Tag: Donald Tusk

  • Die Woche 6.05.-10.05.2019 im Überblick

    Die Woche 6.05.-10.05.2019 im Überblick

    “Happy summit! in Sibiu



    Die Stadt Sibiu in Zentralrumänien wurde am Donnerstag, den 9. Mai, zur politischen Hauptstadt der Europäischen Union, einer Gemeinschaft, die versucht, ihre Stärke wiederzuerlangen und sich als Oase des Wohlstands und der Rechtsstaatlichkeit zu behaupten.


    In Sibiu verabschiedeten die Staats- und Regierungschefs der EU eine Erklärung mit zehn Verpflichtungen, die sich unter anderem auf Verteidigung, Solidarität in schwierigen Zeiten, Offenheit für gemeinsame Lösungen, Schutz von Demokratie und Rechtsstaatlichkeit, Wahrung der Gleichbehandlung und Sicherung der Zukunft für die nächsten Generationen der Europäer konzentrieren.



    Wir werden ein einziges Europa verteidigen, von Ost nach West, von Nord nach Süd. Vor dreißig Jahren kämpften Millionen von Menschen für ihre Freiheit und Einheit und stürzten den Eisernen Vorhang, der Europa jahrzehntelang geteilt hatte. Es gibt keinen Platz für Spaltungen, die gegen unser gemeinsames Interesse gerichtet sind“, heißt es in einem der Punkte der Erklärung.



    Die Staats- und Regierungschefs der EU argumentieren weiter, dass die Union von heute stärker ist als die von gestern, und wir wollen ihre Stärke für morgen weiter ausbauen. Das ist unsere Verpflichtung für die zukünftigen Generationen. Das ist der Geist von Sibiu und einer neuen Union der 27, die bereit ist, ihre Zukunft als eine Einheit anzunehmen, heißt es auch im Dokument. Präsident Klaus Iohannis, langjähriger ehemaliger Bürgermeister von Sibiu, begrüßte die positive Botschaft der EU aus Sibiu, die Union auf der Grundlage klarer Grundsätze und Werte zu konsolidieren. Der Präsident verwies auch auf die bevorstehende strategische Agenda der EU.


    Der Präsident der Europäischen Kommission Jean-Claude Juncker, der sich dem Ende seiner Amtszeit nähert, sagte seinerseits, dass die auf dem Gipfel zum Ausdruck gebrachte Einheit nicht nur Show ist, sondern real und robust. Zu sagen, dass alles schief geht, wäre nicht genau, ebenso wenig wie zu sagen, dass alles gut läuft, argumentierte Präsident Juncker. Der Präsident des Europäischen Rates Donald Tusk hielt seinerseits eine Rede in rumänischer Sprache:



    Als wir uns im Januar, zu Beginn Ihrer Präsidentschaft, trafen – als ich mit solcher Überzeugung und so emotional über Rumänien sprach -, sprach ich mit Zuversicht, denn ich weiß, dass Sie wirklich bemerkenswert sind. Sie haben einen außergewöhnlichen Gipfel organisiert, und Sie können stolz auf Ihre Arbeit sein, so wie Europa stolz auf Sie ist. Ich habe mich in Sibiu verliebt, ganz Europa hat sich in dich verliebt.



    Die Staats- und Regierungschefs der Europäischen Union werden sich am 28. Mai nach den Wahlen zum Europäischen Parlament treffen, um sich über die Zusammensetzung der künftigen Kommission zu einigen.




    Eine endlose Mineriade



    Der Interims-Generalstaatsanwalt Bogdan Licu hat am Mittwoch im Dossier der Bergarbeiteraufmärsche vom Juni 1990 die jüngste Entscheidung des Obersten Gerichtshofes beanstandet. Das Gericht hatte die Strafakte an die Staatsanwaltschaft zurückgeschickt. Zuvor hatte ein Richter der Gerichtskammer für Voruntersuchungen die Anklageschrift für ungesetzmäßig befunden.


    Vor zwei Jahren hatten Militärstaatsanwälte ihre Ermittlungen im Dossier der sogenannten Mineriade, der Bergarbeiteraufmärsche also, abschlossen. 14 Personen waren infolgedessen unter Anklage gestellt worden, darunter sehr prominente Namen: etwa der Ex-Präsident Ion Iliescu, der damalige Premierminister Petre Roman, sein Stellvertreter, Gelu Voican-Voiculescu, und der damalige Nachrichtendienst-Chef Virgil Măgureanu. Laut Anklage hätten die Genannten sich direkt an der Planung und Durchführung des Übergriffs auf die friedlichen Demonstranten auf dem Universitätsplatz in Bukarest beteiligt. Bei den Kundgebungen hatten sich die Teilnehmer gegen die damalige politische Machtriege aufgelehnt.


    Am 20. Mai 1990, fünf Monate nach dem Sturz der kommunistischen Diktatur von Nicolae Ceauşescu, waren in Rumänien die ersten freien Wahlen abgehalten worden – Ion Iliescu, ehemaliger Minister in den 1970er Jahren unter Ceauşescu, gelang dabei ein unumstrittener Sieg mit etwa 85% der Stimmen. Iliescu hatte es geschafft, sich im Tumult der antikommunistischen Revolution von 1989 als Anführer zu etablieren, obwohl er ebenfalls aus den Reihen der Nomenklatura hatte. Seine Partei, eine Mischung aus authentischen Revolutionären und zweitrangigen Kommunisten, belegte nach der Wahl zwei Drittel der Sitze im ersten postkommunistischen Parlament.


    Im April hatten Studenten den Universitätsplatz besetzt und ihn zur neokommunismus-freien Zone erklärt. Die Geste war als Protest gegen den sich abzeichnenden Verbleib ehemaliger Kommunisten in der Machtetage gedacht. Doch nach den deutlichen Wahlergebnissen waren die meisten der ursprünglich zehntausenden von Demonstranten weggeblieben. Auf dem Platz harrten noch einige Dutzend Personen im Hungerstreik aus. In der Nacht von 13. auf den 14. Juni räumte die Polizei den Platz mit unverhältnismäßiger Gewalt – der Einsatz erinnerte an die Unterdrückungsmaßnahmen während der Revolution.


    Bis heute bleibt ungeklärt, wer an den gewalttätigen Ausschreitungen des Folgetages beteiligt war – es ist nicht klar, ob die gewalttätigen Personen, die sich Straßenkämpfe mit der Polizei lieferten und Angriffe auf den Sitz des Innenministeriunms und der Fernsehanstalt starteten, eine Verbindung zu den Kundgebungen auf dem Universitätsplatz hatten. Iliescu und seine Nahestehenden bezeichneten sie als Legionäre, in Anlehnung an die extreme Rechte der Zwischenkriegszeit. Obwohl die Armee bereits die Ordnung wieder hergestellt hatte, riefen die Machthaber die Bevölkerung zur Rettung der angeblich erneut gefährdeten Demokratie“ auf.


    Bergarbeiter aus dem zentralrumänischen Schiltal folgten dem Aufruf und marschierten am 14. und 15. Juni auf den Straßen der rumänischen Hauptstadt auf. Sie mussten den Behörden über ihr Handeln offenbar keine Rechenschaft geben. Zurück blieben über 1300 Verletzte und mindestens sechs Tote, mehr als Tausend Menschen wurden missbräuchlich verhaftet. Die Bukarester Universität wurde verwüstet, ebenso die Sitze der Oppositionsparteien und der unabhängigen Zeitungen


    Vor fünf Jahren zwang der Europäische Gerichtshof der Menschenrechte Rumänien mit einem Beschluss, das Verfahren zu den Bergarbeiteraufmärschen von 1990 neu aufzurollen. Die ehemalige Generalstaatsanwältin Laura Codruta Kövesi musste einräumen, dass das Ermittlungsverfahren zur Mineriade zu den größten Misserfolgen in der Geschichte der Generalstaatsanwaltschaft gehört.




    Rumänen in der Welt




    Der rumänische Außenminister Teodor Melescanu hat am Mittwoch den Präsidenten Klaus Iohannis aufgefordert, den rumänischen Botschafter in den USA George Maior zurückzurufen. Laut einer Mitteilung des Außenministeriums erfolge der Rückrufvorschlag nach einer Analyse des Mandats des Diplomaten, dessen Tätigkeiten es ihnen nicht erlauben, die Interessen Rumäniens in den Vereinigten Staaten, die ein strategischer Partner sind, glaubwürdig zu vertreten. Im April beschuldigte ihn die Bukarester Parlamentskommission für die Kontrolle des rumänischen Nachrichtendienstes, deren Direktor George Maior vor seiner Ernennung zum Botschafter in Washington war, den Nachrichtendienst für persönliche Zwecke gebraucht zu haben. Das Außenministerium erinnert auch an die vor kurzem freigegebenen Protokolle, die SRI mit den rumänischen Justizbehörden abgeschlossen hatte und die Grundrechte und Grundfreiheiten rumänischer Bürger oder die Interessen des Landes ernsthaft verletzt haben. Präsident Klaus Iohannis gab bekannt, er werde nach dem EU-Gipfel in Sibiu eine Entscheidung über den US-Botschafter George Maior treffen.


    Der ehemalige Bürgermeister von Constanţa, einer rumänischen Stadt am Schwarzen Meer, Radu Mazăre ist am Mittwoch in Madagaskar verhaftet worden. Er wird sechs Tage von den Behörden des Landes in Haft gehalten, nachdem die rumänischen Behörden über Interpol einen Durchsuchungsbefehl ausgestellt hatten. So juristischen Quellen in Bukarest. Radu Mazare hat in Rumänien mehrere Verurteilungen, von denen viele nicht endgültig sind. Im Februar wurde er international angeklagt, nachdem er in einer Akte über fiktive Landrückgabe zu 9 Jahren Haft verurteilt wurde. Der ehemalige Bürgermeister verließ Rumänien im Dezember 2017 auf Madagaskar und meinte, man habe politischen Druck in Strafverfahren gegen ihn ausgeübt. Dort unternahm er die notwenidgen Schritte, um Asyl zu erhalten.

  • Summit-ul de la Sibiu, un moment de entuziasm pentru liderii UE

    Summit-ul de la Sibiu, un moment de entuziasm pentru liderii UE

    Vreme frumoasă, aplauze și o neobișnuită baie de mulțime – așa au fost primiți șefii de stat din UE și liderii europeni la Sibiu, joi, unde a avut loc summit-ul informal al Uniunii Europene.


    Cu această ocazie, liderii europeni au adoptat o declaraţie comună care cuprinde 10 angajamente față de modul de viață și valorile europene, față de echitatea și drepturile cetățenilor europeni, dar și față de protejarea mediului și a viitoarelor generații.



    Focus pe alegerile europene din 23-26 mai



    Apropiatul scrutin european a fost una dintre temele principale ale evenimentului de la Sibiu. În declarația de presă de la începutul, summitului, președinytle Klaus Iohannis a declarat:


    “Toții președinții din Uniunea Europeană, președinții de state, am semnat un apel, lansat astăzi, de Ziua Europei, prin care îi chemăm pe europeni la urne. Aceste alegeri europarlamentare nu sunt alegeri obișnuite. La aceste alegeri se decide realmente viitorul Uniunii Europene. Vedeți că avem peste tot partide eurosceptice, politicieni populiști, politicieni care nu vor să continuăm în această frumoasă Uniune Europeană, iar cetățenii europeni sunt chemați să decidă prin vot ce fel de viitor vrem pentru Uniunea Europeană. Este clar că avem de ales între partide tradiționale, partide care vin cu soluții, și partide populiste, extremiste, care vin cu sloganuri, dar nu cu soluții.



    Întâlnirea informală de la Sibiu a fost și un bun prilej de a discuta despre nominalizările pentru conducerea instituțiilor europene. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că și-ar nominalizări până în luna iunie, de aceea va convoca o nouă întâlnire cu liderii după alegerile pentru Parlamentul European: “Aş vrea să anunţ că, după alegerile europarlamentare, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire cu toţi cei 28 de lideri UE pentru a începe procesul de nominalizări. Intenţia mea este să parcurg alegerea şefilor instituţiilor UE într-o manieră cumpătată, rapidă şi eficientă”, a spus președintele Consiliului European.



    Justiția din România, în atenția liderilor europeni



    Liderii PSD, principalul partid de guvernare, au fost ocoliți la Sibiu chiar și de familia socialiștilor europeni care au decis să aibă întâlnirea în marja summit-ului fără prezența vreunui reprezentant al partidului condus de Liviu Dragnea. Liderii europeni au punctat din nou abaterile României de la respectarea statului de drept, Întrebat la sosirea în Piața Mare din Sibiu când va fi României gata pentru aderarea la spațiul Schengen, premierul olandez, Mark Rutte, a răspuns: “România va fi admisă când vă veţi conforma tuturor regulilor statului de drept şi ale democraţiei. Deocamdată, nu mergeţi în direcţia corectă.



    Și președintele francez, Emmanuel Macron, a vorbit despre situația justiției în România: “Cred că există decizii luate de guvernul român care au dus la fragilizarea statului de drept. Comisia Europeană a avut ocazia de a spune acest lucru şi suntem vigilenţi în această privinţă. (…)Consider pentru România, pentru poporul român, că a fi un stat puternic în UE, a respecta toate valorile UE, inclusiv independenţa justiţiei şi tot ce constituie statul de drept, este un element foarte important pentru popor“, a declarat Macron în cadrul conferinţei de presă de după încheierea summit-ului.



    Declarații de dragoste pentru Sibiu



    Summit-ul de la Sibiu a fost considerat un succes atât de șefii de state prezenți în in inima Transilvaniei, cât și de liderii UE.


    Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a avut cuvinte frumoase pentru Sibiu: “Cred că acest oraş este un simbol pentru schimbările puternice din Europa, pentru că avem minoritatea germană care trăieşte foarte bine cu românii. Am discutat despre problemele UE, putem discuta unii cu alţii cu două săptămâni înainte de alegerile europene despre toate subiectele.



    Donald Tusk și-a arătat mulțumirea pentru ce s-a petrecut la Sibiu, într-un discurs ținut, din nou, în limba română, într-o declarație comună de presă cu Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker: “Când ne-am întâlnit în ianuarie (n.r. la București), am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Aţi organizat un summit excepţional, puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu m-am îndrăgostit de Sibiu, toată lumea s-a îndrăgostit de dumneavoastră.

  • Summit-ul de la Sibiu, la final

    Summit-ul de la Sibiu, la final

    27 de şefi de stat şi de guvern și liderii europeni s-au aflat, joi, la Sibiu pentru Summit-ul informal al UE. La data la care este sărbătorită Ziua Europei, a fost adoptată Declarația de la Sibiu, un document în zece puncte prin care liderii europeni se angajează să protejeze modul de viață european, democrația și statul de drept.


    Oficialii europeni au fost întâmpinați cu entuziasm de mii de românii prezenți în Piața Mare din Sibiu și au făcut o așa-numită baie de mulțime, după tradiționala fotografie de grup.



    La finalul Summit-ului informal de la Sibiu, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o declarație comună de presă la Sibiu.



    Europa a venit în România. Este, istoric vorbind, prima reuniune a Consiliului European pe care România a avut şansa să o găzduiască. Discuţiile de azi ne-au întărit convingerea că putem scrie împreună viitorul Uniunii Europene. Ne-am dorit – şi acum, la sfârşit, pot să spun că am reuşit – să avem un summit al unităţii, al determinării noastre de a continua avansarea proiectului integrării europene ca proiect fără precedent de democraţie, prosperitate şi pace, un proiect al stabilităţii atât spre interior, cât şi spre exterior, spre vecinii noştri. Mă bucur că dinspre România porneşte un mesaj pozitiv, unitar, al statelor membre şi al instituţiilor europene deopotrivă de a consolida UE pe baza unui set clar de principii şi valori, a declarat Klaus Iohannis.



    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a vorbit din nou în limba română în cadru declarației comune de presă: Liderii Uniunii Europene şi-au asumat dorinţa de a merge împreună pentru o Europă unită. Vrem să respectăm regulile şi echilibrul geografic. Am ajuns la un consens în privinţa anumitor decizii. Mulţumesc preşedintelui Klaus Iohannis pentru organizarea summit-ului. Am vorbit din suflet despre România. Am convingerea ca aţi organizat un summit excepţional. Puteţi fi mândri de munca depusă! M-am îndrăgostit de Sibiu. Toată Europa s-a îndrăgostit de dumneavoastră.



    Jean Claude Juncker a precizat: Vrem ca toată lumea să se îndrăgostească de Sibiu. Consiliul de la Sibiu a fost unul dintre cele mai uşoare la care mi-a fost dat să particip.



    Șefii de stat din UE vor avea un summit special în data de 28 mai pentru a evalua rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, prevăzute pentru 23-26 mai, a anunţat joi cancelarul austriac, Sebastian Kurz, la finalul reuniunii Summitului informal al UE de la Sibiu.



  • 09.05.2019

    09.05.2019

    Auf dem Sommergipfel der 27 EU-Staats- und Regierungschefs, der am Donnerstag unter der semestriellen rumänischen EU-Ratspräsidentschaft in Sibiu, im Zentrum Rumäniens, stattfand, wurde die Erklärung von Sibiu angenommen. Das Dokument enthält 10 Versprechen, die die europäischen Staats- und Regierungschefs an die EU-Bürger abgeben, in Bezug auf ihr Wohlergehen und ihre Sicherheit. Der Text beginnt mit einem Versprechen über die einheitliche Verteidigung Europas und erinnert an den Kampf für die Freiheit, der vor 30 Jahre zum Fall des Eisernen Vorhangs geführt hat. Die Staats- und Regierungschefs der EU-Mitgliedstaaten versprechen auch, dass die EU-Staaten in guten und schweren Zeiten vereint und solidarisch bleiben und immer nach gemeinsamen Lösungen, im Geiste des gegenseitigen Respekts, suchen werden. Der Text der Erklärung von Sibiu beinhaltet auch eine Verpflichtung zum Schutz der europäischen Lebensweise, der Demokratie und der Rechtsstaatlichkeit in Europa und legt den Grundsatz der Gerechtigkeit auf dem gemeinsamen Arbeitsmarkt, in der Sozialhilfe und in der Wirtschaft fest. Der Text der Erklärung von Sibiu hebt eine Priorität der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft hervor, und zwar die Verringerung der Entwicklungsunterschiede innerhalb der Europäischen Union; in diesem Sinne verpflichten sich die EU-Verantwortlichen, die notwendigen EU-Fonds für verschiedene Programme bereitzustellen. Die Erklärung von Sibiu sieht auch vor, dass Europa ein verantwortungsbewusster Leader ist, der mit internationalen Partnern zusammenarbeitet, um eine Weltordnung auf der Grundlage des Völkerrechts aufrechtzuerhalten.




    Rumänien, ein Land das den EU-Ratsvorsitz innehat und das sich stark für die Festigung des europäischen Projektes einsetzt, stand heute im Mittelpunkt der Debatte über die Zukunft der EU, sagte am Donnerstag, rumänischen Präsidenten, Klaus Iohannis. Am Ende des Gipfels in der zentral rumänischen Stadt trat er in einer gemeinsamen Pressekonferenz mit dem Präsidenten des Europäischen Rates Donald Tusk und dem Präsidenten der Europäischen Kommission Jean-Claude Juncker. Die Diskussionen haben unsere Überzeugung gestärkt, dass wir gemeinsam an der Zukunft der EU arbeiten können. Wir haben es geschafft, einen Gipfel der Einheit zu haben, der unsere Entschlossenheit bezeugt das Projekt der europäischen Integration, als ein beispielloses Projekt der Demokratie, des Wohlstand und des Frieden zu vertiefen, sagte Iohannis. EU-Kommissionspräsident Jean-Claude Juncker sagte, der Gipfel in Sibiu habe gezeigt, dass wir wirklich einig sein können“. Zwei Wochen vor den Wahlen zum Europäischen Parlament, sind die europäischen Vertreter in Sibiu zusammengekommen, um eine Diskussion über die Prioritäten der EU in den kommenden Jahren zu beginnen“, sagte seinerseits der Präsident des Europäischen Rates, Donald Tusk. Wir sprachen über innere Angelegenheiten, sowie über globale Herausforderungen, im Kontext einer zunehmend unberechenbaren Welt, und das Ergebnis dieser Debatte werden wir im Juni sehen, wenn der Europäische Rat die EU-Prioritäten für die nächsten 5 Jahre verabschieden wird, die sogenannte strategische Agenda“, sagte Tusk. Sie haben einen au‎ßergewöhnlichen Gipfel organisiert, Sie können stolz auf die geleistete Arbeit sein, so wie Europa stolz auf Sie ist. Kurz gesagt, ich liebe Sibiu, ganz Europa hat sich in sie verleibt“ , erklärte Donald Tusk zum Abschluss auf Rumänisch.




    21 EU-Staats- und Regierungschefs, darunter der rumänische Staatspräsident, haben anlässlich des Europatags die europäischen Bürger aufgerufen an den Wahlen zum Europäischen Parlament zwischen 23. und 26. Mai teilzunehmen, informiert die Präsidialverwaltung in Bukarest. Die Staats-und Regierungschefs der 21 EU-Staaten betonen, dass Frieden und Freiheit, Wohlstand und Wohlbefinden nicht als garantiert angesehen werden sollten. “Es ist notwendig, uns alle aktiv in die Förderung der gro‎ßartigen Idee eines friedlichen und integrierten Europas einzusetzen”, hei‎ßt es in dem Appell. “Die Auswirkungen des Klimawandels, des Terrorismus, der wirtschaftlichen Globalisierung und der Migration machen nicht an nationalen Grenzen halt. Durch die Zusammenarbeit als gleichberechtigte Partner auf institutioneller Ebene können wir diese Herausforderungen erfolgreich meistern und den Weg zu wirtschaftlichem und sozialem Zusammenhalt und zur Entwicklung fortsetzen “, so die Unterzeichner des Aufrufs.




    Rumänen feiert am 9. Mai den Tag der 1877 erlangten Unabhängigkeit vom Osmanischen Reich und den Sieg der Alliierten gegen Nazideutschland sowie den Europatag. Im ganzen Land wurden Zeremonien, Ausstellungen, Konzerte, Symposien, Filmvorführungen und sportliche Aktivitäten organisiert. In Bukarest wurde am Denkmal der Helden des Zweiten Weltkriegs ein Blumenkranz niedergelegt. Anwesend bei der Kranzniederlegung am Heldendenkmal waren der Verteidigungsminister Gabriel Leş, Offiziere und Militärs aus Rumänien und aus dem Ausland sowie ausländische Militärattachees in Rumänien.




    Am Donnerstag haben in Bukarest Vertreter der internationalen Forschergemeinschaft, der Anrainerstaaten und der Europäischen Union die Erklärung über die dauerhafte Entwicklung des Schwarzen Meeres verabschiedet. Darin verpflichten sich die Unterzeichner Programme für den ökologischen Wiederaufbau, die Überwachung der Klimaveränderungen und die Einführung einer umweltschonenden Wirtschaft zu unterstützen. Forscher warnten, die Fischbestände sind in den letzten 50 Jahren dramatisch geschrumpft und forderten die Gründung von marinen Schutzparks, damit dort nicht weiter gefischt werden darf und sich die Bestände wieder vermehren können. Das Dokument wurde zum Abschluss der internationalen Schwarzmeer Konferenz in Bukarest verabschiedet.




    SPORT – Die Tennisspielerin Simona Halep, die drittstärkste Tennisspielerin der Welt, qualifizierte sich am Donnerstag fürs Halbfinale des mit 7 Millionen US-Dollar dotierten WTA-Turniers in Madrid. Simona Halep besiegte die Australierin Ashleigh Barty, 9. Platz WTA, mit 7-5, 7-5. Halep ist die Doppelsiegerin des Turniers in den Jahren 2016 und 2017. Im Doppelspiel der Damen wurden die Rumäninnen Irina Bara / Mihaela Buzărnescu von Paar Jelena Ostapenko (Lettland) / Vera Zvonareva (Russland) mit 6: 0, 6: 3 geschlagen. Im Herren-Doppel besiegten der Rumänen Horia Tecau und der Niederländer Jean-Julien Rojer die Briten Kyle Edmund und Neal Skupski und treffen im Viertelfinale auf das Siegerpaar der Begegnung Roberto Carballes Baena / Jaume Munar (Spanien) – Marcelo Demoliner (Brasilien) / Daniile Medvedev (Russland).




    WETTER: Am Freitag wird das Wetter in Rumanien unbeständig. Im weiten Teilen werden Regenschauer erwartet, in höheren Lagen sogar Schnee und Schneeregen. Die TTT werden zwischen 5 und 11 Grad liegen, die HT zwischen 12 und 21 Grad.

  • Nachrichten 07.05.2019

    Nachrichten 07.05.2019

    Bukarest : Der Präsident des Europäischen Rates Donald Tusk hat den auf dem Gipfel von Sibiu anwesenden Staats- und Regierungschefs der Union am Montag vorgeschlagen, eine gemeinsame Erklärung anzunehmen, um eine Botschaft der Einheit und des Vertrauens zu vermitteln. Der Präsident der Europäischen Kommission Jean Claude Juncker wird am Vorabend des Gipfels in Sibiu eintreffen, um zusammen mit dem rumänischen Staatschef Klaus Iohannis an einer Debatte über die Zukunft Europas teilzunehmen, an der 300 junge Menschen aus EU-Ländern teilnehmen werden. Die Debatte schließt die Arbeit eines in Sibiu organisierten Forums ab, das sich der Jugend widmet. Darüber hat am Dienstag in Bukarest eine internationale Konferenz über die Beteiligung von Kindern an europäischen Entscheidungsprozessen und politischen Entscheidungen stattgefunden. An der am Montag gestarteten Konferenz haben Hunderte von Kindern, Experten für Kinderrechte, hochrangige europäische Beamte und Vertreter der Zivilgesellschaft teilgenommen.



    Paris: Frankreich bereitet sich darauf vor, eine Klimainitiative in Sibiu voranzutreiben, sagte Elysees-Chef Emmanuel Macron am Dienstag nach einem Treffen mit dem niederländischen Premierminister Mark Rutte. Europa sollte sich für den Klimaschutz einsetzen, sagte der französische Präsident und fügte hinzu, dass das Hauptziel die vollständige Dekarbonisierung Europas bis 2050 sei. In einem Bericht zeigen die Vereinten Nationen, dass mehr als eine Million Arten vom Aussterben bedroht sind.



    Bukarest: Die rumänischen Behörden warnen die Rumänen, die im Ausland arbeiten wollen, vor ihrer Abreise, gut informiert zu sein, um Betrügereien oder missbräuchliche Arbeitgeber zu vermeiden, die sie unter unmenschlichen Bedingungen arbeiten lassen. Als Ergebnis nationaler Kampagnen ist der Menschenhandel im vergangenen Jahr zurückgegangen, sagen Experten. Sie raten Rumänen, die im Ausland arbeiten wollen, Dokumente nicht in einer anderen Sprache als Rumänisch zu unterzeichnen, keine zu großzügigen Angebote anzunehmen, um wahr zu sein, und mit der rumänischen Botschaft vor Ort in Kontakt zu bleiben.



    Paris: Anlässlich der Gala des Plumes d’Or du cinéma 2019, die am Montag in Paris stattfand, überreichten die Union des Journalistes français de cinéma und die Association de la presse étrangère de France ihre Ehrenpreise an den großen Komponisten rumänischer Herkunft Vladimir Cosma für seinen großen Beitrag zur Filmmusik. Zweimal mit dem César-Preis ausgezeichnet, hat der 78-jährige Vladimir Cosma den Soundtrack für Hunderte von Filmen geschrieben, die so große Namen wie Louis de Funes, Pierre Richard, Annie Girardot und Gérard Depardieu im französischen Kino spielen. Der Komponist, der wiederholt erklärt hat, dass seine Hauptinspirationsquelle die rumänische Volksmusik bleibt, komponiert auch Sinfonie-, Kammermusik und Opernmusik.



    Sport: Zwei rumänische Tennisspielerinnen spielen an diesem Dienstag im Einzel des Madrider Turniers: Simona Halep, dritte Favoritin gegen die Britin Johanna Konta, und Sorana Cirstea gegen die Französin Caroline Garcia trifft. Das rumänisch-niederländische Paar Horia Tecau/Jean- Julien Roger konnte sich am Montag im Doppel der Herren vor den Amerikanern Bob Bryan/Mike Bryan durchsetzen. Bei den Damen qualifizierte sich das rumänische Duo Simona Halep/ Irina Begu in der 16. Runde gegen das rumänisch-kroatische Paar Raluca Olaru/Darija Jurak. Halep und Begu bereiten sich auf das Treffen mit den Tschechinnen Barbora Krejcikova / Katerina Siniakova vor.



    Wetter: Fast 4000 Militärfeuerwehrleute aus 26 Landkreisen in Rumänien haben in den letzten Stunden eingegriffen, um der Bevölkerung in den von dem schlechten Wetter betroffenen Gebieten zu helfen. Nach einer Stellungnahme der Generalinspektion für Notfallsituationen verursachten sintflutartige Regenfälle Schäden in acht Landkreisen in Süd-, Ost- und Zentralrumänien, wo mehr als 137 Bauernhöfe und mehrere Nationalstraßen überflutet wurden und mehrere Orte ohne Strom blieben. Meteorologen haben den größten Teil Rumäniens bis Mittwochmorgen auf Wetterwache Stufe Gelb gesetzt. Gestern wehte der Wind im Süden, Südosten und Im Gebirge. Ein Hochwasseralarm Stufe Gelb betrifft Flüsse in 27 Landkreisen des Landes. Die maximalen Temperaturen liegen zwischen 6 und 16 Grad. 11 Grad und Regen am Mittag in Bukarest.

  • La proposition pour la Déclaration de Sibiu

    La proposition pour la Déclaration de Sibiu

    Sis au centre de la Roumanie, Sibiu se voit conférer de nouvelles valences cette semaine grâce au prochain sommet des chefs d’Etat et de gouvernement de l’UE qu’il accueillira le 9 mai, au même jour que la Journée de l’Europe. Un sommet à 27 auquel le Royaume Uni ne participera pas, vue le contexte d’incertitude dans lequel il se trouve en raison du Brexit. Le sommet de Sibiu c’est le point fort de l’agenda de la présidence roumaine de l’UE. Surtout que l’on s’attend à ce que la réunion débouche sur la mise en place de plusieurs instruments politiques que l’Europe attend depuis des années déjà.

    Ce sera donc à Sibiu que la nouvelle Europe se préfigurera, disent les experts qui s’attendent à découvrir une Union plus solidaire, plus forte et plus démocratique, comme les leaders communautaires l’espèrent. Présents à Sibiu, ceux-ci devraient adopter la Déclaration de Sibiu. On se réunira à Sibiu le jour même de l’anniversaire de l’Europe pour débattre des stratégies européennes des prochaines années. Dans ce contexte, je vous invite à adopter une déclaration commune censée faire part de notre message d’unité et de confiance dans les valeurs communes. Lors des pourparlers de Sibiu, on élaborera l’Agenda stratégique 2019- 2024 qui sera adopté au Conseil européen du mois de juin a fait savoir le chef du Conseil européen, Donald Tusk, dans une lettre rendue publique lundi soir, sur le site du Conseil européen et qui s’accompagne d’un projet d’Agenda stratégique de l’UE pour les 5 années à venir.

    Avant le sommet européen, la Commission européenne a formulé déjà une série de recommandations concernant l’avenir politique de l’Europe. L’Exécutif européen a énoncé cinq domaines prioritaires d’action. Le premier porte sur la sécurité des frontières et la gestion de la migration. Le deuxième vise la compétitivité. Bruxelles plaide en faveur d’une collaboration des pays communautaires pour un plus d’insertion sociale, au profit des valeurs communes telles l’Etat de droit. L’Europe a également besoin d’une politique fiscale équitable et moderne, tout comme des politiques concrètes de protection de l’environnement dans le contexte des changements climatiques. Et puis, l’Europe doit rester un acteur important sur la scène internationale et pour cela elle doit renforcer ses relations avec tous ses voisins. (trad.Ioana Stancescu)

  • Propunere pentru „Declaraţia de la Sibiu”

    Propunere pentru „Declaraţia de la Sibiu”

    Situat în
    centrul României, Sibiul capătă în această săptămână valenţe noi, graţie
    summitului de vară al şefilor de stat şi guvern din Uniunea Europeană pe care
    îl va găzdui chiar de Ziua Europei, 9 mai. Un summit în format UE27, la care
    Marea Britanie nu va fi reprezentată, dată fiind situaţia incertă legată de
    Brexit. Privit din perspectiva preşedinţiei României la Consiliul Uniunii
    Europene, summitul poate fi considerat punctul de maximă importanţă al
    mandatului semestrial al Bucureştiului.
    În acelaşi timp, mulţi ani de reflecţie asupra viitorului Uniunii Europene se
    vor concretiza, la Sibiu, în instrumente politice. Căci felul în care va arăta Europa
    următorilor ani ar urma să se decidă la acest summit, convocat de preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său din 2017 privind starea
    Uniunii.

    Mai unită, mai puternică şi mai democratică, în contextul unei lumi
    din ce în ce mai nesigure – sunt atributele pe care liderii europeni şi le
    propun pentru construcţia europeană. Şefii de stat sau de guvern ai ţărilor
    Uniunii Europene ar urma să adopte Declaraţia de la Sibiu. ‘‘Ne vom reuni la
    Sibiu de Ziua Europei pentru a discuta despre planurile strategice ale Uniunii
    în anii următori. În acest context, vă propun să adoptăm Declaraţia de la
    Sibiu, trimiţând un mesaj de unitate şi încredere în acţiunile noastre comune. Ca
    urmare a discuţiilor de la Sibiu, vom formula Agenda Strategică a UE 2019-2024,
    care va fi adoptată la Consiliul European din iunie”
    , a scris preşedintele
    Consiliului European, Donald Tusk, într-o scrisoare publicată, luni seara, pe
    site-ul Consiliului European şi la care este ataşată o schiţă a Agendei
    Strategice pentru următorii cinci ani.

    Înaintea summitului european, Comisia
    Europeană a formulat deja o serie de recomandări politice privind viitorul
    Europei. Cinci sunt dimensiunile asupra cărora ar trebui să se concentreze în
    viitor Uniunea Europeană. Unul este cel al protecţiei graniţelor Uniunii prin
    acţiuni proactive în gestionarea fenomenului migraţiei. Un alt domeniu vizează
    competitivitatea Europei, executivul comunitar considerând, de asemenea, necesară
    colaborarea statelor membre pentru a realiza incluziunea socială şi egalitatea,
    inclusiv prin abordarea disparităţilor regionale şi promovarea valorilor comune
    pe care se întemeiază Uniunea Europeană, cum ar fi statul de drept. Este nevoie,
    de asemenea, de o politică de impozitare echitabilă şi modernă, dar şi de
    politici concrete pentru protecţia mediului, în contextul schimbărilor
    climatice. Şi, nu în ultimul rând, Europa trebuie să aibă un rol major la nivel
    internaţional şi să dezvolte relaţii puternice cu toţi vecinii.

  • Brexit verschoben

    Brexit verschoben

    Das ist eine flexible Erweiterung, weitere sechs Monate für Gro‎ßbritannien, um die bestmögliche Lösung zu finden, hat bei den jüngsten Brexit-Verhandlungen der Präsident des Europäischen Rates, Donald Tusk erklärt. Zumindest vorerst wurde die Gefahr eines brutalen No-Deal-Ausstiegs entfernt, fügte Tusk hinzu: In dieser Zeit liegt die Lösung vollständig in den Händen Gro‎ßbritanniens. London kann immer noch das Rücktrittsabkommen ratifizieren und in diesem Fall ist die Verlängerung nicht mehr gültig. London kann auch die gesamte Brexit-Strategie überdenken. Dies könnte zu Änderungen in der politischen Erklärung führen, nicht jedoch in dem Rücktrittsabkommen. Bis zum Ende dieses Zeitraums wird Gro‎ßbritannien auch die Möglichkeit haben, Artikel 50 zu widerrufen und den Brexit vollständig zu annullieren.”



    In den Schlussfolgerungen des jüngsten Brüsseler Brexit-Gipfels hei‎ßt es auch, dass London in dieser Zeit konstruktiv und verantwortungsbewusst” handeln muss. London sollte auch Ma‎ßnahmen unterlassen, die die Erreichung der Ziele der Union gefährden könnten”. Die kommenden Monate werden nicht leicht sein, sagte Theresa May und fügte hinzu, dass sie alles tun werde, um sicherzustellen, dass Gro‎ßbritannien den europäischen Block so schnell wie möglich verlässt. Auf dem Brexit-Sondergipfel wurde Rumänien durch Präsident Klaus Iohannis vertreten, der die zusätzliche Verlängerung der Frist für die Ratifizierung des Rücktrittsabkommens durch das britische Parlament unterstützte.



    Die Verschiebung ermöglicht einen geordneten Austritt, der die Sicherheit der in Gro‎ßbritannien lebenden europäischen Bürger und der britischen Bürger in der EU sowie der Unternehmen und des Geschäftsumfelds gewährleistet”, hei‎ßt es in einer Pressemitteilung des Präsidialamtes. Der rumänische Staatschef plädierte auch für eine umfassende und ehrgeizige” zukünftige Partnerschaft zwischen der Europäischen Union und Gro‎ßbritannien, die sowohl wirtschaftliche als auch handelsbezogene Aspekte, sowie Sicherheit, Verteidigung und Au‎ßenbeziehungen abdecken sollte. Wenn Gro‎ßbritannien das Rücktrittsabkommen bis zum 22. Mai nicht ratifiziert, muss London Wahlen für das Europäische Parlament organisieren. Wenn das Land die Wahlen nicht abhält, soll es die EU am 1. Juni 2019 verlassen.


  • Brexit, încă o prelungire

    Brexit, încă o prelungire

    La
    Bruxelles, liderii europeni şi premierul britanic, Theresa May, s-au pus de
    acord în privinţa unei noi amânări a Brexitului până la sfârşitul lunii
    octombrie
    , cu o evaluare a procesului la Consiliul European din 20 şi 21 iunie.
    Premierul May ceruse o amânare până pe 30 iunie, pentru a da timp parlamentului
    de la Londra să ajungă la un consens.


    Este vorba despre o amânare flexibilă,
    încă şase luni pentru ca Marea Britanie să găsească cea mai bună soluţie
    posibilă
    , a precizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în acelaşi
    timp eliminându-se, cel puţin, temporar, spectrul unei separări brutale, fără
    un acord: În
    această perioadă, soluţia se află în mâinile britanicilor. Încă mai pot
    ratifica acordul cu Uniunea, caz în care extinderea se va încheia. Pot, de
    asemenea, să reconsidere întreaga strategie a Brexitului. Aceasta va duce la
    schimbări în declaraţia politică, dar nu şi în acordul de retragere. Până la
    sfârşitul perioadei, Regatul Unit mai poate revoca articolul 50 şi anula
    Brexitul.


    Concluziile summitului de la Bruxelles
    în cadrul căruia a fost luată decizia stipulează că Regatul Unit va trebui să
    se comporte constructiv și responsabil în perioada suplimentară
    acordată. De asemenea, Londra trebuie să se abțină de la orice
    măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii
    .


    Următoarele luni nu vor fi uşoare, a
    declarat Theresa May, adăugând că va face tot ce poate pentru ca Marea Britanie
    să părăsească blocul comunitar
    cât mai curând posibil.


    România a fost
    reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis la reuniunea extraordinară a
    Consiliului European pe tema retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană,
    context în care a susţinut acordarea prelungirii suplimentare a Brexit, pentru
    a permite ratificarea acordului cu UE în Parlamentul britanic. Prelungirea
    permite o retragere ordonată, care să asigure certitudine pentru cetăţenii
    europeni din Regatul Unit şi pentru cei britanici din UE, dar şi pentru companii
    şi mediul de afaceri
    , a subliniat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti
    într-un comunicat.


    Şeful statului s-a pronunţat şi pentru un parteneriat viitor
    cuprinzător şi ambiţios între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, care să
    cuprindă atât aspecte economice şi comerciale, cât şi aspectele privind
    securitatea, apărarea şi relaţiile externe.


    În situaţia în care Acordul de
    Retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai, Regatul Unit va trebui să
    organizeze alegeri pentru Parlamentul European. Dacă Marea Britanie nu va
    respecta această obligaţie, retragerea acesteia din UE ar urma să aibă loc la
    data de 1 iunie.

  • Nachrichten 10.04.2019

    Nachrichten 10.04.2019

    Brüssel: Die Verhandlungen zwischen dem Europäischen Parlament und dem EU-Rat über die Ernennung des Europäischen Generalstaatsanwalts, für die die ehemalige rumänische Chefin der Antikorruptionsbehörde Laura Codruta Kövesi kandidiert, haben am Mittwoch ohne jegliche Einigung Ende genommen. Das Themna wird auf der Tagesordnung des künftigen Europäischen Parlaments bleiben. die nach den Europawahlen im Mai gebildet wird. Neue Abgeordnete könnten das Verfahren von vorne beginnen oder die Verhandlungen auf der Grundlage des aktuellen Mandats fortsetzen. Der EU-Rat unterstützt den Franzosen Jean François Bohnert für diese Position, während die europäische Exekutive Laura Codruta Kövesi bevorzugt. Gemäß den geltenden Regelungen ernennen Parlament und Rat den Generalstaatsanwalt der Europäischen Union für eine Amtszeit von sieben Jahren, die nicht verlängert werden kann. Die Europäische Staatsanwaltschaft würde Ende 2020 ihren Betrieb aufnehmen.



    Brüssel: Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat am Mittwoch in Brüssel an der Sitzung des Europäischen Rates teilgenommen, die vom Rückzug des Vereinigten Königreichs aus der Europäischen Union dominiert wird. Laut dem Korrespondenten von Radio Rumänien in Brüssel diskutieren die EU-Staats- und Regierungschefs über den Antrag von Premierministerin Theresa May, den Brexit auf den 30. Juni zu verschieben, sowie über den Vorschlag des EU-Rat-Präsidenten Donald Tusk, den Prozess um ein Jahr zu verlängern, mit der Möglichkeit, früher die EU zu verlassen, wenn das Parlament in London das Abkommen ratifiziert. EU-Chefunterhändler Michel Barnier sagte, dass diese neue Verzögerung in Abhängigkeit von dem Plan, den die britische Premierministerin den europäischen Staats- und Regierungschefs vorlegt, verlängert wird.

    Bukarest:Der rumänische Justizminister Tudorel Toader hat am
    Mittwoch alle vier Kandidaturen für das Amt des Generalstaatsanwalts Rumäniens
    abgelehnt, so dass das Verfahren wieder aufgenommen wird. Die vier Kandidaten
    waren DIICOT-Staatsanwalt Marian Drilea, der frühere DIICOT-Oberste Richter
    Daniel Horodniceanu, der derzeitige Generalstaatsanwalt Augustin Lazar, dessen
    Amtszeit Ende dieses Monats ausläuft, und Gabriela Scutea, Staatsanwältin der
    Staatsanwaltschaft in Brasov. Laut Gesetz wird der Vorschlag des
    Justizministers an den Obersten Richterrat geschickt, wo die Staatsanwaltschaft
    ein beratendes Gutachten abgibt. Danach
    wird er bei Präsident Klaus Iohannis ankommen, der den Generalstaatsanwalt der
    Staatsanwaltschaft ernennt, der vom Obersten Kassations- und Justizgerichtshof
    abhängt.

    Bukarest: Die Nationalliberale Partei, in der Opposition, hat am Mittwoch der Abgeordnetenkammer eine einfachen Antrag gegen Energieminister Anton Anton vorgelegt – SOS-Energiesektor – PSD und ALDE führen Rumänien ins Leere. Die Unterzeichner sind über den Anstieg der Strom- und Gaspreise und die Tatsache, dass Rumänien keine anerkannte nationale Energiestrategie hat, besorgt. Sie weisen darauf hin, dass die Energiesicherheit des Landes gefährdet ist. Die Regierung fördere nicht den internen Gasverbrauch und blockiere sogar die nationale Produktion, indem er sie von importierten Ressourcen abhängig macht. Laut der nationalen Regulierungsbehörde für Energie stiegen die Erdgasimporte 2018 im Vergleich zu 2015 um mehr als 500%. Über den Antrag wird am Montag debattiert Die Abstimmung ist für Dienstag geplant.



    Washington: Der Präsident des rumänischen Senats Calin Popescu Tariceanu ist am Dienstag in Washington mit dem US-Vizepräsidenten Mike Pence und seinem nationalen Sicherheitsberater Keith Kellogg zusammengekommen. Tariceanu betonte die wichtige Rolle, die Rumänien bei der Anpassung und Umsetzung von Verteidigungs- und Abschreckungsmaßnahmen an der Ostflanke der NATO spielt, und plädierte dafür, den politischen Dialog zwischen Rumänien und den USA durch Diversifizierung zu stärken und die wirtschaftliche und strategische Präsenz der USA auf dem rumänischen Staatsgebiet zu verstärken. Der Präsident des rumänischen Senats hat den Vizepräsidenten der USA zu einem offiziellen Besuch in Rumänien eingeladen.



    Bukarest: Rumänien führt die EU-Rangliste für Chancengleichheit von Männern und Frauen mit einem Lohnunterschied von nur 3,5% an, während der EU-Durchschnitt bei 15% liegt. Das sagte der rumänische Minister für Arbeit und soziale Gleichstellung Marius Budai auf dem informellen Treffen der Arbeitsminister. Er sagte, dass dieses Thema für Rumänien als das Land, das den Vorsitz im Rat der Europäischen Union innehat, eine Priorität darstellt. Der Minister erklärte, dass Rumänien innerhalb von drei Monaten alle seine vier Ziele für die Unionsbürger erreicht habe, nämlich bessere und sicherere Arbeitsbedingungen, die Gewährleistung der Arbeitskräftemobilität in der gesamten EU, die Chancengleichheit von Männern und Frauen sowie die Vereinbarkeit von Beruf und Privatleben.

  • Nachrichten 09.04.2019

    Nachrichten 09.04.2019

    Brüssel: Der rumänische Präsident Klaus Iohannis wird am Mittwoch an der Tagung des Europäischen Rates in Brüssel teilnehmen, die vom Austrittsprozess Großbritanniens aus der Europäischen Union dominiert wird. Nach Angaben der Präsidialverwaltung in Bukarest werden die Staats- und Regierungschefs im EU-27-Format die neuesten Entwicklungen in der Brexit-Akte sowie den Antrag der britischen Premierministerin Theresa May vom 5. April erörtern, den Austritt des Vereinigten Königreichs aus der Union zu verschieben. Der Präsident des Europäischen Rates Donald Tusk sagte wiederum, dass die Union Großbritannien vor dem Verlassen des Blockes eine Verlängerung von einem Jahr gewähren könne, mit der Option, die Union früher zu verlassen, falls das Londoner Parlament das Abkommen mit Brüssel ratifiziert.



    Bukarest: Der rumänische Generalstaatsanwalt Augustin Lazar hat am Dienstag Vorwürfe zurückgewiesen, wonach er in den 1980er Jahren als Mitglied einer Berufungskommission die bedingte Haftentlassung antikommunistischer Dissidenten abgelehnt hatte. Er erklärte, dass er als junger Staatsanwalt keine Verfahren zu Straftaten gegen das kommunistische Regime betreut hatte. Er sei weder Offizier noch IM des Geheimdiensts gewesen. Die Angriffe gegen ihn stünden im Zusammenhang mit einer Kandidatur für eine zweite Amtszeit als Generalstaatsanwalt, sagte er. Er werde auch nicht kündigen, da das nicht im Interesse der Gesellschaft sein würde.



    Bukarest: Mehrere hundert Mitarbeiter der Automobilhersteller Dacia und Ford sowie der Chemie- und Marineindustrie haben am Dienstag vor den Regierungssitz in Bukarest protestiert. Sie forderten einen neuen Rechtsrahmen im Bereich Beschäftigung und eine Anpassung an die europäischen Normen. Demonstranten argumentierten auch, dass Tarifverträge noch nicht unterzeichnet wurden, und verlangten von der Regierung eine Politik zur Förderung dieser Industrien zu entwickeln.



    Bukarest: Rumänien unterstützt die Entwicklung und Innovation in den Bereichen Landwirtschaft und Kultur sowie die Beteiligung von Frauen an der digitalen Wirtschaft, so der rumänische Kommunikationsminister Alexandru Petrescu am Dienstag bei der dritten Ausgabe des sogenannten Digital Day. Die Konferenz wird von der Europäischen Kommission in Brüssel organisiert. Petrescu erklärte, dass die Unterzeichnung von gemeinsamen Erklärungen zur Digitalisierung der Landwirtschaft und des kulturellen Erbes sowie der Karrierechancen von Frauen im digitalen Sektor wichtige Themen auf der Tagesordnung der rumänischen Ratspräsidentschaft der EU sind.



    Bukarest: Das rumänische Verfassungsgericht hat einer Bürgerinitiative zur Überarbeitung des Grundgesetzes für ein Berufsverbot vorbestrafter Amts- und Mandatsträger startgegeben. Am 12. Februar gab die oppositionelle Union zur Rettung Rumäniens bekannt, dass die notwendigen Unterschriften zugunsten dieser Bürgerinitiative beim Verfassungsgericht eingereicht worden seien. Sie warf mehrmals der sozialdemokratische Führung der Abgeordnetenkammer vor, die Bearbeitung der Unterschriftenlisten zu verzögern. Mit dem Verfahren zur Organisierung eines Referendums über die Initiative befasst sich jetzt das Parlament.



    Bukarest: Eine Militärübung mit mehr als zweitausend Soldaten aus sechs Ländern läuft im Moment in Constanta, Rumäniens wichtigstem Schwarzmeerhafen. Die Teilnehmer an der Sea Shield 2019 trainieren, um auf verschiedenen Arten von Angriffen reagieren zu können, die von U-Booten, Marineschiffen oder Kampfflugzeugen im Schwarzen Meer ausgehen. Laut Vizeadmiral Alexandru Mîrşu, dem Stabschef der rumänischen Marine, die auch die Übung koordiniert, wird dabei ein fiktives nicht-provokatives Szenario eingeübt. Die NATO hat ihre Präsenz im Schwarzen Meer von 80 auf 120 Tage pro Jahr verstärkt, und die NATO-Gruppe für Gegenmaßnahmen gegen Minen, die sich aus Schiffen aus den Niederlanden, Kanada, der Türkei, Bulgarien und Rumänien zusammensetzt, beweist das Engagement des Bündnisses zum Schutz der Ostflanke. Inzwischen läuft auch die komplexeste multinationale medizinische Übung in der Geschichte der NATO noch bis Freitag an drei Standorten in Rumänien. Der Zweck der Übung ist die gemeinsame Schulung zur Bereitstellung multinationaler medizinischer Unterstützung bei Operationen der NATO sowie zur Verbesserung der Reaktion auf mögliche chemische, biologische oder improvisierte Vorfälle. An der Übung sind Vertreter aus 38 Ländern beteiligt.

  • Pregătirea UE pentru intensificarea competiţiei economice la nivel global

    Pregătirea UE pentru intensificarea competiţiei economice la nivel global

    Creșterea economică, sporirea numărului de locuri de muncă, dar și a competitivității sunt printre obiectivele fixate în cadrul summitului european de primăvară care a avut loc la Bruxelles.

    Consiliul European de primăvară este, în mod normal, dedicat problemelor economice, însă în acest an pe ordinea de zi s-a aflat și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în condițiile în care premierul Theresa May a solicitat o amânare a acesteia. Dincolo de chestiunea Brexitului, șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene au abordat și o serie de probleme economice, legate atât de piața internă – un element cheie al competitivității și dezvoltării – cât și de relațiile comerciale cu terți, accentul fiind pus pe China în condițiile în care luna viitoare va avea loc un summit Uniunea Europeană – China.

    Președintele Consiliului European, Donald Tusk: Liderii au discutat despre cum poate fi cel mai bine pregătită Uniunea Europeană pentru a face față unei concurențe economice globale în creștere. Măsurile trebuie luate pentru întreaga piață comună și baza industrială europeană, care reprezintă un element cheie pentru crearea de locuri de muncă. Am căzut, de asemenea, de acord că este nevoie de o politică comercială deschisă și fermă. În acest context Consiliul European cere reluarea discuțiilor cu privire la instrumentul de achiziții publice. Vrem să întărim capacitatea europeană de a face față furtului de tehnologie și amenințărilor cibernetice și așteptăm recomandările Comisiei cu privire la securitatea rețelelor 5 G. Am discutat, de asemenea, despre prioritățile pe care le vom avea la summitul de luna viitoare cu China. Obiectivul nostru este să ajungem la o relație echilibrată care asigură competiție corectă și acces egal pe piețe. În acest context, sperăm să convingem China să accepte subvențiile industriale ca pe un element crucial al reformei Organizației Mondiala a Comerțului. În plus, liderii au fost clari că sunt hotărâți să abordeze schimbările climatice cu ambiție și ca pe un obiectiv urgent. Miniștrii noștri vor intensifica munca pentru Strategia pentru Climă a Uniunii Europene și implementarea obiectivelor stabilite de Acordul de la Paris; vom reveni la această problemă în iunie.


    Tot în zona relațiilor externe, liderii europeni au reiterat, la 5 ani de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Federația Rusă, că Uniunea Europeană continuă să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și condamnă violarea, de către Rusia, a reglementărilor internaționale. Rusia nu a fost menționată explicit și în cel de-al patrulea capitol al concluziilor summitului, cel privitor la asigurarea unor alegeri corecte și la combaterea dezinformării. Cu toate acestea, Moscova a fost acuzată în trecut atât că ar fi încercat să influențeze procesul electoral din țări occidentale, inclusive state membre ale UE, cât și că ar purta campanii de dezinformare online.


  • Concluzii după reuniunea Consiliului European

    Concluzii după reuniunea Consiliului European

    Reuniunea de la sfârşitul săptămânii trecute a şefilor de stat şi de guvern
    a fost urmărită cu un interes sporit din cauza evoluţiilor legate de dosarul Brexit
    şi, mai ales, de incertitudinile date de ultimele decizii din Camera Comunelor.


    Pe lângă acest subiect fierbinte pentru viitorul Uniunii Europene, Consiliul
    European a avut pe agenda ultimului său summit oficial de dinaintea alegerilor
    europarlamentare şi alte teme importante, structurate pe patru mari domenii.
    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a oferit o sinteză a
    discuţiilor pe care le-au avut şefii de stat şi de guvern:

    Liderii au discutat
    despre cel mai potrivit mod de pregătire a Uniunii Europene legat de creșterea
    concurenței economice la nivel global. Aceasta înseamnă consolidarea pieței
    unice europene și a bazei industriale, care este esențială pentru crearea de
    locuri de muncă. De asemenea, am convenit asupra necesității unei politici
    comerciale deschise și determinate. În acest context, Consiliul European a
    solicitat reluarea discuțiilor privind instrumentul privind achizițiile
    publice. Vrem să consolidăm capacitatea europeană de a face față amenințărilor
    la furtul de tehnologie și în ceea ce priveşte securitatea cibernetică și
    așteptăm cu nerăbdare recomandarea Comisiei privind securitatea rețelelor 5G. Am
    discutat, de asemenea, despre prioritățile summitului de luna viitoare cu
    China. Scopul nostru este să ne concentrăm pe realizarea unei relații
    echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață. În
    acest context, sperăm să convingem China să includă subvențiile industriale ca
    element esențial al reformei Organizaţiei Mondiale a Comerţului.


    Summit-ul Uniunea Europeană – China va fi găzduit la 9 aprilie de Franţa.
    În context, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, declara că
    Uniunea Europeană are cu China relaţii bune, dar nu excelente
    ,
    subliniind totodată faptul că în relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi
    China există o asimetrie şi că asimetriile creează dezechilibre.

    Referitor la
    combaterea schimbările climatice, Consiliul European şi-a reafirmat angajamentul
    față de acordul de la Paris și a subliniat necesitatea de a intensifica
    eforturile pentru a lupta împotriva încălzirii globale. O importantă temă a
    fost cea legată de asigurarea unor alegeri libere şi corecte, precum şi de
    lupta împotriva dezinformării. Schimbul de informații este esențial în acest
    context și înființarea recentă a sistemului de alertă rapidă reprezintă un
    important pas înainte.

    De asemenea, Consiliul European a îndemnat platformele
    online şi reţelele de socializare să respecte codul de bune practici
    pentru a
    proteja astfel sistemele democratice de amenințări pe termen lung generate de
    dezinformare, ca parte integrantă a consolidării rezistenței Uniunii Europene împotriva
    amenințărilor hibride.




  • Retrospectiva săptămânii 17.03 – 23.03.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.03 – 23.03.2019

    Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, la summit-ul liderilor europeni de
    la Bruxelles


    Liderii
    europeni s-au reunit, joi şi vineri, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European
    de primăvară, pe agenda căruia au figurat consolidarea
    bazei economice europene, schimbările climatice, viitorul summit cu China şi
    modalităţile de combatere a dezinformării. Totuşi, principalul subiect de discuţie a fost ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, prevăzută
    iniţial pentru 29 martie. Liderii europeni au acceptat o amânare
    a Brexitului, dar cu o lună mai puţin decât ceruse premierul britanic Theresa
    May. Parlamentul britanic ar trebui să aprobe în acest răstimp înţelegerea cu
    Bruxelles-ul, pentru că separarea fără un acord convenit dezavantajează pe
    toată lumea, după cum a subliniat preşedintele Klaus Iohannis, care a
    reprezentat România la summit: Un aşa-numit hard-Brexit este foarte
    problematic, în primul rând, sigur, pentru Marea Britanie, dar nici nouă nu ne
    convine, fiindcă vrem să construim o relaţie bună de viitor şi atunci e bine să
    începem cu dreptul, nu cu stângul. Planul Uniunii Europene aprobat joi oferă
    două variante de amânare a Brexitului
    Potrivit preşedintelui Consiliului
    European, Donald Tusk, primul scenariu prevede că, dacă acordul de retragere
    este aprobat de Parlamentul britanic, săptămâna viitoare, Consiliul European
    este de acord cu amânarea până pe 22 mai. În al doilea scenariu, dacă acordul
    nu va trece de votul parlamentarilor britanici, Consiliul European propune
    amânarea până pe 12 aprilie, timp in care se aşteaptă ca Londra să spună în ce
    direcţie se îndreaptă. Donakld Tusk a mai precizat că Guvernul britanic are, încă,
    şansa să aleagă retragerea cu acord, cea fără acord, o amânare de lungă durată
    sau revocarea art. 50. 12 aprilie este data-cheie până la care Marea Britanie
    decide dacă organizează alegeri pentru Parlamentul European. Dacă nu a decis
    până la acea dată, opţiunea unei extinderi de lungă durată va deveni automat
    imposibilă. Pe de alta parte, şeful statului român, Klaus Iohannis, a luat parte, joi, la
    Conferinţa anuală Transatlantică organizată de AmCham EU la Bruxelles. Ca
    partener strategic al SUA, România consideră că mandatul său la conducerea
    Consiliului UE reprezintă o oportunitate de a promova o agendă pozitivă de
    cooperare între UE şi Statele Unite, a susţinut Klaus Iohannis.



    Reuniune la Bucureşti a miniştrilor şi
    secretarilor de stat europeni responsabili cu politicile pentru diaspora


    Bucureştiul a găzduit, luni, o
    reuniune a miniştrilor şi secretarilor de stat europeni responsabili cu
    politicile pentru diaspora, România fiind prima ţară care a organizat o astfel
    de întâlnire ca preşedinte al Consiliului UE. Reprezentanţi din 17 ţări
    membre au analizat modalităţile prin care state europene stabilesc relaţii de
    colaborare economică şi culturală cu diaspora şi politicile care au condus la
    integrarea rapidă a membrilor comunităţilor aparţinând diasporei. S-a
    discutat mai ales despre libera circulaţie a forţei de muncă, migraţie şi
    integrare, traficul de persoane şi strategii de sprijinire a procesului de
    reîntoarcere în ţările de origine. In acest context, ministrul pentru românii
    de pretutindeni, Natalia Intotero a declarat Am avut discuţii
    legate de schimbul de bune practici, de proiecte prin intermediul cărora să
    reuşim în continuare să susţinem menţinerea identităţii naţionale din partea
    fiecărui stat pentru diaspora sa. Am observat un interes din partea majorităţii
    statelor membre pentru a dezvolta politici, programe prin intermediul cărora să
    se încerce susţinerea reîntoarcerii acasă, pentru cei care îşi doresc. Menţionăm
    că preşedinţia română a Consiliului UE a reuşit, recent, să obţină un acord provizoriu
    cu PE privind crearea autorităţii europene în domeniul muncii. Este vorba despre
    o instituţie care să sprijine statele membre în aplicarea actelor juridice
    europene în domeniul mobilităţii foţtei de muncă la nivelul Uniunii, dar şi în
    ceea ce priveşte coordonarea securităţii sociale.



    Două moţiuni simple împotriva miniştrilor
    Finanţelor şi al Justiţiei respinse în Parlamentul de la Bucureşti


    Deputaţii
    români au respins, miercuri, două moţiuni simple iniţiate de opoziţia de
    dreapta: una împotriva ministrului Finanţelor, cealaltă împotriva ministrului
    justiţiei. Opoziţia i-a reproşat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader,
    modificările aduse legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, subfinanţarea
    sistemului judiciar şi ratarea obiectivului de ridicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Introdus odată cu admiterea Bucureştiului în UE, în 2007,
    Mecanismul rămâne instrumentul prin care Bruxellesul continuă să monitorizeze
    funcţionarea justiţiei româneşti. În acelaşi timp, ministrul Tudorel Toader, independent
    susţinut de ALDE, la coguvernare alături de PSD, a generat şi nemulţumirea
    social-democraţilor, care îi reproşează, dimpotrivă, tocmai lentoarea cu care
    promovează schimbări în sistem. De asemenea, Camera Deputaţilor de la
    Bucureşti a respins şi moţiunea simplă împotriva ministrului de Finanţe, Eugen
    Teodorovici. Opoziţia a cerut abrogarea Ordonanţei 114, act normativ contestat şi
    de mediul de afaceri, din cauza măsurilor fiscale pe care le introduce. Actul normativ poate fi ameliorat, a admis ministrul de Finanţe, care
    a promis că, în ceea ce priveşte aplicarea unor taxe companiilor din energie,
    telecomunicaţii sau domeniul bancar, guvernanţii vor opera corecţii până la
    finalul lunii.



    Proteste ale transportatorilor români


    Guvernul României va aproba, în următoarea
    şedinţă, modificări ale legislaţiei referitoare la transportul de persoane.
    Aceasta este promisiunea pe care au primit-o marile confederaţii sindicale din
    acest sector, în contextul protestelor organizate, în Bucureşti, la care au
    participat sute de şoferi de taxi, microbuze şi autocare. După mitingul Federaţiei
    Operatorilor Români de Transport de miercuri, joi a fost rândul şoferilor afiliaţi la Confederaţia Operatorilor şi
    Transportatorilor Autorizaţi din România, în principal taximetrişti, să ceară
    modificări ale legislaţiei pentru reglementarea formelor de transport
    alternativ urban, pe care le consideră, în prezent, concurenţă neloială.

  • Brexit cu termen prelungit

    Brexit cu termen prelungit

    Ieşirea
    britanicilor din blocul comunitar era prevăzută pentru 29 martie, dar premierul
    de la Londra, Theresa May, solicitase o prelungire până pe 30 iunie. După
    aproximativ şapte ore de discuţii, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană,
    reuniţi la Bruxelles,au decis în unanimitate să acorde Regatului Unit nu unul, ci două
    scenarii de amânare, dar niciunul până la finele lui iunie, ci ambele înainte
    de europarlamentare. Mai precis, potrivit primului scenariu, dacă acordul de
    retragere negociat cu Uniunea, dar respins deja de două ori de Parlamentul
    britanic, este, totuşi, aprobat săptămâna viitoare, Consiliul European este de
    acord cu amânarea Brexit-ului până pe 22 mai. În al doilea scenariu, dacă
    acordul nu va trece de votul parlamentarilor britanici, Consiliul European
    propune amânarea până pe 12 aprilie, dată-cheie până la care britanicii trebuie
    să decidă în ce direcţie doresc să se îndrepte. Cu alte cuvinte, până la acea
    dată, toate opţiunile rămân deschise: Guvernul britanic are şansa să organizeze
    alegeri europarlamentare, apoi să ceară, din nou, o amânare a Brexit-ului, să decidă
    să se retragă fără
    acord sau, pur şi simplu,să solicite revocarea art. 50, deci să renunţe la Brexit.

    Din perspectiva
    României, reprezentată la summitul de la Bruxelles de preşedintele Klaus
    Iohannis, separarea fără un acord dezavantajează pe toată lumea: Acordul este unul bun, am participat cu toţii la a crea acest acord, a
    fost negociat de echipa noastră şi este cea mai bună variantă. Un aşa-numit
    ‘hard Brexit’ este foarte problematic, în primul rând, sigur, pentru Marea
    Britanie, dar nici nouă nu ne convine, fiindcă vrem să construim o relaţie bună
    pe viitor şi atunci e bine să începem cu dreptul, nu cu stângul.
    În nedoritul caz al respingerii a treia
    oară, de către Parlamentul britanic, a acordului cu Uniunea, Bruxelles-ul – prin vocea preşedintelui Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker
    – dă asigurări că Cei
    27 au pregătit măsuri pentru
    protejarea cetăţenilor şi intereselor blocului comunitar. Mai precis, au fost
    adoptate 19 propuneri legislative menite să facă faţă unui Brexit dur, mai ales
    în ceea ce priveşte drepturile europenilor, transporturile aeriene şi rutiere
    şi sectorul pescuitului.

    Cât despre premierul Theresa May, aceasta vede în
    decizia de amânare a Brexit-ului o oportunitate pentru Parlamentul britanic de
    a adopta, totuşi, în cele din urmă, acordul de ieşire din Uniune, pentru a se
    pune capăt, o dată pentru totdeauna, incertitudinii. Sursă de tracasare pentru
    clasa politică, Brexit-ul are un impact serios şi asupra stării psihice a
    milioane de britanici obişnuiţi, patru din zece resimţind furie, neputinţă sau
    îngrijorare. Potrivit unui sondaj, doar 9% dintre cei intervievaţi văd în el un
    motiv de speranţă. Cât despre
    europeni, ei nu încetează să se întrebe ‘de ce tot acest efort?’