nivel ministerial a Coaliției globale de luptă împotriva Statului Islamic întrucât credem că una dintre consecințele acestor acțiuni militare în nord-estul Siriei ar putea fi aceea că Statul Islamic poate primi o gură de oxigen în acea regiune, ceea ce ne îngrijorează enorm. Aceasta este o amenințare directă la adresa securității Uniunii Europene și nu numai, sunt amenințate în primul rând regiunea, apoi comunitatea internațională, așa că vrem ca această problemă să fie reglementată în formatul de Coaliție. Există, de asemenea, un angajament al statelor membre de a avea poziții clare și ferme cu privire la politicile lor privind exporturile de armament către Turcia. Avem o poziție comună cu privire la controlul exporturilor de armament și au fost cu toate de acord să o aplice în ceea ce privește exporturile lor către Turcia.

    Franța, Germania, Olanda și Finlanda au suspendat, deja, exporturile de armament către Turcia, însă măsura este considerată a fi mai degrabă simbolică, dat fiind că acestea reprezintă doar o fracțiune din totalul schimburilor bilaterale dintre UE și Anakara.

  • Ursula von der Leyen – propunerea pentru functia de președinte al Comisiei Europene

    Ursula von der Leyen – propunerea pentru functia de președinte al Comisiei Europene

    Parlamentul European va decide în sesiunea din 15 iulie dacă acceptă propunerile făcute de liderii celor 28 de state membre pentru conducerea principalelor instituţii europene.

    Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au negociat, la Bruxelles, viitoarea echipă care să conducă principalele instituţii europene. După trei zile de discuţii aprinse, s-a renunţat la sistemul capilor de listă şi s-a ajuns la un acord asupra propunerilor pentru funcţiile esenţiale: Ursula von der Leyen, actualul ministru german al apărării, pentru preşedinţia Comisiei Europene, premierul belgian, Charles Michel, pentru preşedinţia Consiliului European, ministrul spaniol de externe, Josep Borrell, pentru şefia diplomaţiei europene, iar Christine Lagarde, actualul director al FMI, în fruntea Băncii Centrale Europene. Anunţul a fost făcut de actualul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk:

    Am convenit asupra întregului pachet înaintea primei sesiuni a Parlamentului European. Cu cinci ani în urmă am avut nevoie de trei luni pentru a lua această decizie şi tot au fost unele voci împotrivă. Acum au fost suficiente trei zile şi nimeni nu a fost împotrivă. Primul şi cel mai important lucru este că am ales două femei şi doi bărbaţi pentru cele patru poziţii principale. Un perfect echilibru de gen. Sunt foarte mulţumit de asta. Până la urmă Europa este o femeie.

    Acum este rândul Parlamentului European să ia în considerare validarea Ursulei von der Leyen ca preşedinte al Comisiei. Dacă va fi aleasă va fi prima femeie care conduce Comisia Europeană. Charles Michel, cu experienţa sa de premier belgian, va fi ideal în obţinerea de consensuri şi construirea unităţii printre statele membre. Ca fost ministru de externe şi fost preşedinte al Parlamentului European, Josep Borrell va fi un reprezentat puternic şi un apărător al intereselor şi valorilor Uniunii în lume. Christine Lagarde, cu experienţa ei internaţională, fiind astăzi directorul Fondului Monetar Internaţional, va fi un preşedinte perfect pentru Banca Centrală Europeană.

    Donald Tusk a mai subliniat că membrii Consiliului se aşteaptă ca viitorul preşedinte al Comisiei să asigure un echilibru geografic adecvat în echipa vicepreşedinţilor.

    Jocurile nu sunt însă considerate făcute pentru că Ursula von der Leyen va trebui să primească undă verde din partea Parlamentului European, în cadrul unui vot programat peste două săptămâni. Analiştii notează că pachetul convenit s-ar putea confrunta cu o rezistenţă din partea grupurilor parlamentare nemulţumite de renunţarea la sistemul capilor de listă.

    Dacă vor fi ratificaţi de Parlamentul European, cei patru noi şefi ai instituţiilor europene îşi vor prelua funcţiile în octombrie pentru un mandat de cinci ani.


  • România încheie mandatul de președinte al Consiliului UE

    România încheie mandatul de președinte al Consiliului UE

    România încheie, duminică, primul mandat în fruntea Consiliului Uniunii Europene. Succesul principal al președinției României este finalizarea a 90 de dosare legislative, după cum subliniază și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba:



    Succesul Președinției române la Consiliul UE este confirmat de cifre și întregit de curajul revenirii la misiunea autentică a unei Președinții rotative – efortul de a acționa dincolo de interesul național și de a livra rezultate în beneficiul tuturor cetățenilor Uniunii. Dimensiunea cuantificabilă, despre care am vorbit des în ultima perioadă – recordul celor 90 de dosare legislative închise, obținerea de majorități calificate pentru avansarea unor proiecte sensibile și stagnante, pregătirea Uniunii Europene pentru orice fel de deznodământ al procesului Brexit sau obținerea unor angajamente ferme pentru parcursul european al Balcanilor de Vest — este vizibilă și apreciată la scară europeană”, a afirmat ministrul român, conform unui comunicat al diplomației de la București.



    Donald Tusk: Ne vom aminti mereu summitul de la Sibiu”



    Aprecieri pentru mandatului României au venit și din partea preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, care i-a transmis, sâmbătă, un mesaj preşedintelui României, Klaus Iohannis şi echipei sale cu ocazia încheierii preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene:


    Multe mulţumiri lui Klaus Iohannis şi echipei sale pentru o preşedinţie energică şi de succes. Aţi reuşit să finalizaţi 90 de dosare în mai puţin de 100 de zile, ceea ce este impresionant. Ne vom aminti mereu summitul de la Sibiu pe care l-aţi găzduit de Ziua Europei. Mulţumesc, România!”, a transmis Donald Tusk pe Twitter.



    Finlanda preia președinția Consiliului UE



    De la 1 iulie, Finlanda preia șefia Consiliului UE, după un mandat al țării noastre marcat de un scrutin european care a adus schimbări importante în structura în Parlamentul European, precum și de prelungirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din UE.



    Ne pregătim să predăm ștafeta Președinției Consiliului UE după șase luni intense, în care interesul european a fost etalonul succesului unuia dintre cele mai importante proiecte de țară ale României. A fost un prim mandat complex și ambițios, unic și ciclic în același timp. Unicitatea primei noastre Președinții este dată de caracterul ei pilot, dar și de provocările, cel mai probabil, irepetabile după 13 sau 14 ani”, a mai transmis ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.



    Ajuns la capăt de linie, mandatul României în fruntea Consiliului UE se încheie în aceeași zi în care liderii de stat europeni, reuniți la Bruxelles, se așteaptă la o noapte lungă și discuții intense pentru desemnarea noilor lideri europeni: președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European și președintele Consiliului European.

  • 30.06.2019

    30.06.2019

    Die rotierende sechsmonatige rumänische EU-Ratsprasidentschaft endet heute. Rumänien, das der Union 2007 beigetreten ist, hatte zum ersten Mal den Vorsitz übernommen. Seine Amtszeit war geprägt vom EU-Gipfel Sibiu, am Europatag am 9. Mai und den Wahlen zum Europäischen Parlament zwischen dem 23. und 26. Mai. In einer Botschaft des Vorsitzenden des Europäischen Rates, Donald Tusk an den rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis erklärt er: “Es ist Ihnen gelungen, in den letzten 100 Tagen vor den Europawahlen 90 Rechtsakte zu verabschieden, darunter den Grenzschutz, die Reduzierung der CO2-Emissionen und den Aufbau eines digitalen Europas. Das ist beeindruckend!”




    Rumäniens Präsident Klaus Iohannis nimmt an einem Sondergipfel in Brüssel teil, auf der die Nominierungen für die Spitzenpositionen der EU diskutiert werden. Eine Einigung muss bis zum 2. Juli erzielt werden, wenn das neue Europäische Parlament seine konstituierende Sitzung abhält. Die Positionen, über die derzeit verhandelt wird, sind die des Sprechers des Europäischen Parlaments, des Präsidenten des Europäischen Rates, des Hohen Vertreters für Au‎ßen- und Sicherheitspolitik, des Präsidenten der Europäischen Zentralbank und, am umstrittensten, des Präsidenten der Europäischen Kommission, eine Position, die derzeit Jean-Claude Juncker einnimmt. Nach Gesprächen am Rande des G20-Gipfels in Japan hat Bundeskanzlerin Angela Merkel angeblich die Unterstützung des Kandidaten der Europäischen Volkspartei Manfred Weber aufgegeben, der von Frankreich und den mitteleuropäischen Staaten angefochten wurde.





    Präsident Klaus Iohannis hat am Sonntag zum 78. Jahrestag des Iasi-Pogroms von 1941 eine Botschaft geschickt. “Toleranz, Respekt und Solidarität sind unerlässlich und definieren Elemente, die der heutigen rumänischen Gesellschaft zugrunde liegen, Prinzipien, die wir pflegen und verteidigen müssen”, schreibt seine Botschaft. Iohannis begrü‎ßte auch die Initiative der lokalen Behörden, das ehemalige Polizeipräsidium zu einem Ort des Gedenkens an die 1941 getöteten Juden zu machen. Er sagte, er werde weiterhin die Einrichtung eines nationalen Museums zur Geschichte der Juden und des Holocaust in Bukarest unterstützen. Im Juni 1941 wurden in Iasi, im Nordosten, bei dem grö‎ßten Massaker gegen die in Rumänien verübten Juden fast 15.000 Menschen getötet.





    Premierministerin Viorica Dancila wurde am Samstag auf einem au‎ßerordentlichen Kongress als Vorsitzende der Sozialdemokratischen Partei, der wichtigsten Kraft in der Regierungskoalition in Bukarest, gewählt. Sie ist die erste Frau, die diese Position in ihrer Partei einnimmt. Der ehemalige Parteivorsitzende Liviu Dragnea sitzt wegen Korruption im Gefängnis. Der Finanzminister Eugen Teodorovici wurde zum Exekutivpräsidenten und ehemaligen Verteidigungsminister Mihai Fifor zum Generalsekretär gewählt.




    Das Europäische Filmfestival endet in Sibiu, im Zentrum Rumäniens, wo es sieben aktuelle Titel und einen Klassiker aus den 90er Jahren zusammenführte. Im Programm standen die französisch-belgische Produktion Memoir of War unter der Regie von Emmanuel Finkiel, Rodrigo Sorogoyens Polit-Thriller The Realm, Benedikt Erlingssons Komödie Woman at War, Bálint Kenyeres Gestern, Elina Psykous Son of Sofia und die irische Produktion My Left Foot von Jim Sheridan aus dem Jahr 1998. Das Europäische Filmfestival fand in diesem Jahr auch in Bukarest, Ramnicu Valcea, im Süden, Targu Mures, im Zentrum sowie in Chisinau, in der Republik Moldau, einem ehemaligen Sowjetstaat mit einer Mehrheit rumänischsprachiger Bevölkerung, statt.

  • 30.06.2019

    30.06.2019

    UE — Le mandat de la Roumanie à la tête du Conseil de l’UE prend fin ce dimanche 30 juin. Une première pour Bucarest, qui a assuré six mois durant la responsabilité de présider les 28 Etats du bloc communautaire. La présidence roumaine du Conseil de l’UE a été marquée par des moments clés tels que le sommet de Sibiu, qui a eu lieu le jour même de la Fête de l’Europe, le 9 mai, ou encore par les élections européennes des 23-26 mai. Le président du Conseil européen, Donald Tusk, a transmis, samedi, un message de remerciement au chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, à l’occasion de la fin de la présidence roumaine du Conseil de l’UE. « Vous avez réussi à finaliser 90 dossiers en moins de 100 jours, ce qui est impressionnant », a écrit Donald Tusk dans son message.



    Message — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a transmis, ce dimanche, un message à l’occasion de la commémoration des 78 ans écoulés depuis le pogrom de Iaşi (28-30 juin 1941). “La tolérance, le respect et la solidarité sont les éléments essentiels, définitoires sur lesquels repose la société roumaine contemporaine et autant de principes que nous devons cultiver et défendre”, est-il dit dans le message. Klaus Iohannis s’est félicité de la démarche des autorités locales visant à transformer l’ancien bâtiment du Commissariat de Police de Iasi en un espace de commémoration des Juifs tués en 1941. Il a dit appuyer le projet de construction dans la capitale roumaine d’un Musée national d’histoire des Juifs et de l’Holocauste. En juin 1941, près de 15 mille personnes ont été tuées à Iaşi, ville du nord-est du pays. C’était le plus grave massacre commis en Roumanie contre les Juifs.



    Sommet – Le président roumain, Klaus Iohannis, participe aujourd’hui à Bruxelles au sommet consacré aux nominations aux postes clés de l’UE. Un accord devrait être trouvé avant le 2 juillet, journée de la session inaugurale du nouveau Législatif de Strasbourg, lorsqu’un nouveau président sera élu. La fonction la plus disputée est la présidence de la Commission européenne, qu’exerce à présent Jean-Claude Juncker. Officiellement, pour les différentes fonctions dirigeantes dans les institutions européennes sont en lice les personnes ayant figuré en tête des listes de parti lors des élections européennes. Pourtant, selon la presse allemande, après les pourparlers lors du sommet G20 au Japon, la chancelière Angela Merkel aurait renoncé à soutenir le candidat du Parti Populaire Européen, Manfred Weber, contesté par la France et les pays d’Europe centrale.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Simona Halep, n°7 mondiale, affrontera la Biélorusse Aleksandra Sasnovich, au premier tour du tournoi de Wimbledon, troisième Grand Chelem de l’année, qui commence lundi. Selon le tirage au sort, la Roumaine Mihaela Buzărnescu jouera au premier tour contre l’Américaine Jessica Pegula, tandis que Ana Bogdan, rencontrera la Britannique Johanna Konta. La compétition s’annonce difficile pour Sorana Cîrstea, qui devrait jouer contre l’Américaine Amanda Anisimova. Monica Niculescu, bénéficiaire d’une wildcard, aura pour adversaire l’Allemande Andrea Petkovic. Enfin, Elena-Gabriela Ruse se trouvera face à l’Allemande Julia Goerges. Au tournoi masculin, le Roumain Marius Copil rencontrera au premier tour Guido Pella, d’Argentine.



    Météo — Ciel variable sur l’est et le sud-est du pays. Les températures maximales de la journée iront de 25 à 32°. Il faisait 27° à midi dans la capitale, Bucarest.

  • 29.06.2019(mise à jour)

    29.06.2019(mise à jour)

    PSD — A Bucarest, le Parti social-démocrate (au pouvoir) a élu, samedi, sa direction lors d’un congrès extraordinaire. La première ministre Viorica Dăncilă a obtenu les fonctions de présidente du parti, qui étaient devenues vacantes après que l’ancien homme fort du parti, Liviu Dragnea, a été condamné et incarcéré pour corruption. Le ministre des Finances, Eugen Teodorovici, a été confirmé au poste de président exécutif, et Mihai Fifor, ancien ministre de la Défense, a été élu secrétaire général.



    Message — Le président du Conseil européen, Donald Tusk, a transmis, samedi, un message de remerciement, sur Twitter, au chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, à l’occasion de la fin de la présidence roumaine du Conseil de l’UE. « Vous avez réussi à finaliser 90 dossiers en moins de 100 jours, ce qui est impressionnant », a écrit Donald Tusk dans son message. Le 30 juin, le mandat de la Roumanie à la présidence du Conseil de l’UE prend fin. Une première pour Bucarest, qui a assuré six mois durant la responsabilité de présider les 28 Etats du bloc communautaire. Le mandat du pays à la tête de l’UE a été marqué par des moments tels que le sommet de Sibiu, qui a eu lieu le jour même de la Fête de l’Europe, le 9 mai, ou encore par les élections européennes des 23-26 mai.



    Allemands — La minorité allemande de Roumanie est un pont entre notre pays et des Etats tels l’Allemagne ou l’Autriche, a déclaré aujourd’hui le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, lors de la cérémonie à laquelle il s’est vu décerner la Médaille d’honneur, la plus haute distinction du Forum démocrate des Allemands de Roumanie. Klaus Iohannis a ajouté que les membres du Forum et ceux de la communauté allemande s’étaient toujours investis de manière active pour la bonne entente dans les communautés du pays. La cérémonie de remise de la distinction a eu lieu à Sibiu (centre), ville où le président de la Roumanie a été maire pendant près de 14 ans. Klaus Iohannis a également été leader du Forum démocrate des Allemands de Roumanie.



    Film — Le Festival du film européen a lieu à Sibiu (centre), avec sept films récents ainsi qu’un classique des années ’90. Jusqu’à dimanche, les spectateurs peuvent voir le drame romantique La Douleur, une production France-Belgique, signée Emmanuel Finkiel, le thriller politique Jeux de pouvoir du réalisateur Rodrigo Sorogoyen, la comédie Une femme en guerre, de Benedikt Erlingsson, Hier, signé par Bálint Kenyeres, Son of Sophia d’Elina Psykou, et Julia, d’Elena Martín. Sera également présenté à Sibiu le classique My Left Foot, une production irlandaise de 1989, signée par Jim Sheridan, avec le célèbre Daniel Day-Lewis dans le rôle principal. La pellicule présente l’histoire réelle de l’écrivain irlandais Christy Brown, qui a souffert de paralysie cérébrale dès sa naissance. Le Festival du film européen a été accueilli cette année par Bucarest, Râmnicu Vâlcea (sud), Târgu Mureș (centre), ainsi que par la capitale de la République de Moldova, Chișinău.



    Médailles — Les lots olympiques de géographie de la Roumanie (juniors et seniors) ont remporté six médailles d’or (quatre pour les juniors et deux pour les seniors) et deux d’argent (les deux conquises par les seniors) à la 5e édition de l’Olympiade internationale de géographie pour l’Europe centrale, du Sud et du Sud-est. Selon le ministère de l’Education de Bucarest, ces résultats ont placé la Roumanie première au classement par nations. Le concours a comporté trois épreuves, toutes en anglais : une épreuve théorique (écrite), une épreuve pratique (sur le terrain) et une épreuve multimédia. 78 élèves de 8 pays ont pris part à l’édition de cette année, qui a eu lieu à Belgrade.



    Transfăgărăşan — La circulation routière sur le tronçon de haute altitude de la route Transfăgărăşan a été ouverte aujourd’hui pour toutes les catégories de véhicules. Surnommée « la route à travers les nuages », le Transfăgărăşan est une des chaussées les plus belles de Roumanie, située à la plus haute altitude (2.042 de m). Construite en 1974, la route a une longueur de 92 km et relie la Munténie (sud) à la Transylvanie (centre) à travers les Monts Făgăraş, avec des virages en épingle à cheveux et des paysages spectaculaires. En 2009, les Anglais de la célèbre émission Top Gear de la BBC ont déclaré le Transfăgărăşan la plus belle route du monde. La circulation routière a été fermée le 1er novembre dernier.


  • Donald Tusk crede că Brexitul a fost un vaccin împotriva propagandei antieuropene

    Donald Tusk crede că Brexitul a fost un vaccin împotriva propagandei antieuropene

    Partidele eurosceptice și populiste au obținut un scor bun la recentele alegeri pentru un nou legislativ comunitar, însă mult sub nivelul aşteptărilor. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, crede că însuși Brexitul a jucat un rol important în frânarea avansului pe care îl puteau lua aceste forțe.

    Brexit-ul a fost un vaccin împotriva propagandei anti-europene şi a ştirilor false, crede președintele Consiliului European, Donald Tusk. Afirmația a fost făcută la finalul primei reuniuni a liderilor din statele membre ale Uniunii după alegerile europarlamentare. A fost o reuniune neoficială dedicată analizării rezultatelor de la scrutin și începerii procesului de desemnare a viitorilor șefi ai instituții comunitare, adică ai Parlamentului, Consiliului și ai Comisiei Europene.

    Iar rezultatele de la alegeri că popularii europeni au suferit pierderi, dar rămân cel mai mare grup din legislativ. Pierderi au fost și la socialișitii, dar și ei își păstrează locul al doilea. Pe plus au fost în schimb liberalii şi ecologiştii, care au reuşit să-şi sporească substanţial prezenţa în legislativ. Și deși în creștere a fost și extrema dreapta, partidele pro-europene vor deţine în viitorul plen de la Strasbourg 80 la sută din mandate.

    Nu am nici o îndoială că unul dintre motivele pentru care alegătorii de pe continent au votat pentru o majoritate proeuropeană este Brexitul, a mai spus Donald Tusk, care a ținut să adauge:

    Europenii au văzut ce înseamnă Brexit-ul, au tras şi concluziile. Pe măsură ce oamenii au devenit mai pro-europeni, anumite partide eurosceptice importante au abandonat sloganurile anti-europene și s-au prezentat ca fiind reformatoare ale Uniunii Europene. Iar acest lucru este un progres.

    Așadar, partidele pro-europene vor fi majoritare și de acum încolo în legislativul comunitar și au anunțat deja că nu vor să renegocieze acordul de retragere a Marii Britanii din spațiul comunitar. Documentul a fost respins până acum de 3 ori în Parlamentul de la Londra.

    Este și motivul pentru care, deși stabilit inițial pentru 29 martie, divorțul dintre Londra și Bruxelles a fost amânat până cel târziu pe 31 octombrie.

    Guvernul de la Londra pare însă să nu găsească o cale de a-i convinge pe parlamentari să accepte documentul, iar impasul a determinat-o pe șefa executivului, Theresa May, să își anunțe demisia. De vineri, ea nu va mai conduce Partidul Conservator, iar cel care îi va lua locul va prelua și funcția de premier.

    Cele mai mari șanse le are fostul ministru britanic de externe și fost primar al Londrei, Boris Johnson, adept al unui Brexit chiar și fără acord. Este însă nevoit să apară în faţa judecătorilor, fiind acuzat că a minţit publicul în campania pentru referendumul din 2016 privind ieșirea țării din Uniunea Europeană.

    El a spus atunci că Marea Britanie plăteşte săptămânal către Uniune 350 de milioane de lire sterline, bani care ar putea fi folosiţi pentru sistemul naţional de sănătate.


  • Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai

    Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai

    Președintele
    Consiliului European Donald Tusk a anunțat organizarea unei reuniuni a
    Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță
    după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele
    discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE.


    Şefii
    de stat sau de guvern ai ţărilor Uniunii Europene care s-au reunit la Sibiu au
    discutat despre planurile strategice ale organizaţiei în anii următori şi au
    adoptat Declaraţia de la Sibiu, trimiţând un mesaj de unitate şi încredere în
    acţiunile lor comune.




    Donald
    Tusk: Aș dori să anunț că, imediat
    după alegerile pentru Parlamentul European, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire
    a tuturor celor 28 de lideri ai UE, pentru a începe procesul de numire. Intenția mea
    este să efectuez în mod rapid, fără probleme și eficient alegerea șefilor
    instituțiilor UE    . Vreau să mențin acest
    spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de
    numire al noului leadership al UE. Desigur, ar fi mai bine dacă am reuși să
    ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii. Dar trebuie să fim
    realiști. Nu mă voi opri să pun la vot aceste decizii, dacă se dovedește dificilă
    obținerea unui consens. Acest proces va respecta normele stabilite în
    tratate și ar trebui să reflecte atât echilibrul geografic, cât și demografia,
    astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici, să fie reprezentate în
    cele mai înalte poziții din UE.


    Pentru mine, spiritul tratatului este de asemenea
    important atunci când vine vorba de egalitatea de gen, precum și de echilibrul
    politic    . Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem
    nevoie de decizii rapide. Intenția mea este ca Consiliul European să numească
    noua conducere a UE în iunie. Invit pe toată lumea să-și asume
    responsabilitatea pentru a face acest lucru posibil. ‘




    Statul de drept este
    chintesența activității politice și va fi în centrul atenției și în viitoarele documente, inclusiv în
    viitoarea agendă strategică. Fără în doială, nu poate exista Europa fără stat
    de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică. Aceasta este chintesența
    Europei ca entitate politică.


  • A 10-a aniversare a Parteneriatului Estic

    A 10-a aniversare a Parteneriatului Estic

    Parteneriatul Estic trebuie aprofundat şi consolidat pentru că s-a dovedit un proiect reciproc avantajos. Acesta este mesajul liderilor statelor Uniunii Europene şi ale celor şase state estice partenere, la aniversarea a 10 ani de existenţă a acestui parteneriat, care a adus beneficii considerabile cetăţenilor.

    Uniunea Europeană marchează zece ani de relaţii mai strânse cu şase state foste sovietice, în cadrul Parteneriatului Estic lansat în 2009 pentru a susţine şi încuraja reformele democratice din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. În cei zece ani, blocul comunitar a sprijinit o gamă largă de reforme în ţările partenere, în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, guvernanţa, conectivitatea şi contactele interumane. Trei din cele şase ţări – Republica Moldova, Georgia şi Ucraina – au semnat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană şi au îndeplinit condiţiile cerute pentru liberalizarea regimului de vize. 3,8 milioane de cetăţeni din aceste state estice au putut, astfel, să călătorească în ţările comunitare. Manifestările dedicate aniversării primului deceniu al Parteneriatului Estic au culminat, la începutul săptămânii, cu un dineu cu liderii acestor ţări găzduit de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi o conferinţă la nivel înalt condusă de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Mesajul foarte clar al Uniunii Europene este de a respecta şi a încuraja ţările din Parteneriatul Estic să continue procesul de reforme care să le aducă şi mai aproape de valorile Uniunii. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker:

    Guvernanța din țările noastre trebuie să devină mai puternică. Și reformele necesare trebuie întreprinse imediat: aceste reforme vizează sistemul judiciar, combaterea corupției, care este foarte importantă. Nu uitaţi că în ţările Uniunii Europene, chiar dacă nu sunt perfecte, problema corupției e una care ne preocupă fără încetare și trebuie să facem tot ce putem pentru a elimina acest flagel, care nu ar mai trebui să existe în societăţile noastre moderne. Şi mai avem ceva de făcut. Trebuie să punem capăt conflictelor bilaterale existente între diferite țări din Europa de Est. Facem tot ce putem pentru a asigura o apropiere a statelor din Europa de Est de cele din Uniunea Europeană. Însă aceste conflicte, or fi ele înghețate sau nu, trebuie să înceteze. Avem nevoie de pace în Europa.

    Pentru România, Parteneriatul Estic a fost o prioritate de la bun început, a spus ministrul de externe Teodor Meleşcanu, care a precizat că ţara noastră susţine continuarea acestui parteneriat.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea angajamentului Uniunii în cadrul Parteneriatului Estic, dar şi pentru aprofundarea şi consolidarea acestui parteneriat. Liderii europeni aşteaptă un angajament politic continuu din partea ţărilor partenere în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor asumate în relaţia cu blocul comunitar.


  • Concluziile Summitului de la Sibiu

    Concluziile Summitului de la Sibiu

    Reuniunea informală de la
    Sibiu, din data de 9 mai, a liderilor din Uniunea Europeană a fost ultima
    înainte de alegerile europene şi cea la care era important să se ajungă la un
    consens cu privire la viitorul Europei. Rezultatele dezbaterilor se vor vedea
    în luna iunie, la reuniunea de la Bruxelles a Consiliului European, când vor fi
    adoptate priorităţile UE pentru următorii 5 ani, aşa numita agendă strategică a
    UE.






    Sunt atâtea conflicte şi dezbateri
    în legătură cu viitorul Europei, încât este foarte important ca liderii
    statelor membre să poată dezbate despre problemele lor, despre provocările cu
    care se confruntă şi să poată ajunge la un consens cu privire la viitoarele
    direcţii ale Europei, a spus comisarul european Tibor Navracsics, înaintea
    conferinţei finale a summitului.


    La reuniunea informală de la Sibiu,
    şefii de stat sau de guvern ai UE au început discuţiile despre priorităţile
    Uniunii pentru următorii ani. Au vorbit despre afacerile interne, dar şi despre
    provocările globale. Înaintea acestei reuniuni, Comisia Europeană a formulat 5
    recomandări cu privire la viitoarea agendă strategică a UE, pentru perioada
    2019 – 2024: o Europă care protejează – continuarea consolidării unei uniuni a
    securităţii; o Europă competitivă – transpunerea în practică, sub toate
    aspectele sale, a pieţei unice; o Europă echitabilă, a drepturilor sociale, a
    incluziunii şi egalităţii sociale; o Europă durabilă, cu modele de consum şi de
    producţie durabile; şi o Europă influentă pe scena mondială.


    În timpul summitului a fost adoptată
    şi Declaraţia de la Sibiu, despre care preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    declarat, în cadru conferinţei de presă care a încheiat reuniunea:


    Cel
    mai important mesaj al Declarației de la Sibiu este confirmarea voinței noastre
    de a continua împreună proiectul european. Transmitem astfel un mesaj de voință
    politică, de acțiune unitară. Sper din tot sufletul ca acest mesaj pozitiv să
    ajungă la cât mai mulți europeni și să crească încrederea cetățenilor în forța
    Uniunii Europene, cu convingerea că Uniunea Europeană lucrează pentru ei.
    Principiile și obiectivele noastre comune enunțate în declarație vizează
    consolidarea unității Uniunii Europene și au fost reflectate și în cadrul
    dezbaterilor pe care le-am avut despre direcția strategică a Uniunii pe
    marginea viitoarei agende strategice pe care o pregătim spre adoptare cu ocazia
    reuniunii Consiliului European din iunie. Într-un context european și global în
    continuă evoluție, în opinia României este important ca viitoarea agendă
    strategică să ofere o înțelegere comună a obiectivelor prioritare pe care vrem
    să ne concentrăm, oferind în același timp Uniunii flexibilitatea, instrumentele
    și resursele pentru a le atinge. Trebuie să asigurăm instrumentele necesare
    pentru a modela viitorul unei Uniuni mai puternice și mai eficace, bazate pe
    unitatea, solidaritatea și coeziunea membrilor săi și pe promovarea valorilor
    europene comune.


    La conferinţa de presă de la finalul
    summitului au participat şi Donald Tusk, președintele Consiliului European şi
    Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. Donald Tusk a anunţat
    convocarea rapidă, imediat după alegeri, a liderilor europeni, pentru a demara
    procesul de numire a următorilor conducători ai instituţiilor europene. Iar
    Jean-Claude Juncker a dorit să sublinieze că UE nu este în criză şi că liderii
    europeni pot fi uniţi în mod real. Acesta a fost şi mesajul pe care liderii
    europeni au dorit să îl transmită din Sibiu, acela al unităţii şi continuării
    proiectului european.




  • Tusk: Mai sunt doar 20 – 30% şanse ca Marea Britanie să rămână în UE

    Tusk: Mai sunt doar 20 – 30% şanse ca Marea Britanie să rămână în UE

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, consideră că şansele ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană sunt în momentul de față de 20-30 la sută. În opinia sa, ar fi nevoie de un nou referendum pentru a putea lămuri problemele apărute în procesul de separare.

    Vorbesc în numele guvernului și cu acordul premierului Harold Wilson. Vă cerem să faceți două lucruri: înainte de toate să mergeți la vot la referendumul pentru apartenența la Comunitatea Economică Europeană, iar în doilea rând, guvernul vă îndeamnă să votați DA. Cât se poate de clar DA!

    Sunt cuvintele rostite de parlamentarul laburist, James Callaghan, în timpul campaniei care a precedat referendumul din 4 iunie 1975. Britanicii au fost chemați atunci să se pronunțe prin vot dacă sunt de acord ca țara lor să facă parte din Comunitatea Economică Europeană la doi ani de când Regatul Unit intrase oficial în organizație. Iar calitatea de membru a fost validată de 67 la sută din cei care au mers la urne.

    Anii au trecut, iar Comunitatea Economică Europeană a devenit Uniunea Europeană. În 2016, britanicii au fost chemați din nou la vot, și tot în luna iunie, dar pe data de 23, să spună dacă vor să mai facă parte din spațiul comunitar. În plin avânt al euroscepticilor, ei au ales de data această să iasă din Uniune cu o majoritate de 51.9 la sută din voturi. Au fost așadar două consultări organizate în Marea Britanie pe tema apartenenței la construcția comunitară, iar într-un interviu acordat zilele trecute cotidianului polonez Gazeta Wyborcza, președintele Consiliului European, Donald Tusk, spune că și-ar dori un nou referendum. Argumentul său este simplu: dacă în 2016 a fost posibilă schimbarea deciziei luate în 1975, atunci ar trebui să fie posibilă organizarea unui nou referendum privind Brexitul.

    Donald Tusk şi-a exprimat, de altfel, de mai multe ori dezamăgirea faţă de rezultatul consultării de acum trei ani și față de problemele apărute în procesul de separare: M-am întrebat cum arată acel loc special din iad pentru cei care au promovat Brexit-ul, fără să aibă măcar schiţa unui plan pentru realizarea lui în siguranţă.

    În opinia lui Donald Tusk, adevărata dezbatere asupra consecinţelor Brexitului nu a început înaintea sau în timpul campaniei pentru referendumul din 2016, ci… după vot.

    Astăzi rezultatele probabil ar arăta diferit”, este de părere Donald Tusk. Stabilit inițial pentru 29 martie, divorțul dintre Londra și Bruxelles a fost amânat până cel târziu pe 31 octombrie. Până la finalul acestei perioade, Regatul Unit va avea posibilitatea de a revoca articolul 50 care face posibilă ieșirea unei țări din Uniunea Europeană ) și de a renunța cu totul la Brexit. Această prelungire este pe atât de flexibilă pe cât mă așteptam și ceva mai scurtă decât anticipasem. Este totuși suficientă pentru a găsi cea mai bună soluție posibilă, a afirmat Donald Tusk.

    Marea Britanie este însă în continuare în căutarea un compromis care să permită ratificarea în Parlament a Acordului de retragere din spațiul comunitar. Iar până când se va produce divorțul, Regatul Unit va participa la alegerile pentru Parlamentul Europena. Scrutinul este stabilit pentru 23 mai în această țară.