Radio România Internațional

Tag: Dunare

  • Creştinii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Apostol Andrei

    Creştinii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Apostol Andrei

    Creştinii
    îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al
    României. Conform tradiției, Sfântul Andrei este apostolul care a ajuns pe teritoriul țării noastre, în Dobrogea, unde a întemeiat primele comunități creștine.

    Andrei era pescar, frate cu Petru și ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Evanghelia spune că atunci când l-a întâlnit pe Mesia, a răspuns fără șovăire chemării de a fi propovăduitor al mesajului creștin.

    Există mărturii istorice că el a răspândit creștinismul la sciți, o populație din nordul și din vestul Mării Negre. De aici se trage concluzia că Sfântul Andrei a ajuns și pe teritoriul Dobrogei de astăzi, unde a hirotonit preoți și episcopi. Aceștia au dus mesajul creștin și populației dacice dintre Dunăre și Carpați.

    De aceea Sfântul Andrei este considerat apostolul stră-românilor și ocrotitorul spiritual al României. El a murit ca martir în orașul Patras din Grecia, răstignit pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus, apoi, Crucea Sfântului Andrei.

    Peste 700.000 de români își sărbătoresc, astăzi, onomastica.

    30 noiembrie, zi în care este pomenit Sfântul Apostol Andrei a devenit sărbătoare națională bisericească în 2001..

  • Sulina

    Sulina


    Port fluvial şi maritim. Cel mai estic oraş al României şi al Uniunii Europene. Acestea sunt principalele caracteristici ale oraşului Sulina, situat pe malul drept al braţului Dunării care poartă acelaşi nume. Primul izvor scris despre Sulina datează din anul 950 când aşezarea apare într-un document bizantin sub numele de Solina. Cele mai multe informaţii despre Sulina apar în secolul 18, când turcii încep să aleagă drumul apei până la Constantinopol, trecând pe singurul braţ, cel din mijloc, al Dunării.



    În secolul al 19-lea, pe fondul scăderii influenţei Imperiului otoman în Europa, marile puteri au instituit libera navigaţie pe Dunăre şi, pe măsura creşterii numărului de vase care circulau pe fluviu, Sulina a început să se dezvolte. De gestionarea traficului fluvial se ocupa aşa-numita Comisiune Europeană a Dunării, cu sediul la Sulina. La sfârşitul secolului al 19-lea, Sulina devenise unul din cele mai prospere oraşe ale regatului României. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport către oraşul port Constanţa a dus, în timp, la o scădere a importanţei economice a a Sulinei şi a celorlalte oraşe-porturi româneşti de pe cursul inferior al Dunării.



    În anii 70 ai secolului trecut, Sulina devenise o liniştită destinaţie estivală de vacanţă pentru cei care doreau să descopere frumuseţile Deltei Dunării, dar să se şi bucure, în acelaşi timp, de o plajă sălbatică la Marea Neagră. De menţionat că la Sulina se poate ajunge exclusiv pe calea apei, la bordul navelor fluviale de pasageri care pleacă de la Tulcea, cel mai important oraş din Delta Dunării.



    Iulia Pascale, este preşedinta Asociaţiei “Descoperă Sulina”, care promovează această destinaţie de vacanţă şi explică de ce vin turiştii aici în perioada verii:


    “Sulina este un punct de atracție al României și al Europei, este mila zero a Dunării, este locul unde Dunărea se varsă în mare prin singurul canal navigabil. Avem atât mare, cât și Delta Dunării. Vara, în special, ne bucurăm de plaja semi-sălbatică, pentru că acum în momentul ăsta este amenajată și pentru familiile cu copii. Dar avem și o regiune de plajă sălbatică, dar și Deltă. Din Sulina putem descoperi Insula păsărilor, putem coborî în mare cu bărcile, putem merge către Sfântul Gheorghe, lacul Roşu, Roșuleţ, putem vedea pelicani, nuferi, pădurea Letea, absolut tot ceea ce oferă delta.“



    Infrastructura de cazare s-a îmbunătăţit în timp. Au apărut pensiuni cu câteva camere, precum şi unităţi de cazare mai mari, cu piscine, restaurante, precum şi puncte gastronomice locale, unde sunt pregătite preparate specifice, preponderent din peşte. În Sulina există câteva clădiri de patrimoniu, care amintesc de perioada de prosperitate a oraşului, când aici funcţionau consulate şi birouri ale unor companii de navigaţie.


    Iulia Pascale: “Deoarece Farul Vechi, farul-muzeu, este închis pentru renovare, s-a deschis o expoziție privată care se numește expoziţia “Sulina Veche”, proprietar Gheorghe Comârzan, un colecționar care, din pasiune, a adunat tot ce a putut el și a studiat și a pus într-un singur spațiu istoria orașului Sulina. Organizăm, bineînțeles așa cum putem, tururile ghidate. Cine este interesat ne poate contacta la Visitor Center Sulina și povestim turiștilor despre istoria orașului. În acest moment este în curs de renovare Biserica Grecească, una dintre cele mai vechi biserici din Sulina. Încercăm să povestim oamenilor ce a fost Sulina, orașul cosmopolit de la anii 1900, cu Comisiunea Europeană a Dunării, cu partea săracă și partea bogată a orașului.”



    O atracţie este cimitirul multiconfesional, înfiinţat în 1864 şi administrat de Comisiunea Europeană a Dunării. Aici îşi dorm somnul de veci oameni de afaceri, femei de legendă, piraţi, marinari, localnici şi aventurieri din toată lumea, într-un cimitir comun pentru evrei, musulmani şi pentru toate confesiunile creştine. Poveştile unor personaje din acest cimitir sunt file ale istoriei celui mai estic oraş al României, care merită să fie vizitat, chiar şi în afara sezonului estival.






  • Un nou pod peste Dunăre

    Un nou pod peste Dunăre

    România și
    Bulgaria vor construi al treilea pod peste Dunăre. Cele două țări au înaintat
    un proiect comun la Comisia Europeană pentru un studiu preliminar de
    proiectare, iar odată cu acesta a început, practic, procesul de implementare a
    proiectului. Noul pod se va afla în apropiere de Giurgiu-Ruse și va fi unul
    mixt – rutier şi feroviar, iar România va sprijini această soluţie tehnică. Şi
    Comisia Europeană susţine acest proiect, după cum a dat asigurări chiar
    comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. România este singura ţară
    din Uniunea Europeană care primeşte bani pentru construcţia de drumuri prin
    Planul Național de Redresare și Reziliență, a precizat oficialul de la
    Bruxelles.


    Sprijinul vine în contextul problemelor de pe Podul Prieteniei,
    principala vamă dintre România-Bulgaria, vechi de aproape 70 de ani şi depăşit
    ca volum al transporturilor. În prezent, aproape 2.000 de camioane și peste
    4.000 de mașini traversează acest pod în fiecare zi. Și cel de-al doilea pod
    peste Dunăre, cel de la Calafat-Vidin, este foarte folosit.


    Secretarul de stat
    în Ministerul Transporturilor, Ionuţ Săvoiu, a oferit mai multe amănute despre
    noul proiect Se discută în această perioadă de poduri între România
    şi Ucraina, la Isaccea, între România şi Bulgaria. Există sprijinul Comisiei
    Europene pentru un al doilea pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse. Vom face tot ce
    se poate astfel încât podul să fie prevăzut şi cu linie de cale ferată. Sunt
    convins că rezultatele studiului de fezabilitate ne vor pune în faţa unei
    decizii corecte din acest punct de vedere şi aştept cu mare interes realizarea
    acestui studiu. Ştim că este o discuţie între cele două părţi să se lanseze cât
    mai repede acest studiu de fezabilitate. Rezultatul acestuia sunt convins că ne
    va conduce în direcţia de a avea un pod. Asta o spun din perspectiva mea, ca
    specialist în domeniu.


    Potrivit autorităților, urmează să se facă o analiză a
    diferitelor trasee și a punctelor din care va porni podul la Giurgiu-Ruse. La
    începutul anului 2024, este de așteptat să se anunțe dacă proiectul a fost
    aprobat pentru finanțare. Calendarul prevede semnarea unui contract cu Comisa
    Europeană până la jumătatea anului 2024 și implementarea până la sfârșitul lui
    2026, când cele două state vor decide locația și modalitatea de finanțare a
    noului pod. Pe lângă fondurile europene, va fi analizată și posibilitatea
    utilizării mecanismelor parteneriatului public-privat pentru construirea
    podului. Acest lucru ar duce la o scurtare semnificativă a termenelor limită
    pentru realizarea integrală și ar atrage finanțare suplimentară.


    Pe de altă
    parte, în primăvară, linia de tren Bucureşti-Giurgiu pe care nu se mai circulă
    din 2005 va fi redeschisă, la Grădiştea, peste râul Argeş, fiind în lucru un pod nou cu o lungime de 1,3 kilometri.
    De asemenea, compania națională CFR Infrastructură a obţinut finanţare europeană
    de aproape 500 de milioane de euro pentru modernizarea şi electrificarea liniei
    între București şi Giurgiu.



  • România şi NATO, în momente de criză

    România şi NATO, în momente de criză

    Raportul privind dronele căzute, luna trecută, în Deltă, a fost finalizat şi înaintat Parchetului General de la Bucureşti. Dronele au fost lovite de apărarea antiaeriană ucraineană şi nu au vizat teritoriul României. Informaţia a venit din partea ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, chemat în Parlament, la tradiţionala Oră a Guvernului, să ofere explicaţii pe această temă preocupantă pentru autorităţi şi pentru locuitorii satelor riverane Dunării din zona de graniţă cu Ucraina.



    Dronele lansate de Rusia asupra portului fluvial Izmail ar fi fost lovite de apărarea antiaeriană a Ucrainei şi au intrat într-o evoluţie necontrolabilă în vecinătatea ţintei, ceea ce a determinat pătrunderea accidentală în spaţiul aerian naţional şi căderea acestora în proximitate, pe teritoriul României. Nu am sesizat intenţii în niciuna din aceste situaţii, teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală, a subliniat ministrul Tîlvăr.



    Potrivit acestuia, dronele nu au putut fi observate de sistemele de supraveghere şi avertizare timpurie din motive obiective, legate de înălţimea mică la care zburau, de mişcarea lor necontrolată precum şi de ecranarea generată de teren şi de infrastructura portuară a Ucrainei. Limitările acestea sunt specifice oricărui sistem radar, oricât de performant ar fi, a explicat Tîlvăr.



    El a mai amintit că impactul dronelor a fost fără explozie, dronele neavând echipamente de luptă active. În toate aceste cazuri, nu au existat pagube materiale sau victime. Ministrul apărării a mai afirmat că recent au fost suplimentate sistemele de supraveghere aeriană în Delta Dunării, în apropierea porturilor ucrainene atacate de forţele ruse.



    Angel Tîlvăr: În dimensiunea maritimă şi fluvială avem în vedere măsuri de securizare a căilor de comunicaţii maritime pentru descoperirea şi neutralizarea minelor marine, pentru că şi aceasta este o problemă care preocupă cetăţenii din România, aflate în derivă din bazinul Mării Negre, în cadrul efortului comun al statelor NATO cu statut de riveran şi al statelor ei. Totodată, menţinem asigurarea hidrografică şi de navigaţie a litoralului românesc şi emitem avize pentru navigatori, în scopul creşterii securităţii maritime, în spaţiile maritime şi fluviale de interes. Am crescut supravegherea traficului în zona platformelor de foraj marin şi în raionul Sulina-Sfântu Gheorghe, cercetarea navală pentru descoperirea şi neutralizarea minelor marine în derivă”.



    În relaţia cu aliaţii noştri, care au dislocat efective importante în ţară, avem în vedere revizuirea şi adaptarea măsurilor de asigurare a sprijinului de tip naţiune-gazdă, conform prevederilor planurilor aliate şi a solicitărilor partenerilor, în acord cu nivelul prezenţei aliate pe teritoriul naţional, a precizat ministrul Apărării. Totodată, se au în vedere coordonarea şi monitorizarea transporturilor rutiere, aeriene şi feroviare aparţinând armatelor statelor aliate şi partenere.






  • Jurnal românesc – 17.07.2023

    Jurnal românesc – 17.07.2023

    Accelerarea proiectului de construcţie a unui nou pod peste Dunăre, între Giurgiu şi Ruse, a fost una dintre concluzile întâlnirii pe care prim-ministrul Marcel Cioacu a avut-o la Bucureşti cu premierul bulgar Nikolai Denkov. Cei doi au fost de acord că, până la finalizarea acestui proiect, ar trebui pusă în funcţiune o linie de feribot între cele două oraşe, pentru a face faţă traficului intens de mărfuri şi pentru a-i ajuta pe turiştii care circulă în ambele direcţii. Subiectul central al întrevederii l-a constituit însă cel legat de aderarea celor două state la Spaţiul Schengen. Ciolacu a reamintit că Bucureştiul şi Sofia îşi concentrează eforturile pentru a gestiona migraţia şi pentru a proteja frontierele Uniunii Europene şi a punctat faptul că România a demonstrat că este un partener responsabil şi de încredere al Uniunii în acest domeniu şi un furnizor de securitate pentru întreagul bloc comunitar. La rândul său, premierul bulgar a apreciat că procesul de integrare în Schengen trebuie să fie finalizat de cele două state împreună şi a spus că dialogul experţilor români şi bulgari cu cei din ţările care încă mai au anumite rezerve trebuie continuat. La 12 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care, printre altele, solicită Consiliului Uniunii Europene să admită aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen până la finalul acestui an.

    Fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat că, împreună cu senatorul Lucian Romaşcanu, a depus o iniţiativă legislativă privind declararea datei de 15 iulie drept Ziua mărcii poştale româneşti. Proiectul prevede şi organizarea unui Târg al mărcilor poştale şi al cărţilor poştale maxime, iar consiliile judeţene, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi cel al Municipiului Bucureşti, pot organiza expoziţii filatelice tematice. Romfilatelia va organiza evenimente de promovare a mărcii poştale, alături de Institutul Cultural Român, şi va emite anual un produs filatelic special pentru a marca Ziua mărcii poştale româneşti. Cazanciuc a amintit că la 15 iulie s-au împlinit 165 de ani de la prima emisiune filatelică. Marca poştală a fost de-a lungul timpului un reper solid al patrimoniului nostru spiritual şi cultural, dincolo de relevanţa sa filatelică în sine. (…) Pentru că a fost şi este un adevărat mesager al istoriei şi geografiei României, (…) făcând cunoscute în ţară şi străinătate personalităţi remarcabile ale vieţii politice şi culturii româneşti, evenimente şi realizări de prestigiu din diferite perioade istorice ale României, a arătat Cazanciuc. Timbrul poştal românesc Capul de bour a fost tipărit la Iaşi, într-o primă emisiune, sub egida Poştei Domneşti a Principatului Moldovei, la data de 15 iulie 1858.

    Nava simbol a Forţelor Navale Române, bricul Mircea, a acostat în acest final de săptămână în Portul Taranto, din Italia, şi, până la 19 iulie, este deschisă publicului care doreşte să cunoască tradiţia marinarilor români, a transmis Statul Major al Forţelor Navale. Bricul Mircea se află luna aceasta într-un marş internaţional de instrucţie în Marea Mediterană şi are la bord 67 de studenţi ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân şi 12 studenţi străini de la academii partenere din Bulgaria, Germania, Polonia, Turcia, Letonia, Spania şi Italia. (…) echipajul navei şi studenţii de la bord vor avea misiunea de a promova valorile şi tradiţiile marinăreşti ale României, precum şi şcoala de marină românească, a mai transmis Statul Major al Forţelor Navale. Ambasada României în Italia, prin Consulatul General al României din Bari, a planificat, în perioada escalei navei în Portul Taranto, vizite ale cadeţilor de la bord la obiectivele turistice din zonă, întâlniri oficiale ale comandantului navei-şcoală cu autorităţile publice locale din Taranto, precum şi un cocktail, la bord, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare din regiune. Bricul Mircea a fost declarat oficial, în anul 2019, Ambasador Onorific în Serviciul României, iar în anul 2022 a primit titlul de Ambasador al României Sustenabile.

    Lotul României a ocupat locul întâi între ţările din Europa şi locul patru în clasamentul pe naţiuni, la Olimpiada Internaţională de Matematică desfăşurată la Chiba, în Japonia. Cu cinci medalii de aur şi una de argint şi un total de 208 puncte România a fost depăşită doar de China, Statele Unite ale Americii şi Coreea. Medaliaţii au fost elevii David-Andrei Anghel, Andrei Moldovan, Robert Dragomirescu, Pavel Ciurea, Radu Lecoiu, toţi de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi Andrei Chiriţă de la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti. Delegaţia României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin-Liviu Gherghe, de la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti. Locul 4 la Olimpiada Internaţională de Matematică este cea mai bună poziţie pe care România a ocupat-o la această competiţie în ultimii 24 de ani, transmite ministerul Educaţiei.

  • Podul de la Brăila, un proiect finanţat din fondurile Politicii de coeziune al UE

    Podul de la Brăila, un proiect finanţat din fondurile Politicii de coeziune al UE

    Inagurat săptămâna trecută, podul peste Dunăre de
    la Brăila este unul dintre cele mai mari proiecte finanțate din fondurile
    Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Cu o lungime de 2 km, la 38 de metri
    deasupra apei și cu patru benzi, acest pod suspendat este cel mai mare din
    România, cel mai mare peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din Uniunea
    Europeană. Contribuția Uniunii Europene se ridică la 363 de milioane de euro din
    fondurile politicii de coeziune, ceea ce reprezintă 85% din costul total al
    acestui proiect.


    Acest proiect a fost lansat practic în 2019, atunci
    când Comisia Europeană a aprobat finanțarea din fonduri comunitare a podului de
    la Brăila, în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat posibilele
    alternative de conectare. Noul pod asigură o traversare rapidă a Dunării, fără
    a afecta circulaţia navelor pe Dunăre. Totodată, podul înlocuieşte o legătură
    lentă și nesigură cu bacul, care era întreruptă în timpul iernii sau în cazul
    unor condiții meteorologice nefavorabile.

    Comisarul european pentru
    transporturi, Adina Vălean, a prezentat beneficiile acestui proiect de
    infrastructură:

    Fiecare proiect de infrastructură aduce
    prosperitate și confort pentru cetățeni. Cele aproape 50 de minute economisite
    în trecerea Dunării prin această nouă conexiune ne așteptăm să ducă la
    dezvoltarea economică a comunităților din vecinătate, în regiune, pentru
    comunitatea de transportatori, să aibă un impact pozitiv pentru regiunile
    Moldova și Dobrogea. În plus, acest pod are o importanță sporită în contextul
    geopolitic actual a războiului din Ucraina. Infrastructura de transporturi din
    regiunea dunăreană este vitală pentru a îmbunătăți securitatea la nivelul
    Uniunii Europene. Capacitatea acestei infrastructuri trebuie sporită și civil
    și militar. Volumele de mărfuri care sunt transportate înspre și dinspre
    Moldova și Ucraina în momentul de față sunt de ordinul milioanelor de tone pe
    lună.


    Noul pod contribuie la creşterea mobilităţii forței
    de muncă, la dezvoltarea comerţului şi a turismului din zonă. Prezentă la
    inaugurare, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat
    şi necesitatea utilizării fondurilor europene pentru dezvoltarea
    infrastructurii:

    Podul pe care îl inaugurăm astăzi este unul
    dintre cele mai mari și sofisticate tehnic în Uniunea Europeană. Demonstrează
    că România are capacitatea de a dezvolta proiecte complexe de infrastructură.
    Sper ca această capacitate să fie pusă în practică pentru finalizarea și
    inițierea de noi lucrări esențiale, îndelung așteptate de comunitatea
    românilor, cetățenilor, dar și comunitatea de business din România. Avem la
    dispoziție în acest moment fonduri ale Uniunii Europene mai mari mai multe
    decât oricând, iar nevoile noastre de infrastructură modernă sunt încă foarte
    mari. România a obținut de curând bani europeni prin mecanismul de
    interconectare al Europei pentru proiecte de infrastructură 600 de milioane,
    cel mai recent.


    În
    perioada de programare 2014-2020, România a primit un total de peste 24 de
    miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune a UE, 5,6 miliarde de euro fiind
    finanţări pentru îmbunătățirea rețelei de infrastructuri în transport și
    energie. În perioada 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din
    fondurile politicii de coeziune, din care 4,6 miliarde de euro pentru
    infrastructura de transport rutier, feroviar și pe apă.


  • Ună apunti tră Europa

    Ună apunti tră Europa



    Vahi nu ari români haristusiţ di infrastructura di transport ditu văsilia a lor. Iara niifharistusearea a lor easti ntimilleată: raportat la suprafaţă, România şeadi nica slab la capitolul autogeadei şi călliuri expres, iara infrastructura feroviară s’aspardzi di itia că nu ari investiţii mări. Lucărli ahuhriră si s’minăm di anda viniră păradz cabaia mulţă ditu fondurli europiane, ama nu duri ase că ună văsilie di dimensiune medie cum easti România s’poată fs’hibă străbătută lişor, şi maaxus arihati, ditu un capu tu alantu. Pi aestu fundal, inaugurarea apuntillei suspindată piasti Dunăre, cari leagă, rutier, giudeţele sud-estiţi Brăila şi Tulcea şi licşureadză cabaia bana a oamiñiloru ditu aţeali locări, easti un eveniment major, pi cari politicienii nu-lu ascăpară. Prezidentulu Klaus Iohannis salute bitisearea aliştei importante investiţii di infrastructură rutieră, cundillinda că easti nai ma amplă construcţie adrată tru România tru treili dekenii ditu soni.



    Cu ună lundzime di aproapea 2 km, apuntea easti treia ca mărime ditu Europa. Custusi 500 milioane di euro, păradz ţi viniră prota ş-prota ditu fonduri europine, easti opera unui consorţiu nipono-italian şi easti adrată cu tehnologie japoneză. Pi lungu kiro, s’prefigureadză ună multu ma mari huzmeti tru zona liberă a portului dunărean Brăila, iara aesta nsimneadză alăncearea di năi locuri di lucru, anticipiază premierlu Marcel Ciolacu. El easti căndăsitu că apuntea va asigura accesul ma lişoru cătă Delta a Dunăllei, neise aşi va s’aibă un impact turistic semnficativ, ama va s’hibă şi un sturu la un proiectu fundamental a statului român, aţelu tra s’hibă un actor clleaie tru procesul di reconstrucţie ali Ucraină.



    Comisarul european tră transporturi, românca Adina Vălean, cundille importanţei apuntillei tru contextul geopolitic.: “Infrastructura di transporturi ditu regiunea dunăreană easti vitală ta s’u ndreagă securitatea la nivelul Uniunillei Europeane. Capacitatea aliştei infrastructuri lipseaşti s’crească şi ţivil şi militar. Volumele di părmătii cari suntu purtati tru şi di cătă Moldova şi Ucraina tru aestu kiro, suntu di ordinlu a milioanelor di tonuri tru mesu. Idyea, avemu ananghi ma multu ca vărnăoară di infrastructură pregătită ditu videala a mobilitatillei militare”.



    Unăoară cu dişcllidearea a urdinarillei pi apunti, şoferllii ascapă di oarili di aştiptare pi cari le impunea triţearea a Dunăllei cu baclu-pampori, iara aţelli nai ma hărăcoki di elli suntu şoferllii a autovehiculelor di mare tonaj cari poartă părmătie di pi un mealu pi alantu a arăului. Dişcllidearea a apuntillei suspiendată di la Brăila va u crească exponenţial economia a giudiţilor Tulcea şi Brăila şi propulsează România tru eşalonlu a statelor cu infrastructură rutieră di top, lugurseaşti directorul general al Companiei Naţionale di Administrare a Infrastructurii rutiere, Cristian Pistol. Avemu borgea, spusi năsu s’duţemu ninti implementarea-a proiectelor di infrastructură cari anvărtuşeadză rolu ali Românie emu tru Uniunea Europiană emu tru NATO.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Un pod pentru Europa

    Un pod pentru Europa

    Probabil că nu
    există români mulţumiţi de infrastructura de transport din ţara lor. Iar
    nemulţumirea lor e justificată: raportat la suprafaţă, România stă încă slab la
    capitolul autostrăzi şi drumuri expres, iar infrastructura feroviară se
    degradează din cauza lipsei investiţiilor majore. Lucrurile au început să se
    mişte pe măsură ce au venit sume importante din fondurile europene, dar nu suficient
    de rapid astfel încât o ţară de dimensiune medie cum e România să poată fi străbătută
    uşor, şi mai ales fără nervi, de la un capăt la altul. Pe acest fundal,
    inaugurarea podului suspendat peste Dunăre, care leagă, rutier, judeţele
    sud-estice Brăila şi Tulcea şi uşurează sensibil viaţa oamenilor din zonele
    respective, este un eveniment major, pe care politicienii nu l-au ratat. Preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat finalizarea acestei importante investiţii de
    infrastructură rutieră, subliniind că este cea mai amplă construcţie ridicată
    în România în ultimele trei decenii.


    Cu o lungime de aproape 2 km, podul este
    al treilea ca mărime din Europa. A costat 500 de milioane de euro, bani proveniţi în
    principal din fonduri europene, este opera unui consorţiu nipono-italian şi e
    construit cu tehnologie japoneză. Pe termen lung, se prefigurează o mult mai
    intensă activitate în zona liberă a portului dunărean Brăila, iar asta înseamnă
    apariţia de noi locuri de muncă, anticipează premierul Marcel Ciolacu. El e
    convins că podul va asigura accesul mai facil spre zona Deltei Dunării, ceea ce
    va avea un impact turistic semnficativ, dar devine şi un prim pilon la un proiect
    fundamental al statului român, acela de a fi un actor cheie în procesul de
    reconstrucţie a Ucrainei.


    Comisarul european pentru transporturi, românca Adina
    Vălean, a insistat asupra importanţei podului în contextul geopolitic.: Infrastructura
    de transporturi din regiunea dunăreană este vitală pentru a îmbunătăţi
    securitatea la nivelul Uniunii Europene. Capacitatea acestei infrastructuri
    trebuie sporită şi civil şi militar. Volumele de mărfuri care sunt transportate
    înspre şi dinspre Moldova şi Ucraina în momentul de faţă, sunt de ordinul
    milioanelor de tone pe lună. La fel, avem nevoie mai mult ca oricând de
    infrastructură pregătită din punct de vedere al mobilităţii militare.


    Odată
    cu deschiderea circulaţiei pe pod, şoferii scapă de orele de aşteptare pe care
    le impunea traversarea Dunării cu bacul, iar cei mai fericiţi dintre ei sunt
    şoferii autovehiculelor de mare tonaj care transportă marfă de pe un mal pe
    altul al fluviului. Deschiderea podului suspendat de la Brăila va dezvolta
    exponenţial economia judeţelor Tulcea şi Brăila şi propulsează România în
    eşalonul statelor cu infrastructură rutieră de top, consideră directorul
    general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii rutiere,
    Cristian Pistol. Suntem obligaţi, a afirmat el, să continuăm implementarea
    proiectelor de infrastructură care consolidează rolul României atât în Uniunea
    Europeană cât şi în NATO.


  • Sulina

    Sulina


    Şi astăzi mergem pe urma destinaţiilor turistice evidenţiate în Top 10 Destinații FIJET România 2023. După cum v-am obişnuit de ceva vreme urmărim să vizităm acele locuri din ţară vizitate, propuse, votate şi apoi premiate de Membrii Clubului Presei de Turism – FIJET România, pentru valoarea lor turistică. Am ajuns astăzi la locul 4: Sulina. Sulina cel mai estic oraş al ţării noastre, un oraş-port amplasat la gura de vărsare a Canalului Sulina în Marea Neagră, loc în care se poate ajunge doar pe calea apei, cu două tipuri de mijloace de transport: nava rapidă şi nava clasică, deplasarea cu aceasta din urmă fiind o adevarată plăcere pentru cei îndrăgostiţi de natură. Destinația fiind propusă de Grig Bute, jurnalist de turism și cultură la Cațavencii, creatorul paginilor Facebook și Instagram și al canalelor YouTube și TikTok Ora de Turism, vicepreședinte FIJET România, l-am inivtat pe acesta să îşi argumenteze propunerea:


    Sulina este un loc magic, atât de divers și de diferit, combinație de vechi și nou, de sat și oraș, de Deltă și mare, la margine de Românie și de lume, în care poți trăi o experiență turistică altfel. De la spații de cazare amenajate cu gust, tradițional, și mese cu meniuri aproape exclusiv pescărești, la ture cu caiacul și excursii cu șalupa, spre gura de vărsare a Dunării în mare, către Golful Musura, epava navei Turgut sau Insula Păsărilor – K, Sulina oferă turistului interesat să descopere spiritul locului o vacanță activă și inedită. Vizita cimitirului multiconfesional, unic în Europa, în care pot fi descoperite poveștile nemuritoare ale oamenilor veniți din toată lumea ca să se stabilească definitiv aici, expedițiile pe apă pentru birdwatching în Delta Dunării sau răsăritul şi apusul vizionate de pe plajă la Marea Neagră sau de lângă Farul Vechi sunt, cu siguranță, niște amintiri memorabile, care nu pot fi trăite nicăieri în altă parte.



    Având o înălţime de peste 17 metri şi o formă tronconică, Farul Vechi din Sulina – astăzi muzeu – a fost construit între anii 1869 – 1870. De-a lungul timpului, clădirea a suferit unele modificări, fără să-i fie afectată structura iniţială. Expoziţia permanentă organizată în cadrul muzeului prezintă aspecte importante din evoluţia localităţii, în special în perioada funcţionării Comisiunii Europene a Dunării. În acelaşi spaţiu sunt prezentate viaţa şi activitatea a două personalităţi emblematice pentru istoria oraşului: scriitorul Eugeniu P. Botez (cunoscut sub pseudonimul literar Jean Bart) şi dirijorul George Georgescu. La parterul farului se află şi o sală dedicată Comisiunii Europene a Dunării, organism internaţional constituit în urma Tratatului de la Paris din 30 martie 1856 şi care a avut farul în administrare din 1879.



    Cea mai înaltă construcţie din Sulina este cea a uzinei de apă. Legenda spune că ajungând la Sulina, la sfârşitul anilor 1890, regina Wilhelmina a Olandei a coborât de pe vapor şi a cerut apă şi, pentru că i s-a adus un pahar cu apă din Dunăre, Casa Regală a Olandei a donat fonduri pentru construirea Castelului de Apă şi a reţelei de canalizare a oraşului.






  • Armati și strañe dăcuţi și romani ditu Dacia

    Armati și strañe dăcuţi și romani ditu Dacia

    Pi teritoriul anamisa di Dunăre, Amarea Lae, Munțălli Carpaț și bazinul intracarpatic băna tru antichitate populațiili a gețlor și ăcuţloru.


    Toară a civilizațiiloru a lor materiale fură aflati tru ndauă situri arheologhiţi, iara artefactili aflati până tora dateadză ninti si dupu anăkisearea ali Dacie di cătră romani și a fuziunillei daco-romane cari s’feaţi deapoa. Ditu arada a aluştoru artefacte, armatli suntu pi protlu loc neise di simasie anamisa di indiţiili ţi ălli agiută arheologilli să-și imagineadză nivelu di dezvoltare a gețlor și a dăcuţloru, comparativ cu romañilli.



    Prezența a romañilor la Dunarlu di Nghiosu dateadză ditu primlu secol nintea ali eră criștină. Ună bună parti a triburilor a geților și dăcuţloru avea intrată tru orbita ali ţivilizație romană, ama alti avea armsă ică nu aprukea clientelismul roman. Nai ma aribelu văsille dac eara Decebal, ditu bitisita a primlui secol ali eră criștină, cari avea statlu tru zona central-sud-estică ali Românie di adză, tru Munțăllii Șureanu ditu Carpațlli Meridionali. Dupu aţeali dauă polimi, anamisa di 101-102 și 105-106, purtati di amirălu Traian, văsillelu dăcuţu Decebal easti azvimtu, decapitatu și regatlu a lui anăkisitu. Ase fitrusea, neise alăncea sinteza daco-romană lugursită di istoriţ baza formarillei națiunillei române.



    Asociația “Terra Dacica Aeterna” s-thimilliusi tru 2007 și easti adrată ditu ună parei di entuziaști cari organizeadză spectacole de reenactment și promoveadză cultura getică și dacică. Tra s’aibă ună imagine a armatloru cu cari s-lumtară dăcuţlli și romanii, aoa şi 1900 di ani, Andrei Duduman di la asociația adusă aminti s-anviscu tru dac și părăstisi armatli a dacilor la vernisarea expozițiillei “Dacia, aţelu ditu soni sinuru ali romanitati”.


    “Avem un războinic dac, ună turlie unu capdanu di infanterie greauă. Ti războinicul dac, nai ma importantu element vizual eara scutlu, a cusi design easti inspirat di modelele di pi columnă, eali pot s’hibă mutriti tru lapidariumul a Muzeului Național di Istorie ali Românie. Doilu element multu important easti apala di turlie celtică, a curi teacă easti zuyrăpsită cu motive cari suntu pi cunuscuta matriță dacică aflată Sarmizegetusa. Easti ună apală lişoru ti lucrari. Un altu element important di protecție a războniclui easti cămeașa di dzali. Tru cazlu aestu, easti ună cămeașă di dzali nituită tamam bună ti unu arăzboinic ma avutu, cu niscănti hălăţ materiale ma buni. Nituirea aduţea ună rezistență ma bună a cămeaşillei. Cămeașa proteja maxus la goadi, tăllituri, mai puțăn la spănticari. Ea eara maxus adrată s-protejeadză războinicul di tăllituri. Pi cap am un coifu tip Spangenhelm, di inspirație sarmată. Eara adratu ditu segmente de metale andziminati cu bendză și cu nituri. Ca parti ţivilă a strañilui, să spunu aşi, am niscănti giuvaericadz di asimii, cunuscutili penuri dakiţi, tru cazlu aestu maş 3. Ditu câti știu s-aflară și cu 5, și cu 7, și cu 9, după posibilitățli a aţilui caru purta strañilu. Amu şi ndauă mărdzeali di geami și, dealihea, niscănti neali tut di asimi, replit după artefacte orighinali. Un element multu importantu, un semnu a unlui nobil dac, easti sica, cunuscuta sică dacică, un pumnalu.”



    Tu arada a lui, Lucian Vulpe agiucă rolu a legionarului roman. “Cara la daci echipamentul eara vără turlie nistandardizatu, avânda diversi decorațiuni și niţi un echipamentu nu ş-aduţi cu alantu, la romani, alliumtrea, tuti eara standardizati. Armata romană eara ună armată profesionistă, tută lumea s-nviştea și alumta idyea turlie. Legionarlu roman standard avea ca armă di bază maş gladiusul, ună armă de turlie iberică, cu origini tru Spania, cari eara ufilisită di nai multi ori nu la dueluri, ama la pindzeari. S-ufilisea la spănticari di itia că eara mulță legionari unu ningă alantu și nu avea loc ti minari. Cathi unu legionaru roman eara apărat di ună “lorica segmentata”. Eara ună armură multu flexibilă, multu mobilă, adrată ditu segmente de tablă, cari eara multu lişoru di znueari tu kirolu di alumtă. Avea nica şi unu coif cari îlu apăra multu ghini de armile curbate ică ndreapti a dackeañîloru. După protlu polimu daco-roman, coiful roman fu ranforsat, tu mesea a lui nica s’adavgară dauă bari di heru tra s’alu agiută să s’apără di apalili (spadele) dakiţi. Echipamentul easti completat de un scut roman, di nai multi ori ori decorat cu ărki și pi cari angrăpsea numa a legiunillei, tru cazlu aestu legiunea a V-a Macedonica staționată Turda. Tu cicioaru purta caligae, sandalele clasiţio romane, cari putea s’libă di ma multi turlii. La centurion eara ma abundentu decorate și ma performante andicra di legionarlli aplo. Nica avea şi ună tunică și ună pilerină, cari avea numa pennula, cari-lu apăra pi askirlălu roman tu kiro di ploaie ică tra să s-ngăldzască.”



    Dacilli și romañilli cu armili și strañili a lor xanaanyeară și la Muzeulu Național de Istorie ali Românie di București. Elli suntu ună lume ditu veclliulu kiro cari s’rencarneadză dinintea a lumillei di adză pritu miraclleadzlli ti tricutlu kiro.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Arme și haine dacice și romane din Dacia

    Arme și haine dacice și romane din Dacia

    Pe teritoriul dintre Dunăre, Marea
    Neagră, Munții Carpați și bazinul intracarpatic locuiau în antichitate
    populațiile geților și dacilor. Urme ale civilizației lor materiale au fost
    descoperite în câteva situri arheologice, iar artefactele găsite până acum
    datează și din dinaintea și de după cucerirea Daciei de către romani și al
    fuziunii daco-romane care a urmat. Între aceste artefacte, armele ocupă un loc
    important între indiciile prețioase care îi ajută pe arheologi să-și imagineze
    nivelul de dezvoltare a geților și dacilor, comparativ cu romanii.


    Prezența romanilor la Dunărea de Jos datează din primul secol dinaintea erei
    creștine. O
    bună parte a triburilor geților și dacilor intraseră în orbita civilizației
    romane, dar altele rămăseseră ori refuzau clientelismul roman. Cel mai rebel
    rege dac era Decebal, de la sfârșitul primului secol al erei creștine, care
    avea statul în zona central-sud-estică a României de azi, în Munții Șureanu din
    Carpații Meridionali. În urma a două războaie, între 101-102 și 105-106,
    purtate de împăratul Traian, regele dac Decebal e înfrânt, decapitat și regatul
    său cucerit. Astfel apărea sinteza daco-romană considerată de istorici baza formării
    națiunii române.


    Asociația
    Terra Dacica Aeterna s-a înființat în 2007 și este formată dintr-un grup de
    entuziaști care organzează spectacole de reenactment și promovează cultura
    getică și dacică. Pentru a avea o imagine a armelor cu care s-au luptat dacii
    și romanii, acum 1900 de ani, Andrei Duduman de la asociația amintită s-a
    costumat în dac și a prezentat armele dacilor la vernisarea expoziției Dacia,
    ultima frontieră a romanității.

    Avem
    un războinic dac, oarecum o căpetenie de infanterie grea. Pentru războinicul
    dac, cel mai important element vizual era scutul, al cărui design este inspirat
    de modelele de pe columnă, ele se pot admira în lapidariumul Muzeului Național
    de Istorie a României. Al doilea element foarte important este spada de tip
    celtic, a cărei teacă este decorată cu motive care se găsesc pe celebra matriță
    dacică descoperită la Sarmizegetusa. Este o spadă foarte manevrabilă, foarte
    ușoară. Un alt element important de protecție al războnicului este cămașă de
    zale. În cazul de față, este o cămașă de zale nituită numai bună pentru un
    războinic mai bogat, cu niște mijloace materiale mai bune. Nituirea oferea o
    rezistență mai bună a cămășii. Cămașa proteja în special la lovituri, tăieturi,
    mai puțin la înjunghieri. Ea era în mod special făcută să protejeze războinicul
    de tăieturi. Pe cap am un coif tip Spangenhelm, de inspirație sarmată. Era
    făcut din segmente de metale îmbinate cu benzi și cu nituri. Ca parte civilă a
    costumului, să zic așa, am niște bijuterii din argint, celebrele cuie dacice,
    în cazul de față numai 3. Din câte știu s-au descoperit și cu 5, și cu 7, și cu
    9, după posibilitățile celui care purta costumul. Mai am câteva mărgeluțe de
    sticlă și, bineînțeles, niște inele tot din argint, replici după artefacte originale.
    Un element foarte important, un semn al unui nobil dac, este sica, celebra sică
    dacică, un pumnal.


    La rândul său, Lucian
    Vulpe a jucat rolul legionarului roman. Dacă la daci echipamentul era oarecum nestandardizat, având diverse decorațiuni
    și niciun echipament nu seamănă cu altul, la romani, în schimb, totul era
    standardizat. Armata romană era o armată profesionistă, toată lumea se îmbrăca
    și lupta la fel. Legionarul roman standard avea ca armă de bază doar gladiusul,
    o armă de tip iberic, cu origini în Spania, care era folosită de cele mai multe
    ori nu la dueluri, ci strict la împuns. Se folosea la împuns pentru că erau
    mulți legionari unul lângă celălalt și nu aveau loc de mișcare. Fiecare
    legionar roman era apărat de o lorica segmentata. Era o armură foarte
    flexibilă, foarte mobilă, făcută din segmente de tablă, care era foarte ușor de
    recondiționat în timpul luptei. Mai avea un coif care îl apăra foarte bine de
    armele curbate sau drepte ale dacilor. După primul război daco-roman, coiful
    roman a fost ranforsat, pe mijlocul lui s-au mai adăugat două bare de fier
    pentru a-l ajuta să se apere de falxurile (spadele) dacice. Echipamentul este
    completat de un scut roman, de cele mai multe ori decorat cu aripi și pe care
    scria numele legiunii, în cazul de față legiunea a V-a Macedonica staționată la
    Turda. În picioare era încălțat cu caligae, sandalele clasice romane, care
    puteau varia. La centurion erau mai abundent decorate și mai performante decât la
    legionarii simpli. Mai aveau o tunică și o pelerină, care se numește pennula,
    care-l apăra pe soldatul roman pe timp de ploaie sau să se încălzească.


    Dacii și romanii
    cu armele și hainele lor au reînviat și la Muzeul Național de Istorie a
    României din București. Ei sunt o lume de demult care se reîncarnează în fața
    lumii actuale prin pasionații de trecut.


  • Debitele Dunarii în scădere

    Debitele Dunarii în scădere

    Administraţia Naţională Apele Române a anunţat, marţi, că, alături de reprezentanţii Hidroelectrica, reuşeşte să menţină coeficientul de umplere de peste 70% în principalele 40 de lacuri, mai exact la 73,61%.

    În total, 779 de localităţi au restricţii la alimentarea cu apă. Debitele Dunării au scăzut la jumătate faţă de media multianuală a lunii august.

    Administrația Națională Apele Române, alături de reprezentanții
    Hidroelectrica reușește să mențină coeficientul de umplere de peste 70%, în
    principalele 40 de lacuri (cu folosință complexă), adică la 73,61%.


    Rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri
    cubi de apă, în scădere față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie
    2022. Aceasta poate asigura necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se
    alimentează din sursa de apă de suprafață.


    Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi
    restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care
    se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în
    vigoare. (vezi Caseta Tehnică).


    Administrația
    Națională Apele Române face în continuare apel la calm și responsabilitate
    socială în direcția folosirii raționale a resurselor de apă și pe cât posibil a
    economisirii acestora. Nu uitați de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei.




    Debitele Dunării, scăzute, la jumătate față de
    media multianuală a lunii august


    Debitul Dunării la intrarea în țară este de 1860 mc/s, fiind la
    jumătate față de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).


    Conform prognozei emise de Institutul Național
    de Hidrologie și Gospodărire a Apelor    , debitul la intrarea în țară (secțiunea
    Baziaș) va fi în creştere și va ajunge în jurul valorii de 2000 mc/s în data de
    8 august.


    La stația hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima
    treaptă de avertizare (de restricții) și mai sunt 0,77 cm până la atingerea
    treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluției
    nivelurilor pe Dunăre și în bazinul de aspirație al centralei de la Cernavodă,
    în perioada următoare.


    Conform datelor pe care le deținem, Centrala de la Cernavodă a
    fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în țară un debit de 1800
    mc/s.


    779 de localități alimentate restricționat la nivel național


    Conform Raportului de
    monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale Apele Române,
    precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această
    oră se prezintă astfel:




    În special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă
    fenomenul de secetă. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui,
    Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din
    sursa de apă de suprafață, fie din subteran.


    La nivel național, sunt 364 de localități (din 26 județe: Botoșani, Iași,
    Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Maramureș, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov,
    Olt, Teleorman, Brașov, Harghita, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița,
    Dolj, Gorj, Bihor și Arad) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 415
    din foraje/fântâni (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava,
    Vrancea,
    Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureș).


    Facem precizarea că rețelele de
    alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care
    stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în
    parte.




    Din cele 80 de
    secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secțiuni s-au înregistrat
    debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect
    cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Olt, Crișuri, Jiu,
    Argeș-Vedea, Siret și în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secțiunilor
    de monitorizare a secetei, în secțiunile a 23 stații hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane
    de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Olt, Siret și Prut).




    Debite în scădere: Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând
    cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor:
    Someş, Timiş, Ialomița, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuş, Putna, Râmnicu.
    Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul
    Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ
    staționare.


    Debitele medii zilnice se situează în general la
    valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între
    30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiței, bazinul superior al
    Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenți ai Argeşului
    superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub
    30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia,
    Olteț, Bârlad şi Jijia.


    Debitele vor fi în general în scădere, exceptând
    râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staționare. Sunt posibile
    mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi
    munte din nordul şi centrul țării, ca urmare a precipitațiilor, slabe
    cantitativ, prognozate. a mai arătat ANAR.

  • Căftări tru agiutorlu a agricultorilor ditu România

    Căftări tru agiutorlu a agricultorilor ditu România

    Culturile agricole ditu România cădzură pradă, tru aestu an, a xerillei fără precedint cari faţi ravagii, iara agricultorllii ahuhriră să-şi facă isapea ti kirerli, cu frixea că numata va ş-llia păradzlli pi cari 4lli investiră. Nai ma mărli probleme sunt tru sudul și tru estul a văsiliillei, iu rezervele di apă sunt extrem di ñiţ. Fermierllii ditu născănti zone căftară a autorităților locale s’facă dimersurile ţi suntu ananghi tra s’apufusească catandisea di calamitate tru agricultură. Tra să-lli agiută pi fermierllii zñiipsiţ di xeri, Guvernul di la București căftă ali Comisie Europene aprobarea tra s’da unu avans anamisa di 70 şi 85% ditu plăţile directe tra misurile di mediu şi climă ditu Programul Naţional di Dizvoltare Rurală 2014-2022. Tru idyiulu kiro, Executivul va tra s’da a pomicultorilor şi viticultorilor, ama şi a crescătorilor di porţă şi pulli agiutoari di 51,6 milioane di euro, ditu cari 25,5 milioane di euro ditu fonduri europene, iara alanţă di la bugetlu naţional, dimăndă Ministerlu ali Agricultură. Ma multu, s-pruvidzură investiţii tru sisteme locale di irigaţii ditu fonduri UE, tru valoare di 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027. Uidisitu cu datili centralizate di aestă instituţie, xerea asparsi pănă tru aestă oară, aproapea 107 ñilli di ictări di suprafaţă agricolă ditu 20 di judiţe ali Românie.



    Di itia a xerillei, Dunărea agiumsi la un nivel minim, luni tahina. Dibitlu a fluviului la intrarea tru văsilie fu di maş 1.950 metri cubi pe secundă, cu multu sumu media multianuală normală ditu aestă perioadă di 2.500 metri cubi pi secundă. Hidrologilli feaţiră timbihi că, tru tut kirolu a aliştei stămână, dibitlu va s’hibă tru scădiari, până la valoarea di 1.850 metri cubi tru secundă. Di itia că scădzu nivelulu a apilor ali Dunării, tru judiţul Dolj, neise, s’nregistreadză ună catandisi fără preţedint tru aeştă 70 di ani ditu soni: culturile agricole numata potu s’hibă udati cu apă ditu fluviu. Aesta după ţi nivelu a Dunărăllii scădzu cu 7 cm tru ună dzuuă. Prezidintulu ali Asociaţie Fermierilor ditu România, Daniel Botănoiu, faţi timbihi că xerea extremă aduţi zñie a producţiilor agricole ali văsilie ditu aest an, ama va s’aibă impact şi ti yinitorlu anu agricol, tra atea că lucrările numata va s’poată s’hibă executate tru oara ananghi şi di calitate. Neise, el lugurseaşti că sistemul di irigaţii liseaşti s’hibă uidisitu cu năili tehnologii cari s’aibă hăiri maximă tra plante, ama lipseaşti s’hibă ufilisiti şi soiuri di plante tolerante la xeri.


    Tru kirolu anda agricultorlli s’ampulisescu cu xerea, niţi hăbărli di la meteorologi nu suntu mplini di curayiu. Xerea easti maş ahurhita, va s’yină kiro nica ma laiu, faţi timbihhi prezidintulu ali Societati Meteorologice Române, Ion Sandu, cari easti di păreari că autoritățli lipseaşti s’llia misuri tra perioadili yinitoari.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Solicitări în sprijinul agricultorilor din România

    Solicitări în sprijinul agricultorilor din România

    Culturile agricole din România au căzut pradă, în acest an,
    secetei fără precedent care face ravagii, iar agricultorii au început să-și
    socotească pierderile, temându-se de faptul că nu își vor recupera banii pe
    care i-au investit. Cele mai mari probleme sunt în sudul și în estul țării,
    unde rezervele de apă sunt extrem de mici. Fermierii din unele zone au cerut
    autorităților locale să facă demersurile necesare pentru a declara starea de
    calamitate în agricultură. Pentru a-i sprijini pe fermierii afectați de secetă,
    Guvernul de la București a cerut Comisiei Europene aprobarea pentru acordarea
    unui avans între 70 şi 85% din plăţile directe pentru măsurile de mediu şi
    climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022. În același timp,
    Executivul vrea să dea pomicultorilor şi viticultorilor, dar şi crescătorilor
    de porci şi păsări ajutoare de 51,6 milioane de euro, din care 25,5 milioane de
    euro din fonduri europene, iar restul de la bugetul naţional, a anunţat
    Ministerul Agriculturii. În plus, s-au prevăzut investiţii în sisteme
    locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul
    Naţional Strategic 2023-2027. Potrivit datelor centralizate de această
    instituţie, seceta a compromis, până în prezent, aproape 107 mii de hectare de
    suprafaţă agricolă din 20 de judeţe ale României.

    Din cauza secetei, Dunărea a
    ajuns la un nivel minim, luni dimineaţă. Debitul fluviului la intrarea în ţară
    a fost de doar 1.950 metri cubi pe secundă, cu mult sub media multianuală
    normală din această perioadă de 2.500 metri cubi pe secundă. Hidrologii au
    avertizat că, pe tot parcursul acestei săptămâni, debitul va fi în scădere,
    până la valoarea de 1.850 metri cubi pe secundă. Din cauza scăderii nivelului
    apelor Dunării, în judeţul Dolj, de pildă, se înregistrează o situaţie
    fără precedent în ultimii 70 de ani: culturile agricole nu mai pot fi irigate
    cu apă din fluviu. Aceasta după ce nivelul Dunării a scăzut cu 7 cm într-o
    singură zi. Preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Daniel Botănoiu,
    avertizează că seceta extremă afectează producţiile agricole ale țării din
    acest an, însă va avea impact şi asupra următorului an agricol, pentru că
    lucrările nu vor putea fi executate la timp şi de calitate. Prin urmare, el consideră că sistemul de irigaţii ar trebui adaptat la
    noile tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante, însă ar trebui
    utilizate şi soiuri de plante tolerante la secetă.

    În vreme ce agricultorii se
    confruntă cu seceta, nici veștile de la meteorologi nu sunt încurajatoare.
    Seceta este numai începutul, vor veni vremuri grele, atrage atenția președintele
    Societății Meteorologice Române, Ion Sandu, care este de părere că autoritățile
    trebuie să ia măsuri pentru perioadele următoare.


  • Arhitecți și antreprenori de construcții în Galațiul interbelic

    Arhitecți și antreprenori de construcții în Galațiul interbelic

    Atestat documentar pentru prima dată îm 1445, Galațiul a fost dintotdeauna
    un important port la Dunăre. Dar poate că cea mai importantă și îmbelșugată
    perioadă a sa a fost veacul cuprins între 1837 și 1938, când a devenit, pe
    rând, porto-franco (între 1837 și 1883), iar apoi sediul al Comisiei Europene a
    Dunării până în 1938. În acești 100 de ani, orașul s-a dezvoltat enorm,
    devenind nu doar gazda unor célèbre bănci, agenții navala, companii
    internaționale și consulate, ci și deținătorul unei largi pături mijlocii. Și
    cele mai evidente urme ale rafinamentului și bogației acestei clase de mijloc
    sunt clădirile care i-au aparținut, multe ridicate de arhitecți celebri români,
    dar și străni, căci Galațiul a găzduit mereu o comunitate multiculturală. Din
    păcate, războaiele și comunismul au schimbat fața orașului, însă arhivele
    păstrează numele arhitecților și planurile construcțiilor proiectate de ei.
    Recent, a fost scos la iveală numele lui Francisc Viecelli, architect gălățean
    de origine italian, autor al mai multor clădiri care atestatu bogăția
    Galațiului și activitatea sa economică intensă din interbelic. Daniela Langusi
    este cea care l-a redescoperit pe Francisc Viecelli. S-o ascultăm.

    Cred că nu-l putem numi arhitect.
    El, în 1932, a depus o cerere în baza noii legi de organizare și funcționare a
    Corpului Arhitecților pentru a primi legitimația de arhitect pe care însă nu a
    obținut-o. Dar există un certificat eliberat de Primăria orașului Galați în
    care putem vedea care este numele său complet: Francesco Vittorio G. Viecelli.
    Deci un nume italienesc, căci era de origine italiană. Însă, în mod
    surprinzător, este născut la Filești, în județul Covurlui, adică în zona
    județului Galați de azi care se numea atunci Covurlui. E născut în 1891 și are
    cetățenie română din anul 1933. Tot din documentele și cererile sale putem
    deduce că a început să profeseze din
    anul 1919, deci avea cam 28 de
    ani. S-a născut în România, probabil din părinți de origine italiană.(…) Deci
    în 1933, obține cetățenia română și depune o a doua cerere în 1935 pentru a-i
    fi recunoscută calitatea de arhitect constructor. Din păcate, și această
    cererea este respinsă. El este recunoscut doar de constructor desenator de
    arhitectură autorizat, ceea ce bănuiesc că însemna că nu era un arhitect
    legitimat și cu toate calificările necesare.



    Din păcate, cele mai multe dintre clădirile proiectate de Viecelli nu mai
    există astăzi, așa cum nu mai există mare parte din central vechi, istoric al
    Galațiului. Cercetările din arhive scot, totuși, la iveală planuri din care se
    poate reface înfățișarea unor construcții distruse. Așa a descoperit istoricul
    de artă Daniela Langusi o listă a lucrărilor lui Francisc Viecelli.

    Avem nouă persoane particulare și o fabrică. Fabrica Talpa se numea.
    Nu mai există în momentul de față, dar era o fabrică de încălțăminte. (…)
    Produceau încălțăminte pentru armată și bocanci pentru soldați, deci
    încălțăminte militară. În arhivele gălățene am găsit cererea de autorizație de
    construcție din 1925. În dosar avem planurile semnate de Viecelli. (…) S-au
    finalizat planurile arhitecturale pe autorizația de construcție. Interesant
    este faptul că atunci când fabrica cere autorizația de construcție se spune că
    lucrările vor fi executate sub conducerea unui inginer. (…) Fabrica era la
    marginea orașului și această stradă se numea Strada Șanțului. Acum se numește Bulevardul George Coșbuc. Dar pe
    vremea lui Viecelli se numea încă Strada
    Șanțului. (…) Este o arhitectură relativ
    simplă. (…) Dar vreau să atrag atenția asupra tratamentului ferestrelor. Există
    acest ancadrament dreptunghiular. (…) În primul rând folosește acest efect de
    fereastra franțuzească împărțită în panouri. (…) Acest acest detaliu de stil
    arhitectural îi zic așa îl vom regăsi și și în celelalte lucrări ale sale. (…)
    Fabrica Talpa cere autorizație de construcție în 1925 pentru o clădire parter
    și etaj de 350 de metri pătrați pentru locuințe, birouri și ateliere.



    Și tot cercetările din arhive pot reface și aspectul trecut al zonei
    central din Galați, zonă în apropierea căreia se aflau multe dintre clădirile
    proiectate de Viecelli. Detalii ne oferă tot Daniela Langusi. Era o piață rotundă din care se
    desprindeau șase străzi foarte importante mari. Una din ele era Strada
    Domnească. (…) O altă stradă importantă care se desprindea din Piața Regală și
    astăzi și este a doua arteră importantă a orașului pe axa est-vest(…). Această
    zonă centrală a orașului a fost supuse și bombardamentelor în timpul celui
    de-al Doilea Război Mondial. Iar după 23 august 1944, armata germană care era
    avea un cartier general foarte important în zona aceasta la Galați, a găsit de
    cuviință să mineze multe dintre. Clădirile din centrul orașului care pur și
    simplu s-au prăbușit. După război toată zona aceasta era practic la pământ.
    Autoritățile orașului de după 1945 au găsit de cuviință să refacă acea zonă a
    orașului construind cu totul și cu totul alt tip de mobile, deci partea aceea a orașului s-a modificat
    complet. Nu mai are nicio legătură cu orașul vechi.



    În locul rafinatelor case din trecut, s-au construit blocuri în timpul
    comunismului, iar vechiul aspect al orașului, cu străzile sale, n-a mai
    supraviețuit în conștiința gălățenilor. Totuși, până azi a rezistat una din
    casele proiectate de Viecelli spre finalul anilor 1920: casa lui Cristache
    Teodoru, aflată în zona istorică a Galațiului vizavi de Palatul de Justiție
    construit în stil neoromânesc și care acum este sediul Universității Dunărea de
    Jos. Daniela Langusi descrie acum această singurală casă proiectată de Francisc
    Viecelli rămasă în picioare. Ce recunoaștem? Recunoaștem stilul simplu,
    tratamentul ferestrelor cu cele șase panouri dispuse asimetric. Însă aici
    ancadramentul ferestrelor are formă de semicerc, nu mai este dreptunghiular . (…) Nu știu dacă
    este cerința proprietarului sau este singura casă la care Vicelli a ales să
    trateze așa ferestrele. Și mai vedem brâul acesta din registrul superior
    decorativ, un basorelief cu modele
    florale vegetale. Casa a fost renovată. (…) De asemenea parterul acesta foarte
    înalt, cu centura de tip soclu pentru casă înălțată. (…) Proprietarul ei,
    avocatul Cristache Teodoru, a fost și
    primar al orașului de două ori între 1928 -31 și 1932 -33.


    Din păcate, alte amănunt despre constructorul român de origine italiană
    Francisc Viecelli nu se știu deocamdată. Urmează ca alte cercetări să descopere
    atât activitatea lui, cât și trecutul orașului port la Dunăre, Galați.